GAUDEAMUS. Alma Mater Crisiensis

____________________________________

Volumul cuprinde lucrările Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice

Studențești „Știință. Cultură. Civilizație”, ediția a XVIII-la

2

Coordonator Gaudeamus – Alma Mater Crisiensis: Roland OLAH

Redactor șef: Sorin FURDUI, Universitatea din Oradea

Colectiv de redacție:

Ștefan – Marius DEACONU, Universitatea din București

Robert RUSU, Universitatea din Oradea

Traian OSTAHIE, Universitatea din Oradea

Cosmin PATCA, Universitatea din Oradea

Responsabilitatea asupra textului și conținutului articolelor revin în

exclusivitatea autorilor.

Editura Universității din Oradea este recunoscută de către Consiliul Național

al Cercetării Științifice din Învătământul Superior, cod CNCSIS 149.

3

Universitatea din Oradea

Asociația „Gheorghe Șincai” a studenților în Istorie

Asociația Geografică „Simion Mehedinți”

GAUDEAMUS. Alma Mater Crisiensis

numărul IV

Editura Universităţii din Oradea

Oradea – 2017

4

CUPRINS

Istorie și viață cotidiană

Irina Briceag: Practici funerare în așezările primei epoci a fierului

din spațiul nord-vest pontic

8

Alin-Georgian Gheorghe: Depuneri rituale în așezări de tip

Babadag (sec. XI-VII a.Chr)

18

Traian Dumitru Ostahie: Școala capitulară din Oradea în Evul

Mediu

28

Adrian Stănilă: Vizite şi rezidenţe domneşti la Argeş, în secolele

XV-XVI

46

Ioana-Sorina Apetrei: Regimentul al II-lea de graniță în cadrul

sistemului de apărare a frontierelor Imperiului Austriac

61

Gheorghe Benzar: Imaginea dușmanului în Transilvania între

Revoluția de la 1848 și Primul Război Mondial

77

Andreea Neofotis: Imaginea U.R.S.S.-ului în presa centrală

comunistă: ziarul „Scânteia” (1945-1965)

90

Marinela Ioana Baciu: Mărturii ale unor oameni care au trăit

epoca colectivizării (secvențe de istorie orală)

107

Cristian Culiciu: Oradea anilor ´50 – aspecte demografice,

economice și edilitare

115

Iulius-Marius Morariu: Aspecte de autobiografie spirituală în

volumele memorialistice ale părintelui Gheorghe Calciu

Dumitreasa şi Ioan Ianolide

130

Roland Olah: Migrația ilegală a românilor în perioada 1980-1989 143

5

Mihai Răzvan Dobai: Immigration to Romania in the period 2004-

2014

153

Maria Roxana Tataru: Education Policies for Immigrant Students

in EU- Measures taken by Spanish and Dutch governments in order

to ensure the right to education

165

Raluca Parfentie: Digerându-l pe a fost odată. O porție de identitate

și gust în poveștile românești

178

Geografia locală în contextul amenejării teritoriului

Robert George Rusu: Promovare turistică prin modelare 3D.

Studiu de caz sectorul Șuncuiuș-Vadu Crișului

193

Călin Bogdan Albu: Managementul Cetății Oradea asistat de GIS 206

Sorin Furdui: Parcul Natural Cefa.potenţialul cadrului natural 219

6

Promovare turistică prin modelare 3D. Studiu de caz sectorul

Șuncuiuș-Vadu Crișului

Robert George RUSU*

Absract: The technological development impose a continue update in touristic

promotion. This study tries to propose a way of touristic promotion through 3D models made

with GIS software. Building the 3D models needed a DTM (digital terrain model) which then

was upload in each of VTP (Virtual Terrain Project), Global Mapper and SpaceEye 3D

software. Also, ArcMap was the fourth software that was used to edit some details. The purpose

of this study is to show the differences between three software that were used in building the

models of the same area.

Keywords: 3D model, DTM, touristic promotion, GIS

Dezvoltarea tehnologică este la un nivel la care realitatea geografică se

poate reprezenta tri-dimensional. Asfel, prin modelarea tri-dimensională a unui

areal, informația se transmite într-un timp scurt. Turistul analizarează nivelul

de dificultate al unui traseu, alături de localizarea obiectivelor pe care le are în

vedere fără a avea nevoie de anumite cunoștințe. Chiar dacă hărțile sunt create

astfel încât să fie citite cât mai ușor, nu toți turiștii au cunoștințele necesare

pentru a face asta.

Modelul 3D se referă la reprezentarea oricărui obiect tri-dimensional,

stocat ca o colecție digitală de caracteristici și reguli care pot fi transpuse prin

interpretare ca o imagine bi-dimensională (ESRI)1. Modelele 3D se utilizează

în mai multe domenii, printre care medicină, construcții, geografie, chimie, ș.a.

*masterand, Facultatea de Geografie, Turism și Sport, Universitatea din Oradea 1 ArcGIS Desktop Help, http://www.esri.com

7

Diferența dintre o hartă și un model 3D constă în introducerea

coordonatei Z, adică a valorii altitudinale. Obținerea valorilor de altitudine se

poate face direct sau indirect. Prelevarea cotelor din teren cu ajutorul

instrumentelor de profil (GPS, nivelă, altimetru, teodolit, stație spațială)

reprezintă metoda directă. În prezent, datorită tehnologiei avansate a SIG,

obținerea valorilor de altitudine se face prin metode indirecte, pe baza hărților

topografice și a modelelor numerice altimetrice ale terenului (MNAT, DEM-

model digital de elevație, MDT- model digital al terenului, MDA- model

digital altimetric)2.

Utilitatea hărților, a imaginilor sau altor tipuri de strate (retea de

comunicație, rețea hidrogrfică ș.a) nu este de neglijat. În funcție de scopul și

obiectivul urmărit, stratele (bi-dimensionale) se suprapun peste modelul digital

3D conturându-se o imagine mai expresivă asupra spațiului analizat sau

promovat.

Un alt aspect important se referă la suprafața pretabilă modelării

tridimensionale. Aceasta se alege în funcție de informația care se dorește să fie

receptată de către utilizator. În cazul unui model pe care sunt reprezentate

obiective turistice (deci de detaliu), ca informația transmisă să fie cât mai

apropiată de realitate, suprafața reprezentată trebuie sa fie la scară mică. Astfel,

factorul Z va ieși în evidență. Pe lângă dimensiunea suprafeței, un alt aspect

imporant este unchiul din care se face vizualizarea. Cu cât unghiul este mai

perpendicular, cu atât elevația va ieși mai puțin în evidență, rezultând un 2.5D.

Evoluția tehnologică impune o updatare continuă a metodelor de

promovare în turism. În aceast studiu am ales ca areal de studiu sectorul

Șuncuiuș – Vadu Crișului, datorită faptului că dispune de o serie de obiective

cu potential ridicat – Rezervația Defileului Crișului Repede, peștera Vântului

(cea mai lungă peșteră din România), peștera Unguru Mare și Vadu Crișului

fiind printre cele mai cunoscute obliective. Cadrul natural oferă posibilitatea

observării peisajului din diferite puncte de belvedere, totodată fiind suport

pentru practicarea unor sporturi precum escalada. Prin multitudinea de

obiective, se impune o promovare adecvată a arealului astfel încât activitatea

turistică sa aducă beneficii comunității locale.

2 Blaga L, Ilieș Dorina, Josan N. (2014), Relieful și amenajarea teritoriului, p. 169

8

Sectorul Șuncuiuș – Vadu Crișului se află în nord-vestul României,

respectiv în estul județului Bihor. Din punct de vedere fizico-geografic, arealul

este localizat pe cursul mijlociu al Crișului Repede, în nordul munților Padurea

Craiului. Deși din punct de vedere geografic, defileul Crișului Repede are o

desfășurare de 48 de km începând din localitatea Bologa și până în Vadu

Crișului, în literatura turistică, defileul Crișului Repede s-a restrâns la acest

sector dintre Vadu Crișului și Șuncuiuș datorită gradului ridicat de atractivitate

și spectaculozitate3.

În construcția modelului, datele utilizate sunt gratuite. Vom avea

nevoie de un MNAT (Model numeric altimetric al terenului) ca bază de lucru,

iar pentru textură vom folosi date satelitare și textură realizate prin scară de

culori derivată din elevație. Prin metode simple de suprapunere și editare,

modelele vor fi prezentate într-un mod cât mai estetic. Pentru editarea

semnelor convenționale, precum și a detaliilor, vom folosi și alte aplicații care

au funcții de acest gen mai bine puse la punct.

În continuare vor fi prezentate modul în care se construiește și se

editează un astfel de model prin patru softuri GIS: VTP, Global Mapper,

ArcGis și VTP. Pentru obținerea Modelului Digital al Terenului am optat

pentru descărcarea unui SRTM (abreviat de la Shutle Radar Topography

Mission) cu o rezoluție de 90 de m (trei secunde de arc)4 din baza de date a

celor de la www.webgis.com5. După descărcarea STRM-ului acesta a fost

introdus în Global Mapper, iar cu ajutorul unei măști vectoriale acesta a fost

decupat prin unealta Crop. Prin selectarea Export Elevation Grid format din

meniul File/Export datele decupate au fost salvate în format Arc ASCII Grid.

Mai departe acest MDT a fost folosit în crearea modelelor tri-dimensionale.

VTP (Virtual Terrain Project)

Dupa obținerea DEM-ului, pentru a putea fi vizualizat în Enviro, acesta

trebuie transformat într-un format (bt.) compatibil cu aplicația amintită.

Manipularea și transformarea se face în VTBuilder.

După deschiderea aplicației VTBuilder, se încarcă modelul digital (fig.

1) de elevație prin comanda ”Import File/Elevation”. Următorul pas este de a

3 Cocean P. (1988), Chei și defilee în Munții Apuseni, p. 53-54 4 http://www.cgiar-csi.org/data/srtm-90m-digital-elevation-database-v4-1#download 5 http://www.webgis.com/srtm3.html

9

stabili cat din suprafața DEM-ului se dorește să fie reprezentată, resprectiv

transformată. Dacă se dorește modelarea întregului DEM prin butonul ”Area

Tool/Set to Full Extents” se realizează extinderea maximă a suprafeței care

urmează sa fie transformată. Totodată, cu ajutorul mouse-ului se pot ajuta

manual laturile patrulaterului care definește suprafața care urmează a fi

transformată într-un fișier bt.

Fig. 1. Vizualizarea DEM-ului în VTBuilder

Pentru a transformarea fișierului se accesează butonul “Area Tool” de

unde se deschide fereastra “Sample Elevation”. Aici trebuie selectată opțiunea

”To File” pentru a salva fișierul în formatul și locația dorită. Pentru a putea fi

recunoscut și rulat în aplicația Enviro, fișierul trebuie salvat în sub-folderul

“Elevation” din folderul în care a fost instalat programul (C:\Program

Files\VTP\Data). Tot în fereastra “Sample Elevation” se bifează opțiunea

“Size constraint”. După această operațiune se apasă OK, după care se poate

părăsi aplicația.

10

Înainte sau după construcția propriu-zisă a modelului în Enviro, în

aplicația ArcMap urmează să fie digitizate traseele care vor fi suprapuse peste

modelul terenului (fig. 2).

După deschiderea aplicației, prin comanda “Add Data” se importă o

hartă topogafică, cu scara de 1:25000, în format jpeg. pusă în sistem de

coordonate Stereo70, la fel ca și MDT-ul. Mai departe este nevoie de un

shapefile, un fișier în care se vor salva datele vectoriale ale traseelor. Eu am

ales să creez câte un shapefile pentru fiecare traseu astfel încât să pot selecta

culori diferite la încărcarea în Enviro.

Shapefile-ul se creează în aplicația ArcCatalog. La fel ca în cazul

MDT-ului, înainte de creerea shapefile-urilor trebuie aleasă locația specifică –

subfolderul RoadData din folderul VTP, în care se va salva. Apoi prin comanda

”New/ShapeFile” se deschide fereastra de creere a fișierului în care se alege sa

fie de tip polyline iar prin butonul ”Edit” se selectează sistemul de coordonate

la care se raportează, în cazul de față Stereo70. Fișierele au fost denumite după

numele fiecărui traseu.

Astfel, se revine la aplicația ArcMap, unde tot prin comanda ”Add”

data se importă și aceste fișiere, după care se începe vectorizarea prin comanda

”Editor/Start Editing”.

Fig. 2. Trasele digitizate pe harta topo 1:2500 în ArcMap

Pentru construcția modelului tri-dimensional este nevoie de aplicația

Enviro din cadrul softului VTP. Aplicația se deschide printr-o fereastra de

lansare (Enviro Startup). Prin butonul “Terrain Manager”, trebuie făcută

11

legătura către directorul “Elevation”, în cadrul căruia este salvat DEM-ul în

format bt. După aceea, prin butonul “Edit Properties” se deschide o nouă

fereastră în care se pot schimba diferite proprietăți ale modelului. În tabul

“Primary Elevation” se selectează ca format al structurii de date, Grid, iar în

căsuța respectivă se selectează DEM-ul. Tot în acest tab prin butonul “Primary

Texture” se selectează textura pe care o va avea modelul 3D. Se poate alege

una din texturile pe care le oferă aplicația sau se poate genera o scară proprie

de culori pe trepte hipsometrice. Totodată se poate alege ca modelul să aibă o

textură singulară, preluată dintr-o imagine satelitară. Eu am ales pentru început

să creez o scară proprie de culori pe șapte trepte hipsometrice (fig. 3). Prin

bifarea opțiunii “Blend color smoothly” am ales o trecere graduală de la o

treaptă la alta, rezultând o îmbinare a culorilor la schimbarea treptelor. Această

opțiune este mai potrivită decât lăsarea unor limite clare între trepte datorită

faptului ca modelul este creat în scop turistic iar factorul estetic este primordial.

Un factor de care trebuie să se țină cont este exagerarea verticală:

pentru acest model am folosit o exagerare de 2x, astfel încât să nu rezulte o

imagine eronată comparativ cu realitatea din teren.

Fig. 3. Viualizarea Modelului 3D în Enviro, având o textură formată dintr-o scară proprie de culori

derivată din elevație (sursă date: SRTM 4.1)

Pentru redarea unei imagini cât mai apropiate de realitate, voi prezenta

modelul cu textura preluată dintr-o imgine satelitară. Odată stabilită textura,

urmează să fie încărcate straturile de hartă ale traseelor. Prin butonul “Load

Layer” se deschide o fereastra de unde sunt încărcate pe rând fișierele, din

folderul corespunzător (VTP/Data/RoadData). Prin următoarea operațiune, cea

de suprapunere (overlay), straturile de hartă reprezentând traseele turistice vor

fi aduse peste MDT (fig. 4). Pentru ultima operațiune de editare a obiectivelor

12

turistice și a altor detalii, imaginea din fig. 4 a fost transferată în Arc unde s-

au efectuat operațiunile necesare (fig. 7).

Fig. 4. Traseele turistice suprapuse pe MDT-ul cu textura derivată din imagine aeriană

(sursă date: SRTM 4.1, Geoportal ANCPI)

SpaceEye 3D

Acest soft este o suită formată din două aplicații. Pentru construcția

acestui model a fost folosită aplicația Viewer, o aplicație cu caracter open

source. Aplicația se deschide cu o interfață ușor de folosit, în care mediul

funcțiilor și uneltelor se află în subsolul paginii. Prin comanda Open a new

project se deschide o fereastră în care se adaugă MDT-ul și imaginea satelitară

pentru textură. Prin comanda Create project cele două seturi de date se încarcă

în aplicație. Dacă se dorește o textură pe o paletă de culori derivată din elevație,

se poate opta doar pentru adăugarea DEM-ului, urmâd ca din meniul Tools and

Settings/Relief toolbox/Color Relief să se realizeze setările dorite.

Datorită reprezentării de calitate a texturii derivate din imaginea

saltelitară, acesta va fi modul în care modelul va fi exportat. Prin comanda

Tools and Settings/Snapshot se deschide fereastra în care se alege locul în care

va fi salvată imaginea în format jpeg.

Din pricina faptului ca această aplicație are funcții rudimentare în

privința editării, imaginea exportată va fi importată într-o aplicație. La fel ca

în cazul modelului precedent, imaginea va fi importată în ArcMap. Diferența

constă în unghiul din care a fost facută captura fotografică și de o abordare

diferită în ceea ce privește editarea traseelor și a semnelor convenționale.

După încărcarea imaginii în ArcMap, prin funcțiile de editare au fost

reprezentate pe suprafața proiectată obiectivele principale (fig. 8 ).

13

Global Mapper

Aplicația Global Mapper deține o interfață prietenoasă cu utilizatorul.

DEM-ul se încarcă prin comanda Open Your Own Data File, aflată pe pagina

de lansare a aplicației.

În comparație cu aplicațiile folosite anterior, aceasta deține funcții de

editare, vizualizator 2D și 3D, iar compatibilitatea cu majoritatea formatelor

digitale de date constituie un avantaj în timpul utilizării. Deși deține unealta de

digitizare, pentru reprezentarea traseelor vor fi importate formatele vectoriale

folosite și în cazul primului model.

Stratele de hartă se adaugă prin comanda Open Data Files. Următorul

pas după adăugarea stratelor pentru reprezentarea traseelor și obiectivelor, este

de editare a semnelor convenționale. Shapefile-ul obiectivelor fiind de tip

punct, softul generează automat în momentul încărcării puncte, care se pot

modifica ulterior astfel încât simbolistica să fie cât mai reprezentativă. După

activarea funcției de digitizare, Digitizer Tool, se selectează vertexul

obiectivului dorit după care se deschide o fereastră, Modify Feature Info, în

care se pot face modificări asupra formei, dimensiunii, modelului, numelui

vertexului în cauză.

Lucrul asupra modelului se realizează în vizualizare 2D (fig. 5).

Simplitatea prin care se trece de la reprezentarea bi-dimensională la cea tri-

dimensională (fig. 6) permite verificarea efectelor pe care le produc

modificările. Asfel, se reduce timpul de execuție a proiectului.

14

Fig. 5. Editarea datelor în vizualizatorul 2D. Butonul de activare a vizualizatorului 3D

Fig. 6. Vizualizarea 3D a MDT-ului împreună cu obiectivele, în vizualizatorul 3D Global Mapper

Rezultatul obținut prin încărcarea obiectivelor în această aplicație nu

au fost satisfăcătoare iar editarea finală a fost făcută intr-o altă aplicație.

Vizualizatorul 3D a Global Mapper oferă o bună calitate a texturii astfel că

suprafața exportată în vederea editării finale a fost mai mare decât în situațiile

precedente. Din vizualizatorul 3D, imaginea se exportă prin comanda simplă

Save image. Înainte de alegerea locului de salvare a imaginii, se deschide o

fereastră, 3D Screen Capture Options, în care se alege formatul imaginii

(JPEG, TIFF, BMP, PNG) și rezoluția. Pentru acest model a fost ales un format

JPEG la o rezoluție de 5440x 2680 pixeli. Apoi imaginea a fost încărcată în

15

ArcMap, unde în modul Layout view au fost editate semnele convenționale,

titlul modelului și legenda (fig. 9).

Rezultate și concluzii

În urma finalizării modelelor, este de remarcat faptul că în nici unul

dintre cazuri, nu s-a lucrat doar într-o singură aplicație, fiecare aplicație are

anumite puncte forte pe care dezvoltatorul a pus accent. Astfel, în cazul

SpaceEye 3D vizualizatorul este de înaltă calitate, însă nu deține funcții de

editare. De asemenea, imaginea a trebuit prelucrată în altă aplicație. În cazul

VTP și Global Mapper deși dețin funcții de editare, nu sunt la același nivel cu

ArcMap. Așadar, chiar dacă este nevoie de mai multe aplicații pentru a ajunge

la un produs final, acestea sunt construite în așa fel încât să aibă baze de date

compatibile. De menționat din nou faptul că toate modelele au o exagerare

verticală de 2.

Modelul 3D realizat realizat în VTP

Pentru a nu încărca modelul prea mult, sunt reprezentate traseele,

obiectivele, localitatățile și unele forme de relief. Deși, la prima vedere pare că

nu este respectată cromatica standard din cartografie (unde albastru reprezintă

rețeaua hidrografică), culorile traseelor sunt alese în funcție de marcajul de

care este reprezentat în teren.

Fig. 7 – Modelul 3D rezalizat în VTP (sursă date: SRTM 4.1, Geoportal ANCPI)

16

Modelul realizat în SpaceEye

SpaceEye 3D Viewer oferă una din cele mai bune calități ale

vizualizatorului 3D de pe piața existentă în prezent. Suprafața modelată este

mai restrânsă decât în cazul precedent și acoperă defileul Crișului Repede,

respectiv platoul carstic. Pe acest model sunt reprezentate obiectivele și unele

forme de relief. Traseele turistice nu au putut fi digitizate în această aplicație

deoarece nu dispune de această unealtă. Rezultatul este unul modest în

comparație cu modelele realizate în VTP și în Global Mapper.

Fig. 8. Modelul 3D realizat în SpaceEye 3D Viewer (sursă date: SRTM 4.1, Geoportal ANCPI)

Modelul realizat în Global Mapper

Modelul tri-dimensional exportat din această aplicație acoperă cea mai

mare suprafață dintre cele trei. Chiar dacă semnele convenționale au avut

dimensiuni mai mici, s-a încercat o acoperire a mai multor obiective. De data

aceasta traseele au fost încărcate având aceeași formă și culoare, fiind

diferențiate doar de marcajele care le reprezintă.

17

Fig, 9. Modelul 3D realizat prin Global Mapper (sursă date:SRTM 4.1, Geoportal ANCPI)

În prezent există câteva aplicații web care oferă spre vizualizare modele

tri-dimensionale, inclusiv pentru tot Pământul (ex. Google Earth) dar acestea

nu au posibilitatea manipulării datelor în vederea realizării unor reprezentări

specifice, cu scopuri precise.

Pentru turism, aceste trasee turistice suprapuse pe modele tri-

dimensionale, s-ar putea constituii în aplicații web, în cadrul cărora potențialii

turiști să previzualizeze traseele pe care doresc să le parcurgă. Bineînțeles, prin

implicarea unor factori de decizie, acest tip de proiect s-ar putea aplica la nivel

de județ, de regiune sau chiar național.

Această lucrare a avut ca scop propunerea unei metode de promovare

turistică pentru sectorul Șuncuiuș – Vadu Crișului. Acest areal este localizat

între două orașe aflate în plină dezvoltare (Cluj Napoca și Oradea) dar și

aproape de granița de vest. Resursele turistice oferite în principal de cadrul

natural caracterizat de un relief carstic se compun în factori polarizatori.

Metoda pe care a propus-o această lucrarea este de promovare turistică prin

modelare 3D. Cu ajutorul a trei aplicații GIS care dispun de vizualizator 3D,

au fost realizate trei modele ale acestui areal. Prin utiizarea diferitelor aplicații

se pot observa diferențele dintre produsele finale. Diferețele au fost date de

caracteristicile aplicațiilor, fiecare având anumite puncte în care excelează.

În concluzie, promovarea turistică prin modelare 3D, cu avantaje

precum timpul scurt în care transmit informații turiștilor și cel mai important

avantaj, cel de ordin estetic, reprezintă o soluție viabilă, ce poate intra în

proiectele de dezvoltare turistică care vizează arealul luat în studiul nostru de

18

caz, precum și alte sectoare montane sau colinare similare din punctul de

vedere al potențialului turistic .

Bibliografie:

1. Blaga L, Ilieș Dorina, Josan N. (2014), Relieful și amenajarea teritoriului, Ed. Univ.

din Oradea.

2. Cocean P. (1988), Chei și defilee în Munții Apuseni, Editura Academiei Române,

București.

3. *** ArcGIS Desktop Help, http://www.esri.com.

4. *** Global Mapper User's Manual, http://www.globalmapper.com.

5. http://www.cgiar-csi.org/data/srtm-90m-digital-elevation-database-v4-1.

6. http://geoportal.ancpi.ro.

7. http://www.geo-spatial.org.

8. http://www.webgis.com/srtm3.html.

19