Sapunuri si detergenti

Sapunuri si detergentiIn societatea primitiva, chiar si in zilele de azi, hainele erau curatate, prin cu pietre pe malul unei ape curgatoare. In dictionar, detergent este definit ca agent de curatare. In ultimii 20 de ani, insa, cuvantul descrie mai de graba detergent sintetic, decat obisnuitul sapun. Detergentii sintetici contin anumite componente numite substante tensio-activa. Sapunul, prin definitie este o substanta tensio-activa. De fapt, el este cea mai veche substanta tensio-activa, si a fost folosita cam de 4500 de ani .

Bottom of Form

Sapunul, prin definitie este o substanta tensio-activa. De fapt, el este cea mai veche substanta tensio-activa , si a fost folosita cam de 4500 de ani. Un material care, prin compozitie este foarte asemanator cu sapunul a fost gasit intr-un vas de lut datand din 2800 ien, descoperit in timpul cercetarii facute asupra locului in care se afla Babilonul.Inscriptiile de pe vas spun ca grasimile au fost fierte cu cenusa , care este o metoda de obtinere a sapunului , dar nu precizeaza la ce era folosit aces material. Mai tarziu, s-a descoperit ca asemenea materiale erau folosite ca gel de par .

Numele de sapun, dupa o veche legenda romana, vine de la Muntele Sapo, unde erau sacrificarte animale. Ploaia a amestecat grasimile cu seu, si cu cenusa pe malul raului Tibet. Femeile au observat ca acest amestec le usura munca, si au inceput sa foloseasca acest sol lutos, imbibat cu amestecul de grasimi. In timpul ascensiunii civilizatiei romane ...

SapunurileDe fapt, FDA nu are autoritate asupra acestor produse si ingredientele lor, decat dupa aparitia acestora pe piata si numai daca se determina faptul ca au cauzat rau direct sanatatii umane. Si mai mult, faptul ca multe sapunuri si produse pentru curatare sunt facute dintr-o combinatie de chimicale complica problema pe mai departe. Doar in masura de 16% din cosmetice au fost supuse testelor de toxicitate de catre FDA, desi este cerut companiilor sa eticheteze cosmeticele cu o avertizare, in cazul in care acestea contin substante iritante.

Iata o scurta trecere in revista a ingredientelor care au potential daunator din multe sapunuri comerciale: O substanta derivata din seva rasinoasa a pinului, care este o componenta majora a terebentinei si poate afecta sistemul imunitar. ( A-pirina ). A-terpinolol aceasta chimicala este extrem de iritanta pentru membranele mucusului. Expunerea frecventa sau prelungita ( si mai ales inhalarea repetata ) poate cauza edem si deasemenea dificultati ...

Spunurile se obin prin reacii ale grsimilor precum seul, uleiul de cocos i de palmier, cu o substan alcalin, precum soda caustic sau potasa caustic. Procesul chimic care are loc se numeste saponificare. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de spun, de obicei n amestec cu grasimi solide sau hidrogenate.

Sapunul, prin definitie este o substanta tensio-activa. De fapt, el este cea mai veche substanta tensio-activa , si a fost folosita cam de 4500 de ani . Un material care , prin compozitie este foarte asemanator cu sapunul a fost gasit intr-un vas de lut datand din 2800 ien, descoperit in timpul cercetarii facute asupra locului in care se afla Babilonul.

Spunurile se obin prinhidrolizaalcalin agrsimilor. Acetia se mpart n trei categorii:

spunuri desodiu, care sunt solide i solubile nap;

spunuri depotasiu, care sunt lichide i solubile n ap;

spunuri dealuminiu,mangan,calciu,bariu, care sunt solide i insolubile n ap.

Numai spunurile care sunt solubile n ap pot fi folosite ca ageni de splare, acetia avnd o putere de splare inferioardetergenilor.

Spunurile sunt substane biodegradabile obinute prin hidroliz bazic. Puterea de splare este dat de natura acidului gras, de natura ionului metalic, ca i de concentraia ntenside. n apele dure (care conin sruri solubile de Ca i Mg), spunurile de Na i K se transform, parial, n sruri de Ca i Mg ale acizilor grai, greu solubile care micoreaz capacitatea de splare.

Datorit prezenei celor dou pri net distincte n molecul, spunul are proprieti tensioactive ( modifica tensiunea superficial dintrefazaapoasa i cea organic). Din acest motiv, spunul are aciune de splare.

Spunurile de sodiu se folosesc ca ageni de splare, iar spunurile de calciu, mangan, aluminiu, bariu, se folosesc pentru prepararea unsorilor consistente i a pastelor adezive.

DetergentiDetergentii sintetici pentru menaj, destul de delicate pentru a putea fi folositi fara sa atace pielea au aparut in anul 1933. Intr-un lichid, cum ar fi apa, moleculele sunt legate intre ele prin forte de atractie puternice. Moleculele de la suprafata sunt atrase spre interior, ceea ce face suprafata lichidului sa fie curbata. Acest efect, numit tensiune superficiala, se observa clar la picurii aproape sferici de apa de la robinet.

-sapunul de sulf este recomandat in seboreea pielii, contra acneei, precum si impotriva matretei grase a pielii capului.In reteta se utilizeaza sulf precipitat, in proportie de 10 % ;-sapunul gudron-sulf contine 5 % gudron si 10 % sulf.Este indicat pentru ingrijirea pielii grase, combaterea matretei grase, a pielii sensibilizatede enzeme, ca si boli parazitare (diferite ciuperci)-sapunul ichtiol contine 3 % inchtiosulfonat de amoniu.Este recomandat pentru combaterea diferitelor inflamatii ale pielii, cosuri, acnee etc. ;-sapunul borax se recomanada in general persoanelor cu pielea sensibila .

,

Sapunurile tari se fac prin uscarea unui dus de sapun topit, adaugarea unor coloranti si parfumuri si formarea calupurilor de sapun.Sapunurile de toaleta se fac din grasimi decalitatemai buna si sunt incalzite dupa uscare pentru a li se aduce umiditatea. Fulgii de sapun se obtin prin solidificarea sapunului pe exteriorul unui valt si apoi razuirea lui. Prafurile de sapun se obtin amestecand intai sapun topit cu aditivi care inbunatatesc si asista la activarea de curatare a produsului si imbunatatesc aspectul si densitatea materialelor spalate.Amestecul este apoi uscat prin pulverizare. Asemenea aditivi se folosesc si la detergentii sintetici.

Ca materie prim pentru obinerea detergenilor se folosesc substane de origine petrochimic:arene, alchilarene,amineetc.

Detergenii anionici i cationici prezint un mare dezavantaj, acela c nu sunt biodegradabili. Ajuni n apele reziduale, acetia nu se descompun sub influena microorganismelor din ap n substane nenocive. Aadar, aceste dou tipuri au aciune poluant puternic. Spre deosebire, cei neionici sunt avantajoi pentru c sunt biodegradabili.

GrasimiGrasimiGrsimile sunt o surs de energie i n general, furnizarea enegiei este mai constant. n plus, o dat supuse procesului de digesie, o anumit cantitate de grsimi va fi depozitat n depozitele de grsimi din organism, situate sub piele i n jurul ctorva organe importante, cum ar fi rinichii, inima i ficatul. Aceste depozite apr organismul mpotrivba frigului iprotejat oasele i organele interne mpotriva rnilor. Contrar unor teorii la mod, o anumit cantitate de grsime este esenial pentru pstrarea sntii.

Grsimile sunt amestecuri complexe naturale, formate n principal din esteri ai glicerinei cu acizii grai, numii gliceride. Se mai gsesc n afar de gliceride i ceruri, vitamine, fosfatide etc.Grsimile lichide sunt de origine vegetal, iar cele solide, saturate, sunt de origine animal (cu toate c sunt i excepii, vezi uleiul de pete care e lichid sau untul de cocos care e solid cu toate c e de natur vegetal). Uleiurile se obin prin presarea seminelor sau fructelor, ca n cazul uleiului de floarea-soarelui sau de msline. Se mai pot obine prin extracie cu solveni selectivi. Grsimile animale se obin prin distrugerea esutului adipos sub influena temperaturii. Se mai pot obine i prin centrifugare (untul).

Grsimile pot fi solide, lichide sau semisolide (untul). Acestea sunt insolubile n ap, cu care emulsioneaz, dar sunt solubile n solveni organici.

Nu au puncte fixe de fierbere i topire pentru c sunt amestecuri, ci fierb i se topesc n intervale de temperatur.

Fiind amestecuri de gliceride, care sunt esteri, grsimile vor avea proprietile chimice ale esterilor.

Grsimile se folosesc la obinerea de spunuri ,cosmetica farmacie i n alimentaia zilnic.