7/23/2019 Salariul Din Romania

http://slidepdf.com/reader/full/salariul-din-romania 1/3

In teoria si practica economica, salariul ocupa un loc deosebit de important pentru ca realizeazaremunerarea celui mai activ factor de productie – forta de munca.

In multe tari ale lumii, in vocabularul oricarui om exista un cuvant foarte apreciat derivat de la „sare” si carese numeste salariu (salarium - latina), care la origine a insemnat o plata suplimentara data soldatilor romanipentru a cumpara sare.

Salariul este o forma de venit. ormarea sa are loc in cadrul unor relatii complexe prile!uite de anga!area,utilizarea si plata muncii ca factor de produc

"ornind de la ceea ce este logic si rational in diferite teorii si la diferiti autori, se poate concluziona casubstanta salariului o reprezinta partea din venitul national care se creeaza in procesul folosirii fortei demunca, distribuita in mod direct salariatilor, mai ales sub forma baneasca (uneori insa si sub forma naturala),astfel incat acestia sa duca o viata normala ai carei parametri formati in decursul timpului in virtutea unorlegi obiective si a unor traditii care evolueaza continuu. "entru caracterizarea vietii normale in literatura sipractica economica s-au folosit mai multe concepte# nivel de trai, calitatea vietii si bunastarea.

Formele de salarizare

$cestea sunt modalitati prin care se determina marimea si dinamica salariilor individuale. ormele desalarizare realizeaza legatura intre marimea produsului muncii, partea ce revine salariatilor si activitateadepusa de ei. In esenta exista trei forme de salarizare#

- in regie sau dupa timpul lucrat(pe unitate de timp)%

- in acord%

- mixta.

iecare forma de salarizare re&ecta conditiile de pe piata muncii, realizand intr-un mod speci'c legatura intreparticiparea la munca, produsul muncii si salariul.

Salarizarea in regie asigura remunerarea salariului dupa timpul lucrat, fara sa se precizeze expres cantitateade munca pe care salariatul trebuie sa o depuna in unitatea de timp, dar subintelegandu-se ca un minim demunca trebuie depus intrucat, altfel, nu si-ar putea indeplini obligatiile. In cadrul acestei forme 'ecaruisalariat i se stabileste ce are de facut si raspunderile ce ii revin tinand seama de cali'carea pe care o are side locul pe care il ocupa in diviziunea muncii din unitatea respectiva. nitatea economica renunta lasalariatul care nu depune munca minima scontata in timpul pentru care este remunerat.

arimea totala a salariului este determinata de timpul lucrat si de salariul pe unitatea de timp. Se practica inactivitatile in care calitatea are o importanta deosebita, unde lipsa de omogenitate a lucrarilor face di'cilaaprecierea muncii necesare pentru 'ecare lucrare si unde lucrarile sunt foarte variate de la un moment la

altul.Salarizarea in acord consta in remunerarea pe baza timpului necesar pentru executarea unei opoeratii,activitati, unor produse, fara ca durata timpului necesar pentru efectuarea muncii respective sa 'e 'xata inmod expres. $ceasta pare sa 'e o forma de salarizare preferabila celei in regie pentru ca#

- releva mai bine legatura dintre marimea salariului si munca depusa de salariat%

- tinde sa sporeasca productivitatea salariatului%

- diminueaza c*eltuielile intreprinderii, prin renuntarea la supraveg*etori necesari in cazul salarizarii in regie.

ltimele doua motive releva de ce aceasta forma de salarizare este preferabila pentru unitatile economice,iar prima este mai convenabila pentru salariati.

Salarizarea mixta consta intr-o remunerare stabila('xa) pe unitatea de timp, de regula pe o zi de munca, cese acorda in functie de indeplinirea unor conditii te*nice, te*nologice de organizare, 'ecare conditie avand untarif, dupa importanta pe care o reprezinta pentru volumul si calitatea productiei, astfel incat marimeasalariului devine variabila ca in cazul salarizarii in acord. $ceasta forma de salarizare este foarte raspandita inindustria constructiilor de masini.

Drepturi cuvenite personalului

  Salariile platite personalului muncitor pot '#

- salarii de baza – formate din sumele calculate dupa cantitatea si calitatea muncii prestate in unitatepentru timpul efectiv lucrat.

- categorii de sporuri – spor de vec*ime, spor de toxicitate, etc.

7/23/2019 Salariul Din Romania

http://slidepdf.com/reader/full/salariul-din-romania 2/3

1. Salariul de baza

+eprezinta suma de bani platita pentru a obtine serviciul factorului de munca. $cest salariu de baza estestabilit in contractul de munca colectiv sau individual si reprezinta suma de bani corespunzatoare munciiprestate si totodata cali'carii 'ecaruia.

  Salariul de baza pentru personalul de conducere# sef birou, sef serviciu, director si director general,ad!uncti si asimilatii acestora, sunt cele corespunzatoare functiei de executie sau treptei profesionale, la carese adauga o indemnizatie de conducere care face parte din salariul de baza, diferentiata in raport curaspunderea functiei de conducere indeplinite si cu marimea unitatilor si subunitatilor. Indemnizatia deconducere face parte din salariul de baza si in cazul in care functia de conducere este indeplinita la o altaunitate decat cea la care s-a stabilit functia.

  xceptie de la cele aratate in paragrafele de mai sus fac salariile personalului din unitatile bugetaresi regiile autonome, acestea 'ind *otarate printr-un act normativ de catre uvern(pentru bugetari) sau inurma unor contracte la nivel national(pentru +egii $utonome).

 

. Indexari si compensari  arimea salariului este supusa permanent unor procese obiecive contradictorii de diferentiere si

apropiere – egalizare. /in punct de vedere al posesorului fortei de munca, diferentele au la baza mai intaicalitatile extrem de diferite, de la individ la individ, ale fortei de munca, la care se adauga# caracterul muncii#

grea sau usoara, de zi sau de noapte, mediu toxic sau nu, etc. "roductivitatea muncii. /iferenteledeterminate de caracterul si insemnatatea muncii au rolul de a pune de acord munca depusa cu marimeasalariului. /e aceea la o munca egala depusa in aceleasi conditii este 'resc sa se obtina un salariu egal.

  /iferentele izvorate din calitatile diferite de la un individ la altul, ale fortei de munca, nu se potegaliza in conditiile aceleeasi cali'cari, aceste diferente se restrang dar nu dispar, determinand o anumitaapropiere intre marimea salariilor

 

Sporuri, adaosuri, premii

  "ersoanele salariate, potrivit legii bene'ciaza, la functia de baza de un spor de vec*ime in munca depana la 01 calculat la salariul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat in program normal de lucru.

 

"entru personalul incadrat in munca, dupa aplicarea legii, conducerea unitatii poate aproba luarea inconsideratie pentru acordarea sporului de vec*ime in munca a perioadelor lucrate in alte sectoare deactivitate, daca vec*imea respectiva se apreciaza ca 'ind utila realizarii sarcinilor si atributiilor ce-i revin.Sporul corespunzator vec*imii in munca calculat potrivit legii se plateste incepand de la data de 2 a luniiurmatoare celei in care s-a implinit vec*imea in munca.

  "ensionarii pentru limita de varsta care se reanga!eaza in munca potrivit legii, bene'ciaza de sporulde vec*ime in munca, dobandit dupa data pensionarii.

  In raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, pot 'a cordate urmatoarele categorii desporuri#

a) "entru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 201 din salariul de baza,corespunzator timpului lucrat la locul de munca respectiv. 3ocurile de munca, categoriile de personal,marimea concreta a sporului si conditiile de acordare se stabilesc prin regulament elaborat de inisterul

Sanatatii si inisterul uncii si "rotectiei Sociale%b) "entru activitatile care solicita o incordare psi*ica foarte ridicata sau se desfasoara in conditii demunca deosebita, un spor de pana la 201 din salariul de baza%

c) "entru conditii grele de munca un spor de pana la 201%

d) Salariatii care lucreaza potrivit contractului individual de munca , in mediul rural numai in zoneizolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, bene'ciaza de un spor de pana la 41 dinsalariul de baza%

5rele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul incadrat in functii de executie secompenseaza cu timpul liber corespunzator. /aca munca astfel prestata nu a putut ' compensata cu timpulliber corespunzator, orele suplimentare se vor salariza cu un spor din salariu de baza astfel#

7/23/2019 Salariul Din Romania

http://slidepdf.com/reader/full/salariul-din-romania 3/3

- 601 din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru%

- 2441 din salariul de baza pentru orele urmatoare.

7u spor de 2441 se platesc si orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care inconformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza.

unca peste durata normala a timpului de lucru poate ' prestata si sporurile prevazute se pot plati numaidaca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de conducatorul societatii respective, fara a se depasi 24ore anual. In cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare si peste acest plafon,

dar nu mai mult de 894 ore anual. $probarea efectuarii orelor suplimentare se face cu consultareasindicatelor.

3a locurile de munca la care durata normala a timpului de lucru a fost redusa, potrivit legii sub : ore pe zidepasirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, in situatii cu totul deosebite,'ind obligatorie compensarea cu timpul liber corespunzator.

"otrivit reglementarilor in vigoare plata orelor suplimentare nu se aplica acolo unde se utilizeaza plata cu orasau cumul de functii in aceeasi unitate.

"ersonalul care potrivit programului normal de lucru isi desfasoara activitatea in timpul noptii, intre orele.44 si 9.44 bene'ciaza pentru orele de lucrate in acest interval, de un spor de 01 din salariul de baza ,daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin !umatate din programul normal de lucru.

"entru indeplinirea unor sarcini, activitati si responsabilitati suplimentare functiei de baza personalulbene'ciaza de un spor stabilit in suma 'xa, care se adauga la salariul de baza, plata muncii se face pe baza

de tarife sau sume 'xe, care nu fac parte din salariul de baza.nitatile pot constitui un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de pana la 1 asupra fondului desalarii prevazut in bugetul de venituri si c*eltuieli al acestora. /in acest fond, consiliul de administratie saualte organe similare de conducere ale unitatilor pot acorda premii in cursul anului salariatilor care au realizatsau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumatedin acest fond pot ' utilizate in lunile urmatoare, in cadrul aceluiasi an 'nanciar.

"entru activitatea desfasurata, personalul poate bene'cia la sfarsitul anului calendaristic de un premiu anualde pana la un salariu mediu lunar de baza, realizat pentru anul in care se face plata.

7onsiliul de administratie sau, dupa caz, organele de conducere similare pot reduce sau anula premiul anualin cazul salariatilor care in cursul anului au desfasurat o activitate profesionala slaba sau necorespunzatoareori au avut abateri pentru care au fost sanctionati disciplinar.

nitatile care realizeaza prin efort propriu venituri suplimentare, fata de cele prevazute initial la elaborarea

bugetului de c*eltuieli si venituri proprii prin activitati cum ar '# valoarea unor prestatii proprii catre tertiexecutate pe baza de contracte cu persoane !uridice sau 'zice din tara sau din strainatate pot acorda premiispeciale personalului care a contribuit la aceasta in limita de 841 din totalul veniturilor nete realizatesuplimentar