SABATUL ADEVĂRAT - SCOS din SCHIMBĂRILE PROFANATOARE aduse BIBLIEI de APROBATORII şi EDITORII EI

47
SABATUL ADEVĂRAT, SCOS din SCHIMBĂRILE PROFANATOARE aduse BIBLIEI de APROBATORII şi EDITORII EI. Isaia 58: 12 Ai tăi vor zidi iarăşi pe dărâmăturile de mai înainte, vei ridica din nou temeliile străbune, vei fi numit „Dregător de spărturi”, „Cel ce drege drumurile şi face ţara cu putinţă de locuit”. INTRODUCERE Tatăl nostru ceresc nu pedepseşte pe nimeni pentru că a crezut sau crede o rătăcire (un fals) dar, va pedepsi pe oricine nu cercetează Adevărul! Stăpânul nostru bun şi plin de iubire jertfitoare (agape), ne conduce pe fiecare în parte, după puterea noastră de pricepere şi trăire. La timpul potrivit, El aduce la cunoştinţa copiilor Săi ascultători tot ce le este necesar a cunoaşte – El nu ia în consideraţie nimănui timpul sau vremea de neştiinţă din viaţa de necredinţă dar, pe bună dreptate, ignoranţa şi respingerea Adevărului Cuvântului Său, sunt considerate împotrivire cu bună ştiinţă sau chiar „răzvrătire”! Cu sfaturi părinteşti de Tată jertfitor, El ne asigură totul – 2Corinteni 6.2: „Căci El zice: „La vremea potrivită, te-am ascultat; în ziua mântuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.”, fără să ne ceară nimic – Isaia 29.1: „Ad ăugaţi an la an şi lăsaţi sărbătorile să-şi facă ocolul lor.”, în condiţiile în care ne îndeamnă să alegem viaţa – Deuteronomul 30.19: „Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta”. Ne îndeamnă cu cele mai insistente argumente – Ezechiel 33.11: „Spune-le: „Pe viaţa Mea, zice el Prea Înalt, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă de la calea lui, şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă de la calea voastră cea rea! Pentru ce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel?” ... cum fac şi astăzi cei mulţi! care au ochi şi nu vor să vadă; care au urechi, şi nu vor să audă; care îşi împietresc urechile să nu audă, şi inimile ca să nu primească Adevărul! Ca şi în trecut, lumea de astăzi primeşte orice minciună, orice înşelătorie, dar Adevărul nu – primeşte orice schimbare şi orice fals, dar Adevărul Nu! În condiţiile în care... la Cel Veşnic Prea Înalt... „nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.” ! Iacov 1.17. Mulţi, foarte mulţi oameni de credinţă, înţeleg aceea că „Ziua de odihnă = Sabat = Sărbătoare” (şi eu am crezut aşa, dar, Slavă Celui Prea Înalt, prin al cărui Duh, lumina a crescut şi pentru mine, ca acum văd lucrurile „altfel”... ştiind bine, că... „...la vremea sfârşitului... cunoştinţa va creşte 10 Mulţi vor fi curăţaţi, albiţi şi lămuriţi; cei răi vor face răul şi niciunul din cei răi nu va înţelege, dar cei pricepuţi vor înţelege.” ! Aşa şi este: „Ziua de odihnă = Sabat = Sărbătoare”, numai că, trebuie ţinut cont de câteva mici amendamente: nu toate zilele de odihnă sunt sărbători, şi zilele de odihnă nu sunt destinate în exclusivitate odihnei fizice (fără activitate, somn, mâncare şi distracţie) ci, sunt zile de părtăşie şi comuniune duhovnicească, spre Slava şi Mărirea Celui Veşnic Prea Înalt, care „ne-a creat după chipul şi asemănarea Sa”, care Şi-a dat Viaţa pentru mântuirea noastră, prin Cuvântul Său care s-a făcut trup, (ca să ne răscumpere din moartea păcatului) şi care, multora dintre noi, le face o chemare mai înaltă, pentru o slujbă mai înaltă şi pentru o glorie veşnică, asemenea Însuşi Mântuitorului! Psalmii 81.3: Sunaţi din trâmbiţă la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre! Nu este o ruşine că mulţi dintre cei care ţin sărbătorile, nu cunosc şi nu înţeleg diferenţa dintre „Zi de odihnă, Sabat şi Sărbătoare”! - toate Sabatele sunt Sărbători şi zile de odihnă în solemnitate sfântă; - toate Sărbătorile sunt zile de odihnă în solemnitate sfântă dar „nu toate sărbătorile sunt Sabate”; 10 Etanim, este Ispăşirea = Sabatul Sabaturilor; 15 Nisan, este Mare Sabat al sărbătorii Paştelui - Praznicul Azimilor; 15 şi 22 Etanim, sunt Sabate - prima zi a sărbătorii Corturilor şi a 8-a zi, ca simbol al Trecerii în veşnicie, care urmează după a 7-a zi de sărbătoare a corturilor = „marea zi a corturilor” care simbolizează Mileniul Împărăţiei veşnice; - toate zilele de odihnă presupun solemnitate sfântă, dar nu toate sunt zile de Sabat sau zile de Sărbători (zilele de odihnă simple, sunt: Ajunul de Lună nouă – a 30-a zi a lunilor cu 30 de zile – lunile cu Sabatul din 29 = luminat = ultima vizibilitate a Lunii noi întunecate; zilele 2,3,4,5 şi 6 ale sărbătorii Corturilor, şi zilele 3,4,5 şi 6 ale sărbătorii Paştelor. Psalmii 81.3: Sunaţi din trâmbiţă la luna nouă, la luna plină, în ziua sărbătorii noastre!; 2Cronici 2.4: Iată, eu înalţ o Casă Numelui Suveranului Stăpânului meu, ca să I-o închin Lui, să ard înaintea Lui tămâie mirositoare, să aduc necurmat în ea pâinile pentru punerea înainte şi să aduc arderile de tot de dimineaţă şi de seară în zilele de Sabat, de lună nouă şi de sărbătoare ale Suveranului Stăpânului nostru, după o lege veşnică pentru Israel; 2Cronici 8.13: pentru zilele de Sabat, pentru zilele de lună nouă şi pentru sărbători; 2Cronici 31.3: din zilele de Sabat, de lună nouă şi de sărbători, cum este scris în Legea Celui Veşnic Prea Înalt; Neemia 10.33: din zilele de Sabat, din zilele de lună nouă şi din zilele de sărbători, pentru lucrurile închinate Celui Veşnic Prea Înalt , pentru jertfele de ispăşire pentru Israel şi pentru tot ce se face în Casa Stăpânului nostru. 1

Transcript of SABATUL ADEVĂRAT - SCOS din SCHIMBĂRILE PROFANATOARE aduse BIBLIEI de APROBATORII şi EDITORII EI

SABATUL ADEVRAT, SCOS din SCHIMBRILE PROFANATOARE aduse BIBLIEI de APROBATORII i EDITORII EI.Isaia 58: 12 Ai ti vor zidi iari pe drmturile de mai nainte, vei ridica din nou temeliile strbune, vei fi numit Dregtor de sprturi, Cel ce drege drumurile i face ara cu putin de locuit. INTRODUCERE Tatl nostru ceresc nu pedepsete pe nimeni pentru c a crezut sau crede o rtcire (un fals) dar, va pedepsi pe oricine nu cerceteaz Adevrul! Stpnul nostru bun i plin de iubire jertfitoare (agape), ne conduce pe fiecare n parte, dup puterea noastr de pricepere i trire. La timpul potrivit, El aduce la cunotina copiilor Si asculttori tot ce le este necesar a cunoate El nu ia n consideraie nimnui timpul sau vremea de netiin din viaa de necredin dar, pe bun dreptate, ignorana i respingerea Adevrului Cuvntului Su, sunt considerate mpotrivire cu bun tiin sau chiar rzvrtire! Cu sfaturi printeti de Tat jertfitor, El ne asigur totul 2Corinteni 6.2: Cci El zice: La vremea potrivit, team ascultat; n ziua mntuirii, te-am ajutat. Iat c acum este vremea potrivit; iat c acum este ziua mntuirii., fr s ne cear nimic Isaia 29.1: Adugai an la an i lsai srbtorile s-i fac ocolul lor., n condiiile n care ne ndeamn s alegem viaa Deuteronomul 30.19: Iau azi cerul i pmntul martori mpotriva voastr c i-am pus nainte viaa i moartea, binecuvntarea i blestemul. Alege viaa, ca s trieti, tu i smna ta. Ne ndeamn cu cele mai insistente argumente Ezechiel 33.11: Spune-le: Pe viaa Mea, zice el Prea nalt, c nu doresc moartea pctosului, ci s se ntoarc de la calea lui, i s triasc. ntoarcei-v, ntoarcei-v de la calea voastr cea rea! Pentru ce vrei s murii voi, casa lui Israel?... cum fac i astzi cei muli! care au ochi i nu vor s vad; care au urechi, i nu vor s aud; care i mpietresc urechile s nu aud, i inimile ca s nu primeasc Adevrul! Ca i n trecut, lumea de astzi primete orice minciun, orice neltorie, dar Adevrul nu primete orice schimbare i orice fals, dar Adevrul Nu! n condiiile n care... la Cel Venic Prea nalt... nu este nici schimbare, nici umbr de mutare.! Iacov 1.17. Muli, foarte muli oameni de credin, neleg aceea c Ziua de odihn = Sabat = Srbtoare (i eu am crezut aa, dar, Slav Celui Prea nalt, prin al crui Duh, lumina a crescut i pentru mine, ca acum vd lucrurile altfel... tiind bine, c... ...la vremea sfritului... cunotina va crete 10 Muli vor fi curai, albii i lmurii; cei ri vor face rul i niciunul din cei ri nu va nelege, dar cei pricepui vor nelege.! Aa i este: Ziua de odihn = Sabat = Srbtoare, numai c, trebuie inut cont de cteva mici amendamente: nu toate zilele de odihn sunt srbtori, i zilele de odihn nu sunt destinate n exclusivitate odihnei fizice (fr activitate, somn, mncare i distracie) ci, sunt zile de prtie i comuniune duhovniceasc, spre Slava i Mrirea Celui Venic Prea nalt, care ne-a creat dup chipul i asemnarea Sa, care i-a dat Viaa pentru mntuirea noastr, prin Cuvntul Su care s-a fcut trup, (ca s ne rscumpere din moartea pcatului) i care, multora dintre noi, le face o chemare mai nalt, pentru o slujb mai nalt i pentru o glorie venic, asemenea nsui Mntuitorului! Psalmii 81.3: Sunai din trmbi la luna nou, la luna plin, n ziua srbtorii noastre! Nu este o ruine c muli dintre cei care in srbtorile, nu cunosc i nu neleg diferena dintre Zi de odihn, Sabat i Srbtoare! - toate Sabatele sunt Srbtori i zile de odihn n solemnitate sfnt; - toate Srbtorile sunt zile de odihn n solemnitate sfnt dar nu toate srbtorile sunt Sabate; 10 Etanim, este Ispirea = Sabatul Sabaturilor; 15 Nisan, este Mare Sabat al srbtorii Patelui - Praznicul Azimilor; 15 i 22 Etanim, sunt Sabate - prima zi a srbtorii Corturilor i a 8-a zi, ca simbol al Trecerii n venicie, care urmeaz dup a 7-a zi de srbtoare a corturilor = marea zi a corturilor care simbolizeaz Mileniul mpriei venice; - toate zilele de odihn presupun solemnitate sfnt, dar nu toate sunt zile de Sabat sau zile de Srbtori (zilele de odihn simple, sunt: Ajunul de Lun nou a 30-a zi a lunilor cu 30 de zile lunile cu Sabatul din 29 = luminat = ultima vizibilitate a Lunii noi ntunecate; zilele 2,3,4,5 i 6 ale srbtorii Corturilor, i zilele 3,4,5 i 6 ale srbtorii Patelor. Psalmii 81.3: Sunai din trmbi la luna nou, la luna plin, n ziua srbtorii noastre!; 2Cronici 2.4: Iat, eu nal o Cas Numelui Suveranului Stpnului meu, ca s I-o nchin Lui, s ard naintea Lui tmie mirositoare, s aduc necurmat n ea pinile pentru punerea nainte i s aduc arderile de tot de diminea i de sear n zilele de Sabat, de lun nou i de srbtoare ale Suveranului Stpnului nostru, dup o lege venic pentru Israel; 2Cronici 8.13: pentru zilele de Sabat, pentru zilele de lun nou i pentru srbtori; 2Cronici 31.3: din zilele de Sabat, de lun nou i de srbtori, cum este scris n Legea Celui Venic Prea nalt; Neemia 10.33: din zilele de Sabat, din zilele de lun nou i din zilele de srbtori, pentru lucrurile nchinate Celui Venic Prea nalt , pentru jertfele de ispire pentru Israel i pentru tot ce se face n Casa Stpnului nostru. - Sabatele: - Exod 31.13 Vorbete copiilor lui Israel i spune-le: S nu care cumva s nu inei Sabatele Mele, cci acesta va fi ntre Mine i voi i urmaii votri un semn dup care se va cunoate c Eu sunt YHVH, care v sfinesc. 14 S inei Sabatul, cci el va fi pentru voi ceva sfnt. Cine l va clca va fi pedepsit cu moartea; cine va face vreo lucrare n ziua aceasta va fi nimicit din mijlocul poporului su. 15 S lucrezi ase zile; dar a aptea este Sabatul, ziua de odihn nchinat Celui Prea nalt. Cine va face vreo lucrare n ziua Sabatului va fi pedepsit cu moartea.; - Ezechiel 20. 12 Le-am dat i Sabatele Mele, s fie ca un semn ntre Mine i ei, pentru ca s tie c Eu sunt YHVH care-i sfinesc. 13 Dar casa lui Israel s-a rzvrtit mpotriva Mea n pustiu. N-au urmat legile Mele, ci au lepdat poruncile Mele, pe care trebuie s le mplineasc omul ca s triasc prin ele, i Mi-au pngrit peste msur de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gnd s-Mi vrs mnia peste ei n pustiu, ca s-i nimicesc. 16 i aceasta pentru c au lepdat poruncile Mele i n-au urmat legile Mele i pentru c au pngrit Sabatele Mele, cci inima nu li s-a deprtat de la idolii lor. 17 Dar M-am uitat cu mil la ei, nu i-am nimicit i nu i-am strpit n pustiu. 18 Atunci am zis fiilor lor n pustiu: Nu v luai dup rnduielile prinilor votri, nu inei obiceiurile lor i nu v spurcai cu idolii lor! 19 Eu sunt Suveranul, Stpnul vostru; umblai ntocmai dup rnduielile Mele, pzii poruncile Mele i mplinii-le. - Isaia 58.13: Dac i vei opri piciorul n ziua Sabatului ca s nu-i faci gusturile tale n ziua Mea cea sfnt; dac Sabatul va fi desftarea ta, ca s sfineti pe Cel Venic Prea nalt, slvindu-L, i dac-L vei cinsti neurmnd cile tale, nendeletnicindu-te cu treburile tale i nededndu-te la flecrii, 14 atunci te vei putea desfta n Cel Atotputernic, i Eu te voi sui pe nlimile rii, te voi face s te bucuri de motenirea tatlui tu Iacov; cci gura Suveranului a vorbit. Diferena dintre aceti trei termeni diferii n esten, sau noiuni diferite, este dat de felul i numrul jertfelor care se aduceau n Vechiul Legmnt vechitestamental, sau de felul i numrul rugciunilor ce trebuiesc aduse n Noul Legmnt noutestamental: Srbtorile sunt zile de odihn n solemnitate, de comemorare a evenimentelor universale (la care particip ntreaga ngerime i ntregul univers cu lumile lui (evenimente cuprinse n Planul de Mntuire); sunt mprite n patru categorii, i sunt n numr de 7 (apte). Leviticul 23.2,3: Iat srbtorile Domnului, pe care le vei vesti ca adunri sfinte, iat srbtorile Mele: - 1). Srbtoare sptmnal Sabatul zilei a 7-a = prima srbtoare Leviticul 23.3; Exod 20.8-11: 8 Adu-i aminte de ziua de odihn, ca s-o sfineti. 9 S lucrezi ase zile i s-i faci lucrul tu. 10 Dar ziua a aptea este ziua de odihn nchinat Domnului Dumnezeului tu: s nu faci nicio lucrare n ea, nici tu, nici fiul tu, nici fiica ta, nici robul tu, nici roaba ta, nici vita ta, nici strinul care este n casa ta. 11 Cci n ase zile a fcut Domnul cerurile, pmntul i marea, i tot ce este n ele, iar n ziua a aptea S-a odihnit: de aceea a binecuvntat Domnul ziua de odihn i a sfinit-o. Sabatul = ziua de Sabat = zi de odihn nchinat Celui Venic Prea nalt i Atotputernic! Sabatul, marcat de fiecare din cele 4 faze ale lunii), l prezint pe Cel Venic Prea nalt, Creatorul cerurilor i pmntului, Mntuitorul lumii acesteia din moartea pcatului; Sabatul este Sigiliul Unicului Stpn i Suveran al ntregului univers; - 2). Srbtori de lun nou srbtoarea Trmbielor sau Anul Nou (administrativ, civil) = a doua srbtoare primele dou zile calendaristice ale lunii a 7-a de la apus, la apus, i pentru celelalte luni, fiecare prima zi, a fiecrei luni calendaristice (o zi ntreag, i uneori, o zi plus o fraciune de zi, de la conjuncia sau moladul = naterea Lunii Noi); srbtorile de Lun nou = ziua de Lun nou = zi de odihn nchinat Celui Venic Prea nalt i Atotputernic! Prima zi n care se vede Luna nou molad (nou nscut dup conjuncie = ntunecat) luminat de Soare: Luna nou poate fi comparat ca vocea sau indicatorul Suveeranului, care anun ntregului univers moed-ul = vremea

1

nchinrii. Luna i Soarele marcheaz Srbtorile (Sabatul zilei a 7-a este a 7-a zi dup Luna nou, reglat de Luna Plin); Luna nou poate fi considerat creierul srbtorilor. - 3). srbtori de lun plin: - 3.1.) srbtoarea Corturilor = a treia srbtoare - apte zile de la apus, la apus (Leviticul 23.34,36,42; 2Cronici 7.8-10; Genesa 2.2; Apocalipsa 21.1) pentru comemorarea Creaiunii lumii acesteia (n cele apte zile simbolice pentru cei apte mii de ani ai omenirii ase mii n robia pcatului sub stpnirea Dumnezeului lumii acesteia i a aptea mie n mpria Pcii Mesianice pentru reaezarea i desvrirea tuturor lucrurilor); pentru comemorarea naterii Mntuitorului n trup de om, dup 4.000 de ani (pe la jumtatea celor 7.000 de ani Ioan 7.14). Srbtoarea ine 7 zile, i ncepe la Luna plin, cu Sabatul zilei a 7-a a celei de-a doua sptmni a lunii a 7-a (15 Etanim primul Sabat inut de Cel Prea nalt Genesa 2.2,3), i se termin cu ziua cea mare a srbtorii Corturilor (21 Etanim), dinaintea Sabatului zilei a 7-a a celei de-a treia sptmnii a lunii a 7-a, care urmeaz srbtorii Corturilor (legat vital) ca o a 8-a zi a corturilor, fr a face parte din srbtoare, asemenea Trecerii n Sabatul Venic al noului pmntul (al mntuiilor cu Legea scris n inim) i cu Cerul cel nou (noua conducere a universului, format din Mielul cu Mireasa Lui - Apocalipsa 5.6 i 21.9, ca mprat Mesia, Mielul al mprailor cei alei ca Mireas, dintre cei chemai ). Srbtoarea Corturilor semnific i transcede CREAIUNEA, din VENICIE, ... n VENICIE. - 3.2.) srbtoarea Patelui = a patra srbtoare apte zile de la apus, la apus (Leviticul 23.8), pentru comemorarea aplicrii Planului de Mntuire a lumii acesteia, al crui centru este Jertfa Suprem a Mntuitorului, cu nemrginite semnificaii, nc nenelese i de neptruns de mintea omului pctos. Evenimentul de comemorat a fost Ieirea poporului Israel din robia Egiptului, ca popor al Celui Prea nalt ales prin fgduin (Exod 19.5), simbol pentru Ieirea Adunrii - Mireas a lui Mesia din robia pcatului lumii, ca popor al Celui Prea nalt ales prin Evanghelie, a celor care rspund prin consacrare la chemarea pentru Gloria Venic (Marcu 4.11; Efeseni 4.1; 2Tesaloniceni 1.11; Evrei 3.1; 2Petru 1.10). Srbtoarea Patelui comemoreaz mplinirea Legii cu simbolurile umbrelor sistemului ceremonial (14 Nisan Marea Jertf); mplinirea rnduielilor (srbtorilor) cu Sabatul zilei a 7-a (15 Nisan Marele Sabat al Patelui Exod 12.17; 13.3; 16.1,6,7,8,); mplinirea simbolului omerului de orz legnat (16 Nisan - primele roade ale evangheliei vestea bun a primei veniri a lui Mesia artarea celor nviai la moartea Mntuitorului Matei 27.52,53); mplinirea fgduinei nvierii morilor (17 Nisan nvierea Mntuitorului Matei 12.40); constatarea i popularizarea nvierii Mntuitorului, n timpul sabatului duminicii pgne (18-20 Nisan Matei 28.1,9 i 16-20; Marcu 16.9-14; Ioan 19.14). Ieirea lui Israel din Egipt a durat 7 zile de cnd s-au pregtit de plecare (Exod 12,11,12), pn s treac Marea Roie (Sucot Etam Pihahirot Exod 14.1); cltoria s-a desfurat n 5 zile (15 20 Nisan) - aproximativ 70 80 km = 15 km. pe zi. n a 7-a zi a srbtorii (20 Nisan) copii lui Israel au inut adunare sfnt, sub protecia norului (Exod 14.19,20); n 21 Nisan, naintea Sabatului din 22 Nisan au trecut Marea Roie, cnd, pedeapsa cu moartea ntilor nscui egipteni (din 14 Nisan = naintea Sabatului din 15 Nisan) s-a repetat cu moartea tuturor egiptenilor care au urmrit pe Israel, n frunte cu Faraon(n 21 Nisan = naintea Sabatului din 22 Nisan, pe care, Israel l-a serbat dup trecerea Mrii Roii Exod 15.1-21). - 3.) srbtori ciclice: - 3.1) srbtoarea Ispirii = a cincea srbtoare o zi de la apus, la apus (Leviticul 23.27) pentru comemorarea lucrrii de ergere a pcatelor din crile cerului, simbolizat prin curirea perdelei Sanctuarului Cortului ntlnirii;, - 3.2.) srbtoarea Sptmnilor = a asea srbtoare - o zi de la apus, la apus (Leviticul 23.15) primirea verbal a Legii i poruncilor (Exod 20.1) 16 Sivan (Leviticul 23.15; Exod 19.1,10,16; 20.1; 23.16; 34.22), n prima zi dup Sabatul din 15 Nisan. n 14 Nisan dimineaa, Israel a ajuns n pustia Sinai, n faa muntelui Sinai; li s-a spus s se spele... pentru abat, s-i spele i hainele (nu aveau haine de schimb); s se sfineasc azi i mine (14 i 15 Nisan - Sabat). Srbtoarea strngerii roadelor primei culturi din ce vei semna pe cmp (orzul i grul de toamn); Deuteronom 16.9 dup Leviticul 23.10, s numeri 7 sptmni, de cnd vei ncepe seceratul sptmni ntregi (sptmni de lucru numrete din 23 Nisan campania seceratului nu se poate ncepe n sptmna Patelui); Faptele ap. 2.1-41 roadele primilor ucenici, ca prima recolt (3000 evrei) Romani 1.16. Fapte 2.1 nu este Cincizecimea, ci este srbtoarea. Sptmnilor (la Templu), numai pentru evrei, paralel cu primirea Legii verbal (Exod 19.16); - s rbtoarea Cincizecimii = a aptea srbtoare (o zi de la apus, la apus Leviticul 23.16) primirea Tablelor Legii cu cele 10 porunci, scrise pe amndou prile, i pe o parte, i pe alta (Exod 32.15); Levitic 23.16 un nou dar de mncare... s numeri 50 zile din ziua Srbtorii Sptmnilor, pn n ziua care vine dup al 7-lea Sabat; Exod 32.5,6,16,19; Fapte.8.27; 9.1-36 dou pini dospite - evrei i neamuri (Romani 1.16). Pentru orice om (ca s nu spunem pentru orice fiin raional), nivelul de cunoatere i de exprimare prin scris i citit este o mare binecuvntare din partea Creatorului dar, pentru c scrisul este de la om i... blestemat este cel ce se ncrede n om (Ieremia 17.5), scrissul este i o mare nenorocire, prin faptul c pentru cei mai muli, aceast cale vizibil i la ndemna oricui, aparent clar i deschis, poate fi uor de falsificat aa cum i este de fapt, ... i oricine, mndru c tie s citeasc, poate zice c... dac aa scrie, aa i este dar, nu este de loc aa! La o privire superficial, aproape toat lumea tie s citeasc dar... puini (foarte, foarte, foarte puini sunt cei care neleg ce i cum este scris, i mai puini neleg ce ar trebui s neleag din ce este scris, sub influena interesului celui ce a scris). Pesonal, am fost decepionat de foarte multe aa zis cunotine n esen o teologie neltoare doctrin i nvturi de datin (Isaia 29.13 i Matei 15.9), susinute cu minciuni biblice ngduite (2Tesaloniceni 2.7-13) cunotine n care am crezut sincer, dar care, clluzit doar de Duhul Sfntului Cuvnt la un studiu aprofundat, s-au dovedit eronate, n mod chiar nspimnttor de periculos: creznd c merg pe drumul care duce n Rai (cu toi cei dragi din adunrile autorizate pentru nelarea celor naivi), am descoperit c de fapt mergeam pe drumul care ducea la focul aa zisului Iad. Dei subiectul nostru este descoperirea Sabatului biblic binecuvntat de Creator dintre Sabatele false sfinite de falsificatorii Sfintelor Scripturi, s ncepem cu o mic introducere n descoperirea falsurilor i apoi cu analiza ctorva versete biblice cluzitoare spre via, cum i sunt dac... le curim de mnjitura omului neltor, pe care, mult vreme le-am considerat Adevr , care n realitate... s-au dovedit neltoare, nu ca fiind aa, ct aa au fost aduse de neltorii teologi. Ca cel mai nensemnat dintre cei care au dorit i au ncercat s pun la sfnta cldire a religiei o piatr neprelucrat de ctre mintea i mna omului, doresc i ncerc i eu, cu team n respect fa de Cel venic Prea nalt i Atotputernic, Sfntul lui Israel, Izvorul Vieii venice, Venicul i Nemrginitul Creator, Unicul: Este un singur Stpn Suveran i Tat al tuturor, care este mai presus de toi, care lucreaz prin toi i care este n toi. Efeseni 4.6. ...ncerc s prezint o mic parte din neltoriile teologice care, cu puin atenie, se vd cum se descoper ntre ele: Lumina lumineaz n ntuneric, i ntunericul n-a biruit-o. Ioan 1.5. Ca o remarc asupra afirmaiei despre neltoriile teologice, nu Biblia (n esena ei) este neltoare, ci teologia ca tiin a cunoaterii Dumnezeului ei. Biblia este Sfntul Cuvnt al Creatorului Mntuitor dar, ea este neleas, aa cum este prezentat de ctre teologi (nvtori i conductori religioi). Astfel, religia CURAT i SFNT (dup Sfntul Cuvt), a ajuns FALS i NELTOARE (dup schimbrile tendenioase i meteugit aranjate n Biblia editat... pentru susinerea dogmelor i sacramentelor bisericeti), fals i neltoare, cu tradiii i datini pgne, amestecate cu filozofii omeneti i cu spiritism ocult. Astfel, n timp ce religia reprezint legtura unic i direct (dac exist) ntre fiecare om i Creatorul lui, teologia este o invenie neltoare, prin nsi numele ei meschin (tiina cunoaterii lui Dumnezeu); altfel spus, o oal ciobit, l studiaz, l explic i l judec pe OLARUL NEMRGINIT i DE NENELES n afar de ct se descoper i se las a fi descoperit. Teologia este edificiul intereselor meschine al religiilor false. De la cderea omului n pcatul neascultrii, pe pmnt sunt prezente: - dou autoriti: Creatorul Mntuitor i Uzurpatorul, cunoscut ca Cezarul; - dou puteri: puterea religioas, i aceea civil; - dou instituii a Creatorului, i a omului; - dou jurisdicii cereasc i pmnteasc. Potrivit Legii, poruncilor, i nvturii Creatorului, fiecare om este dator, i trebuie s fie asculttor i supus Cezarului, atta timp ct acesta nu este mpotriva Stpnului Suveran, pltind fiecreia, ce i se cuvine. n tot universul exist o singur jurisdicie, o singur autoritate, o singur putere i un singur drept, care aparin Creatorului dar, pe pmntul uzurpat de Cel Ru, exist pe de o parte o jurisdicie, o autoritate, o putere i un drept, care aparin Creatorului, i pe de alt parte, o alt jurisdicie, o alt autoritate, o alt putere i un alt drept, asemntoare cu primele (dar total diferite), care, aparin Celui Ru (haRa uzurpatorul pmntului i al lumii acesteia), reprezentat prin Cezarul (conducerea lumii uzurpate). Cea mai periculoas neltorie religioas este schimbarea Legii, rnduielilor i poruncilor Celui Venic Prea nalt, date nou oamenilor, ca s trim prin ele dar primul i cel mai grosolan fals, pornete de la... la nceput. Astfel, pentru descifrarea NELTORIILOR, este important a

2

cunoate i denumirea primelor 5 cri biblice, n variantele de editare, cu cele 2 variante; varianta masoretic (protestant Cornilescu) i varianta septuaginta (sinodal ortodox); Tora sau Pentateuh, dup aramaic i dup scrierile postbabiloniene - crile lui Moise (Moe), denumite dup primele cuvinte: - 1Moise = Breit = La nceput = Genesa (Facerea); - 2Moise = emot = Nume (Iat numele... celor care au intrat n Egipt) = Exod (Ieirea); - 3Moise = Vaicra = Va chema (a chemat YHVH pe Moise) = Leviticul (Chemarea); - 4Moise = Bamit Bar = n pustiu (YHVH a vorbit lui Moise n pustiu) = Numeri (Pustia); - 5Moise = Dvarim = Lucrurile spuse de YHVH lui Moise = Deuteronom (Aezmintele). SCHIMBAREA i etapele schimbrii CELOR 10 PORUNCI: Cele 10 Porunci, sub forma gsit de preotul Hilchia, n Templul din Ierusalim: Porunca 1: Exod 20.2. Eu sunt YHVH, Mntuitorul tu, care te-am scos din tara Egiptului din ara robiei.; 3. S nu ai idoli, zei sau dumnezei, n locul Meu. Porunca 2: 4. S nu-i faci chip cioplit, nici vreo infiare a lucrurilor care sunt sus n ceruri, sau jos pe pmnt , sau n apele mai de jos de ct pmntul.; 5 .S nu te nchini naintea lor, i s nu le slujeti; cci Eu YHVH, Creatorul tu, sunt un Stpn gelos, care pedepsesc neleguirea prinilor n copii pna la al treilea i la al patrulea neam al celor ce m ursc,; 6. i M ndur pn la al miilea neam de cei ce m iubesc i pzesc poruncile mele. Porunca 3: 7. S nu ei falsul drept Numele Meu ; cci YHVH nu va lsa nepedepsit pe cel ce va lua falsul drept Numele Su. Porunca 4: 8. Adu-i aminte de ziua 7-a, ca s-o sfineti.; 9. S lucrezi ase zile , i s-i faci lucrul tu.; 10. Dar ziua a aptea este ziua de odihn nchinat lui YHVH, Creatorul tu: s nu faci nici o lucrare n ea, nici tu, nici fiul tu, nici fica ta, nici robul tu, nici roaba ta, nici vita ta, nici strinul care este n casa ta ; 11. Cci n sase zile a facut YHVH cerurile, pmntul i marea, i tot ce este n ele, iar n ziua a aptea S-a odihnit: de aceea a binecuvntat YHVH ziua de odihn i a sfinit-o. Porunca 5: 12. Cinstete pe tatl tu i pe mama ta, pentru ca s i se lungeasc zilele n ara, pe care i-o d YHVH, Creatorul tu . Porunca 6: 13. S nu ucizi. Porunca 7: 14. S nu comii adulter. Porunca 8: 15. S nu furi. Porunca 9: 16. S nu mrturiseti strmb mpotriva aproapelui tu. Porunca 10: 17. S nu pofteti casa aproapelui tu; s nu pofteti nevasta aproapelui tu, nici robul lui , nici roaba lui, nici boul lui, nici mgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tu. Porunca nti atenioneaz pe poporul ales asupra idolilor din Canaan, Fenicia, Mesopotania i din rsrit, asupra dumnezeilor civilizaiilor apusene, de sub influena grecilor (Genesa 31.30,34,35). PRIMUL FALS: Cele 10 Porunci, dup ieirea din Babilon, dup timpul reformei lui Ezra i Neemia: Porunca 1: Exod 20.2. Eu sunt YHVH, Dumnezeul tu care te-am scos din ara Egiptului din casa robiei.;3. S nu ai idoli, zei n locul Meu. Porunca 2: 4. S nu-i faci chip cioplit,nici vreo nfisare a lucrurilor care sunt sus n ceruri, sau jos pe pmnt , sau n apele mai de jos de ct pmntul.; 5. S nu te nchini naintea lor, i s nu le slujeti; cci Eu YHVH, Domnul tu, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc neleguirea prinilor n copii pn la al treilea i la al patrulea neam al celor ce m ursc ,; 6. i M ndur pn la al miilea neam de cei ce M iubesc si pzesc poruncile mele. Porunca 3: 7. S nu iei falsul drept Numele Meu ; cci YHVH nu va lsa nepedepsit pe cel ce va lua falsul drept Numele Lui. Porunca 4: 8. Adu-i aminte de ziua Smbetei, ca s-o sfinesti.;9. S lucrezi ase zile , i s-i faci tot lucrul tu.; 10. Dar ziua a aptea este ziua de odihn nchinat lui YHVH, Dumnezeul tu: s nu faci nici o lucrare n ea, nici tu, nici fiul tu, nici fica ta, nici robul tu, nici roaba ta, nici vita ta, nici strinul care este n casa ta .; 11. Cci n ase zile a facut YHVH cerurile, pmntul i marea, i tot ce este n ele, iar n ziua a aptea S-a odihnit: de aceea a binecuvntat YHVH ziua de odihn i a sfinit-o. Porunca 5: 12. Cinsteste pe tatl tu i pe mama ta, pentru ca s i se lungeasc zilele n ara, pe care i-o d YHVH, Dumnezeul tu . Porunca 6: 13. Sa nu ucizi. Porunca 7: 14. S nu comiti adulter. Porunca 8: 15. S nu furi. Porunca 9: 16. S nu mrturiseti strmb (depui mrturie fals). Porunca 10: 17. S nu poftesti casa aproapelui tu; s nu poftesti nevasta aproapelui tu, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici magrul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tu. Sub Ieroboam, Israelul de nord a nlocuit pe YHVH cu Shadai = Atotputernicul, devenit El Shadai = Puternicul, i apoi cu Adonai Elohim = Domnul dumnezeilor; popularul EL Palestinian, ajunge pe treapt cu Baal = Domnul Babilonului. n timpul robiei babiloniene, Baal a preluat supremaia lui EL; Domnul = Baal. Aceasta este lucrarea Celui Ru, pentru implementarea falsului Dumnezeu Tatl, Domnul Fiul i ??? Dumnezeu Duhul Sfnt. Astfel, Impersonalul Domnul, Dumnezeu = substantiv masculin (un dumnezeu doi dumnezei) a fost mutat din versetul 3, n versetul 2, ca fiind YHVH a nlocuit pe YHVH ...astfel, religiile false de astzi, prin toate formele lor, de la Sfintele Scripturi pngrite, l prezint pe Venicul i Unicul Creator Mntuitor, prin Vrjmaul Su, al lucrrii Sale, i al Legii Sale, prin, Satan, Baal, Domn, Dumnezeu... . AL DOILEA FALS - Hotrt la Niceea: Cele 10 Porunci, adoptate de ctre cretinismul tributar pgnismului: Exod 20.2 Porunca 1: "Eu sunt Domnul, Dumnezeul tu, care te-a scos din ara Egiptului, din casa robiei. S nu ai ali dumnezei afar de Mine. Porunca 2: 4S nu-i faci chip cioplit, nici vreo nfiare a lucrurilor care sunt sus n ceruri, sau jos pe pmnt, sau n apele mai de jos dect pmntul. 5S nu te nchini naintea lor, i s nu le slujeti; cci Eu, Domnul, Dumnezeul tu, sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea prinilor n copii pn la al treilea i la al patrulea neam al celor ce M ursc, 6i M ndur pn la al miilea neam de cei ce M iubesc i pzesc poruncile Mele. Porunca 3: 7S nu iei n deert Numele Domnului, Dumnezeului tu; cci Domnul nu va lsa nepedepsit pe cel ce va lua n deert Numele Lui. Porunca 4: 8Adu-i aminte de ziua de odihn, ca s-o sfineti . 9S lucrezi ase zile, i s-i faci lucrul tu. 10Dar ziua a aptea este ziua de odihn nchinat Domnului, Dumnezeului tu: s nu faci nici o lucrare n ea, nici tu, nici fiul tu, nici fiica ta, nici robul tu, nici roaba ta, nici vita ta, nici strinul care este n casa ta. 11Cci n ase zile a fcut Domnul cerurile, pmntul i marea, i tot ce este n ele, iar n ziua a aptea S-a odihnit: de aceea a binecuvntat Domnul ziua de odihn i a sfinit-o. Porunca 5: 12Cinstete pe tatl tu i pe mama ta, pentru ca s i se lungeasc zilele n ara, pe care i-o d Domnul, Dumnezeul tu. Porunca 6: 13S nu ucizi. Porunca 7: 14S nu preacurveti. Porunca 8: 15S nu furi. Porunca 9: 16S nu mrturiseti strmb mpotriva aproapelui tu. Porunca 10: 17S nu pofteti casa aproapelui tu; s nu pofteti nevasta aproapelui tu, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici mgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tu.

3

AL TREILEA FALS: Cele 10 Porunci, adoptate de ctre catolicism: Porunca 1: "Eu sunt Domnul, Dumnezeul tu, care te-a scos din ara Egiptului, din casa robiei. Porunca 2: S nu iei n deert Numele Domnului, Dumnezeului tu. Porunca 3: Adu-i aminte de ziua de odihn, ca s-o sfineti. Porunca 4: Cinstete pe tatl tu i pe mama ta, pentru ca s i se lungeasc zilele n ara, pe care i-o d Domnul, Dumnezeul tu. Porunca 5: S nu ucizi. Porunca 6: S nu preacurveti. Porunca 7: S nu furi. Porunca 8: S nu mrturiseti strmb mpotriva aproapelui tu. Porunca 9: S nu pofteti casa aproapelui tu. Porunca 10: S nu pofteti nevasta aproapelui tu, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici mgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tu. ntrebare: - Dup care din aceste variante de Porunci credem c va judeca YHVH? Rspuns: - Dup Legea dat lui Moise!!! Ioan 5.45-47: S nu credei c v voi nvinui naintea Tatlui; este cine s v nvinuiasc: Moise, n care v-ai pus ndejdea. Cci, dac ai crede pe Moise, M-ai crede i pe Mine, pentru c el a scris despre Mine. Dar dac nu credei cele scrise de el, cum vei crede cuvintele Mele?. Rezolvare: - Evrei 8,10: voi pune legile Mele n mintea lor i le voi scrie n inimile lor; Eu voi fi Stpnul lor, i ei vor fi poporul Meu. Este clar c Satana, prin supusii si, a ncercat tot ce era posibil ca omul s piard legtura cu Creatorul su, i cu Legea Sa, prin nvturi false i prin nchinarea la falsuri: Adevrul i adevrata Lege nu conine nume false date Creatorului Mntuitor, cum ar fi: El, Eloah, Elohim, Domine Deus, Dios, Dieu, God, Bog, Domn, Dumnezeu, Adonai, Jehova, Lord, Botr Pk, etc, inspirate de Baal, Fiul lui Satana sau Diavolul. Iat declaraia lui YHVH cu privire la toi aceia care induc poporul n eroare declarnd drept adevrat o lege care a fost schimbat de Cornul cel Mic: Cred ei oare c pot face pe poporul Meu s uite NUMELE MEU prin visurile pe care le istorisete fiecare din ei aproapelui su, cum Mi-au uitat printii lor Numele din pricina lui Baal? Dac poporul acesta, sau un prooroc, sau un preot te va ntreba: Care este ameninarea lui YHVH? s le spui care este aceasta ameninare: V VOI LEPDA, ZICE YHVH. (Ier.23,27.33). Adevrata lege nu-L mparte pe YHVH n Tatl, Fiul i Duhul Sfnt, asemenea dumanului Su Baal. Adevrata Lege nu recunoate drept SABAT ntlnirile de club care au loc n biserici instituionalizate. Nici predicile care i hipnotizeaz pe oameni n mas (spiritism n mas, dup programul NLP neuro lingvistic program), nici strngerea de bani, nici discuiile (experiene), nici muzica polifonic, nici etalarea de mod, nici alegerile slujbailor, nici repetiiile de cor, nici coala de sabat, nici nmormntarile, nici Cinele Sfinite de oameni nesfini. Timpul acordat de YHVH acestei demonstraii de infidelitate religioas i de sfidare bisericeasc a fost de 1260 de ani. n continuare profeia ne spune c Apoi va veni judecata i i se va lua stpnirea, care va fi prbuit i nimicit pentru totdeauna ... bisericii, ca instituie politicoreligioas. (Dan.7,26). Cu aceast Lege, va fi msurat, cntrit i cercetat fiecare suflet omenesc! Aceast Lege este msura sau dreptarul ADEVRULUI, i reprezint CARACTERUL CREATORULUI MNTUITOR, pe care, bisericile lumeti aa zis oficiale l-au falsificat!. ANALIZA SPTMNII CREAIUNII: Pentru c marea parte a lumii religioase din zilele noastre nu poate nelege c n acest lume, nimic nu poate fi independent, dect luat ca atare, individual, n afara legturilor vitale sau de influen, minuios ierarhizate, cu tot ce-l nconjoar. Pe principiul ierarhiei, n cel mai riguros mod, se bazeaz i timpul cu unitile lui de msur (microsecunda, centisecunda, secunda, minutul, ora, ziua, sptmna, luna i anul, deceniul...), a greutii (miligramul,... gramul, kilogramul,... tona...), a spaiului distanei (metru), cu multipli i submultipli, care asemenea numelui propriu, nimeni, nu le poate schimba fr avizul Creatorului dar, VRJMAUL... Creatorului, al Legii Sale i a toat Creaiunea Sa, s-a ncumetat s schimbe multe inclusiv Numele Creatorului, ndobitocind lumea prin uneltele lui satanice (Fiara instituia religioas) i prorocul mincinos (slujbaii pltii ai Fiarei), pentru c... este pcat pericol s pronuni Numele Creatorului Mntuitor minciuni preoeti pastorale (Ieremia 23.27: Cred ei oare c pot face pe poporul Meu s uite Numele Meu...?; Ezechiel 36.23: De aceea voi sfini Numele Meu cel mare care a fost pngrit printre neamuri, pe care l-ai pngrit n mijlocul lor. i neamurile vor cunoate c Eu sunt Cel Venic Prea nalt, zice Sstpnul Suveran; Ezechiel 39.7: mi voi face cunoscut Numele Meu cel sfnt n mijlocul poporului Meu, Israel, i nu-i voi mai lsa s-Mi pngreasc Numele Meu cel sfnt; ci vor ti neamurile c Eu sunt Cel Atotputernic, Sfntul lui Israel!: Romani 9.17: Te-am ridicat nadins, ca s-Mi art n tine puterea Mea i pentru ca Numele Meu s fie vestit n tot pmntul. Puini sunt cei care neleg c Legea ierarhiei, respectat de toate lumile materiale i imateriale, este eludat numai de omul nelegiuit, creat ca fiin raional. n derularea timpului, sptmna nu poate fi scoas de sub supremaia lunii, cum luna nu poate iei de sub tutela anului (dect n mod neltor), cum nici o mn sau un picior nu-i poate prsi propriul corp. Mai mult, numrul de zile al sptmnii, nu este compatibil cu numrul de zile al lunii i al anului (o lun = 4 sptmni i ... restul... zile; anul = ...54 sptmni, i restul... zile); toate evenimentele, toate srbtorile sunt nregistrate la o dat fix (zi, lun i an) dar VRJMAUL a fcut ca unele (Sabatul i Patele, vitale, norme de mntuire), s fie... la o anume zi dintr-o sptmn... nelegiuit (Patele duminica; Sabat duminica, smbta sau, vinerea) care, pe baza neltoarei succesiuni perpetuat de la Creaiune, nu respect ierarhia instituit de Legiutorul Creator, n condiiile n care, istoria dovedete attea schimbri i treceri de la un sistem de msurare a timpului, la un alt sistem... total incompatibile ntre ele. Rnduielile biblice i cereti (srbtorile, zilele i anii Genesa 1.14), lsate de Creator a fi marcate de Lun (ca martor de pe cer Psalmii 89.37), dup un calendar lunar solar, niciodat nu pot respecta ncadrarea ntr-un alt sistem lumesc (lunar, solar, sau calculat matematic); . Analiznd Genesa (Facerea) dup un ct de ct original ebraic mai credibil, al crii 1 Moise (Bereit), vom constata diferene mari fa de variantele biblice... moderne care, denatureaz esena nelegerii descrierii fcut de Autorul Creaiunii, scurt, clar i atotcuprinztoare, care, transcede o Creaiune a universului, n miliarde de ani, nelegere interpretat de teologia neltoare, care comprim Nemrginita Creaiune n timp i spaiu, ntr-o Creaiune de 6 zile (a 7-a, zi de odihn), n care, Creatorul a mpodobit pmntul din care l-a creat pe om (ca pe o coroan a Creaiunii) pentru a-i mplini intenia cu privire la MPRIA VENIC a PCII i IUBIRII, spre SLAVA, CINSTEA i MRIREA SA; mprie care, l privete att pe omul mntuit (care alege a fi stpn slujitor al pmntului i al creaturilor de pe pmnt), ct i pe cel chemat i ales n corpul de conducere (trup al Capului Mesia), participant la domnie. Omul este fiina raional asemntoare Creatorului, cruia, Cel Prea nalt i se adreseaz prin Cuvntul Sfintelor Scripturi, Biblia, cu Legea, rnduielile i poruncile sfinte i venice, cu nvturile cereti, date numai pentru omul creat pentru un timp puin mai prejos dect ngerii (Psalmii 8.5). Pentru a simplifica lucrurile, s vedem traducerea (fr toaletri sau interpretri lingvistice), din originalul ebraic, ale unor cuvinte care, individual, pot avea sensuri diferite sau, nu au nici un sens, dup cum ncearc s prezinte unii (partizani ai gruprilor religioase), devenind... cu voie, sau fr voie, ngeri de lumin, ... fr lumin, pentru c n aceast lume, tocmai pentru a se despri binele de ru, este ingduit a fi la un loc, i lumina, i ntunericul. Astfel, i cu privire la Creaiune, n funcie de orientarea doctrinar, exist mai multe ipoteze: o Creaiune a celor 6 zile, pentru 6.000 de ani; o Creaiune a lumii dinainte, care a czut odat cu Lucifer, cu devastarea pmntului, i altele, tot mai ciudate. Problema grea, este c strlucirea i splendoarea Sfntului Cuvnt, sunt tot mai denaturate de intervenia omului, prin traduceri i scrieri profane, devenit, ca o amestectur de diamante sfinte, acoperite de gunaie omeneti; controversa i neltoriile, ncepnd cu nceputul Creaiunii din Genesa. Sunt multe nelri, dar i mai multe sunt autonelrile, chiar la nceput. n primele versete ale primului capitol, din prima carte biblic: 1Moise, Bereit, Facerea sau Genesa 1.1: La nceput, YHVH a fcut cerurile i pmntul.; 1.2: Pmntul era pustiu i gol; peste faa adncului de ape era ntuneric, i Duhul lui YHVH Se mica pe deasupra apelor. i 3-5: YHVH a zis: S fie lumin! i a fost lumin. YHVH a vzut c lumina era bun; i YHVH a desprit lumina de ntuneric. YHVH a numit lumina zi, iar ntunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o sear, i apoi a fost o diminea: aceasta a fost ziua nti. (n toate variantele, cu mici diferene, ntlnim aceeai prezentare).

4

Se pare c ntre primul i al doilea verset, Cel Prea nalt ine ceva sub tcere, la fel ca i ntre al doilea verset i urmtoarele trei versete, cnd, cu certitudine, ncep cele apte zile ale Creaiunii ??? care, orict am ncerca s le prezentm ca perioade milenare, tot zile cu 24 de ore rmn, fiecare cu o sear i o apoi cu o diminea dar, ncet, ncet, dispare ireconciliabilul dintre religia al crui Autor este Nemrginitul Creator i tiina de sus care tot de la El vine, pe nedrept considerat a fi rezultatul descoperirlor omeneti. n profunzimea versetelor din Genesa 1.1-5, n paralel cu Psalmii 82.1 i Ioan 10.35, putem nelege clar neconcordana dintre descoperirile tiinifice, susinute de dovezile geologice, cu privire la pmntul populat cu dinozauri i alte animale uriae, create cu milioane de ani nainte de aa zisa Creaiune a celor ase zile, n care, la Cuvntul Creatorului, marea i ntinderea cerurilor au miunat de vieuitoarele lor (peti i zburtoare), existente i astzi, iar pmntul a dat vieuitoarele lui, dup soiul lor, cnd, a fost fcut, intocmit, modelat dintr-un material existent i omul (Adam i Eva). Astfel, din versetul 1, nelegem c cerurile i pmntul au fost create, cuvnt tradus din bara = creare, din nimic preexistent, nu fcut din ceva material (materie), creat (creat), mai dinainte. Evident aceasta este Creaiunea, cu cerurile, astrele i galaxiile universului, cu pmntul pustiu i gol, ca aternut al picioarelor Tatlui veniciilor Isaia 66.1: Aa vorbete YHVH: Cerul este scaunul Meu de domnie, i pmntul este aternutul picioarelor Mele! Este drept, c pare absurd a ncerca s analizm lucrarea Creatorului dar, la fel de absurd i de ru ar fi pentru noi, a ignora ceea ce ne este descoperit. n scrierile Sfintelor Scripturi ebraice, termenul bara = a crea este folosit doar n primul verset din capitolul nti al crii Genesa (Facerea), format din apte cuvinte cu neles de independen. Bereit 1.1: La nceput YHVH a creat [(1) BARA] i cerurile, precum i pmntul. (PUNCT) dup care, n toate celelalte exprimri, gsim termeni oarecum sinonimi: (2) a fcut, a fcut ca, a fcut s, a numit, a zis i s-a fcut... de la verdea, iarb i pomi, la petii cei mari i vieuitoarele care miun n ape dup soiurile lor; a fcut orice pasre naripat, dup soiul ei i a vzut c erau bune (Genesa 1.21). YHVH a fcut pe om din pmnt (Genesa 1.27), i YHVH a binecuvntat ziua a aptea i a sfinit-o, pentru c n ziua aceasta s-a odihnit de toat lucrarea Sa, pe care o crease i o fcuse (Genesa 2.3). A crea, nseamn a chema lucrurile care nu sunt, ca i cum ar fi (Romani 4.17). n primele dou capitole ale crii Genesa (Facerea, 1Moise sau Bereit), sunt folosite dou cuvinte diferite pentru actul creaiei: (1) bara a da natere fr materiale preexistente, i (2) l_asot a face, a prelucra, a pregti dintr-un material existent. Ideea nelegerii acestor trei cuvinte, ne este dat n Isaia 43.7: toi cei ce poart Numele Meu i pe care i-am creat (bara) spre slava Mea, pe care i-am ntocmit (v_iaas) i i-am alctuit (v_iara)., care, de fapt, nu este dect o form poetic, de ntrire a spuselor profetului; armul profetic (a repeta o exprimare, n trei cuvinte care nseamn cam acelai lucru), precum am spune: i mulumim Tat, pentru buntatea, mila i iubirea Ta! Cuvintele la nceput, ntresc ideea c Unicul Creator a creat totul, din nimic preexistent; cine poate rspunde la ntrebrile din Iov 38? La nceput YHVH a creat cerurile i pmntul - aceasta nu nseamn nicicum c este actualul cer, firmamentul de deasupra pmntului, ci mai degrab spaiul n care se afl stelele i galaxiile universului, unde nu s-a produs nici o modificare ca aceea a unui pmnt pustiu i gol, sau pustiit i golit (Genesa 1.2). Isaia 45.18: Cci aa vorbete YHVH, Fctorul cerurilor, singurul Creator care a ntocmit pmntul, l-a fcut i l-a ntrit, l-a fcut nu ca s fie pustiu, ci l-a ntocmit ca s fie locuit: Eu sunt Creatorul, i nu este altul! ne poate duce pe ideea c ar fi o prere de ru a creatorului pentru insuccesul unei prime Creaiuni ngereti, czute, alturi de Lucifer, care a determinat pe Creator s devasteze pmntul creat de la nceput ca un Eden, i c, aa zisa creaiune a celor apte zile din Genesa 1.3-31 i 2.1-3, este de fapt refacerea pmntului pentru a fi creat omul, pentru nlocuirea vechilor locuitori ai pmntului (ngerii fr trupuri, care s-au rzvrtit sub conducerea lui Lucifer, demonii de astzi din adnc, i treimea de ngerii cu trupuri eterice, trase cu coada balaurului din nlimea cerurilor. Cuvntul Sfintelor Scripturi ne vorbete foarte clar despre CREAIUNE, ca o LUCRARE n care universul, cerurile i pmntul, galaxiile cu lumile lor, au fost create LA NCEPUT, ...poate... cu milioane de ani nainte de aa zisa Creaiune a celor 7 zile, n fapt Creaiunea lumii noastre = a lumii acesteia, ca o continuitate a Creaiunii lumii dinainte cnd, n fapt, Creatorul i-a continuat LUCRAREA CREAIUNII SALE prin transformri, spre desvrire, spre... MPRIA VIEII VENICE, cu lumea de apoi cu viaa de apoi. - (1)A ZIS i S-A FCUT... S fie lumin... pe pmntul fcut la nceput; - (2) A ZIS i S-A FCUT... CA cerul nostru, atmosfera, ntinderea de deasupra pmntului, s despart apele de apele.. de pe pmnt; - (3) A ZIS i S-A FCUT... S se strng la un loc apele i s se arate pmntul (ca uscat, cu apele de pe el), cu verdeaa , cu iarba i pomii); - (4) A ZIS i A FCUT... CA Soarele i Luna astre create la nceput s marcheze Sabatele (Srbtorile), zilele i anii; - (5) A ZIS i S-A FCUT ... S miune apele de vieuitoare, i s zboare psri deasupra pmntului, pe ntinderea cerului (fcut n ziua a2-a); - (6) A ZIS i S-A FCUT... S dea pmntul vieuitoare, i A FCUT OM dup chipul i asemnarea Sa; - (7) n ZIUA a ASEA Creatorul i-a terminat toat LUCRAREA pe care o fcuse, i n ZIUA a APTEA S-a odihnit de toat LUCRAREA SA (fcut clar, n... CELE ASE ZILE dinaintea celei de-a APTEA n care S-a odihnit). Singura neclaritate ar fi c Soarele i Luna s-au fcut n ziua a 4-a dei, este foarte clar, c n aceast zi Creatorul A ZIS = a numit, a hotrt, i S-A FCUT... CA... 14 Creatorul a zis: S fie nite lumintori n ntinderea cerului, ca s despart ziua de noapte; ei s fie nite semne care s arate MOED (vremea nchinrii), zilele i anii; 15 i s slujeasc de lumintori n ntinderea cerului, ca s lumineze pmntul. i aa a fost. 16 Creatorul a fcut (ca) cei doi mari lumintori, i anume: lumintorul cel mai mare ca s stpneasc ziua, i lumintorul cel mai mic ca s stpneasc noaptea; a fcut i stelele. 17 Creatorul i-a aezat n ntinderea cerului ca s lumineze pmntul, 18 s stpneasc ziua i noaptea i s despart lumina de ntuneric. Cei doi lumintori au fost creai, la fel cum noi oamenii suntem zmislii dar, scopurile pentru care am fost creai, ca toate lucrurile i fiinele universului, ni le atingem la vreamea potrivit: omul (i orice altceva, i cel ru, a fost fcut cu un scop Proverbe 16.4: Creatorul a fcut toate pentru o int, chiar i pe cel ru pentru ziua nenorocirii.). Cum noi oamenii am fost zmislii la o vreme, aa au fost create cerurile i pmntul, nemrginitul univers, cu toate galaxiile i astrele, ...i Soarele, i Luna; cum noi cretem, dormim, mncm, i mergem, i lumintorii au luminat, s-au deplasat pe orbita lor; cum la noi a venit timpul s lucrm pentru frai, pentru vecini, lumintorii i-au ndeplinit scopul lor n univers; cum noi am fost fcui s avem copii... la... 20, ...30 ani, cei doi luminttori au fost fcui s marcheze srbtorile pe pmnt, n ziua 4-a a creaiunii lumii acesteia a lumii noastre nu a altor lumi, sau a lumilor ngereti , cnd a fost creat i Luciferl; cum noi nu am fcut copii cnd ne-am nscut, nici cei doi lumintori nu au marcat srbtorile la nceput. Aa putem nelege c... El a sorocit o vreme pentru orice lucru i pentru orice fapt. Eclesiatul 3.17; ...de mi-ai rndui o vreme cnd i vei aduce iari aminte de mine! Iov 14.13; Cci aa vorbete YHVH, Fctorul cerurilor, singurul Stpn care a ntocmit pmntul, l-a fcut i l-a ntrit, l-a fcut nu ca s fie pustiu, ci l-a ntocmit ca s fie locuit Isaia 45.18 - La nceput YHVH a creat cerurile, precum i pmntul, ... Soarele i Luna, i mai trziu..., n ziua 4-a, a fcut ca cei doi lumintori s despart ziua de noaptea (fcute n ziua 1), s marcheze pentru noi srbtorile (astzi). n ziua 4-a, a fcut... ca... cei doi lumintori creai la nceput, s fie nite marrtori de pe cer (Psalmii 89.37 Biblia Noua traducere romneasc); n cele 6 zile ale creaiunii lumii acesteia Creatorul a tot i a toate, a creat mediul i condiiile de via pentru om; a fcut (nu creat) din pmnt, pe omul, cruia i-a suflat n nri suflare de via, creat (doar) ca suflet viu (alturi de toate creaturile... create n cele 6 zile; a creat omenirea, pentru puin vreme mai prejos dect ngerii slujitori elohim (Psalmii 8.5). Sunt interpretri, c la nceput pmntul a fost creat desvrit, ca i Lucifer, heruvimul acoperitor, cpetenia ngerimii cerurilor (cu trupuri eterice mbrcate n slav, slujitoare ntrgului univers), cpetenia duhurilor (fr trup) slujitoare pmntului, demonii de astzi: Matei 8.28-33. Dup rzvrtirea lui Lucifer, duhurile slujitoare l-au urmat, mpreun cu o treime din ngerimea cerurilor. Apocalipsa 12.4: Cu coada trgea dup el a treia parte din stelele cerului i le arunca pe pmnt. Se poate nelege c, aceast Creaiune, a fost distrus de Cel Atotputernic printrun potop planetar, mult mai grozav dect cel din timpul lui Noe, din care au rezultat fosilele de milioane de ani, c n urma acestui potop, pmntul devastat, a rmas acoperit de apele pe deasupra crora se mica Duhul Celui Prea nalt, n al cror adnc ntunecat, au fost nchise duhurile rele (demoni de astzi), unde, va fi legat, aruncat i pecetluit, i Diavolul sau Satana (fostul lor Domn cpetenie), pentru viitoarea mie de ani(Apocalipsa 20.2,3); ntinderea Cerului de astzi, fiind populat de puterile ntunericului ceresc Luca 21.26: oamenii i vor da sufletul de groaz, n ateptarea lucrurilor care se vor ntmpla pe pmnt; cci puterile cerurilor vor fi cltinate. Dup Ezechiel 28.13,14: Stteai n Eden, grdina Suveranului, i erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe: cu sardonix, cu topaz, cu diamant, cu crisolit, cu onix, cu jasp, cu safir, cu rubin, cu smarald i cu aur; timpanele i flautele erau n slujba ta, pregtite pentru ziua cnd ai fost fcut. Erai un heruvim ocrotitor cu aripile ntinse; te pusesem pe muntele cel sfnt al Suveranului, i umblai prin mijlocul pietrelor scnteietoare., nelegem clar, despre Lucifer care era Mare Preot (primul om Isaia 14.16), cu timpane i alute, care umbla prin mijlocul pietrelor scumpe, pn n ziua n care a czut (Isaia 14.1-15 urmat de mpratul Babilonului, ca i ali dictatori, descrii n asemnare cu Lucifer). S fi fost acest pmnt... primul Eden?

5

Devastat? Refcut n miniatur, n grdina n care a fost pus Adam (omul dup chipul i asemnarea Celui Etern); model al preoiei lui Aron? (Exod 28). Creatorul nu poate grei, nu poate spune neadevruri, i nici nu poate mini! Aruncat jos, corespunde a fi aruncat afar din comuniunea, din anturajul ceresc, de undeva??? de sus? Nu! nseamn, a fi aruncat afar, din corpul duhovnicesc de conducere a necuprinsului univers material! Deci, Lucifer nu se afla pe pmntul Eden, ci, undeva la tronul Celui Prea nalt (materie eteric), aducndu-I laud i nchinare. Cnd Lucifer (dumnezeu, fiu creat; Iov 1.6) a ajuns Satan (mpotrivitorul), a fost aruncat mpreun cu slujitorii lui, pe pmntul creat (odat cu ntregul univers), dar, lsat n stadiul descris n Genesa 1.2 (nelocuit, pustiu, nu pustiit); Marele Creator, a tiut ce face, i de ce face aa, la fel cum va face i la sfritul mileniului mpriei Pcii Mesianice, cu supuii lui Satan din lumea noastr Adamic. Matei 25.41: Apoi va zice celor de la stnga Lui: Ducei-v de la Mine, blestemailor, n focul cel venic care a fost pregtit diavolului i ngerilor lui!; oamenii neasculttori, alturi de demonii aruncai pe pmntul Genesei 1.2. Apocalipsa 12.4: Cu coada trgea dup el a treia parte din stelele cerului i le arunca pe pmnt., ne arat ngeri cereti, stelele din Apocalipsa 1.20, dumnezei elohim (pluralul ebraic) din Psalmii 82.1, n tandem cu Ioan 10.35 i Efeseni 6.12: Cci noi n-avem de luptat mpotriva crnii i sngelui, ci mpotriva cpeteniilor, mpotriva domniilor, mpotriva stpnitorilor ntunericului acestui veac, mpotriva duhurilor rutii care sunt n locurile cereti., Matei 8.16; 9.25; 12.43; 17.18; Luca 8.31, aruncai pe acelai pmnt din Genesa 1.2, n ntinderea de deasupra, n vzduh unde locuiesc duhurile ngerilor cu trupuri eterice. Pe acest pmnt, Cel Atotputernic i Atotcunosctor, dup milioane de ani, i continu lucrarea Creaiunii, cu pregtirea pmntului care s asigure condiiile de via pentru omenirea lumii acesteia, care, dup ce va cunoate binele i rul, mncnd din pomul cunotinei binelui i rului, cznd n moartea pcatului neascultrii, va fi Mntuit prin Jertfa Mntuitorului, pentru a nlocui ngerimea conductoare i slujitoare czut odat cu Lucifer. La timpul hotrt, demonii din adncul acoperit cu ape (unde va fi legat i pecetluit pentru 1.000 de ani i cpetenia lor - Lucifer), mpreun cu ngerii ri sau duhurile din vzduh, vor fi nimicii (Apocalipsa 20.11-15). n urma purificrii prin ardere cu foc, pe Noul Pmnt nu vor mai fi oceanele i mrile. Ca o ncununare a neltoriilor religioase, este i concepia omeneasc despre Creaiunea celor 7 zile, descris i prezentat n Sfintele Scripturi, profanate, dup cum am vzut i tot vom vedea, de ctre omul ticlos, nenorocit, srac i orb, i gol. Pentru c nenelegerile apar din folosirea i interpretarea incorect a cuvintelor crea i face s analizm descrierea Creaiunii n maniera folosirii acestor cuvinte, traduse la liter, din ebraica (vorbit de Creator), dar, profanat prin influenele cuceritorilor i stpnitorilor evreilor: - a crea, nseamn, a realiza ceva inexistent, fr a deine un material preexistent (a realiza un scaun, fr s existe lemnul, fierul, plasticul...); - a face, a intocmi, a modela, nseamn, a realiza ceva, dintr-un material preexistent, avut la ndemn. Dei a crea este mult i total diferit de a face, mult lume nu deosebete aceasta, aducnd, ntrind i susinnd confuzia i ntunericul spiritual pe care, cu puin atenie, vedem cum nsui Creatorul le spulber, chiar de la nceput problema este doar s vrem s vedem aceasta. Dei n cartea Genesa = Facerea = 1 Moise = Bereit, n capitolele 1 i 2 (despre Creaiune), gsim trei termeni: a crea, a face i a zis i s-a fcut, Autorul i-a detaat clar, i fr echivoc! Termenul bara a crea este folosit n deascrierea Creaiunii doar n versetele 1 i 2! Bereit 1.1 . Bereit bara Elohim et haamaim v_et ha_are. Genesa 1.1 (La nceput) (a creat) (Dumnezeii) (i) (cerurile) (precum i) (pmntul). Adic: La nceput, Dumnezeii a creat i cerurile, precum_i pmntul. 1.2. V haare haita tohu va voru vhoeh al-pnei thom vroah Elohim mrahrefet al-pnei hamaim. 1.2. (Pmntul) (era) (pustiu, gol, nelocuit) (ntuneric) (la suprafaa) (adncului) (i Duhul) (Dumnezeilor) (plutea) (deasupra) (apelor). Pmntul era (imperfectul de la a fost) pustiu (gol, nelocuit); ntuneric era-subneles la suprafaa adncului, i Duhul Dumnezeilor plutea deasupra apelor. Se poate nelege c lumile ngereti ocrotitoare (conductoare) i slujitoare ale altor sisteme planetare au fost create la un timp diferit i cu miliarde de ani nainte de crearea omului pe pmnt, a aprut ipoteza c pmntul a fost iniial populat de ngerii care au czut odat cu Lucifer, cnd (i ca urmare), pmntul a fost devastat, pentru a distruge entitile ngereti slujitoare, fr trup; s-a gsit i dovda de exprimare, c tohu ar nsemna devastat dar, tohu luat individual, nu nseamn nimic; tohu va voru = pustiu, nelocuit, nepregtit pentru locuit. Faptul c pmntul a fost lsat (ntr-un fel) ca neterminat, pentru a se continua desfurarea Creaiunii dup un timp, se poate nelege c acesta a fost Planul Creaiunii, la care, gsim i rspunsul c pmntul s fie folosit (n acest timp, al lumii acesteia, cu mpria pcatului), ca un depozit al rului din univers a crui distrugere, s permit ndeplinirea scopului ceresc, de curire i restaurare a pmntului i naturilor de pe el, pentru a deveni reedina i sediul mpratului mprailor i Marele Preot al mpriei venice confirmare dat n Genesa 2.4-8: Iat istoria cerurilor i a pmntului, cnd au fost fcute. n ziua cnd a fcut Creatorul un pmnt i ceruri (la nceput), nu era nc pe pmnt niciun copcel de cmp i nicio iarb de pe cmp nu ncolea nc: fiindc Suveranul Stpn nu dduse nc ploaie pe pmnt i nu era niciun om ca s lucreze pmntul. Ci un abur se ridica de pe pmnt i uda toat faa pmntului. Creatorul a fcut pe om din rna pmntului, i-a suflat n nri suflare de via, i omul s-a fcut astfel un suflet viu. Apoi Creatorul a sdit o grdin n Eden, spre rsrit; i a pus acolo pe omul pe care-l ntocmise.; ntrerupere asemenea cu Genesa 22.5: Avraam a zis slugilor sale: Rmnei aici cu mgarul; eu i biatul ne vom duce pn acolo s ne nchinm, i apoi ne vom ntoarce la voi. face legtura discutabilei rupturi a Creaiunii, dintre versetul 1 i 2 al capitolului 1, n realitate, o desvrit continuitate. Continuitate desvrit planificat i hotrt! Isaia 66.8: Cine a auzit vreodat aa ceva? Cine a vzut vreodat aa ceva? Se poate nate oare o ar ntr-o zi? Se nate un neam aa dintr-odat? ncepnd cu versetul 3, Creatorul ne prezint continuarea Creaiunii, cu pregtirea pmntului, pentru a fi locuit... de oameni. Acesta este momentul n care o cas este ridicat, are ui ferestre i acoperi, dar este nelocuit; acum ncep lucrrile de finisare i dotarea cu utilitile necesare vieuirii n ea; unele lucruri se creaz (din nimic preexistent), altele se fac (se intocmesc, se modeleaz... din ceva existent). Bereit 1.7 i 1.16 Viaas Elohim ; v_iaas vine de la - l asot = a face s, a face ca, a numi. (i a fcut ca, ....s, a numit) (Dumnezeii) ; dezacordul dumnezeii a fcut, reiese din traducerea curat netoaletat! 1.7. Dumnezeii a fcut ca (a numit, a zis) s fie o ntindere ntre ape, care s despart apele de ape; 1.16. Dumnezeii a fcut ca (a numit, a zis) cei doi lumintori mari... s stpneasc... ziua i noaptea; iaase (viitor pers. III-a singular); El va face; iaas (arhaism, viitor cu neles de trecut; exprimare biblic). 1.21 Vivara Elohim ; v_ivara vine de la - bara (vara ) = a crea; - ivara = va crea viitor ca trecut; (i a creat) (Dumnezeii) ; i a creat Dumnezeii petii. = i-a creat ca via din viaa Creatorului, Izvor de via, ...din Duhul de via! 1.26 V iomer Elohim: Na ase adam btalmeinu chid muteinu (i a spus) (Dumnezeii): (S facem) (pmnt-om din pmnt) (dup chipul nostru) (asemnarea noastr). i a spus Dumnezeii: S facem ceva (om) din pmnt dup chipul i asemnarea noastr. 1.27 Vaivara Elohim et ha-adam btalmo , btelem Elohim bara oto. (i a creat) (Dumnezeii) (pe om) (dup chipul Su) (dup asemnarea Lui). (Dumnezeii) (l-a creat) (pe el). 1.31 Vaiara Elohim et col aer asa va hineatov meod Vaiara viitor cu sens de trecut. (i a vzut) (Dumnezeii) (tot ceea ce) (a fcut) (i a constatat) (c erau foarte bune). Primul verset al bibliei ncepe cu Breit bara ELOHIM... adic: LA NCEPUT ZEII A CREAT LUMEA. Evident dezacordul, ntre subiectul Elohim, care este forma de plural al lui EL sau ELOAH, i verbul care este la singular a fcut: - dezacordul este descoperitor al evidentei introduceri n Sfintele Scripturi a Falsei triniti divine, pregtit chiar de la nceput, cu versetul 26 din Geneza, cap.1, cu afirmaia ...s FACEM om dup chipul NOSTRU, dup asemanarea NOASTR.... dumnezei; - dezacordul este descoperit ns chiar n versetul urmtor, parc de o alt concepie, recunoscnd UNICITATEA Creatorului n actul creaiei: Genesa 1.27: YHVH a fcut pe om dup chipul SU, l-a fcut dup chipul lui YHVH .... Aceste inadvertene scripturistice sunt tributare la dou curente evreieti existente: cel YAHVIST i cel ELOHIST, din cele DOUA REGATE ALE POPORULUI Israel. Astfel, numai prin cluzire i credin putem nelege c Unicul i Marele Arhitect al universului (cu otirile lui), nu a omis nimic, ci aa a gsit cu cale, dup un Plan desvrit i fr seamn, hotrt n Sfinenia veniciei, pentru a eradica orice rdcin i orice ramur a rului i a pcatului, pentru desvrirea mpriei venice.

6

Astfel, Creaiunea nu o putem considera ntrerupt pentru un timp, ca i cum ar fi dou Creaiuni, ci, simplu, aa cum ne-a fost descoperit de ctre Marele Creator; o singur Creaiune, n etape succesive i progresive de dezvoltare, pn la desvrire; nceput.. La nceput...???, de mii de ani de creativitate, n condiiile dezvoltrii i transformrilor naturale, pn la sfritul Mileniului pentru desvrirea mpriei Marelui YHVH = Eu sunt Cel ce sunt = Yshuah HaMashiach, pentru Trecerea n venicie, ntr-o via universal de Slav, Cinste, Laud i Mrire Unicului Mntuitor, de nchinare Unicului Creator (Iov 38.4,7,8,9,?21,27), ca Tat al veniciilor (Gndul), care s-a fcut cunoscut Creaiunii Sale prin Fiul (Cuvntul Su) cu Duhul Su (Puterea, nelepciunea i Dreptatea Sa). Cu toat recunotina, n reveren pentru c ne-a creat i ne-a fcut cunoscut, acum, la sfritul celor 6.000 de ani, cu foarte puin timp naintea Revenirii Sale ca Mesia, pentru Rpirea Adunrii Sale (Mireasa Sa, din care i noi putem face parte, de natur umano duhovniceasc, asemenea Mntuitorului), spre Slava i Mrirea Celui venic Prea nalt, cu suficiente dovezi biblice, prin credin, putem s ni-L imaginm (fr imagine Isaia 40.25: Cu cine M vei asemna, ca s fiu deopotriv cu el? zice Cel Sfnt.), i s-L percepem (ca nelegere) pe Creatorul nostru, cu ndejdea de nezdruncinat, ca, n venicie, s-L cunoatem fa n fa, prin, cu, i pentru Iubirea Sa, ca: Unic Entitate Creatoare, care ni s-a fcut cunoscut ca Mntuitor, prin Cuvntul Su care s-afcut trup, asemenea unui Fiu nscut nscut dintr-un Tat . TIMPUL LA DISPOZIIA OMULUI, i TIMPUL DE NCHINARE Pentru om, timpul a fost mprit pentru LUCRU (munc), REPAUS (odihn fizic i psihic, meditaie, contemplare) i MOED (timp de nchinare, n serbare): ZILNIC (7-9 ore de lucru, 3-5 ore de repaus i nchinare); SPTMNAL (ase zile s lucrezi, i ziua 7-a nchinat Creatorului, s-o serbezi n repaus i nchinare); LUNAR (24 zile s lucrezi, i 5 sau 6 zile nchinate Creatorului, n srbtoare); ANUAL (287 313 zile de lucru, i 77 82 zile nchinate Creatorului, s le serbezi); UN AN SABATIC la fiecare 7 ani, i UN AN JUBILEU la fiecare 50 ani. Multe se vor ierta omului dar pierderea timpului NU!. SISTEMUL CEREMONIAL (vechitestamental) nlocuit cu RUGCIUNILE (noutestamentale) La Golgota au czut jertfele i darurile de mncare (Daniel 9.27); a czut preoimea; a czut Templul (instituia religioas, organizaia bisericeasc devenit sinagog a Satanei, cu prorocii ei mincinoi, cu nvtorii i cu pstorii ei fali - Matei 23.8 Ioan 4.20-23; Apocalipsa 19.20). Ioan 4.21,23: crede-M c vine ceasul cnd nu v vei nchina Tatlui, nici pe muntele acesta, nici n Ierusalim.; Dar vine ceasul, i acum a i venit, cnd nchintorii adevrai se vor nchina Tatlui n duh i n adevr; fiindc astfel de nchintori dorete i Tatl. la acelai timp de nchinare (moed = vreme de nchinare). Numeri 28:2 S avei grij s-mi aducei la vreme hotrt, darul Meu la un timp hotrt minuios de Stpn (nu de ctre om); zilnic (ore), sptmnal, lunar i anual (Sabate i zile de odihn), ani sabatici i Jubileu: 2 mprai 3.20 i dimineaa, n clipa cnd se aducea jertfa, ; Ezra 9:5 n clipa jertfei ; 1mprai 18:36 n clipa cnd se aducea jertfa de sear ; Daniel 9:21 m-a atins n clipa cnd se aducea jertfa de sear. Dac este vorba de clip, nu se poate pune problema minutelor sau orelor! Primul ceas biblic al zilei, este de la ora 6 la ora 7 (ntre orele lumeti 06.00 i 07.00. Al doilea ceas, este de la 7 la 8 i evident, al treilea nu poate fi dect, de la 8 la 9, iar clipa jertfei este la 09.00. Luca 23:44 Era cam pe la ceasul al aselea. i s-a fcut ntuneric peste toat ara, pn la ceasul al noulea: al aselea ceas biblic este actuala or lumeasc 12.00. Matei 27:46 i pe la ceasul al noulea, Isus a strigat cu glas tare. Al noulea ceas biblic este actuala or lumeasc de la 14 la 15, cuclipa jertfei la 15.00. Faptele ap. 3:1 Petru i Ioan se suiau mpreun la Templu, la ceasul rugciunii RNDUIREA RUGCIUNILOR ZILNICE: - Rugciunea de diminea sau la trezire rugciuni intime (n cmrua ta): Psalm 5:3 i 88:3; - Rugciunea sau altarul de diminea: de la ora 8 la ora 9 (09.00 este clipa hotrt de Creator); - Rugciunea de prnz sau la nevoie Daniel 6:13; Ps 119:164, 102:1, 109:4 i 142:1; - Rugciunea sau altarul de sear: de la ora 14 la ora 15 (15.00 este clipa hotrt); - Rugciunea de sear, sau nainte de culcare rugciuni intime(n cmrua ta); - Rugciuni de noapte, sau n timpul strjilor de noapte: Ps 42:8, Luca 6:12; Rugciunea se face cu credin: Matei 21:22 i cu struin: Coloseni 4:2, Romani 12:12 ATENIE MARE: - Iacov 5:16 u.p. Mare putere are rugciunea fierbinte a celui neprihnit; - Proverbe 28:9 Dac cineva i ntoarce urechea ca s n-asculte Legea, chiar i rugciunea lui este o scrb; - Leviticul 20.23 S nu trii dup obiceiurile neamurilor,Mi-e scrb de ele. SRBTOARE = SABAT = ZI de ODIHN: Exod 31.13 S nu care cumva s nu inei sabatele Mele cci acesta va fi ntre Mine i voi, i urmaii votri, un semn dup care se va cunoate c Eu sunt YHVH, care v sfinesc. Ezachiel 20.11 i 12 Le-am dat legile Mele i le-am fcut cunoscut poruncile Mele Le-am dat i Sabatele Mele, s fie ca un semn ntre Mine i ei, pentru ca s tie c Eu sunt YHVH, care-I sfinesc. 2Cronici 31:3 mpratul a dat o parte din averile lui pentru arderile de tot, pentru arderile de tot de diminea i de sear, i pentru arderile de tot din zilele de Sabat, de lun nou i de srbtori, cum este scris n Lege Prin aceasta, se vede clar c dup JERTFA de la Golgota, RUGCIUNEA n DUH i ADEVR a luat locul JERTFELOR cu SNGE dar, MOED, timpul (vremea) de nchinare, hotrt de LEGIUITOR, a rmas acelai. Srbtorile (sabatele sau zilele de o dihn) sfinte, sunt rnduielile prezentate n Leviticul 23, alturi de alte Legi i porunci, ca Leviticul 11 la Leviticul 26; Leviticul = Vaicra = chemarea a chemat YHVH pe Moise. Leviticul 23 stabilete Srbtorile, sptmnale n cadrul lunii, i lunare n cadrul anilor, care sunt moed = timp de nchinare rnduit, descoperit, marcat i artat de ctre Lun i Soare , ca indicatoare ale vremii de nchinare (Srbtori = zile de odihn), i ale timpului (zile i ani) Genesa 1.14 nu n zilele unei sptmni ce se repet perpetuu. Pe lng rolul dat Soarelui i Lunii (instrumente de msur i marcare a timpului), YHVH a hotrt ca aceti doi martori credincioi din cer (Psalmii 89.37), s separe i oamenii credincioi, de cei necredincioi (mpotrivitori guvernrii cereti). Sistemul calendaristic cu rnduielile Creatorului, separ copii luminii de copii ntunericului. Prin Sabatele Sale, prin moed-imul Su, prin timpul nchinrii hotrt de El, Creatorul promite unirea tuturor credincioilor Si (de pe pmnt i din ceruri din tot universu)l, pentru ETERNITATE. Isaia 66.23. NOIUNI din DICIONARUL ENCICLOPEDIC IUDAIC: despre ABAT A aptea zi a sptmnii, zi de odihn, noiune fundamental a iudaismului. n Biblie, abatul este prezentat ca apogeul creaiei lumii (Gen. 2, 1-3; Ex. 20, 10), ca zi de odihn pentru toat casa, inclusiv animalele, servitorii i strinii care triesc n acel loc (Ex. 20, 10; Deut. 5, 14), precum i ca o mrturie a legmntului dintre Dumnezeu i popor i expresia sfinirii acestuia din urm (Ex. 31, 13). n Deut. 5, 12-16, ca i n Ex. 20, 8-11 i Ex. 31, 13-18 (vezi i Porunci, Cele Zece), Dumnezeu i ndeamn pe evrei s in abatul care, n plus, n Deut. 5, 15, este asociat eliberrii din robia egiptean. De altfel, abatul este singura zi sfnt pomenit n Decalog. abatul este legat, de fapt, de toate cele trei elemente fundamentale ale iudaismului: Creaia, Revelaia i Izbvirea. Pasajele biblice referitoare la acestea sunt eseniale pentru a nelege semnificaia celebrrii acestei zile ca i unele practici specifice abatului, cum ar fi citirea public a Torei. Izvoare biblice nceputul Cap. 2 al Genezei (Gen. 2, 1-3) este unul din textele-cheie pentru a explica obligaia de inere a abatului: Astfel au fost sfrite cerurile i pmntul i toat otirea lor. n ziua a aptea Elohim a sfrit lucrarea pe care o fcuse; i n ziua a aptea S-a odihnit de toat lucrarea Lui pe care o fcuse. Elohim a binecuvntat deci ziua a aptea i a sfinit-o pentru c n ziua aceasta S-a odihnit de toat lucrarea Lui pe care o zidise prin fapta Lui. Biblia nu spune dac patriarhii ineau abatul, literatura rabinic ns nu uit s menioneze acest lucru (Gen.R.11,17;64, 4)... (???...Enoh, ...Avraham, au fost patriarhi; Genesa 26.5: pentru c Avraam a ascultat de porunca Mea i a pzit ce i-am cerut, a pzit poruncile Mele, ornduirile Mele i legile Mele.- binecuvntarea i porunca pzirii Sabatului zilei a 7-a, s-a dat de la Adam i Eva ).

7

Primul ndemn biblic de a respecta abatul apare n timpul peregrinrii n deert i este asociat primirii manei. n Ex. 16, Moise i ntiineaz pe evrei c n fiecare zi vor putea strnge man numai att ct le trebuie pentru hrana acelei zile, cci dac adunau mai mult, se strica. Dar n a asea zi, oamenii au strns pentru dou zile i nu s-a stricat, pentru c, le-a zis Moise: Domnul a poruncit aa: mine este un mare abat, un abat de sfinenie pentru Domnul. n ziua a aptea, nu a czut man, aa cum le spusese Moise, totui unii au ieit s caute, strnind mnia lui Dumnezeu: Pn cnd avei de gnd s nu pzii poruncile i legile Mele? Vedei c Domnul v-a dat abatul; de aceea v d n ziua a asea hran pentru dou zile. Fiecare s rmn la locul lui i, n ziua a aptea, nimeni s nu ias din locul n care se gsete . (Ex. 16,2829). Trei sptmni mai trziu, israeliii primeau cele Zece Porunci, dintre care a patra se refer chiar la abat. (Exod 16.1...19.1,11,16: apte sptmni mai trziu... Exod 19.1,11,16) n prima versiune a Decalogului (Ex. 20, 8-11), porunca este astfel formulat: Adu-i aminte de ziua de abat ca s-o sfineti; ase zile s lucrezi i s-i faci toate treburile, dar ziua a aptea este abatul Domnului, Dumnezeului tu. S nu faci nici o lucrare n ea, nici tu, nici fiul tu, nici fiica ta, nici robul tu, nici roaba ta, nici vitele tale, nici strinul care este n casa ta. Cci n ase zile a fcut Domnul cerurile, pmntul i marea i tot ce este n ele, iar n ziua a aptea S-a odihnit: de aceea a binecuvntat Domnul abatul i l-a sfinit. Versiunea a treia (Deut. 5, 12-16), n schimb, nu ncepe cu Adu-i aminte, ci spune: ine ziua abatului i se sfrete cu cuvintele: Adu-i aminte c i tu ai fost rob n ara Egiptului i Domnul, Dumnezeul tu, te-a scos din ea cu mn tare i cu bra ntins: de aceea i-a poruncit Domnul, Dumnezeul tu, s ii ziua de abat (Deut. 5, 15). Dar cele dou versiuni concord asupra unui lucru: abatul trebuie s fie zi de odihn pentru toi cei ai casei, inclusiv servitorii i animalele. n plus, abatul este i mrturia legmntului ntre Dumnezeu i popor (Ex. 31, 13-17): Vorbete copiilor lui Israel i spune-le: Bgai de seam s pzii abaturile Mele, cci acesta va fi un semn ntre Mine i voi i urmaii votri, dup care se va cunoate c Eu sunt Domnul care v sfinesc. S inei abatul, cci el va fi pentru voi ceva sfnt. Cine l va clca va fi pedepsit cu moartea; cine va face vreo lucrare n ziua aceasta va fi nimicit din mijlocul poporului su. S lucrezi ase zile, dar a aptea este abat, lucru sfnt pentru Domnul. Cine va face vreo lucrare n ziua abatului va fi pedepsit cu moartea. Copiii lui Israel s pzeasc abatul, prznuindu-l, ei i urmaii lor, ca un legmnt necurmat. Acesta va fi ntre Mine i copiii lui Israel un semn venic, cci n ase zile a fcut Domnul cerurile i pmntul, iar n a aptea S-a odihnit i a rsuflat. n Num. 15, 32-36, pedeapsa capital, prevzut anterior pentru nclcarea abatului, este efectiv aplicat. Pn la distrugerea celui de-al Doilea Templu (70 e.n.), orice persoan care nclca fr s vrea abatul trebuia s aduc o jertf pentru iertare. n afar de cteva date izolate la Amos i la Osea, nu exist informaii despre gradul de respectare a abatului n vremea Primului Templu. Din Amos 8, 5, de exemplu, se vede c oamenii nu respectau cu drag inim abatul. Osea (2, 11) pomenete abatul printre bucuriile care vor nceta drept pedeaps pentru poporul Iudeii care continua s se nchine lui Baal. Isaia 1, 13 demonstreaz c abatul era o instituie naional. Prin gura lui Ieremia (17, 21-27), Dumnezeu poruncete poporului s pzeasc abatul i l avertizeaz c soarta Ierusalimului depinde de respectarea acestei porunci. Neemia (Cap. 10) reamintete poporului de nelegerea pe care o ncheiasem la ntoarcerea din Babilon, care prevedea, printre altele, i angajamentul de a nu face comer n ziua de abat. Constatnd nerespectarea clauzei, Neemia se vede obligat s nchid porile Ierusalimului n ajunul abatului, ca s mpiedice intrarea negustorilor i comerul n ziua sfnt (Neem. 13, 15-22). Ezra i discipolii lui au sistematizat regulile i au fcut tot posibilul pentru a respecta abatul. Mai trziu, membrii Sanhedrinului i scribii au impus cu atta fermitate ndeplinirea poruncii, nct locuitorii Ierusalimului au preferat s nu apere oraul asediat de Ptolemeu I n ziua de abat. Cu toate acestea, 150 de ani mai trziu, n vremea rzboaielor macabeice, Matatia Hamoneul a hotrt c regulile abatului puteau fi nclcate pentru a salva o via omeneasc, astfel nct evreii n-au pregetat s lupte i de abat (l Mac. 2, 40-41). nc din anii 500-300 .e.n., brbaii Marii Adunri s-au strduit s dea o formulare clar regulilor de abat, dar o adevrat sistematizare a aprut abia o dat cu legile rabinice la care se recurge i astzi, n celebrarea acestei zile. Lucrri interzise n ziua de abat Oprelitea de a ndeplini orice lucrare este una din principalele caracteristici ale abatului (Ex. 20, 10): a aptea zi este abatul Domnului, Dumnezeului tu; s nu faci nici o lucrare n ea... Pentateuhul cuprinde puine indicaii asupra activitilor interzise n ziua de abat. Printre interdiciile menionate se numr aceea de a aprinde focul (Ex. 35, 2-3), de a ara i de a secera (Ex. 34, 21). Cluzindu-se dup Ex. 29, 16, nvaii Minei au instituit interdicia de a duce orice obiect dintr-un loc n altul sau de a iei la o distan mai mare de dou mii de coi n afara localitii. Primii nvai minici au stabilit c principalele activiti interzise de abat erau cele implicate n construirea Sanctuarului. Acestea, n numr de 39, sunt enumerate n Mina (ab. 7) sub titlul de Avot melaha sau, n traducere literal, Prinii lucrrii, adic lucrrile de baz. Lista categoriilor de baz 1. A semna; 2. a ara; 3. a cosi, a secera; 4. a lega spicele; 5. a treiera; 6. a vntura; 7. a tria; 8. a mcina; 9. a da prin sit; 10. a frmnta; 11. a coace pinea; 12. a tunde oile; 13. a spla lna; 14. a bate lna; 15. a vopsi lna; 16. a toarce lna; 17. a ese; 18. a face dou bucle; 19. a ese dou fire; 20. a despri dou fire; 21. a face un nod definitiv; 22. a-l desface; 23. a coase dou mpunsturi de ac; 24. a desface dou mpunsturi de ac pentru a le coase din nou; 25. a vna un cerb-loptar; 26. a omor un animal; 27. a jupui un animal; 28. a alege; 29. a tbci o piele; 30. a rci o piele; 31. a tia; 32. a scrie dou litere; 33. a terge dou litere, spre a le rescrie. 34. a construi; 35. a drma o construcie; 36. a stinge un foc; 37. a aprinde un foc; 38. a finisa o lucrare cu ciocanul; 39. a duce un lucru de la un domeniu la altul. nvaii Talmudului au extins aceste categorii, adugnd pe list lucrri similare celor menionate n Mina. Acestea poart numele de toldot (sing. toleda): lucrri derivate. De exemplu, a tia flori i a culege fructe sunt considerate activiti derivate din seceri. Aceste munci derivate sunt la fel de strict interzise ca i cele de baz. n plus, pentru a preveni orice nclcare, chiar i din nebgare de seam, a abatului, nvaii au instituit legi suplimentare, care slujesc ca ziduri de aprare a Torei. Iat patru exemple n acest sens: 1. Ghezerot (decrete, vezi Ghezera): aproape de lsarea serii, n ajun de abat, croitorul, de exemplu, trebuie s fie atent s nu ias din cas cu un ac nfipt n rever, cci ar nsemna s ncalce interdicia de a duce un obiect (ab. 1, 3). 2. Muke (pus deoparte): obiectele care nu trebuie atinse, dei ele nsele nu sunt sub nici o interdicie, deoarece folosirea lor ar putea duce la o aciune interzis. 3. Nolad (nscut): lucrurile noi care apar, de exemplu, oule fcute de abat, nu pot fi folosite n aceast zi. 4. vut: orice aciune care nu se cade a fi fcut n ziua sfnt; de exemplu, cratul n copac (Beta 5, 2). Literatura rabinic abund n dezbateri cu privire la interdicia de a duce lucruri de abat. Astfel, este interzis s duci un lucru dintr-un domeniu public ntr-unui particular i invers, precum i de la un punct la altul n domeniul public. Totui, pentru a uura aceast interdicie i a o face mai suportabil, nvaii au elaborat un eruv care cuprinde trei tipuri de amendamente ngduind ducerea obiectelor n interiorul unui loc dat. Excepii de la interdiciile de abat. Martorii care ntiinau Sanhedrinul sau tribunalul (bet din) despre apariia lunii noi aveau dreptul s-i ndeplineasc misiunea i de abat. Circumcizia unui nou-nscut i toate pregtirile necesare sunt permise. De asemenea, este ngduit s omori animale periculoase, s te bai n caz de legitim aprare i s faci orice lucru necesar pentru salvarea unei viei (vezi Pikuah nefe), ca i pentru asistarea unei femei care nate. Potrivit unei reguli de baz, stabilite de R. Akiva, tot ce se poate face n ziua precedent abatului nu trebuie n nici un caz lsat pe a doua zi (Pes. 66b). abat i modernitate Diferitele curente iudaice au subliniat ntotdeauna importana abatului. Cu toate c, muli ani de zile, iudaismul reformat s-a distanat considerabil de legile tradiionale ale abatului, ncercnd chiar s in ziua de odihn duminica n locul smbetei, aceste inovaii nu s-au impus. Dimpotriv, evreii liberali i conservatori continu s in slujbele de abat vineri dup-amiz i smbt diminea. Multe familii evreieti respect obligaia de a aprinde lumnri nainte de nceputul zilei sfinte i de a rosti kiduul (rugciune asupra vinului) naintea meselor de abat. Autoritile religioase de toate nuanele recomand insistent abinerea de la orice activiti lucrative n aceast zi. Iudaismul reformat, dei mai puin categoric dect cel ortodox n ceea ce privete respectarea abatului, subliniaz i el valorile asociate acestei zile: kedua (sfinenie), menuha (odihn) i oneg (bucurie). n plus, reformaii consider c modul de respectare a acestor valori depinde nu numai de adaptarea practicilor religioase la noile mprejurri istorice, ci este i o problem de opiune personal. Ziua de abat abatul, n esen, este o zi de bucurie i de reculegere, n care toate ocupaiile obinuite din timpul sptmnii trebuie lsate deoparte. La mesele familiale, se servesc feluri de mncare deosebite (vezi abat i srbtori, Hrana). Totodat, o parte a zilei este dedicat studiului i odihnei. Relaiile conjugale sunt n mod special ncurajate. (Dimpotriv, caraiii i Cartea Jubileelor interzic relaiile conjugale de abat.) Ospitalitatea este o valoare foarte cultivat n aceast zi. abatul ncepe vineri, la asfinitul soarelui. Vineri dup amiaza, totul este deja pregtit pentru sosirea zilei sfinte. Cu aproximativ 20 de minute nainte de apus, stpna casei aprinde dou lumnri, rostind urmtoarele cuvinte: Binecuvntat eti Tu,

8

Doamne, Dumnezeul nostru, regele universului, care ne-ai sfinit prin poruncile Tale i ne-ai poruncit s aprindem lumina de abat. n unele comuniti neortodoxe unde slujba are loc vineri seara trziu, dup nceputul abatului, lumnrile se aprind la sinagog n timpul slujbei, dar textul binecuvntrii este acelai. Mina recomand aprinderea unei singure lumnri, dar potrivit unei tradiii foarte vechi (O. H. 263), se aprind de obicei dou, pentru a marca repetarea poruncii n Biblie (Ex. 20, 8 i Deut. 5, 12). n unele familii, fiecare membru al acestora aprinde o lumnare. Cabalitii aprind apte lumnri de abat, cte una pentru fiecare zi a sptmnii. Privilegiul aprinderii lumnrilor revine stpnei casei, dar brbatul trebuie s preia aceast sarcin n lipsa ei. Aprinderea lumnrilor este att de important, nct nvaii au stabilit c, dac o persoan srac nu are bani s cumpere i lumnri i vin de kidu pentru abat, trebuie s aleag lumnrile. Kabalat abat (ntmpinarea abatului) Aceast slujb are loc vinerea, naintea slujbei obinuite de sear (maariv). Ea se desfoar la asfinit, nu mai trziu de o jumtate de or dup apusul soarelui. Acest adaos la slujba de sear i are originea ntr-un vechi obicei cabalistic datnd din sec. al XVI-lea. n vremea aceea, cabalitii de la Safed obinuiau s ias vineri dup amiaz pe cmp n ntmpinarea reginei abat, deoarece abatul reprezenta pentru ei prezena divin, ehina. Precursorii acestui obicei au fost R. Hanina, un amora care, o dat terminate pregtirile de abat, ieea din cas la asfinit, rostind: Venii, s-o ntmpinm pe regina abat!, i R. Ianai care, cu acelai prilej, spunea: Vino, logodnico, vino! (ab. 119a). Cntecul de abat, Leha Dodi, compus de Solomon Alcabe, pies central a slujbei, este inspirat din toate aceste obiceiuri. La sefarzi, kabalat abat const din Psalmul 29, urmat de Leha Dodi, n timp ce achenazii spun nti Psalmii 95-99, apoi Leha Dodi, urmat de Psalmii 92-93. Micarea reformat israelian a adoptat tradiia achenaz, adugndu-i poemul lui Nahman Bialik n cinstea ajunului de abat: Din vrf de arbori soarele coboar. Cartea de rugciuni a reformailor americani cuprinde mai multe variante de slujbe, inclusiv o versiune prescurtat a psalmilor mai sus amintii, precum i Leha Dodi n versiune integral ebraic i englez. Slujba reconstrucionist ncepe cu pasaje din Biblie (Deut. 5, 12-15; Isa. 56, 1-2; 58, 12-14), continund cu o evocare a abatului i o meditaie pe aceast tem i sfrind prin citirea unuia sau mai multor psalmi dintre cei menionai. Potrivit unui obicei din vremea gheonimilor, la slujba de sear credincioii adaug (sefarzii, n introducere, iar achenazii, n ncheiere) pasajul minic care ncepe cu cuvintele Ba-me madlikin: Cu ce aprindem (lumnrile)? Slujba de vineri sear (maariv) Amida de vineri seara nu este la fel ca n toate zilele sptmnii. La sfritul ei, se adaug primele patru versete din Capitolul 2 al Genezei. Oficiantul rostete apoi binecuvntarea Domnului, dup care credincioii recit Maghen avot (Scutul prinilor) i oficiantul ncheie slujba. n Statele Unite, cartea de rugciuni a reformailor (Porile rugciunii, New York, 1975) prezint zece variante de maariv. Nici una nu conine Maghen avot. Ele cuprind, n schimb, pe lng textele tradiionale prescurtate, diferite lecturi suplimentare, prezente n special n varianta englez. Cnd abatul cade ntr-o zi de srbtoare, se rostete Amida srbtorii respective, la care, la sinagog (dar nu i acas) se adaug rugciuni anume cu privire la abat. n unele comuniti, kiduul are loc la sinagog dup slujbe. Vineri seara, acas La un ceas mai naintat n cursul dup amiezii, se pune masa de abat. n multe familii, la ntoarcerea de la sinagog, tatl obinuiete s-i binecuvnteze rnd pe rnd copiii, punndu-i amndou minile pe cretetul fiecruia i spunnd, pentru biei: S te fac Dumnezeu asemenea lui Efraim i lui Manase! i, pentru fete: S te fac Dumnezeu asemenea lui Sara, Rebeca, Rahela i Lea! El poate de asemenea s rosteasc asupra lor binecuvntarea preoilor (birkat ha-cohanim). Micarea reformat american socotete c orice alt binecuvntare individual este la fel de valabil. Apoi, toat familia intoneaz alom alehem, cntare care, pn nu de mult, era specific doar ritului achenaz. Este vorba de un imn de ntmpinare a ngerilor abatului care, la ntoarcerea de la sinagog, potrivit Talmudului (ab. 119b), i nsoesc pe credincioi pn acas. Primele versiuni tiprite ale cntecului dateaz din sec. al XVII-lea. Introducerea sa n ritul achenaz a suscitat, de altfel, unele obiecii. Apoi se cnt Eet hail (Prov. 31, 10-31), o laud la adresa femeilor destoinice. Dup aceste cntece, se recit kiduul (binecuvntarea vinului), apoi cei prezeni se spal pe mini (netilat iadaim) i se rostete binecuvntarea pinii (ha-moi), de regul asupra celor dou halot (vezi Hala) pini special pregtite pentru abat. Pinile sunt de obicei dou, n amintirea poriei duble de man pe care, n deert, evreii au cules-o n a asea zi a sptmnii, ca pregtire pentru abat. Dup cin, se cnt zmirot (cntece de abat), apoi se spun Birkat ha-mazon (binecuvntrile de dup mese), la care se adaug un paragraf suplimentar pentru abat. Slujba de smbt diminea Slujba ncepe cu ritualul obinuit (ahrit). n continuare, se citete sidra sau paraa sptmnii (pericopa din Pentateuh, conform mpririi acestuia n 52 de seciuni sidrot una pentru fiecare sptmn a anului). Urmeaz citirea haftorei (fragmentul din Profei corespunztor sidrei respective), apoi musaful (slujba suplimentar). Binecuvntrile care se rostesc nainte de ema Israel difer, n parte, de cele din zilele de lucru i Amida este de asemenea deosebit. Se cheam apte persoane la citirea Torei i o a opta, la haftora. Spre deosebire de sinagogile ortodoxe unde numai brbaii sunt chemai la Tora, n cele liberale femeile pot lua i ele parte la lectur. n sinagogile reformate, slujba este mai scurt i nu cuprinde musaf. Cartea de rugciuni a reformailor americani cuprinde ase variante de slujb pentru acest prilej. n multe comuniti, rabinul ine o predic, ntruct abatul este consacrat nu doar odihnei, ci i studiului. Uneori, slujba de diminea este urmat de un kidu n comun, la sinagog. Apoi fiecare merge acas s prnzeasc, masa fiind precedat de acelai ritual ca i cina din ajun. Slujba de dup amiaz (minha) Slujba de smbt dup amiaz se deosebete de slujbele specifice acestui moment al zilei, deoarece ncepe prin citirea primei seciuni a sidrei din sptmna urmtoare. Trei persoane sunt chemate la Tora n acest scop. nvaii Talmudului au stabilit c trebuie s fie trei mese de abat (T. B. ab. 117b118b). Cea de-a treia mas, denumit seuda liit, este fr kidu (binecuvntarea vinului) i are loc destul de trziu, n aa fel nct s se sfreasc exact cnd ncepe slujba de sear (maariv). n timpul mesei, se cnt zmirot i multe familii evlavioase au adoptat obiceiul cabalitilor i al hasidimilor, prelungind masa pn seara trziu n semn de regret pentru ncheierea abatului. Aceast mas se mai numete i melave malka (nsoirea reginei abat). Sfritul abatului Slujba de sear (maariv) are loc mult dup apusul soarelui i este precedat de citirea Psalmilor 16, 144 i 67, la sefarzi, n timp ce achenazii le recit doar pe ultimele dou. Ceremonia despririi de abat havdala se desfoar de obicei acas i numai rareori la sinagog. Obiecte de cult i accesorii La origine, lmpile de abat erau probabil simple opaie de lut, cu ulei. n Evul Mediu, au nceput s apar candelabre prevzute cu sisteme complexe de reglare a uleiului. Lumnrile, care au aprut i ele n perioada medieval, erau deja de uz curent n sec. al XVII-lea. Lumnrile de abat erau frecvent mpodobite cu inscripii se grava, de exemplu, binecuvntarea lumnrilor sau cuvintele: n cinstea sfintei zile de abat ori cu motive iudaice tradiionale. Paharele de kidu erau i ele adeseori ornamentate artistic, la fel i ervetele cu care se acopereau halot, pe care se brodau inscripii ca n cinstea sfintei zile de abat sau altele de acest fel. ervetele puteau fi mpodobite i cu motive florale sau cu scene abatice. Chiar i cuitele de pine erau cuite speciale de abat, gravate cu inscripii adecvate zilei respective. n trecut, se foloseau diverse accesorii pentru a menine mncarea cald. Deoarece, n ziua de abat, mncarea nu poate fi renclzit direct pe foc, familiile ortodoxe acoper aragazul cu o plac de zinc sau folosesc o plac nclzit. Inovaii n 1866, evreii reformai americani au decis s in slujba de vineri seara dup cin, pentru a permite unui numr ct mai mare de credincioi s mearg la sinagog. n multe comuniti reformate i conservatoare, slujba de vineri seara se oficiaz foarte trziu. Rabinii obinuiesc s se adreseze cu acest prilej comunitii. Uneori, lumnrile de abat se aprind n timpul slujbei. Unele comuniti conservatoare se folosesc de aceast slujb pentru a introduce inovaii. n sinagogile ortodoxe, slujbele de abat nu sunt niciodat acompaniate de muzic instrumental. Maxime cu privire la abat abatul i-a pzit pe evrei mai mult dect au pzit ei abatul. abatul este srbtoarea ntregului pmnt. Este aniversarea lumii. Respectarea abatului face ct respectarea tuturor poruncilor la un loc. De abat, Dumnezeu d fiecrui om un suflet n plus. abatul este oglinda lumii viitoare.

9

ABAT Primul tratat din ordinul al doilea (Moed) al Minei. Cele 24 de capitole ale sale sunt dedicate stabilirii i enumerrii activitilor care sunt interzise de abat. Tratatul se ocup de asemenea de lucrurile interzise n ajunul zilei sfinte, de aprinderea lumnrilor de abat i de alte legi referitoare la aceast zi (vezi Ex. 20, 8-11; 31, 12-17; Num. 1532-36; Deut. 5, 12-15). Interdiciile se ntemeiaz pe lista arhetipal a celor 39 de categorii de lucrri care ar fi fost executate la construirea Sanctuarului, n Deertul Sinai. Pentru a marca locul eminent al abatului n viaa evreiasc i importana ce i se acord n Biblie, tratatul referitor la aceast zi este cel care deschide ordinul minic Moed (al srbtorilor) care, dup cum arat titlul, cuprinde legile privitoare la srbtorile calendarului evreiesc. Subiectul este reluat n cele dou Talmuduri i n Tosefta. SCHIMBAREA ABATULUI Dei sptmna este perceput ca o perioad de timp, de 7 zile, dac vrem s recunoatem, istoria ne dovedete n mod clar c lumea a folosit pe parcursul timpului calendare cu... decade, nonade..., sptmni cu 8 zile, ci 10 zile... ?!? DOVEZI n SCHIMBAREA ABATULUI BIBLIC de ctre NEAMURILE POPOARELOR PGNE mpotriva tuturor poruncilor i atenionrilor Creatorului, lumea pgn, cluzit i condus de Cel Ru, i-a a impus nelegiuirile, cu legi i rnduieli proprii, pn omorrea celor consacrai Bunului Creator i Mntuitor Jertfitor neasculttori de conducerea ei demonic . Msura etalon pentru descoperirea schimbrilor rnduielilor cereti, pn la desfiinarea lor, sunt scrierile biblice sau ale Sfntelor Scripturi cu toate profanrile aduse ei, nc dinainte de impunerile Babilonului, ale Conciliilor, sinoadelor, aduse la apogeu prin filozofia doctrinelor protestante, ecumenizate sub supremiia Papalitii zilelor noastre, pn la desfiinarea rnduielilor de ctre adventismul apostaziat. Dovezi n descoperirea schimbrilor rnduielilor cereti cu cele lumeti pgne, aflm n urmtoarele materiale prelucrate de om: - Bibliile traducere masoretic, varianta Dumitru Cornilescu (BVC), arat: Daniel 7.25: El (papa) va rosti vorbe de hul mpotriva Celui Prea nalt, va asupri pe sfinii Celui Prea nalt, i se va ncumeta s schimbe (1) vremile i legea; i sfinii vor fi dai n minile lui timp de (2) o vreme, dou vremi i o jumtate de vreme(1260 ani) Genesa 1.14 : Dumnezeu a zis: S fie nite lumintori n ntinderea cerului, ca s despart ziua de noapte; ei s fie semne care s arate (1) vremile, zilele i anii; ca i Galateni 4.10,11: Voi pzii zile, luni, (1) vremi i ani. M tem s nu m fi ostenit degeaba pentru voi; cuvntul vreme, vremi nu corespunde Adevrului. (1) exprim un timp, ca termen a sosit vremea... vremea srbtorilor din ebraic moed = vremea nchinrii; (2) exprim o perioad (cei trei ani si jumtate din Daniel 9.27 sau cele trei zile i jumtate din Apocalipsa 11.11). Bibliile ediie GBV Germany, aceeai variant (BVC), arat diferit: Daniel 7.25: El va rosti cuvinte mpotriva Celui Prea nalt, va nimici pe sfinii Celui Prea nalt i se va gndi s schimbe timpurile i legea; Genesa 1.14: Dumnezeu a zis: S fie nite lumintori n ntinderea cerului, ca s despart ziua de noapte; ei s fie nite semne care s arate anotimpurile, zilele i anii; Galateni 4.10: Voi inei zile, luni, timpuri, i ani; Bibliile traducere septuaginta, varianta sinodal a Bisericii ortodoxe romne (BOR) , arat i Adevr, i Minciuni idolatre: Daniel 7.25: i (???) va gri cuvinte de defimare mpotriva Celui Preanalt i va asupri pe sfinii Celui Preanalt, i i va pune n gnd s schimbe srbtorile (exprimare corect) i legea, i ei vor fi dai n mna lui o vreme i vremuri, i jumtate de vreme; Facerea 1.14: S fie lumintori pe tria cerului, ca s lumineze pe pmnt, s despart ziua de noapte i s fie semne ca s deosebeasc anotimpurile (minciun), zilele i anii; Galateni 4.10: inei zile i luni i timpuri (minciun) i ani? Iezechiel 9.4: i i-a zis YHVH: Treci prin mijlocul cetii, prin Ierusalim, i nsemneaz cu semnul crucii (litera tau care n alfabetul vechi grec avea forma unei cruci) pe frunte, pe oamenii care gem i care plng din cauza multor ticloii care se svresc n mijlocul lui. 1. Mntuitorul s-a nscut evreu (Ioan 4.22), i nu are nici o legtur cu crucea idolatr greac; 2. Ezechiel, este profet, al poporului Israel, care nu folosete nici semnul matamatic + Bibliile ungureti editate sub influena catolic, prezint corect: Genesa 1.14: Dumnezeu a zis: S fie nite lumintori pe ntinderea cerului, care s despart ziua de noapte; ei s fie nite semne care s arate srbtorile, zilele i anii: nnepeknek-srbtorile (exprimare corect); napoknak-zilele; es-i; esztendknek-anii. Tora ebraic: n Cartea nti a lui Moe: Bereit 1.14 sau Facerea (Genesa 1.14): i a zis YHVH; s fie lumintori n triile cerului, s deosebeasc ntre zi i noapte, i s fie ca semne; i pentru a marca (a arta) srbtorile, i pentru a marca (a arta) zilele i anii. DOVEZI pentru NELEGEREA SCHIMBRII TIMPULUI DE NCHINARE, cu un Fals NELTOR Exod 12. 2 Luna aceasta va fi pentru voi cea dinti lun; ea va fi pentru voi cea dinti lun a anului. 3 Vorbii ntregii adunri a lui Israel i spunei-i: n ziua a zecea a acestei luni, fiecare om s ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare cas. 6 S-l pstrai pn n ziua a paisprezecea a lunii acesteia; i toat adunarea lui Israel s-l njunghie seara Exodul 23:14 De trei ori pe an s prznuieti srbtori n cinstea Mea.15 S ii srbtoarea azimilor; timp de apte zile, la vremea hotrt, n luna spicelor, s mnnci azimi, cum i-am poruncit; cci n luna aceasta ai ieit din Egipt; i s nu vii cu minile goale naintea Mea.16 S ii srbtoarea seceriului, a celor dinti roade din munca ta (din ce ai semnat toamna), din ceea ce vei semna pe cmp; i s s ii srbtoarea strngerii roadelor, la sfritul anului, cnd vei strnge de pe cmp rodul muncii tale.17 De trei ori pe an toat partea brbteasc s se nfieze naintea Celui Prea nalt, Exodul 34:22 S ii srbtoarea sptmnilor, a celor dinti roade din seceriul grului i srbtoarea strngerii roadelor la sfritul anului. 23.De trei ori pe an, toi cei de parte brbteasc s se nfieze naintea Suveranului, Stpnului, Sfntul lui Israel. 24 Cci voi izgoni neamurile dinaintea ta i-i voi ntinde hotarele; i nimeni nu-i va pofti ara n timpul cnd te vei sui de treiori pe an ca s te nfiezi naintea Suveranului, Stpnului tu. Exodul 31:13 Vorbete copiilor lui Israel i spune-le: S nu care cumva s nu inei sabatele Mele, cci acesta va fi ntre Mine i voi i urmaii votri, UN SEMN dup care se va cunoate c Eu sunt Suveranul, care v sfinesc.14 S inei Sabatul, cci el va fi pentru voi ceva Sfnt. Cine l va clca, va fi pedepsit cu moartea; cine va face vreo lucrare n ziua aceasta, va fi nimicit din mijlocul poporului su.15 S lucrezi ase zile; dar a aptea este Sabatul, ziua de odihn, nchinat Domnului. Cine va face vreo lucrare n ziua Sabatului, va fi pedepsit cu moartea.16 Copiii lui Israel s pzeasc Sabatul, prznuindu-l, ei i urmaii lor, ca un legmnt necurmat.: - Psalmul 104:19 spune: El a fcut luna ca s arate vremea srbtorilor; soarele tie cnd trebuie s apun. Ieremia 31:35 Aa vorbete Cel Venic, care a fcut soarele s lumineze ziua, care a rnduit luna i stelele s lumineze noaptea, care ntrt marea i face valurile ei s urle, El, al crui Nume este Cpetenia otirilor:36 Dac vor nceta aceste legi dinaintea Mea, zice Suveranul i neamul lui Israel va nceta pe vecie s mai fie un neam naintea Mea!. deci, sunt legi cereti, scrise pe cer. Gen 1,14. Ieremia 33:20 Aa vorbete Cel Atotputernic: Dac putei s rupei legmntul Meu cu ziua i legmntul Meu cu noaptea, aa nct ziua i noaptea s nu mai fie la vremea lor,- dar legmntul Lui cu ziua i noaptea este cunoscut din Gen 1,14. Psalmi 81:3 Sunai din trmbi la luna nou, la luna plin, n ziua srbtorii noastre! Psalmi 89:35-37 (varianta Cornilescu): 35 Am jurat odat pe sfinenia Mea: s mint Eu oare lui


Nr. 347 Botezul creºtin Matei 3:1-17 - bbht.robbht.ro/wp-content/uploads/2012/07/18ianuarie2015.pdf · CITIREA BIBLIEI. Conform programului de citire a Bibliei, DIALOGOS, sãptãmâna

Nr. 347 Botezul creºtin Matei 3:1-17 - bbht.robbht.ro/wp-content/uploads/2012/07/18ianuarie2015.pdf · CITIREA BIBLIEI. Conform programului de citire a Bibliei, DIALOGOS, sãptãmâna

Presentación de PowerPointUnitatea Bibliei. Mesajul clar al Bibliei. Scrierile Elenei G. White. Orice adevăr trebuie trecut prin iblie, prin toată iblia (Tota Scriptura) și doar

Presentación de PowerPointUnitatea Bibliei. Mesajul clar al Bibliei. Scrierile Elenei G. White. Orice adevăr trebuie trecut prin iblie, prin toată iblia (Tota Scriptura) și doar

Sabatul - controversa mondiala- part. II

Sabatul - controversa mondiala- part. II

codurile bibliei

codurile bibliei

Trebuie Crestinul Sa Tina Sabatul

Trebuie Crestinul Sa Tina Sabatul

Studiul Bibliei Pas Cu Pas

Studiul Bibliei Pas Cu Pas

Despre traducerea Bibliei

Despre traducerea Bibliei

SECRETELE BIBLIEI - Daniel Branzeidanielbranzei.com/images/CarteaSecreteleBibliei/...Secretele Bibliei însă pot să fie descoperite de orice cititor atent care își pune întrebări

SECRETELE BIBLIEI - Daniel Branzeidanielbranzei.com/images/CarteaSecreteleBibliei/...Secretele Bibliei însă pot să fie descoperite de orice cititor atent care își pune întrebări

Ghidul de citire a Bibliei - baptist-tm.ro · PDF fileComunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara - Materiale realizate de pag. 1 Ghidul de citire a Bibliei

Ghidul de citire a Bibliei - baptist-tm.ro · PDF fileComunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara - Materiale realizate de pag. 1 Ghidul de citire a Bibliei

Calatorie in lumea Bibliei

Calatorie in lumea Bibliei

Şi tu poţi înţelege profeţia Bibliei

Şi tu poţi înţelege profeţia Bibliei

Fouilloux Dictionar Cultural Al Bibliei

Fouilloux Dictionar Cultural Al Bibliei

LlJCEAFĂRUL LUI EMINESCU ŞI EDITORII l.UI DE GAVRIL ...

LlJCEAFĂRUL LUI EMINESCU ŞI EDITORII l.UI DE GAVRIL ...

Mai repede Ce se întâmplă cu manualele școlare? Editorii ...

Mai repede Ce se întâmplă cu manualele școlare? Editorii ...

Statele Unite Si Marea Britanie in Profetia Bibliei

Statele Unite Si Marea Britanie in Profetia Bibliei

Secretele Bibliei-Dr Michael Laitman

Secretele Bibliei-Dr Michael Laitman

Originea Bibliei-Torah lui Israel

Originea Bibliei-Torah lui Israel

Sabatul de Odihna Al Lui Dumnezeu

Sabatul de Odihna Al Lui Dumnezeu

Trebuie crestinul sa tina Sabatul?

Trebuie crestinul sa tina Sabatul?

93926546 Originea Bibliei Torah Lui Israel

93926546 Originea Bibliei Torah Lui Israel