Despre traducerea Bibliei

72
Despre traducerea „Fidela” am scris şi voi mai scrie. Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu, ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă. Textul miroase a dezinformare şi a impostură. Nu e în sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV în româneşte! Problema e când traduci KJV în româneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus! Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus, Robert Estienne, Theodore Beza ori Elzevir (toate în tradiţia „Textus Receptus”) şi s-ar fi apucat să o traducă în româneşte, fără intermediar, n-aş fi avut nicio problemă. Dar din păcate nu asta au făcut, de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru. Mai ales în cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele. În istoria traducerii Bibliei n-ar fi prima dată când prefaţa spune una, iar paginile de text tradus spun cu totul altceva. Pe măsură ce continui să citesc din textul versiunii, sunt tot mai scandalizat de filozofia de traducere care stă în spatele ei. Ceea ce se poate spune cu relativă siguranţă este că prefaţa conţine o minciună straşnică: „Am dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testament”. Ce înseamnă „familia grecească a Textului Receptus”? Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 până la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela? Nonsens!

Transcript of Despre traducerea Bibliei

Page 1: Despre traducerea Bibliei

Despre traducerea bdquoFidelardquo am scris şi voi mai scrie Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă Textul miroase a dezinformare şi a impostură

Nu e icircn sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV icircn romacircneşte Problema e cacircnd traduci KJV icircn romacircneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus

Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus Robert Estienne Theodore Beza ori Elzevir (toate icircn tradiţia bdquoTextus Receptusrdquo) şi s-ar fi apucat să o traducă icircn romacircneşte fără intermediar n-aş fi avut nicio problemă Dar din păcate nu asta au făcut de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru Mai ales icircn cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele

Icircn istoria traducerii Bibliei n-ar fi prima dată cacircnd prefaţa spune una iar paginile de text tradus spun cu totul altceva Pe măsură ce continui să citesc din textul versiunii sunt tot mai scandalizat de filozofia de traducere care stă icircn spatele ei

Ceea ce se poate spune cu relativă siguranţă este că prefaţa conţine o minciună straşnică bdquoAm dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testamentrdquo

Ce icircnseamnă bdquofamilia grecească a Textului Receptusrdquo Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 pacircnă la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela Nonsens

Icircn prefaţă citesc mai icircntacirci că Noul Testament are bdquoca originerdquo Textul Receptus şi apoi că versiunea King James a fost folosită ca ghid

Textul rezultat contrazice flagrant această declaraţie fiindcă există prea multe formulări icircn care textul romacircnesc al Fidelei urmează frazeologia din King James icircmpotriva celei din Textul Receptus (Pentru comparaţie am folosit ediţia Scrivener)

Altfel spus dacă echipa de traducători ar fi pornit de la textul grecesc ar fi trebuit să ajungă la altceva decacirct formulările englezite la care a ajuns Icircn mod straniu acolo unde KJV omite cacircteva cuvinte dintr-un verset deşi ele sunt scrise negru pe alb icircn Textul Receptus versiunea Fidela le omite şi ea deşi pretinde toată vremea că ne dă bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo

Există desigur şi situaţii icircn care Fidela nu bdquobaterdquo cu KJV fiindcă traducătorii romacircni şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe macircna unei versiuni din 1611

Am să iau o suită de exemple din 1 Cor 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV

64 τοὺς ἐξουθενημένους least esteemed cel mai puţin stimaţi

Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV Verbul exoutheneo icircnseamnă bdquoa dispreţuirdquo iar tous exouthenemenous icircnseamnă tradus literal bdquocei dispreţuiţi cei desconsideraţirdquo Ca să sune bine traducătorii KJV au recurs la perifraza bdquoleast esteemedrdquo urmată servil de Fidela

69 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται nor effeminate nor abusers of themselves with mankind nici cei ce se abuzează cu bărbaţi nici sodomiţii

Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul bdquoeffeminaterdquo care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV (bdquonor abusershelliprdquo) Din păcate au icircncurcat complet borcanele fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus nici după KJV

Icircn orice caz e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma bdquocei ce se abuzează cu bărbaţirdquo Ceea ce constituie un eufemism icircn engleză (formulat prima dată de Tyndale Abusars of themselves with the mankynde) sună icircngrozitor icircn limba romacircnă fiindcă verbul ldquoa abuzardquo este intranzitiv (ldquoa abuza de cevardquo)

612 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι I will not be brought under the power nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo icircnseamnă bdquoa stăpacircnirdquo sau bdquoa fi stăpacircn pesterdquo O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună bdquonu voi fi stăpacircnitrdquo nicidecum bdquonu voi fi adus sub putereardquo Aici influenţa KJV este fără tăgadă iar rezultatul este o formulare pocită icircn limba romacircnă

616 φησίν saith he spune el

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

Din istoria traducerii Bibliei

Archived Posts from this Category

23 februarie 2011

Fidela tipărită jumătăţi de adevăr erori nepricepere şi amatorism sub haina bunelor intenţii

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Fidela calcuri după KJV King James Version KJV |

[50] Comments

Despre traducerea bdquoFidelardquo am scris şi voi mai scrie Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă Textul miroase a dezinformare şi a impostură

Nu e icircn sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV icircn romacircneşte Problema e cacircnd traduci KJV icircn romacircneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus

Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus Robert Estienne Theodore Beza ori Elzevir (toate icircn tradiţia bdquoTextus Receptusrdquo) şi s-ar fi apucat să o traducă icircn romacircneşte fără intermediar n-aş fi avut nicio problemă Dar din păcate nu asta au făcut de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru Mai ales icircn cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele

Icircn istoria traducerii Bibliei n-ar fi prima dată cacircnd prefaţa spune una iar paginile de text tradus spun cu totul altceva Pe măsură ce continui să citesc din textul versiunii sunt tot mai scandalizat de filozofia de traducere care stă icircn spatele ei

Ceea ce se poate spune cu relativă siguranţă este că prefaţa conţine o minciună straşnică bdquoAm dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testamentrdquo

Ce icircnseamnă bdquofamilia grecească a Textului Receptusrdquo Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 pacircnă la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela Nonsens

Icircn prefaţă citesc mai icircntacirci că Noul Testament are bdquoca originerdquo Textul Receptus şi apoi că versiunea King James a fost folosită ca ghid

Textul rezultat contrazice flagrant această declaraţie fiindcă există prea multe formulări icircn care textul romacircnesc al Fidelei urmează frazeologia din King James icircmpotriva celei din Textul Receptus (Pentru comparaţie am folosit ediţia Scrivener)

Altfel spus dacă echipa de traducători ar fi pornit de la textul grecesc ar fi trebuit să ajungă la altceva decacirct formulările englezite la care a ajuns Icircn mod straniu acolo unde KJV omite cacircteva cuvinte dintr-un verset deşi ele sunt scrise negru pe alb icircn Textul Receptus versiunea Fidela le omite şi ea deşi pretinde toată vremea că ne dă bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo

Există desigur şi situaţii icircn care Fidela nu bdquobaterdquo cu KJV fiindcă traducătorii romacircni şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe macircna unei versiuni din 1611

Am să iau o suită de exemple din 1 Cor 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV

64 τοὺς ἐξουθενημένους least esteemed cel mai puţin stimaţi

Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV Verbul exoutheneo icircnseamnă bdquoa dispreţuirdquo iar tous exouthenemenous icircnseamnă tradus literal bdquocei dispreţuiţi cei desconsideraţirdquo Ca să sune bine traducătorii KJV au recurs la perifraza bdquoleast esteemedrdquo urmată servil de Fidela

69 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται nor effeminate nor abusers of themselves with mankind nici cei ce se abuzează cu bărbaţi nici sodomiţii

Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul bdquoeffeminaterdquo care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV (bdquonor abusershelliprdquo) Din păcate au

icircncurcat complet borcanele fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus nici după KJV

Icircn orice caz e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma bdquocei ce se abuzează cu bărbaţirdquo Ceea ce constituie un eufemism icircn engleză (formulat prima dată de Tyndale Abusars of themselves with the mankynde) sună icircngrozitor icircn limba romacircnă fiindcă verbul ldquoa abuzardquo este intranzitiv (ldquoa abuza de cevardquo)

612 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι I will not be brought under the power nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo icircnseamnă bdquoa stăpacircnirdquo sau bdquoa fi stăpacircn pesterdquo O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună bdquonu voi fi stăpacircnitrdquo nicidecum bdquonu voi fi adus sub putereardquo Aici influenţa KJV este fără tăgadă iar rezultatul este o formulare pocită icircn limba romacircnă

616 φησίν saith he spune el

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

8 noiembrie 2010

De ce a plecat Cornilescu din Romacircnia

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Pagini de istorie evanghelică

[10] Comments

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 2: Despre traducerea Bibliei

Există desigur şi situaţii icircn care Fidela nu bdquobaterdquo cu KJV fiindcă traducătorii romacircni şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe macircna unei versiuni din 1611

Am să iau o suită de exemple din 1 Cor 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV

64 τοὺς ἐξουθενημένους least esteemed cel mai puţin stimaţi

Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV Verbul exoutheneo icircnseamnă bdquoa dispreţuirdquo iar tous exouthenemenous icircnseamnă tradus literal bdquocei dispreţuiţi cei desconsideraţirdquo Ca să sune bine traducătorii KJV au recurs la perifraza bdquoleast esteemedrdquo urmată servil de Fidela

69 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται nor effeminate nor abusers of themselves with mankind nici cei ce se abuzează cu bărbaţi nici sodomiţii

Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul bdquoeffeminaterdquo care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV (bdquonor abusershelliprdquo) Din păcate au icircncurcat complet borcanele fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus nici după KJV

Icircn orice caz e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma bdquocei ce se abuzează cu bărbaţirdquo Ceea ce constituie un eufemism icircn engleză (formulat prima dată de Tyndale Abusars of themselves with the mankynde) sună icircngrozitor icircn limba romacircnă fiindcă verbul ldquoa abuzardquo este intranzitiv (ldquoa abuza de cevardquo)

612 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι I will not be brought under the power nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo icircnseamnă bdquoa stăpacircnirdquo sau bdquoa fi stăpacircn pesterdquo O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună bdquonu voi fi stăpacircnitrdquo nicidecum bdquonu voi fi adus sub putereardquo Aici influenţa KJV este fără tăgadă iar rezultatul este o formulare pocită icircn limba romacircnă

616 φησίν saith he spune el

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

Din istoria traducerii Bibliei

Archived Posts from this Category

23 februarie 2011

Fidela tipărită jumătăţi de adevăr erori nepricepere şi amatorism sub haina bunelor intenţii

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Fidela calcuri după KJV King James Version KJV |

[50] Comments

Despre traducerea bdquoFidelardquo am scris şi voi mai scrie Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă Textul miroase a dezinformare şi a impostură

Nu e icircn sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV icircn romacircneşte Problema e cacircnd traduci KJV icircn romacircneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus

Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus Robert Estienne Theodore Beza ori Elzevir (toate icircn tradiţia bdquoTextus Receptusrdquo) şi s-ar fi apucat să o traducă icircn romacircneşte fără intermediar n-aş fi avut nicio problemă Dar din păcate nu asta au făcut de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru Mai ales icircn cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele

Icircn istoria traducerii Bibliei n-ar fi prima dată cacircnd prefaţa spune una iar paginile de text tradus spun cu totul altceva Pe măsură ce continui să citesc din textul versiunii sunt tot mai scandalizat de filozofia de traducere care stă icircn spatele ei

Ceea ce se poate spune cu relativă siguranţă este că prefaţa conţine o minciună straşnică bdquoAm dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testamentrdquo

Ce icircnseamnă bdquofamilia grecească a Textului Receptusrdquo Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 pacircnă la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela Nonsens

Icircn prefaţă citesc mai icircntacirci că Noul Testament are bdquoca originerdquo Textul Receptus şi apoi că versiunea King James a fost folosită ca ghid

Textul rezultat contrazice flagrant această declaraţie fiindcă există prea multe formulări icircn care textul romacircnesc al Fidelei urmează frazeologia din King James icircmpotriva celei din Textul Receptus (Pentru comparaţie am folosit ediţia Scrivener)

Altfel spus dacă echipa de traducători ar fi pornit de la textul grecesc ar fi trebuit să ajungă la altceva decacirct formulările englezite la care a ajuns Icircn mod straniu acolo unde KJV omite cacircteva cuvinte dintr-un verset deşi ele sunt scrise negru pe alb icircn Textul Receptus versiunea Fidela le omite şi ea deşi pretinde toată vremea că ne dă bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo

Există desigur şi situaţii icircn care Fidela nu bdquobaterdquo cu KJV fiindcă traducătorii romacircni şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe macircna unei versiuni din 1611

Am să iau o suită de exemple din 1 Cor 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV

64 τοὺς ἐξουθενημένους least esteemed cel mai puţin stimaţi

Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV Verbul exoutheneo icircnseamnă bdquoa dispreţuirdquo iar tous exouthenemenous icircnseamnă tradus literal bdquocei dispreţuiţi cei desconsideraţirdquo Ca să sune bine traducătorii KJV au recurs la perifraza bdquoleast esteemedrdquo urmată servil de Fidela

69 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται nor effeminate nor abusers of themselves with mankind nici cei ce se abuzează cu bărbaţi nici sodomiţii

Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul bdquoeffeminaterdquo care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV (bdquonor abusershelliprdquo) Din păcate au

icircncurcat complet borcanele fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus nici după KJV

Icircn orice caz e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma bdquocei ce se abuzează cu bărbaţirdquo Ceea ce constituie un eufemism icircn engleză (formulat prima dată de Tyndale Abusars of themselves with the mankynde) sună icircngrozitor icircn limba romacircnă fiindcă verbul ldquoa abuzardquo este intranzitiv (ldquoa abuza de cevardquo)

612 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι I will not be brought under the power nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo icircnseamnă bdquoa stăpacircnirdquo sau bdquoa fi stăpacircn pesterdquo O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună bdquonu voi fi stăpacircnitrdquo nicidecum bdquonu voi fi adus sub putereardquo Aici influenţa KJV este fără tăgadă iar rezultatul este o formulare pocită icircn limba romacircnă

616 φησίν saith he spune el

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

8 noiembrie 2010

De ce a plecat Cornilescu din Romacircnia

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Pagini de istorie evanghelică

[10] Comments

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 3: Despre traducerea Bibliei

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

Din istoria traducerii Bibliei

Archived Posts from this Category

23 februarie 2011

Fidela tipărită jumătăţi de adevăr erori nepricepere şi amatorism sub haina bunelor intenţii

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Fidela calcuri după KJV King James Version KJV |

[50] Comments

Despre traducerea bdquoFidelardquo am scris şi voi mai scrie Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă Textul miroase a dezinformare şi a impostură

Nu e icircn sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV icircn romacircneşte Problema e cacircnd traduci KJV icircn romacircneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus

Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus Robert Estienne Theodore Beza ori Elzevir (toate icircn tradiţia bdquoTextus Receptusrdquo) şi s-ar fi apucat să o traducă icircn romacircneşte fără intermediar n-aş fi avut nicio problemă Dar din păcate nu asta au făcut de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru Mai ales icircn cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele

Icircn istoria traducerii Bibliei n-ar fi prima dată cacircnd prefaţa spune una iar paginile de text tradus spun cu totul altceva Pe măsură ce continui să citesc din textul versiunii sunt tot mai scandalizat de filozofia de traducere care stă icircn spatele ei

Ceea ce se poate spune cu relativă siguranţă este că prefaţa conţine o minciună straşnică bdquoAm dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testamentrdquo

Ce icircnseamnă bdquofamilia grecească a Textului Receptusrdquo Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 pacircnă la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela Nonsens

Icircn prefaţă citesc mai icircntacirci că Noul Testament are bdquoca originerdquo Textul Receptus şi apoi că versiunea King James a fost folosită ca ghid

Textul rezultat contrazice flagrant această declaraţie fiindcă există prea multe formulări icircn care textul romacircnesc al Fidelei urmează frazeologia din King James icircmpotriva celei din Textul Receptus (Pentru comparaţie am folosit ediţia Scrivener)

Altfel spus dacă echipa de traducători ar fi pornit de la textul grecesc ar fi trebuit să ajungă la altceva decacirct formulările englezite la care a ajuns Icircn mod straniu acolo unde KJV omite cacircteva cuvinte dintr-un verset deşi ele sunt scrise negru pe alb icircn Textul Receptus versiunea Fidela le omite şi ea deşi pretinde toată vremea că ne dă bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo

Există desigur şi situaţii icircn care Fidela nu bdquobaterdquo cu KJV fiindcă traducătorii romacircni şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe macircna unei versiuni din 1611

Am să iau o suită de exemple din 1 Cor 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV

64 τοὺς ἐξουθενημένους least esteemed cel mai puţin stimaţi

Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV Verbul exoutheneo icircnseamnă bdquoa dispreţuirdquo iar tous exouthenemenous icircnseamnă tradus literal bdquocei dispreţuiţi cei desconsideraţirdquo Ca să sune bine traducătorii KJV au recurs la perifraza bdquoleast esteemedrdquo urmată servil de Fidela

69 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται nor effeminate nor abusers of themselves with mankind nici cei ce se abuzează cu bărbaţi nici sodomiţii

Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul bdquoeffeminaterdquo care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV (bdquonor abusershelliprdquo) Din păcate au

icircncurcat complet borcanele fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus nici după KJV

Icircn orice caz e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma bdquocei ce se abuzează cu bărbaţirdquo Ceea ce constituie un eufemism icircn engleză (formulat prima dată de Tyndale Abusars of themselves with the mankynde) sună icircngrozitor icircn limba romacircnă fiindcă verbul ldquoa abuzardquo este intranzitiv (ldquoa abuza de cevardquo)

612 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι I will not be brought under the power nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo icircnseamnă bdquoa stăpacircnirdquo sau bdquoa fi stăpacircn pesterdquo O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună bdquonu voi fi stăpacircnitrdquo nicidecum bdquonu voi fi adus sub putereardquo Aici influenţa KJV este fără tăgadă iar rezultatul este o formulare pocită icircn limba romacircnă

616 φησίν saith he spune el

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

8 noiembrie 2010

De ce a plecat Cornilescu din Romacircnia

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Pagini de istorie evanghelică

[10] Comments

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 4: Despre traducerea Bibliei

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

Din istoria traducerii Bibliei

Archived Posts from this Category

23 februarie 2011

Fidela tipărită jumătăţi de adevăr erori nepricepere şi amatorism sub haina bunelor intenţii

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Fidela calcuri după KJV King James Version KJV |

[50] Comments

Despre traducerea bdquoFidelardquo am scris şi voi mai scrie Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă Textul miroase a dezinformare şi a impostură

Nu e icircn sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV icircn romacircneşte Problema e cacircnd traduci KJV icircn romacircneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus

Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus Robert Estienne Theodore Beza ori Elzevir (toate icircn tradiţia bdquoTextus Receptusrdquo) şi s-ar fi apucat să o traducă icircn romacircneşte fără intermediar n-aş fi avut nicio problemă Dar din păcate nu asta au făcut de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru Mai ales icircn cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele

Icircn istoria traducerii Bibliei n-ar fi prima dată cacircnd prefaţa spune una iar paginile de text tradus spun cu totul altceva Pe măsură ce continui să citesc din textul versiunii sunt tot mai scandalizat de filozofia de traducere care stă icircn spatele ei

Ceea ce se poate spune cu relativă siguranţă este că prefaţa conţine o minciună straşnică bdquoAm dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testamentrdquo

Ce icircnseamnă bdquofamilia grecească a Textului Receptusrdquo Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 pacircnă la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela Nonsens

Icircn prefaţă citesc mai icircntacirci că Noul Testament are bdquoca originerdquo Textul Receptus şi apoi că versiunea King James a fost folosită ca ghid

Textul rezultat contrazice flagrant această declaraţie fiindcă există prea multe formulări icircn care textul romacircnesc al Fidelei urmează frazeologia din King James icircmpotriva celei din Textul Receptus (Pentru comparaţie am folosit ediţia Scrivener)

Altfel spus dacă echipa de traducători ar fi pornit de la textul grecesc ar fi trebuit să ajungă la altceva decacirct formulările englezite la care a ajuns Icircn mod straniu acolo unde KJV omite cacircteva cuvinte dintr-un verset deşi ele sunt scrise negru pe alb icircn Textul Receptus versiunea Fidela le omite şi ea deşi pretinde toată vremea că ne dă bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo

Există desigur şi situaţii icircn care Fidela nu bdquobaterdquo cu KJV fiindcă traducătorii romacircni şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe macircna unei versiuni din 1611

Am să iau o suită de exemple din 1 Cor 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV

64 τοὺς ἐξουθενημένους least esteemed cel mai puţin stimaţi

Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV Verbul exoutheneo icircnseamnă bdquoa dispreţuirdquo iar tous exouthenemenous icircnseamnă tradus literal bdquocei dispreţuiţi cei desconsideraţirdquo Ca să sune bine traducătorii KJV au recurs la perifraza bdquoleast esteemedrdquo urmată servil de Fidela

69 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται nor effeminate nor abusers of themselves with mankind nici cei ce se abuzează cu bărbaţi nici sodomiţii

Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul bdquoeffeminaterdquo care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV (bdquonor abusershelliprdquo) Din păcate au

icircncurcat complet borcanele fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus nici după KJV

Icircn orice caz e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma bdquocei ce se abuzează cu bărbaţirdquo Ceea ce constituie un eufemism icircn engleză (formulat prima dată de Tyndale Abusars of themselves with the mankynde) sună icircngrozitor icircn limba romacircnă fiindcă verbul ldquoa abuzardquo este intranzitiv (ldquoa abuza de cevardquo)

612 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι I will not be brought under the power nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo icircnseamnă bdquoa stăpacircnirdquo sau bdquoa fi stăpacircn pesterdquo O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună bdquonu voi fi stăpacircnitrdquo nicidecum bdquonu voi fi adus sub putereardquo Aici influenţa KJV este fără tăgadă iar rezultatul este o formulare pocită icircn limba romacircnă

616 φησίν saith he spune el

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

8 noiembrie 2010

De ce a plecat Cornilescu din Romacircnia

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Pagini de istorie evanghelică

[10] Comments

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 5: Despre traducerea Bibliei

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

Din istoria traducerii Bibliei

Archived Posts from this Category

23 februarie 2011

Fidela tipărită jumătăţi de adevăr erori nepricepere şi amatorism sub haina bunelor intenţii

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Fidela calcuri după KJV King James Version KJV |

[50] Comments

Despre traducerea bdquoFidelardquo am scris şi voi mai scrie Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă Textul miroase a dezinformare şi a impostură

Nu e icircn sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV icircn romacircneşte Problema e cacircnd traduci KJV icircn romacircneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus

Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus Robert Estienne Theodore Beza ori Elzevir (toate icircn tradiţia bdquoTextus Receptusrdquo) şi s-ar fi apucat să o traducă icircn romacircneşte fără intermediar n-aş fi avut nicio problemă Dar din păcate nu asta au făcut de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru Mai ales icircn cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele

Icircn istoria traducerii Bibliei n-ar fi prima dată cacircnd prefaţa spune una iar paginile de text tradus spun cu totul altceva Pe măsură ce continui să citesc din textul versiunii sunt tot mai scandalizat de filozofia de traducere care stă icircn spatele ei

Ceea ce se poate spune cu relativă siguranţă este că prefaţa conţine o minciună straşnică bdquoAm dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testamentrdquo

Ce icircnseamnă bdquofamilia grecească a Textului Receptusrdquo Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 pacircnă la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela Nonsens

Icircn prefaţă citesc mai icircntacirci că Noul Testament are bdquoca originerdquo Textul Receptus şi apoi că versiunea King James a fost folosită ca ghid

Textul rezultat contrazice flagrant această declaraţie fiindcă există prea multe formulări icircn care textul romacircnesc al Fidelei urmează frazeologia din King James icircmpotriva celei din Textul Receptus (Pentru comparaţie am folosit ediţia Scrivener)

Altfel spus dacă echipa de traducători ar fi pornit de la textul grecesc ar fi trebuit să ajungă la altceva decacirct formulările englezite la care a ajuns Icircn mod straniu acolo unde KJV omite cacircteva cuvinte dintr-un verset deşi ele sunt scrise negru pe alb icircn Textul Receptus versiunea Fidela le omite şi ea deşi pretinde toată vremea că ne dă bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo

Există desigur şi situaţii icircn care Fidela nu bdquobaterdquo cu KJV fiindcă traducătorii romacircni şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe macircna unei versiuni din 1611

Am să iau o suită de exemple din 1 Cor 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV

64 τοὺς ἐξουθενημένους least esteemed cel mai puţin stimaţi

Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV Verbul exoutheneo icircnseamnă bdquoa dispreţuirdquo iar tous exouthenemenous icircnseamnă tradus literal bdquocei dispreţuiţi cei desconsideraţirdquo Ca să sune bine traducătorii KJV au recurs la perifraza bdquoleast esteemedrdquo urmată servil de Fidela

69 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται nor effeminate nor abusers of themselves with mankind nici cei ce se abuzează cu bărbaţi nici sodomiţii

Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul bdquoeffeminaterdquo care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV (bdquonor abusershelliprdquo) Din păcate au

icircncurcat complet borcanele fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus nici după KJV

Icircn orice caz e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma bdquocei ce se abuzează cu bărbaţirdquo Ceea ce constituie un eufemism icircn engleză (formulat prima dată de Tyndale Abusars of themselves with the mankynde) sună icircngrozitor icircn limba romacircnă fiindcă verbul ldquoa abuzardquo este intranzitiv (ldquoa abuza de cevardquo)

612 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι I will not be brought under the power nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo icircnseamnă bdquoa stăpacircnirdquo sau bdquoa fi stăpacircn pesterdquo O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună bdquonu voi fi stăpacircnitrdquo nicidecum bdquonu voi fi adus sub putereardquo Aici influenţa KJV este fără tăgadă iar rezultatul este o formulare pocită icircn limba romacircnă

616 φησίν saith he spune el

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

8 noiembrie 2010

De ce a plecat Cornilescu din Romacircnia

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Pagini de istorie evanghelică

[10] Comments

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 6: Despre traducerea Bibliei

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

Din istoria traducerii Bibliei

Archived Posts from this Category

23 februarie 2011

Fidela tipărită jumătăţi de adevăr erori nepricepere şi amatorism sub haina bunelor intenţii

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Fidela calcuri după KJV King James Version KJV |

[50] Comments

Despre traducerea bdquoFidelardquo am scris şi voi mai scrie Nu fiindcă sunt cusurgiul de serviciu ci fiindcă discrepanţa dintre prefaţa ediţiei tipărite şi realitatea dintre coperţile versiunii mi se pare inacceptabilă Textul miroase a dezinformare şi a impostură

Nu e icircn sine o problemă că cineva şi-a propus să traducă KJV icircn romacircneşte Problema e cacircnd traduci KJV icircn romacircneşte şi pretinzi că faci o traducere după Textus Receptus

Dacă traducătorii ar fi luat una dintre ediţiile lui Erasmus Robert Estienne Theodore Beza ori Elzevir (toate icircn tradiţia bdquoTextus Receptusrdquo) şi s-ar fi apucat să o traducă icircn romacircneşte fără intermediar n-aş fi avut nicio problemă Dar din păcate nu asta au făcut de aceea trebuie să fie confruntaţi cu adevărul şi să dea detalii despre metoda de lucru Mai ales icircn cazul traducerii Bibliei scopul nu scuză mijloacele

Icircn istoria traducerii Bibliei n-ar fi prima dată cacircnd prefaţa spune una iar paginile de text tradus spun cu totul altceva Pe măsură ce continui să citesc din textul versiunii sunt tot mai scandalizat de filozofia de traducere care stă icircn spatele ei

Ceea ce se poate spune cu relativă siguranţă este că prefaţa conţine o minciună straşnică bdquoAm dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testamentrdquo

Ce icircnseamnă bdquofamilia grecească a Textului Receptusrdquo Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 pacircnă la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela Nonsens

Icircn prefaţă citesc mai icircntacirci că Noul Testament are bdquoca originerdquo Textul Receptus şi apoi că versiunea King James a fost folosită ca ghid

Textul rezultat contrazice flagrant această declaraţie fiindcă există prea multe formulări icircn care textul romacircnesc al Fidelei urmează frazeologia din King James icircmpotriva celei din Textul Receptus (Pentru comparaţie am folosit ediţia Scrivener)

Altfel spus dacă echipa de traducători ar fi pornit de la textul grecesc ar fi trebuit să ajungă la altceva decacirct formulările englezite la care a ajuns Icircn mod straniu acolo unde KJV omite cacircteva cuvinte dintr-un verset deşi ele sunt scrise negru pe alb icircn Textul Receptus versiunea Fidela le omite şi ea deşi pretinde toată vremea că ne dă bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo

Există desigur şi situaţii icircn care Fidela nu bdquobaterdquo cu KJV fiindcă traducătorii romacircni şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe macircna unei versiuni din 1611

Am să iau o suită de exemple din 1 Cor 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV

64 τοὺς ἐξουθενημένους least esteemed cel mai puţin stimaţi

Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV Verbul exoutheneo icircnseamnă bdquoa dispreţuirdquo iar tous exouthenemenous icircnseamnă tradus literal bdquocei dispreţuiţi cei desconsideraţirdquo Ca să sune bine traducătorii KJV au recurs la perifraza bdquoleast esteemedrdquo urmată servil de Fidela

69 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται nor effeminate nor abusers of themselves with mankind nici cei ce se abuzează cu bărbaţi nici sodomiţii

Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul bdquoeffeminaterdquo care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV (bdquonor abusershelliprdquo) Din păcate au

icircncurcat complet borcanele fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus nici după KJV

Icircn orice caz e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma bdquocei ce se abuzează cu bărbaţirdquo Ceea ce constituie un eufemism icircn engleză (formulat prima dată de Tyndale Abusars of themselves with the mankynde) sună icircngrozitor icircn limba romacircnă fiindcă verbul ldquoa abuzardquo este intranzitiv (ldquoa abuza de cevardquo)

612 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι I will not be brought under the power nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo icircnseamnă bdquoa stăpacircnirdquo sau bdquoa fi stăpacircn pesterdquo O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună bdquonu voi fi stăpacircnitrdquo nicidecum bdquonu voi fi adus sub putereardquo Aici influenţa KJV este fără tăgadă iar rezultatul este o formulare pocită icircn limba romacircnă

616 φησίν saith he spune el

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

8 noiembrie 2010

De ce a plecat Cornilescu din Romacircnia

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Pagini de istorie evanghelică

[10] Comments

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 7: Despre traducerea Bibliei

Ce icircnseamnă bdquofamilia grecească a Textului Receptusrdquo Toate ediţiile tipărite de la Erasmus 1516 pacircnă la a doua ediţie Elzevir (1633) constituie textul de pornire pentru Fidela Nonsens

Icircn prefaţă citesc mai icircntacirci că Noul Testament are bdquoca originerdquo Textul Receptus şi apoi că versiunea King James a fost folosită ca ghid

Textul rezultat contrazice flagrant această declaraţie fiindcă există prea multe formulări icircn care textul romacircnesc al Fidelei urmează frazeologia din King James icircmpotriva celei din Textul Receptus (Pentru comparaţie am folosit ediţia Scrivener)

Altfel spus dacă echipa de traducători ar fi pornit de la textul grecesc ar fi trebuit să ajungă la altceva decacirct formulările englezite la care a ajuns Icircn mod straniu acolo unde KJV omite cacircteva cuvinte dintr-un verset deşi ele sunt scrise negru pe alb icircn Textul Receptus versiunea Fidela le omite şi ea deşi pretinde toată vremea că ne dă bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo

Există desigur şi situaţii icircn care Fidela nu bdquobaterdquo cu KJV fiindcă traducătorii romacircni şi-au dat seama că e periculos să mergi complet pe macircna unei versiuni din 1611

Am să iau o suită de exemple din 1 Cor 6 care arată servilismul Fidelei faţă de KJV

64 τοὺς ἐξουθενημένους least esteemed cel mai puţin stimaţi

Dacă traduci direct din greacă participiul tous exouthenemenous nu poţi ajunge la soluţia interpretativă a KJV Verbul exoutheneo icircnseamnă bdquoa dispreţuirdquo iar tous exouthenemenous icircnseamnă tradus literal bdquocei dispreţuiţi cei desconsideraţirdquo Ca să sune bine traducătorii KJV au recurs la perifraza bdquoleast esteemedrdquo urmată servil de Fidela

69 οὔτε μαλακοὶ οὔτε ἀρσενοκοῖται nor effeminate nor abusers of themselves with mankind nici cei ce se abuzează cu bărbaţi nici sodomiţii

Aici traducătorii au făcut abstracţie de termenul bdquoeffeminaterdquo care traduce grecescul malakoi şi au folosit pentru acest termen grecesc a doua sintagmă din KJV (bdquonor abusershelliprdquo) Din păcate au

icircncurcat complet borcanele fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus nici după KJV

Icircn orice caz e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma bdquocei ce se abuzează cu bărbaţirdquo Ceea ce constituie un eufemism icircn engleză (formulat prima dată de Tyndale Abusars of themselves with the mankynde) sună icircngrozitor icircn limba romacircnă fiindcă verbul ldquoa abuzardquo este intranzitiv (ldquoa abuza de cevardquo)

612 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι I will not be brought under the power nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo icircnseamnă bdquoa stăpacircnirdquo sau bdquoa fi stăpacircn pesterdquo O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună bdquonu voi fi stăpacircnitrdquo nicidecum bdquonu voi fi adus sub putereardquo Aici influenţa KJV este fără tăgadă iar rezultatul este o formulare pocită icircn limba romacircnă

616 φησίν saith he spune el

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

8 noiembrie 2010

De ce a plecat Cornilescu din Romacircnia

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Pagini de istorie evanghelică

[10] Comments

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 8: Despre traducerea Bibliei

icircncurcat complet borcanele fiindcă n-au tradus fidel nici după mult clamatul Textus Receptus nici după KJV

Icircn orice caz e greu de explicat cum au putut ajunge la sintagma bdquocei ce se abuzează cu bărbaţirdquo Ceea ce constituie un eufemism icircn engleză (formulat prima dată de Tyndale Abusars of themselves with the mankynde) sună icircngrozitor icircn limba romacircnă fiindcă verbul ldquoa abuzardquo este intranzitiv (ldquoa abuza de cevardquo)

612 οὐκ ἐγὼ ἐξουσιασθήσομαι I will not be brought under the power nu voi fi adus sub puterea

Verbul exousiazo icircnseamnă bdquoa stăpacircnirdquo sau bdquoa fi stăpacircn pesterdquo O traducere literală după Textus Receptus ar fi trebuit să spună bdquonu voi fi stăpacircnitrdquo nicidecum bdquonu voi fi adus sub putereardquo Aici influenţa KJV este fără tăgadă iar rezultatul este o formulare pocită icircn limba romacircnă

616 φησίν saith he spune el

Verbul phesin icircnseamnă bdquozicerdquo şi este folosit aici pentru a introduce un citat din Scriptură (VT) Prin urmare icircn traducere ar trebui să punem icircntre paranteze [Scriptura] Icircn greacă nu apare pronumele bdquoelrdquo pe care icircl icircntacirclnim icircn KJV sau icircn Fidela Dacă traducătorii ar fi fost realmente fideli textului grec ar fi trebuit să lase verbul fără pronume fiindcă icircn romacircnă nu simţim nevoia să folosim icircntotdeauna pronumele personal pentru a identifica vorbitorul De regulă formele verbale sunt clare şi atunci cacircnd sunt rostite fără pronume

620 ἠγοράσθητε For ye are bought sunteţi cumpăraţi

Verbul agorazo este folosit aici la aorist şi ar trebui tradus printr-un perfect compus bdquoaţi fost cumpăraţirdquo De ce bdquosunteţi cumpăraţirdquo Fiindcă bdquoye are boughtrdquo

8 noiembrie 2010

De ce a plecat Cornilescu din Romacircnia

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Pagini de istorie evanghelică

[10] Comments

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 9: Despre traducerea Bibliei

[10] Comments

Astăzi am văzut la CNSAS dosarele lui Teodor Popescu A fost urmărit de Siguranţă icircncă de la sfacircrşitul lui 1923 Am cerut dosarele lui fiindcă vreau să reconstitui pe cacirct posibil biografia lui Cornilescu şi să pot scrie un material serios despre contribuţia lui la traducerea Bibliei icircn limba romacircnă

Icircntr-un raport al ministerului de interne se precizează că D Cornilescu a plecat din ţară fiindcă a fost pus sub acuzare pentru o faptă penală E a doua sursă (independentă) care confirmă că lui Cornilescu i s-a intentat un proces Din păcate pacircnă acum n-am reuşit să aflu alte detalii Mai mult ca sigur e vorba de o acuzaţie trucată

Una dintre stupizeniile solemne pe care le-am citit icircn dosarul lui T Popescu este că D Cornilescu ar fi fost adept al luihellip Steiner Steiner antropozoful

Pe măsură ce aprofundez subiectul se face icircncet-icircncet lumină

8 octombrie 2010

Iarăşi despre Cornilescu şi anul licenţierii sale icircn teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete absolvenţi de teologie ortodoxă Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

Leave a Comment

Scriam icircn altă postare că potrivit lui Măianu Cornilescu şi-a susţinut licenţa icircn teologie icircn 1916 Toate eforturile mele de a confirma această informaţie cu ajutorul unei surse oficiale au eşuat deocamdată

Icircn urma cererii pe care am depus-o la secretariatul Facultăţii de Teologie Ortodoxă mi s-a răspuns că icircn arhiva Facultăţii nu există documente privitoare la Cornilescu Adevărul numai arhivarul şi Dumnezeu icircl cunosc

Uitacircndu-mă astăzi icircn anuarul Universităţii din Bucureşti (1914ndash1915) am constat cu surprindere că icircntre licenţiaţii de la teologie nu figurează niciun Cornilescu Pe 5 octombrie verificasem datele statistice din perioada 1915ndash1916 Iarăşi nimeni cu acest nume

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 10: Despre traducerea Bibliei

Chestiunea mă intrigă icircn grad maxim Să se fi produs o eroare icircn transcrierea informaţiilor oficiale Să-şi fi amacircnat Cornilescu licenţa Această omisiune mi se pare foarte stranie

Repet ceea ce spuneam cu altă ocazie o biografie a lui Cornilescu ar trebui să fie ancorată icircn documente Or tocmai aceste documente ne lipsesc Cel puţin deocamdată

5 octombrie 2010

Icircn ce an a absolvit Cornilescu Facultatea de Teologie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alexandru Măianu Dumitru Cornilescu Manea Popescu Teodor Popescu |

[6] Comments

Potrivit lui Alexandru Măianu (Viaţahellip p 34) Cornilescu şi-a luat licenţa icircn 1916

Astăzi la Arhivele Naţionale am cerut anuarul Universităţii Bucureşti (1915ndash1916) Cacircnd colo surpriză Cornilescu nu este printre licenţiaţii din perioada 1915ndash16 Rămacircne să cer săptămacircna viitoare anuarele precedente

L-am descoperit icircn schimb pe Gheorghe Cornilescu (fratele lui Dumitru) licenţiat icircn iunie 1916

Tot icircn iunie 1916 şi-a luat licenţa Manea Popescu unul dintre cei care au pus icircn act bdquodemascareardquo lui Tudor Popescu icircn 1922 printr-o bdquoScrisoare deschisă către P C Preot Teodor Popescu dela bis Cuibu cu Barză-Bucureştirdquo publicată icircn Noua Revistă Bisericească anul III nr 19ndash21 1922

Prin această scrisoare Manea Popescu se prefăcea a nu şti ce să creadă cu privire la zvonurile care circulau despre activitatea predicatoricească ldquoprotestantărdquo de la Biserica Sf Ştefan

T Popescu şi D Cornilescu au răspuns interpelărilor şi astfel afacerea a luat amploare soldacircndu-se icircn final cu sentinţa de caterisire a lui T Popescu Scandalul ajuns pe prima pagină a ziarelor ar putea face obiectul unei monografii pe care eu unul aş citi-o cu mare interes De scris icircncă nu poate fi vorba

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 11: Despre traducerea Bibliei

Una peste alta iată mai jos fotografie cu Manea Popescu la cacircţiva ani după stingerea afacerii bdquoCuibul-cu-Barzărdquo

Sursa foto httpsfvineriroindex-0html

4 octombrie 2010

Prefaţa Bibliei din 1968 Aparenţă şi realitate

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1968 Gala Galaction Noul Testament 1951 Patriarhul Justinian Marina |

[8] Comments

Scotocind astăzi prin prefaţa Bibliei 1968 după nişte informaţii am dat peste următorul citat

Icircn al treilea an al arhipăstorii Noastre [1951] cu ajutorul teologului şi literatului academician Gala Galaction am tipărit Noul Testament icircntr-o versiune revizuită şi icircmbunătăţită faţă de cele anterioare

Sună foarte frumos Să-l ai pe Galaction ca ajutor icircn tipărirea Noului Testament din 1951 Numai că nu e şi adevărat Să citim ce scrie şi Galaction icircn jurnalul lui (fragmente dintr-o scrisoare pe care Galaction intenţiona să o trimită patriarhului)

Noul Testament proaspăt tipărit [1951] ndash care ar fi putut să fie cu textul tradiţional sau textul adormitului icircntru fericire patriarhul Nicodim sau vreo combinaţie a acestora ndash este Noul meu Testament tipărit icircntacircia oară la 1927 dar de data aceasta alterat şi desfigurat icircntr-un chip lamentabil Icircndeosebi Sfintele Evanghelii dau pe faţă ndash peste brazdele mele ndash o grăpătură de o impunătoare trivialitate1 []

Nu ştiu cine a putut să fie temerarul schingiuitor al unei traduceri migălite ani de zile pe platforma unei literaturi consacrate şi socotite azi drept clasică Sunt trist Sanctitate că trebuie să vă dau pe faţă această nedreptate şi această grea jicnire adusă limbei şi literaturii noastre bisericeşti2

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 12: Despre traducerea Bibliei

1 Galaction Jurnal vol 5 p 228

2 Ibid p 229

Icircn fotografie Justinian Marina supranumit ldquopatriarhul roşurdquo pentru concesiile făcute regimului comunist

Celelalte personagii Gheorghe Gheorghiu ndashDej Al Moghioroş P Groza E Bodnăraş CI Parhon Chivu Stoica I Chişinevschi Al Drăghici Gh Apostol Leonte Răutu Gh Stoica Dumitru Petrescu Petre Borilă M Constantinescu D Colin C Pacircrvulescu icircn tribuna oficială de pe stadionul bdquo23 Augustrdquo din Capitală cu prilejul deschiderii Festivalului Mondial al Tineretului(2081953)

Sursa bdquoFototeca online a comunismului romacircnescrdquo cota 50 (52)1953

26 martie 2010

Se poate scrie o biografie a lui Dumitru Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye | Etichete biografia lui Cornilescu Dumitru Cornilescu Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti |

[5] Comments

CB mă icircntreba recent dacă s-a scris o biografie a lui Cornilescu I-am spus că nu nu avem o biografie scrisă fără afectare fără titluri pompoase (bdquoUn Luther al romacircnilorrdquo) fără deformări fără erori fără mistificări

Evanghelicii au un adevărat cult pentru traducerea Cornilescu O preţuiesc o citesc nu prea vor să audă de o alte versiuni Şi cred că nu fără bun temei Traducerea Cornilescu are calităţi care o fac greu de egalat Dar icircn anumite aspecte ar trebui diortosită fiindcă au trecut aproape 90 de ani de la prima ei publicare (1921) şi limba n-a rămas pe loc

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 13: Despre traducerea Bibliei

Fie şi numai o corectare a punctuaţiei (făcută de specialişti nu de urechişti) ar icircnsemna un efort considerabil fiindcă le-ar da de lucru nu doar filologilor ci şi exegeţilor (bibliştilor) Ediţii diortosite icircn fel şi chip au tot apărut dar niciuna dintre ele n-a reuşit să se impună Rezultatul este fragmentarea versiunii Cornilescu icircntr-o sumedenie de ediţii epigonice (Biblia bdquoinductivărdquo Biblia bdquodeplinărdquo Biblia Thompson Biblia SBR etc) Cornilescu nu-i aşa e un brand bun care se vinde bine

(Şi nu e rău că se vinde Aşa şi trebuie Cacircnd primeşti Biblia bdquode gratisrdquo ajungi să o dai copiilor ca să macirczgălească icircn ea şi să tacă icircn timpul slujbelor bisericeşti Un caiet de dictando costă bani dar Biblia vine fără bani şi fără plată)

Dar m-am abătut de la subiect Spuneam despre noi evanghelicii că avem un cult pentru Biblia lui Cornilescu Adaug acum că suntem prea puţin interesaţi de viaţa lui Dovada e faptul că pacircnă icircn clipa de faţă nu avem o biografie decentă a lui CB mă icircndemna să mă apuc eu de scris Ideea mă bacircntuia oricum Am adunat materiale despre Cornilescu dar prea puţin pentru a putea scrie ceva cu temei Iar obstacolele sunt nesfacircrşite

Am vrut de pildă să aflu perioada exactă icircn care Cornilescu a fost student la Teologie Am depus o cerere la secretariatul Facultăţii de Teologie din Bucureşti icircncercacircnd astfel să obţin un minim de informaţii despre formarea lui academică (profesori materii studiate note tema lucrării de licenţă etc) Săptămacircna trecută am depus cererea şi astăzi am sunat la secretariatul FTB pentru a afla rezultatul Mi s-a spus că nu există niciun fel de date despre Cornilescu icircn arhiva facultăţii Presupun că nu mai există date despre niciunul dintre colegii lui Cornilescu nu doar despre Cornilescu Presupun doar

Oricum informaţii despre Cornilescu există icircn presa interbelică Există şi icircn arhiva Sfacircntului Sinod unde icircnsă nu intră nici pasăre măiastră Colectarea cracircmpeielor informaţionale despre Cornilescu se face greu şi foarte greu Dacă nici informaţii banale despre studenţia lui Cornilescu nu sunt disponibile atunci ce să mai spunem despre cazul de la Cuibul-cu-Barză care a traumatizat atacirct de mult epoca

Icircn ciuda acestor obstacole imense cred că se poate scrie o biografie decentă a lui Cornilescu Dar numai de către cineva care ar fi dispus să investească suficient de mult timp pentru a aduna materiale Adică zece ani pe puţin Eu adun materiale de doar vreo 3 ani

20 martie 2010

Limba romacircnă la 1582

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 14: Despre traducerea Bibliei

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Palia de la Orăştie traducerea Bibliei icircn limba romacircnă |

[2] Comments

Palia de la Orăştie este prima icircncercare (după ştiinţa mea) de a traduce VT icircn romacircneşte

Iată cum suna limba romacircnă la final de secol XVI icircn Ardeal Redau un fragment din prefaţa Paliei care conţine rugăciunea editorilor dublată de un apel la icircnţelegere pentru eventualele greşeli De precizat că referirea la textele ebraice e doar o stratagemă care să dea mai multă credibilitate ediţiei Realizatorii Paliei au tradus din maghiară

Milostivu şi de vecie putearnic Domnedzeu rugăm tine ca drag părintele nostru noi mişeei greşiţi şi păcătoşi nepotreabnici [=netrebnici] robi şi viermi slugile tale ascultă-ne micuiala Ceastă puţinea muncă din voditura [izvoditura] duhului sfacircnt fă-o cu rod şi cu folos supt sfacircnt numele tău

Cu mila lui Domnedzeu şi cu ajutoriul Fiiului şi cu săvacircrşitul Duhului sfacircnt eu Tordaş Mihaiu ales piscopul romacircnilor icircn Ardeal şi cu Herce Ştefan propoveduitoriul evangheliei lu Hristos icircn oraşul Căvăran Sebeşului Zacan Efrem dascălul de dăscălie a Sebeşului şi cu Peştişel Moisi propoveduitorul evangheliei icircn oraşul Logojului şi cu Achirie potropopul varmigiei Henedoriei ţinum icircntr-una pentru jelanie scriptureei sfinte că vădzum cum toate limbile au şi icircnfluresc icircntru cuvintele slăvite a lui Domnedzeu numai noi romacircnii pre limbă nu avem Pentru aceaia cu mare muncă scoasem den limbă jidovească şi grecească şi sacircrbească pre limbă romacircnească 5 cărţi ale lui Moisi prorocul şi patru cărţi ce se chemă ţrstva [=1-4 Regi] şi alţi proroci cacircţiva şi le dăruim voo fraţilor rumacircni şi cetiţi şi nu judecareţi necitind mainte că veţi cu adevăr a afla mare vistiiariu [=tezaur] sufletesc Noi pentru dragoste lui Domnedzeu am ustenit n-au iară icircntors [=tradus] macircnă de icircnger ce macircnă grea păcătoasă să veţi afla ceva greşit pre a ceriului Domnu cum că el fie adevărătură că nu e cu voie noastră acea greşală pentru aceaia cetind toţi vare icircn ce macircnă va sosi blagosloviţi cum şi Domnedzeu să blagoslovească pre voi Amin

Mai remarcaţi şi că retorica este exact invers faţă de discursul triumfalist al prefeţelor din ediţiile ortodoxe tipărite icircn sec XX icircn care romacircnii apar ca cei mai binecuvacircntaţi fiindcă au avut de timpuriu Biblia tradusă icircn limba lor

19 martie 2010

Neologismele provin din ediţiahellip

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 15: Despre traducerea Bibliei

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei

[9] Comments

Pe 11 martie ceream păreri privind o listă de neologisme preluate dintr-o ediţie a Noului Testament

Am primit următoarele trei răspunsuri

Ciprian Luca ndash 1890-1900

Vasile Bel ndash 2000 Scripturile greceşti creştine ndash Traducerea lumii noi

Gabi Macovei ndash 1999-2009

Răspuns final

1863 Noul Testament tradus icircntocmai după textul original prin Societatea Ierografică Britanică şi Streină spre răspacircndirea Cuvacircntului lui Dumnezeu icircn Britania şi la alte naţiuni Bucuresci Typographia Stephan Rassidescu

11 martie 2010

Din ce ediţie a Noului Testament provin următoarele neologisme

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete neologisme icircn Noul Testament Traducerea Noului Testament |

[11] Comments

Icircn ultima vreme nu prea icircmi dă macircna să scriu postări La propriu Articulaţia macircinii stacircngi e uşor inflamată iar biroul care e mai icircnalt decacirct s-ar cuveni icircmi supune macircinile unui stres substanţial Cacircnd ajungi să petreci cacircteva ore bune scriind la un birou neergonomic icircncep să-ţi scacircrţacircie balamale

După cum observa maliţios un prieten postările mele s-au bdquosubţiatrdquo sub raportul cantităţii De-acord s-au subţiat adică au devenit mai finehellip tratează preponderent arta icircn speţă muzica (atunci cacircnd n-

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 16: Despre traducerea Bibliei

o masacrează icircn cuvintele altui amic de pe blog)

Propun icircn această postare un mic joc Cine ghiceşte icircn ce interval a fost publicată traducerea Noului Testament din care am luat următoarele neologisme Aveţi voie să propuneţi un interval de zece ani de genul 1890-1900 1940-1950 1990-2000 etc

districtul

complinirea

persecuţiune

pupa corabiei

pedestri

i-au defăimat

a se disputa

cetăţean

infame

reprobată

preferinţă

graţie

datoria conjugală

edifică

edificare

nu ne va recomanda

contesta

probaţi

administraţii

sedus

PS Nu nu e vorba de FIDELA

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 17: Despre traducerea Bibliei

obedienţă strictă faţă de bdquooriginalulrdquo folosit traducătorii Fidelei au tradus termenul grec archon cu prinţ deoarece KJV foloseşte ca echivalent termenul prince (e drept icircn alternanţă cu ruler)

Lipsiţi de simţul limbii (sau al limbilor) traducătorii Fidelei nu şi-au pus nicidecum problema sensului pe care icircl are bdquoprinţrdquo icircn limba romacircnă Proprietatea termenilor a fost ignorată cu dispreţ princiar (ca să ne păstrăm icircn registrul nobiliar) după cum vom vedea mai jos

Icircn Ioan 1231 citim că bdquoprinţul acestei lumi va fi aruncată afarărdquo De ce este Satan făcut bdquoprinţrdquo Fiindcă bdquoprincerdquo icircl face şi KJV Să zicem că nu sună chiar atacirct de rău Mergem la 1 Cor 26 8 unde icircntacirclnim o referire la bdquoprinţii acestei lumirdquo care l-au răstignit pe Hristos Hmhellip Cei care l-au răstignit pe Hristos au fost membrii Sinedriului regele Irod şi guvernatorul Pilat Despre niciunul dintre membrii acelei nesfinte alianţe nu s-ar putea spune că era bdquoprinţrdquo icircn sensul romacircnesc al termenului Să mergem acum ca Prinţul Şarmant ca vacircntul şi ca gacircndul tocmai la Apocalipsa 15 unde icircntacirclnim ciudăţenia ciudăţeniilor atacirct icircn KJV cacirct şi icircn Fidela

SCR ndash ὁ ἄρχων τῶν βασιλέων τῆς γῆς

KJV ndash the prince of the kings of the earth

Fidela ndash prinţul icircmpăraţilor pămacircntului

Icircn greacă textul spune că Isus este bdquoconducătorulstăpacircnulrdquo icircmpăraţilor pămacircntului sau bdquoconducătorstăpacircnrdquo peste icircmpăraţii pămacircntului Icircnlocuirea termenului bdquoconducătorrdquo cu bdquoprinţrdquo are efectul de a-l contraria pe cititorul care ştie că bdquoprinţulrdquo e mai mic icircn rang decacirct bdquoicircmpăratulrdquo

Traducătorilor KJV nu avem a le reproşa nimic La 1600 termenul bdquoprincerdquo avea şi sensul de bdquomonarch esp a king Formerly also a person whose authority is paramount a ruler a chief a leader a commanderrdquo (Vezi OED sv) Prin urmare textele din 1 Cor 2 respectiv Apoc 15 nu-l făceau pe cititorul englez să ridice nedumerit din umeri Dar icircn limba romacircnă termenul bdquoprinţrdquo nu s-a bucurat niciodată de o asemenea elasticitate semantică Domnii din spatele Fidelei l-au luat şi l-au icircntins pe calapodul KJV icircncercacircnd să-i dea noi valenţe cu rezultate cam stranii chiar şi pentru cititorii cu simpatii monarhiste

Concluzie prinţ candidat la preşedinţie am mai văzut icircn persoana dlui Duda Dar de bdquoprinţul icircmpăraţilorrdquo n-am auzit pacircnă să citesc Fidela

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 18: Despre traducerea Bibliei

28 ianuarie 2010

ldquoFidelardquo ndash o versiune trasă la indigo după KJV

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete 1 Corinteni 1 Brian Nibbe King James Version Versiunea Fidela |

[53] Comments

Am parcurs astăzi patru capitole (1 Cor 1-4) din versiunea bdquoFidelardquo Stupoare Calcuri peste calcuri din limba engleză după KJV Sunt convins că Versiunea Autorizată are farmecul ei literar dacă o citeşti icircn limba engleză dar am ajuns la concluzia că sună icircngrozitor cacircnd o transpui bdquofidelrdquo (=literal) icircn romacircneşte

Calcuri după KJV contra originalului grecesc

Impresia mea este că alcătuitorii Fidelei au tradus direct din engleză fără a ţine cont de specificul limbii romacircne Prezint mai jos cacircteva exemple din corpusul de capitole studiate (1-4) Pe prima coloană este textul grec (ediţia Scrivener 1894) la mijloc este textul KJV iar la final găsiţi textul bdquoFideleirdquo

110 Παρακαλῶ I beseech vă implor

Traducerea corectă icircn limba romacircnă este ldquovă icircndemnrdquo Englezescul ldquobeseechrdquo are o intensitate mai mare decacirct originalul drept pentru care icircn bdquoFidelardquo Pavel ajunge să-i ldquoimplorerdquo pe corinteni Nu prea icircl văd pe apostolul Pavel imploracircndu-i pe creştinii din Corint Mai ai un pic şi icircţi vine să crezi că Pavel o să se pună icircn genunchi icircn faţa lor el care la o adică poate să le şi poruncească fiindcă este părintele lor icircn Hristos

115 εἰς τὸ ἐμὸν ὄνομα [ἐβαπτίσα] in mine own name icircn propriul meu nume

Caracterul nefiresc al exprimării se datorează tot urmării fidele a textului din KJV Dacă traducătorul pornea de la textul grec ar fi spus ldquoam botezat icircn numele meurdquo Şi era de-ajuns

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 19: Despre traducerea Bibliei

117 κενωθῇ be made of none effect să fie făcută fără efect

Aici este cacirct se poate de clar că s-a tradus din engleză Termenul grecesc κενόω kenoo icircnseamnă de regulă ldquoa golirdquo dar icircn context are sensul de ldquoa zădărnicirdquo Icircntreb pentru ce să ne scărpinăm după ureche cu o parafrază din engleză dacă avem deja icircn limba romacircnă un termen echivalent foarte potrivit

119 τὴν σύνεσιν τῶν συνετῶν understanding of the prudent icircnţelegerea celor prudenţi

Aici traducătorul a comis o ldquoimprudenţărdquo serioasă fiindcă n-a stat să se icircntrebe dacă ldquoprudentrdquo icircn engleză e totuna cu ldquoprudentrdquo icircn romacircnă Ei bine nu e La 1611 ldquoprudentrdquo icircnsemna ldquowise discerning sapientrdquo Icircn limba romacircnă din 2010 ldquoprudentrdquo icircnseamnă (luacircnd ca reper banalul DEX) ldquocare prevede eventualele consecinţe orientacircndu-se bine icircn mediul icircnconjurător care acţionează luacircnd toate măsurile de precauţie prevăzător precaut circumspectrdquo Răfuiala lui Pavel nu este cu persoanele care traversează icircntotdeauna pe verde sau care conduc cu atenţie ci cu bdquodeştepţii lumiirdquo (=exponenţii unei Weltanschauung păgacircne oamenii care se bazează pe retorică pe know-how-ul secular pe intelect erudiţie etc) Să mai adaug şi că icircn greceşte avem două cuvinte icircnrudite (σύνεσιν συνετῶν) de aceea traducerea ar trebui să păstreze acest aspect bdquoPriceperea celor pricepuţirdquo este o soluţie mai convenabilă pe care traducătorii bdquoFideleirdquo n-au ales-o fiindcă (din nefericire) n-au tradus din greacă ci din engleză

120 οὐχὶ ἐμώρανεν ὁ Θεὸς τὴν σοφίαν τοῦ κόσμου τούτου hath not God made foolish the wisdom of this world Nu a făcut Dumnezeu prostească icircnţelepciunea acestei lumi

Icircn context sensul verbului μωραίνω moraino (aor ἐμώρανεν icircnrudit cu μωρός moros ‛prost nebun nerodrsquo) este de bdquoa face să pară nebunnerod etcrdquo dar icircn tradiţia biblică romacircnească redarea lui s-a dovedit variată a prosti Corn 1924 a scoate de nebun(ă) Gal 1838 a dovedi nebună Bibl 1968 Soluţia bdquoFideleirdquo este cacirct se poate de nepotrivită Nu spune nimeni icircn romacircnă că X l-a bdquofăcut prostescrdquo pe Y Cine insistă să spună aşa ţine cu tot dinadinsul să se bdquofacă ridicolrdquo

Exemplele se pot multiplica indefinit şi sper să am răgaz să continui lista cu explicaţii Din nefericire unele formulări sunt cacirct se poate de jenante şi dovedesc nu doar o cunoaştere superficială a limbii romacircne ci şi neglijarea textului grec Interesant este că acolo unde traducătorii KJV au marcat diverse adaosuri icircn textul biblic cu italice traducătorii romacircni au inserat şi ei aceleaşi explicaţii tot cu italice Avem aşadar o versiune trasă la indigo după KJV De bună seamă Dl Brian Nibbe n-a vrut să păstreze doar pentru sine frumuseţea Versiunii Autorizate şi s-a gacircndit să o icircmpărtăşească şi

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 20: Despre traducerea Bibliei

romacircnilor Numai că ce le-a oferit nu este KJV ci o caricatură Cam ce ar rezulta şi dacă romacircnii s-ar apuca să-i facă dlui Nibbe cadou versiunea Cornilescu icircn engleză

(Va urma probabil)

25 ianuarie 2010

FIDELA-Fideluţa sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (2)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Brian Nibbe Traducerea Fidela |

[12] Comments

Prima parte a acestui material despre aşa-numita versiune Fidela AICI

Icircnvăţaţi limbile biblice cu KJV

Acurateţea textului rezultat a fost măsurată luacircnd ca etalon KJV (textul din 1769) Zice prefaţa bdquoVJK este de o deosebită importanţă icircn icircnţelegerea textelor ebraice şi greceştirdquo Parol Dacă vrei să icircnţelegi mai bine limba greacă a NT citeşte KJV Pentru a aprofunda ebraica VT citeşte tot KJV Nu m-ar surprinde să aflu că autorul recomandă KJV şi pentru icircnvăţarea limbilor aramaică latină coptă etc fiindcă aparent KJV este metoda garantată de a icircnvăţa diverse limbi vechi

Cum să ocoleşti inocolibilul

Traducătorii susţin că au icircncercat să ocolească bdquopractica echivalenţei dinamicerdquo Nu ştim dacă au reuşit asta dar cert este că au ocolit sistematic coerenţa şi claritatea sau proprietatea termenilor bdquoAm icircncercat să ocolim practica echivalenţei dinamice care este de prea multe ori ceea ce traducătorul doreşte să spunărdquo Concluzia Care este

Şvaiţer hermeneutic

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 21: Despre traducerea Bibliei

bdquoPentru că această traducere este una literală vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuiterdquo Prefaţa de bună seamă este doar aperitivul menit să ne familiarizeze cu stilistica bdquoneobişnuitărdquo (ce eufemism) a textului biblic Autorul insistă că pentru a avea bdquofiecare cuvacircntrdquo al lui Dumnezeu trebuie să traducem literal din limbile biblice El nu se icircntreabă dacă unui grec i se icircncreţesc urechile cacircnd aude textul original aşa cum ni se icircncreţesc nouă cacircnd citim traducerea FIDELA Presupoziţia hermeneutică din spatele acestei declaraţii este găunoasă Pretinzacircnd că valorifică litera curajosul revizor ucide spiritul textului fiindcă icircnţelesul unui text nu se regăseşte strict la nivelul cuvacircntului ci la mai multe niveluri sintagmă propoziţie frază pericopă capitol secţiune de carte corpus de cărţi Testament Scriptură Dacă ne ridicăm şi mai mult deasupra textului icircl putem vedea din satelit adică icircn lumina istoriei interpretării Dimpotrivă Brian Nibbe amp co refuză să privească Biblia altfel decacirct prin propriul microscop hermeneutic care vede doar bdquoone word at a timerdquo

Uite literalismul nu e

E clar pentru toată lumea că metoda literală icircn sens strict este sortită eşecului Adică e suficient să icircncerci să o aplici ca să-ţi dai seama că de fapt ajungi la non-sensuri De acest aspect icircşi dă seama şi revizorul fiindcă recunoaşte că uneori a bdquocombinat mai multe cuvine din greacă icircntr-un singur cuvacircnt icircn romacircneşterdquo Să-mi fie cu iertare dar nu asta ne-a fost icircnţelegerea Cum rămacircne cu bdquofiecare cuvacircnt al lui Dumnezeurdquo Uneori citim icircn prefaţă a fost necesară explicarea unui cuvacircnt grecesc prin mai multe cuvinte icircn romacircneşte Se dovedeşte astfel că de bdquopractica dinamicărdquo nu scapă nici măcar cei mai icircnfocaţi adepţi ai literalismului

Noi şi cumplite revelaţii (lingvistice)

Numele unor cărţi din NT au fost schimbate De pildă Titus bdquopentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacărdquo Cu precizarea că numele icircn limba greacă este Titos nu Titus De aici se poate vedea clar cacirctă greacă ştiu membrii echipei de traducători Autorul prefeţei mai scrie că toate celelalte traduceri icircn romacircneşte ale Scripturii folosesc termenul bdquoApocalipsardquo pentru ultima carte a NT el propunacircnd icircn schimb bdquoRevelaţiardquo Autorul sigur nu este prea bine informat fiindcă bdquoRevelaţiardquo apare şi icircn NT 2000 revizuit de Iosif Ţon Cacirct despre motivul schimbării el este penibil S-a renunţat la bdquoApocalipsărdquo din cauza definiţiei pe care o dă DEX-ul acestui termen Dar ţineţi-vă bine urmează schimbări şi mai spectaculoase Ioan Botezătorul a devenit Ioan Baptist E clar de-acum Marius Cruceru va trebui să renunţe la personajul Nelu Baptistursquo ca să nu fie acuzat că ia icircn deşert numele Icircnaintemergătorului

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 22: Despre traducerea Bibliei

Ce să mai spui cacircnd citeşti acest text justificativ Le răspunzi membrilor echipei de revizuire cu un verset din Romani 102 neapărat icircn versiunea FIDELA bdquoAu zel pentru Dumnezeu dar nu conform cunoaşteriirdquo

Reacţii evanghelice la această versiune puteţi citi AICI şi AICI

24 ianuarie 2010

Sola FIDELAhellip sau bdquoCum să trădezi sub pretext că traducirdquo (1)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Brian Nibbe Fidela KJV Textus Receptus traducerea Bibliei icircn romacircneşte |

[27] Comments

Despre Brian Nibbe am aflat acum vreo 2 ani (cred) pe cacircnd scotoceam pe internet după informaţii despre versiunea Cornilescu Dintr-o scrisoare ldquosemnatărdquo de el am aflat strania lui perspectivă asupra textelor biblice şi a muncii de traducere Brian Nibbe face parte dintr-un grup care susţine o concepţie destul de radicală anume că Biblia King James (1611) este etalonul suprem după care trebuie judecate toate celelalte versiuni ale Scripturii

Ieri am citit pe icircndelete prefaţa Bibliei la care a Nibbe a lucrat 8 ani de zile ajutat de o echipă alcătuită din iluştri anonimi Intenţia misionarului american este cacirct se poate de onorabilă anume aceea de a ne da bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo icircntr-o traducere cacirct mai fidelă De precizat că pentru Nibbe şi ceilalţi adepţi ai concepţiilor sale numai Textus Receptus conţine bdquotoate cuvintele lui Dumnezeurdquo Nu ştiu ce icircnţelege misionarul american prin bdquotoaterdquo dar ştiu ce consecinţe decurg din această abordare Icircn termeni practici milioanele de creştini care au trăit icircnainte de apariţia KJV şi milioanele de creştini de după KJV care nu folosesc această versiune sunt văduviţi de Cuvacircntul lui Dumnezeu icircn bdquototalitateardquo lui Singurii care au Cuvacircntul lui Dumnezeu integral sunt adepţii KJV şi membriisusţinătorii Burgon Society Cum a ajuns Brian Nibbe la credinţa că doar KJV este icircnzestrată cu toate calităţile nu pricep Ceea ce pricep (nu prea mult) mă face să cred că părerea lui despre Biblie seamănă periculos de mult cu icircnţelegerea musulmanului tipic faţă de Coran Cu o diferenţă notabilă Nibbe (ori Burgon Society) nu are puterea de a dispune stracircngerea şi arderea tuturor ediţiilor critice ale Scripturii dimpreună cu alcătuitorii sau susţinătorii lor

De la Sola Scriptura la Sola Fidela

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 23: Despre traducerea Bibliei

Icircn fine să lăsăm deoparte discuţia despre KJV şi să ne oprim la cacircteva afirmaţii din Introducerea noii traduceri botezate bdquoFidelardquo (Fidela nu Fidelă Fidela pe model Stela Ionela Cruella etc) Textul conţine o pletoră de inexactităţi sau neadevăruri non-sensuri şi anacoluturi Din nefericire autorul prefeţei nu se are bine nici cu istoria traducerii Bibliei icircn limba romacircnă nici cu limba romacircnă icircn care vrea să traducă icircn premieră icircn mod bdquofidelrdquo toate cuvintele lui Dumnezeu Comentez selectiv cacircteva pasaje

Biblia 1688 un soi de KJV romacircnească

Autorul susţine că deşi Biblia 1688 este scrisă icircntr-un limbaj arhaic bdquoconţinutul este icircnregistrat cu acurateţerdquo Dacă cineva ştie la ce se referă secvenţa bdquoconţinut icircnregistrat cu acurateţerdquo să mă lămurească şi pe mine Presupun că autorul vrea să spună că traducerea este una literală Dar oare ştie că VT din Biblia 1688 are la bază Septuaginta adică tocmai textul respins de adepţii KJV Şi-apoi pe ce se bazează afirmaţia despre acurateţea prezumată a Bibliei 1688 Pe impresii Sau pe bază de numerologie (1611 + 77 = 1688 ie perfecţiune + desăvacircrşire = acurateţe)

Sar peste anacoluturile despre celelalte versiuni traduse de bdquodiferite religiirdquo din Romacircnia (adică peste biblia bdquocatolicărdquo de la Blaj şi peste Biblia 1874 făcută sub bdquoblazonulrdquo Societăţii Biblice Britanice)

Textus Receptus dar ce ediţie

Prefaţa nu menţionează de la care ediţie anume s-a pornit icircn (re)traducerea Noului Testament Autorul ne spune doar că a plecat de la Textus Receptus Bun Dar aş vrea să ştiu şi eu cine a publicat această ediţie unde şi icircn ce an Fără această minimă precizare echipa bdquoFidelardquo se icircnscrie icircn buna tradiţie romacircnească a amestecului de surse după inspiraţia de moment Or poate vrea să ne dea impresia că Textus Receptus a fost coboracirct cu hacircrzobul din cer fix la icircnceputul sec 17 cacircnd s-a realizat KJV De altfel pentru Vechiul Testament lucrurile sunt clare Textul veterotestamentar este o bdquocompilaţie şi revizuire a mai multor traduceri diferiterdquo

(Va urma)

16 decembrie 2009

Sf Pavel despre creştinismul romacircnesc (icircn Prefaţa Bibliei sinodale 1997)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 24: Despre traducerea Bibliei

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1997 Biblia icircn limba romacircnă creştinismul romacircnesc Romani 1523 |

[20] Comments

Lectura prefeţelor din ediţiile ortodoxe ale Bibliei romacircneşti este pentru mine o perpetuă sursă de perpexitate Ca să fiu drept şi unele prefeţe din ediţiile evanghelice mă consternează cu precizarea că ediţiile evanghelice ale Bibliei (sau NT) nu prea sunt icircnsoţite de prefeţe deci consternarea din această sursă este proporţional mai mică

Mi-am fotocopiat astăzi pentru arhiva personală textul dintr-o ediţie ortodoxă tipărită icircn 1997 Prefaţa (Un neam sub lumina Sfintei Scripturi) este semnată de patriarhul de atunci Teoctist Textul a fost compus icircn 1993 aşadar la scurtă vreme după ceea ce numim icircndeobşte Revoluţie

Viaţa este prea scurtă ca să ne-o petrecem toată comentacircnd textele altora Dar uneori nevoia o cere Dau mai jos un exemplu din prefaţa ediţiei menţionate

Sunt numeroase textele Noului Testament care atestă vechimea apostolică a Creştinismului romacircnesc Icircn anul 58 cacircnd Sfacircntul Apostol Pavel trimitea cunoscuta sa Epistolă Bisericii din Roma el făcea o foarte preţioasă precizare care argumentează vechimea Creştinismului romacircnesc El scria icircntr-un bilanţ cuprinzător al roadelor trudei sale misionare icircn părţile răsăritene ale Imperiului Roman bdquoAcum nemaiavacircnd loc (spaţii de propovăduire) icircn aceste ţinuturi (partea răsăriteană a Imperiului) şi avacircnd dorinţă de mai mulţi ani să vin la voi cacircnd mă voi duce icircn Spania voi veni la voirdquo (15 23-24) Din cuvintele marelui Apostol al neamurilor rezulta că acesta icircncheiase icircn linii generale lucrarea de propovăduire a Evangheliei icircn aceste laturi orientale ale Imperiului Roman pacircnă icircn Iliria

Fragmentul de mai sus reuşeşte o performanţă rară concentrează icircn minimum de cuvinte maximum de erori sau interpretări bdquocu tendinţărdquo

1anacronismul potrivit căruia creştinismul prezumat al sciţilor dacilor geţilor sau romanilor din anul 58 era un creştinism bdquoromacircnescrdquo

2o supradimensionare a spaţiului de evanghelizare al apostolului Pavel (care este reprezentat ca şi cacircnd ar fi propovăduit icircn tot Răsăritul Imperiului Roman)

3o interpretare eronată a termenului τόπος (topos) Potrivit intepretării date de autorul prefeţei termenul ar icircnsemna loc de fapt icircn contex el are sensul de ocazie oportunitate sau posibilitate Un sens oarecum apropiat al termenului icircntacirclnim icircn Rom 1219 δότε τόπον τῇ ὀργῇ (lit ldquodaţi prilej Macircnieirdquo) care icircnseamnă ldquodaţi-i lui Dumnezeu prilejul să-şi arate macircnia [pedepsind răul]rdquo Icircn acelaşi sens este folosit τόπος şi icircn Fapte 2516 unde Sf Pavel atrage atenţia că un acuzat trebuie să aibă

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 25: Despre traducerea Bibliei

posibilitatea de a sta faţă icircn faţă cu acuzatorii lui şi de a-şi prezenta apărarea (τόπον τε ἀπολογίας λάβοι) Sensul de prilej ocazie oportunitate (al lui τόπος) icircl mai icircntacirclnim icircn Evr 1217 şi Efes 427 Nici vorbă deci că Sf Pavel n-ar mai fi avut ldquospaţii de propovăduirerdquo icircn Răsărit Sf Pavel nu are harta oikoumenei icircn faţă bifacircnd racircnd pe racircnd zonele răsăritene ale Imperiului pacircnă ce descoperă că nu mai există locuri neevanghelizate icircn Est drept pentru care pleacă icircn Spania ca să continue propovăduirea de la celălalt capăt al lumii (cunoscute) Misiunea lui se desfăşoară sub călăuzirea Duhului nu icircntr-un mod mecanicist care să ne asigure nouă romacircnilor satisfacţia că suntem primul popor creştin din Europa

Acestea ar fi doar cacircteva aspecte asupra cărora am topos să mă opresc acum Desigur argumentaţia prefeţei este mai complexă Se sugerează că Apostolul Andrei ar fi evanghelizat deja Sciţia (care este echivalată cu Sciţia Mică adică Dobrogea) şi de aceea nu mai icircncăpea Sf Pavel să evanghelizeze icircn Răsărit Despre Sf Andrei şi Sciţia am mai scris pe blog şi voi mai scrie probabil Mă opresc doar asupra mostrei de discurs platonician din prefaţa mai sus citată Autorul scrie despre forma ideală a poporului romacircn existentă probabil doar icircn inefabila lumea a formelor lui Platon Vă puteţi convinge de aceasta lecturacircnd următorul fragment

Una dintre cele mai strălucite dovezi ale rodirii de timpuriu a Sfintei Evanghelii icircn sufletele creştinilor de pe meleagurile noastre este acea inegalabilă putere de creaţie de o tulburătoare orginalitate şi de o ortodoxie ireproşabilă căreia poporul nostru icircn credinţa lui curată i-a dat expresie icircn folclorul creştin colindele cacircntecele de stea etc

Putem face abstracţie de ideea că bdquoputerea de creaţierdquo poate fi originală sau ortodoxă (deşi sintaxa asta sugerează) dar nu putem ocoli cu aceeaşi uşurinţă ideea că unele creaţii din folclorul creştin romacircnesc sunt bdquode o ortodoxie ireproşabilărdquo Păi ori sunt folclor (contaminat de reminiscenţe păgacircne) ori sunt ortodoxie Dacă sunt folclor cum pot fi ortodoxe ba icircncă ortodoxe icircn cel mai icircnalt grad Sunt oamenii neinstruiţi capabili să creeze de o aşa manieră icircncacirct rezultatul să fie ireproşabil atunci cacircnd este evaluat icircn mod onest de dogmaticienii Bisericii Şi-apoi există grade de ortodoxie Există bdquoortodoxierdquo şi bdquoortodoxie ireproşabilărdquo Iată tot atacirctea icircntrebări aducătoare de perplexitate

1 decembrie 2009

Credinţa ca bdquomacircnă a sufletuluirdquo Icircn NT de la Bălgrad (1648)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Alba Iulia calvinism Mircea Păcurariu Noul Testament de la Bălgrad predosloviile NT de la Bălgrad Transilvania |

[14] Comments

E vremea să lămuresc acum motivul pentru care am solicitat ajutor icircn chestiunea citatului din Calvin Am fost intrigat de un anume fragment din predoslovia (prefaţa) la epistola lui Iacov din Noul

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 26: Despre traducerea Bibliei

Testament de la Bălgrad care a fost tradus din iniţiativa lui Gh Rakoczi principe calvin al Transilvaniei şi a superintendentului calvin Istvan Geleji (cercetătorii ortodocşi nu prea sunt de-acord cu această idee) Nu e cazul să intru aici icircn istoria acestui NT Fac doar cacircteva observaţii asupra celor 24 de predoslovii care icircnsoţesc cărţile NT Mircea Păcurariu şi alţi cercetători opinează că avem de-a face cu texte originale alcătuite de cărturari ortodocşi Citez din M Păcurariu

De notat că icircn acele bdquopredosloviirdquo se făcea amintire şi de unii Sfinţi Părinţi şi scriitori bisericeşti (Sficircntul Ioan Gură de Aur Sficircntul Atanasie cel Mare Fericitul Ieronim Teofilact al Ohridei etc) fapt ce ne arată că alcătuitorii lor nu erau calvini (nici filocalvini) ci romacircni ortodocşi care au lucrat şi la traducerea propriu-zisă

Observ aici maniera tipică a lui M Păcurariu de a selecta cu grijă informaţii convenabile şi de a le da drept singurele care contează icircn evaluarea unui fapt istoric Mai sunt şi alte aspecte privitoare la predoslovii de care trebuie să ţinem seamă

1Prefaţa la epistola lui Iacov este un răspuns la afirmaţiile lui Luther despre această epistolă Dacă veţi citi prefaţa scrisă de Luther la Iacov şi prefaţa romacircnească la această epistolă veţi avea mari surprize Eu unul bănuiesc că ideile din prefaţa romacircnească sunt expresia poziţiei tipice a calvinilor transilvăneni faţă de epistola lui Iacov Poate mă icircnşel Pista necesită o explorare suplimentară

2Tot prefaţa la Iacov conţine următorul citat bdquoIară Pavel apostol grăiaşte de credinţa dereaptă carea are icircn toată vreamea fapte bune şi cu carea ne icircndereptăm icircnaintea lui Dumnezău Că această credinţă iaste micircna sufletului omului creştin cu carea prinde pre Hristos cu toate bunătăţile de-l face al săurdquo Partea cu bold din acest citat m-a dus cu gacircndul la Calvin bdquoCredinţa care icircl lsquoprindersquo pe Hristosrdquo este o idee protestantă Expresia bdquobunurile lui Hristosrdquo aduce tot a Calvin Din cercetările făcute pacircnă acum (cu ajutorul cititorilor) am descoperit că ideea de bdquocredinţă ca macircnă a sufletuluirdquo apare icircntr-o colecţie de aforisme atribuite lui Calvin la W Perkins (1558-1602) puritan englez care a influenţat calvinismul maghiar şi la alţi predicatori protestanţi de mai tacircrziu (Whitefield Spurgeon)

3Predosloviile fac referire la bdquopapiştirdquo şi bdquoiejuviţirdquo [iezuiţi] Aceste apelative sunt de regulă folosite de calvini

4Icircntre părinţii citaţi se numără şi Ambrozie De ce nişte cercetători ortodocşi ar face referire la acest părinte apusean care de regulă este invizibil pentru ortodocşi

5Icircn predoslovia la 1 Ioan citim bdquoPavel şi Varnava făcia preoţi prin oraşe rădicicircndu-şi oamenii micircnile icircn sus iară ei alegia şi-i blagosloviiardquo Aţi recunoscut referirea la Fapte 1423 Icircn mod surprinzător verbul cheirotoneo este tradus cu bdquoa ridica macircinile (la vot)rdquo nu cu bdquoa pune macircinile pesterdquo Ce cleric ortodox a putut scrie asta din proprie iniţiativă

6Icircn aceeaşi predoslovie bdquoAlalţi preoţi toţi şi icircnvăţători trebuiaşte să o icircnveaţe din Scripturi şi să o aducă iară la Scripturi să o ispitească [testeze] ca la o piatră de icircncercarerdquo Cum de M Păcurariu n-a spus nimic despre acest citat Este ideea de primat al Scripturii reprezentativă pentru ortodoxie

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 27: Despre traducerea Bibliei

Acestea sunt doar cacircteva aspecte care mie icircmi dau de gacircndit N-am reuşit să sistematizez observaţiile şi nici să citesc alte studii despre cele 24 de prefeţe ale NT Dacă mă ţine Dumnezeu cu sănătate voi aprofunda problema icircn perioada următoare Pentru moment mă limitez să afirm că istoria din spatele predosloviilor este mai complexă decacirct o prezintă M Păcurariu (icircn vol 2 al istoriei sale p 75)

PS Istoriile bdquooficialerdquo laice sau religioase ortodoxe sau neoprotestante trebuie luate cum grano salis (Uneori granum-ul poate să fie chiar mai mare)

1 noiembrie 2009

Şoarecele şi pisica din Biblia de la Bucureşti (1688)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia de la Bucureşti nevăstuică Nicolae Milescu pisică şoarece |

[5] Comments

Icircn lista animalelor necurate din Lev 1129 icircntacirclnim următoarele animale ha-holed (nevăstuica) şi ha-akbar (şoarecele) Mă rog identitatea precisă a acestor creaturi e disputată

Icircn Septuaginta animăluţele respective au fost echivalate cu he galē (nevăstuică) şi ho mys (şoarece) Nimic surprinzător pacircnă aici

Cacircnd icircnsă ne uităm icircn ms 45 (versiune manuscrisă a VT din Biblia 1688) găsim termenul macircţă pentru he galē Milescu cel care a tradus prima dată VT icircn limba romacircnă era moldovean iar vocabularul său se resimte de toate particularităţile graiului nordic Nu e de mirare deci că macircţa a fost icircnlocuită icircn Biblia de la Bucureşti cu pisică Astfel pe lista bdquoromacircneascărdquo a animalelor oprite de la consum sunt bdquopisica şi şoarecile şi corcodelul cel de pămacircntrdquo

Icircnclin să cred că Biblia de la Bucureşti este singura versiune romacircnească icircn care s-a furişat o bdquopisicărdquo atrasă probabil de şoarecele apetisant din acelaşi verset

30 septembrie 2009

Din adacircncimile gacircndirii Prefaţa Bibliei 1982

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 28: Despre traducerea Bibliei

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1982 |

[3] Comments

Mulţumită promptitudinii unui apropiat am făcut rost de Prefaţa Bibliei 1982 Nu am răgazul necesar să comentez icircn detaliu acest text (oarecum tipic pentru ediţiile sinodale romacircneşti) Nu mă pot abţine să nu reproduc totuşi un citat vrednic de toată admiraţia prin logica de fier care icircl subicircntinde

Desigur apariţia primelor texte biblice icircn limba romacircnă răspundea nevoii adicircnci a credincioşilor romacircni de a cunoaşte cuvicircntul lui Dumnezeu icircn singura limbă pe care o ştiau bine deoarece o foloseau neicircncetat limba romacircnă (sn)

PS N-am crezut vreodată că despre limba maternă se poate spune că e vorbită ldquobinerdquo Cum v-aţi simţi dacă un englez v-ar spune cacircndva ldquoVai dar ce bine ştiţi limba romacircnă Probabil fiindcă o folosiţi neicircncetatrdquo

10 septembrie 2009

Biblia Bartolomeu Anania ndash Precuvacircntare Sferturi de adevăr

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn limba romacircnă Biblia Bartolomeu Anania Biblia de la Bucureşti fraţii Greceanu Nicolae Milescu Şerban Cantacuzino |

[7] Comments

Am recitit azi după mai mulţi ani Precuvacircntarea Bibliei Bartolomeu Anania (2001) După cum spuneam icircntr-o altă postare materialele introductive din bibliile romacircneşti trebuie luate cu multe rezerve fiindcă adesea mai mult dezinformează decacirct informează Adesea informaţiile sunt pur şi simplu bdquoideologizaterdquo primesc o turnură care este aproape complet falsă Iau un exemplu la icircndemacircnă

Icircn Biserica noastră Ortodoxă Romacircnă grija pentru icircmpărtăşirea credincioşilor dreptmăritori de frumuseţea nepămacircntească şi de tot folosul duhovnicesc ale Cuvacircntului dumnezeiesc icircn propria lor limbă s-a manifestat de timpuriu icircn comparaţie cu alte neamuri creştine Icircn fruntea harnicilor şi talentaţilor traducători ai scrierilor biblice s-au situat icircntotdeauna ierarhi erudiţi care şi-au icircnchinat timpul şi priceperea acestei sacre strădanii adăugacircnd nevoinţei nevoinţă lăsacircndu-ne ca pe o moştenire nepreţuită icircncă din veacul al XVIII-lea icircntreaga Biblie icircn grai romacircnesc ediţie cunoscută sub denumirea de Biblia de la 1688 Biblia lui Şerban sau Biblia de la Bucureşti

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 29: Despre traducerea Bibliei

Din citatul de mai sus icircnţeleg că autorul vrea să ne convingă de două lucruri

1) BOR a fost preocupată de timpuriu să traducă Scriptura icircn limba romacircnă

2) Biblia de la Bucureşti este rezultatul strădaniilor depuse de ierarhii erudiţi ai Bisericii

Din păcate ambele informaţii sunt exagerări dacă nu chiar falsuri

1) Icircn limba romacircnă Biblia s-a tradus integral foarte tacircrziu (abia la 1688) la multe sute de ani după ce alte neamuri creştine europene (englezii germanii francezii ruşii) aveau deja Biblia tradusă icircn limba lor

2) Biblia de la Bucureşti nu este realizarea ierarhilor Bisericii Ea este icircn primul racircnd o acţiune de ordin bdquopoliticrdquo a lui Şerban Cantacuzino care aspira la tronul Bizanţului şi care voia să-şi sporească prestigiul socio-cultural Prefaţa Bibliei şi elementele grafice au fost toate gacircndite cu grijă pentru a transmite un mesaj cu conotaţii clare pentru cel care ştie să citească printre racircnduri

Traducerea VT a fost făcută icircn primă fază la Constantinopol de moldoveanul Nicolae Milescu (laic) după o Septuaginta publicată la Frankfurt (1597) După această etapă lucrurile sunt cam ceţoase Ştim doar că textul lui a fost revizuit odată de mitropolitul Dosoftei icircn Moldova (proces icircn urma căruia a rezultat Ms 45 de la BAR Cluj) Textul a mai fost diortosit de Mitrofan (viitor episcop de Buzău) şi de fraţii Greceanu (laici) icircn Ţara Romacircnească

Trăgacircnd linie şi adunacircnd avem o Biblie realizată din iniţiativa unui domnitor care a cules bdquopost-mortemrdquo roadele muncii unui laic Nicolae Milescu a cărui motivaţie de a traduce Biblia rămacircne pacircnă astăzi necunoscută bdquoPost-mortemrdquo fiindcă Şerban Cantacuzino a murit icircnainte să apuce să-şi vadă bibliile difuzate Următorul domn al Ţării Romacircneşti Bracircncoveanu s-a bdquoagăţatrdquo şi el de realizarea predecesorului său Deşi Biblia fusese integral tipărită (iar unele exemplare fuseseră legate) Bracircncoveanu a schimbat foile de titlu pentru a menţiona icircn ele şi contribuţia lui financiară la acest proiect (Cacirct de adevărată e menţiunea numai bunul Dumnezeu ştie)

Acestea sunt datele esenţiale privitoare la Biblia lui Şerban O Biblie realizată mai mult din iniţiativă laică decacirct bisericească

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 30: Despre traducerea Bibliei

N-ar fi acestea singurele informaţii bdquoajustaterdquo din precuvacircntarea Bibliei Anania Poate voi găsi răgaz să revin cu o nouă tranşă

PS Orice s-ar spune icircncă n-am renunţat la speranţa că ierarhiile şi sistemele bisericeşti sunt compatibile cu adevărul

Foto Stema lui Şerban Cantacuzino icircn Biblia care icirci poartă numele Vă spune ceva pajura bicefală

4 septembrie 2009

Galaction Vulgata şi Biblia lui Miron Cristea (1936)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia 1938 Biblia sinodală 1936 Gala Galaction Miron Cristea Vasile Radu |

Leave a Comment

Icircn icircncercarea de a reconstitui măcar informaţiile generale despre Biblia sinodală din 1936 decopăr cu stupoare că cel puţin o carte din ea (Istoria Iuditei) a fost tradusă după Vulgata şi nu după textul Septuagintei Asta mărturiseşte icircnsuşi Gala Galaction icircn jurnalul său (oct 1937)

La orice mă aşteptam numai la aşa ceva nu Prefaţa Bibliei 1936 declară negru pe alb că bdquolucrarea s-a făcut luacircndu-se ca bază textul original grecesc al Septuaginteirdquo Textul ebraic şi traducerile moderne ar fi slujit doar pentru a lămuri anumite versete obscure din Septuaginta De Vulgata nici pomeneală (şi cu drept temei fiindcă şi cea mai mică bănuială cu privire la folosirea unor texte bdquopapistaşerdquo ar fi creat un scandal imens icircn BOR)

Icircn acest caz Biblia sinodală din 1936 este un adevărat hibrid fiindcă unele cărţi au fost traduse din rusă de Nicodim Munteanu (dar trebuie să verific temeinic informaţia) unele au fost traduse din greacă iar cel puţin una a fost tradusă din latină

Această descoperire (şi altele) mă fac tot mai mefient faţă de Prefeţele Bibliilor romacircneşti Cam toate trebuie luate cum grano salis De fapt icircn anumite cazuri o prefaţă este ultimul icircn care se poate descoperi ceva bdquosincerrdquo despre metoda de lucru a traducătorului Adevărul de cele mai multe ori este bine pitit icircn textul tradus

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 31: Despre traducerea Bibliei

Unde mai pui că nici autorul real al prefeţei Bibliei sinodale 1936 nu este Miron Cristea ci prof Ioan Lupaş Bănuisem cumva asta icircnainte să citesc informaţia icircn Jurnalul lui Galaction deci n-am fost prea surprins de această descoperire Patriarhul Miron Cristea nu pare genul care să stea lipit de scaun şi să scrie o prefaţă de asemenea lungime

Faptul icircn sine (una zice Prefaţa altul e adevărul) e halucinant cacircnd te gacircndeşti că unul dintre imperativele care străbat Scriptura ca un fir roşul este cel al adevărului şi sincerităţii Adevăr şi sinceritate da dar nu chiar din Prefaţă

Una peste alta rămacircn tot mai icircncredinţat că la romacircni munca de traducere a Bibliei a fost mereu icircn icircntacircrziere Revizuiri şi cacircrpeli făcute sub presiunea timpului puţini oameni dedicaţi acestei munci ambacircţuri personale imense incapacitatea de a lucra icircn echipă Dacă lăsăm deoparte sec XXI singurii traducători care au lucrat vreodată icircn echipă au fost Munteanu Radu şi Galaction (dar mai mult prin forţa icircmprejurărilor nu de bună voie) Ultimii doi au colaborat (cu multe năbădăi) şi pentru Biblia Carol II (1938)

6 august 2009

Cum s-au icircnecat egiptenii icircnhellip Marea Neagră

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Societatea Biblică Britanică |

Leave a Comment

Icircn scrisorile din arhiva Societăţii Biblice Britanice referitoare la Cornilescu am icircntacirclnit la un moment dat o referire la un revizor al Scripturii care a introdus o greşeală jenantă icircn textul unei ediţii a Bibliei publicate de Societate Icircn loc de bdquoMarea Roşierdquo a scris bdquoMarea Neagrărdquo N-am putut decacirct să zacircmbesc la momentul respectiv găsind circumstanţe atenuante revizorului patriot Am icircncercat totuşi să confirm informaţia scotocind prin ediţiile bdquobritanicerdquo la care aveam acces dar fără folos Informaţia a continuat să mă irite vag ca o aşchie mentală de care nu poţi scăpa fiindcă icircnlăturarea ei s-ar putea face numai prin infirmare sau confirmare

Recent prin bunăvoinţa unei cunoştinţe care deţine anumite ediţii vechi ale Bibliei mi-a ajuns icircn macircini o ediţie 1906 a SBB M-am dus glonţ la Exodul 14 N-am avut nevoie de prea mult timp ca să descopăr următorul intertitlu deasupra v 19 Peirea Egiptenilor icircn marea neacutegră

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 32: Despre traducerea Bibliei

Greşeala ar putea figura cu succes icircntr-o o antologie a erorilor de tipar celebre Cea mai gravă eroare de care ştiu este omiterea lui bdquonotrdquo din porunca bdquoThou shall not commit adulteryrdquo icircn aşa-numita bdquoWicked Bible

Evaluarea activităţii de traducător a lui D Cornilescu trebuie să aibă icircn vedere instrumentele de care s-a folosit acesta icircn traducerea Bibliei (publicată iniţial icircn 1921 şi republicată cu revizuiri icircn 1924 de către Societatea Biblică Britanică)

Segond dar cacirct

Imediat după publicarea Noului Testament (1920) Galaction scria icircntr-un articol din Luptătorul că traducerea lui Cornilescu este făcută după versiunea Segond Exemplele pe care le dădea Galaction erau prea puţine deci autorul articolului putea fi lesne bănuit de generalizare pripită Totuşi cercetările mele din ultima vreme au confirmat o stracircnsă legătură icircntre Segond şi traducerea Cornilescu Aceasta nu icircnseamnă că traducerea Cornilescu este o traducere după Segond (cum declara Galaction) fiindcă există numeroase versete icircn care baza textuală a lui Cornilescu diferă de cea a lui Segond

Mă icircntorc icircnsă la argumentele conform cărora Segond a exercitat o puternică influenţă asupra versiunii Cornilescu 1921 O comparaţie a celor două versiuni din perspectiva notelor explicative şi a intertitlurilor dă la iveală asemănări frapante

Segond 1898

Louis Segond a terminat de tradus VT icircn 1874 (publicat icircn două volume cel puţin icircn această formă icircl ştiu eu) La scurtă vreme a terminat de tradus şi NT (terminat icircn 1879) Icircntreaga Biblie Segond a văzut prima dată lumina tiparului icircn 1880 Acest prim text a cunoscut numeroase retipăriri După moartea lui Segond textul a fost supus unei revizuiri (de către o echipă de biblişti) şi republicat icircn 1910 Nu am văzut niciodată o ediţie 1910 deci icircn continuare referirile la Segond au icircn vedere ediţia 1898

După cum declară icircn textul care prefaţează NT Segond a folosit ca text de bază Editio Critica Maior a lui Tischendorf (1872) Uneori a păstrat icircntre croşete [] anumite lecţiuni din textus receptus

Traducerea Noului Testament este icircnsoţită de circa 700 de note explicative (icircn majoritate istorice şi geografice) Multe dintre acestea (e greu de spus deocamdată cacircte) se regăsesc icircn Cornilescu 1921 după cum se poate vedea mai jos

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 33: Despre traducerea Bibliei

Icircn imagine cacircteva note explicative din Segond 1898 traduse după cum urmează

1 Isus derivat dintr-un cuvacircnt ebraic care icircnseamnă salvator izbăvitor

2 Irod supranumit bdquocel Marerdquo guverna Palestina pe atunci supusă romanilor primise din partea Senatului titlul de bdquorege al iudeilorrdquo

3 Nişte magi preoţi la mezi perşi şi caldei se ocupau cu observarea astrelor şi practicau arta divinaţiei

4 Cărturarii sau doctorii icircnsărcinaţi icircn special să transmită icircnvăţătura şi să explice poporului Legea aveau şi alte funcţii

După cum se vede mai jos icircn fragmentul din Cornilescu 1921 notele din Segond au fost preluate integral

Note coloana stacircngă

1 Cetatea Sfacircntă Ierusalim deja numită astfel Isaia 482 521 Dan 924 Neem 111

2 Prin ordinul lui Irod Antipa vezi motivele icircntemniţării 141 ş urm

3 Capernaum sau Capharnaum la nord-vest de lacul Tiberiadei oraş foarte icircnfloritor icircn vremea lui I H nemenţionat icircn VT astăzi ruinele Tell Hum

4 Marea Galileei numită şi lacul Ghenezaret sau Marea Tiberiadei

5 Galileea Neamurilor sau a păgacircnilor ţinut din nord la graniţa cu Fenicia numită astfel fiindcă era locuită icircn mare parte de străini

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 34: Despre traducerea Bibliei

Note coloana dreaptă

1 Sinagogile edificii religioase unde evreii se adunau de sabat şi icircn zilele de sărbătoare pentru a asculta citirea şi explicarea cărţilor Vechiului Testament şi pentru a-i adresa icircn comun rugăciunile lor lui Dumnezeu

2 Decapole ţinut din zece cetăţi la sud şi la est de Marea Galileei cu o populaţie icircn mare parte păgacircnă

3 Muntele una dintre icircnălţimile sau colinele la oarecare distanţă de malul lacului

Foto (sus şi jos) pagini din Cornilescu 1921 cu note preluate din traducerea Segond

Biblia sinodală 1988 capitolul Genesa 21 este numerotat cu 19 iar v 1 este de fapt o preluare (eronată) a versetului Iosua 191 Icircmi poate confirma cineva dacă această greşeală se regăseşte şi icircn ediţia 1982 sau icircn ediţiile sinodale ulterioare celei din 1988

Mulţumesc

13 iunie 2009

Biblice (Munteanu şi Creţia)

Posted by Vaisamar under Recomandări Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Eugen Munteanu traducerea Bibliei Petru Creţia Iov Eclesiastul Rut Septuaginta Iona |

[6] Comments

Anunţam luna trecută apariţia primei părţi dintr-o serie intitulată bdquoRepere ale tradiţiei biblice romacircneştirdquo de prof Eugen Munteanu icircn revista Idei icircn Dialog Icircntre timp a fost publicată online şi partea a doua Aici

Ultima parte (III) poate fi citită (deocamdată) numai icircn numărul tipărit al revistei (iunie 2009) Către finalul articolului sunt prezentate şi bibliile bdquobritanicerdquo dar pe scurt fiindcă istoria lor este puţin

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 35: Despre traducerea Bibliei

cunoscută Intenţionez dacă mă ţine Domnul cu viaţă şi cu sănătate să scriu eu un articol pe acest subiect prezentacircnd istoria şi relaţiile textuale dintre bibliile bdquobritanicerdquo

Una peste alta semnalez aici o apariţie recentă Cinci cărţi din Biblie traduse şi comentate de Petru Creaţia Deşi Creţia (1927-1997) n-a fost biblist ci clasicist s-a ocupat icircntre altele şi de traducerea unor cărţi biblice din greacă nu din ebraică pe care după cum mărturiseşte cu regret (p 5) n-o cunoştea

Am rămas tot la Apocalipsa 20 Lectura acestui capitol icircn principalele traduceri ale NT icircn limba romacircnă scoate la iveală tot soiul de aspecte interesante privind competenţa mai mică sau mai mare a celor care au făcut revizuiri Pe alocuri icircntacirclneşti şi ciudăţenii Prezint mai jos cacircteva

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1688 Biblia de la Bucureşti

v 4 Şi văzuiu [hellip] sufletele celor dăracircmaţi pentru mărturia lui Iisus

Ce utilizare interesantă a verbului bdquoa dăracircmardquo Termenul grecesc icircnseamnă bdquodecapitaţirdquo (cu securea) Astăzi bdquoa dăracircmardquo e folosit icircn cu totul alt sens După cum se poate vedea limba evoluează destul de rapid

v 10 [hellip] iazerul de foc şi de iarbă pucioasă

Aş fi foarte curios să icircnţeleg cum au ajuns editorii BB să traducă to theion bdquosulf pucioasărdquo cu iarbă pucioasă Icircn orice caz e interesant că avem şi icircn actualitate un fel de bdquoiarbărdquo care poate face viaţa un iad

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1795 Biblia de la Blaj tradusă de Samuil Micu

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 36: Despre traducerea Bibliei

v 8 Şi va ieşi să icircnşeale neamurile [hellip] a cărora număr e ca arena (a) mării

Sub influenţa Vulgatei Samuil Micu foloseşte un termen latinesc (h)arena care icircnseamnă nisip Prin extensie termenul a ajuns să denumească şi locul acoperit cu nisip unde se purtau luptele icircntre gladiatori sau unde se ţineau icircntrecerile (arena sportivă) Icircn sens medical arena poate denumi şi pietrele la rinichi

v 9 Şi s-a pogoracirct foc de la Dumnezeu din ceriu şi i-au macircncat pre ei

Verbul katesthio icircnsemnă icircntr-adevăr a macircnca dar icircn urechea unor oameni moderni folosirea lui icircn acest sens sună straniu Interesant este că folosirea sinonimului bdquoa mistuirdquo (folosit atacirct la propriu a mistui macircncarea cacirct şi icircn extensia lui metaforică mistuit de foc) nu pune probleme

10 Şi diiavolul cel ce icircnşăla pre ei s-au trimis icircn cuptoriul cel de foc şi de piiatră pucioasă

Nu ştiu de unde a scos Micu echivalentul bdquocuptoriul cel de focrdquo aici şi icircn v 14 şi 15 Termenul limne tou pyros nu poate fi tradus decacirct prin bdquolaciaziezer)de focrdquo Vulgata are stagnum bdquoapă stătătoare lac iazrdquo Uneori stagnum e folosit şi cu sensul de bdquopiscină bazinrdquo Dar cuptor Poate că bdquode vinărdquo sunt pasajele din evanghelii care vorbesc despre bdquocuptorul de focrdquo

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1897 Noul Testament al lui N Nitzulescu

v 12 Şi fură judecaţi morţii din cele scrise icircn cărţi potrivit cu lucrurile lor

Nitzulescu traduce de regulă bine Cum de totuşi aici a folosit bdquolucrurirdquo icircn loc de bdquofapterdquo (ta erga) Beats me

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 37: Despre traducerea Bibliei

1944 Biblia sinodală Nicodim Munteanu

v 4 [hellip] care nu se icircnchină fiarei nici chipului ei şi nu primiseră scrisoarea pe fruntea lor şi pe braţul lor

Nicodim Munteanu are tot soiul de ciudăţenii icircn traducerea lui Aici semnul fiarei (to charagma) a devenit o bdquoscrisoarerdquo icircn toată regula

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

1968 Biblia sinodală

v 14 Apoi moartea şi iadul au fost aruncate icircn racircul de foc

Revizorii ediţiei sinodale au icircnlocuit bdquolaculrdquo cu un bdquoracircurdquo Sper că nu s-au gacircndit la Styx cacircnd au făcut asta

6 mai 2009

Neadevăruri nerevizuite icircn ldquoCornilescurdquo (2003) revizuit

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Eroarea cea de toate zilele | Etichete Cornilescu revizuit Dumitru Cornilescu erori despre Dumitru Cornilescu Noul Testament 2003 traducerea Bibliei |

[7] Comments

Icircn bibliografia Evangheliei după Matei (traducerea lui C Bădiliţă) am dat peste o ediţie a NT despre care nu ştiam că există Un ldquoCornilescurdquo revizuit icircn 2003 şi publicat icircn colaborare de Societatea Misionară Romacircnă şi Editura Lumina Lumii Naturalmente am fost curios să văd despre ce NT e vorba fiindcă icircn titlu se preciza că e o ediţie revizuită de D Cornilescu icircntre 1923-1925

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 38: Despre traducerea Bibliei

Aşa cum bănuiam prefaţa propagă aceleaşi neadevăruri pe care le-am icircntacirclnit şi icircn altă parte Iată primele 2 paragrafe cu ajustările de rigoare (icircn albastru)

ldquoPrezentăm aici cititorilor de limbă romacircnă o versiune modernizată a traducerii Bibliei Noului Testament făcute de Dumitru Cornilescu şi publicate de Societatea Evanghelică Romacircnă cu sprijinul Societateaăţii Biblicăe Britanicăe (British and Foreign Bible Society) la Bucureşti icircn 1921 1920 (cu revizuiri de către Dumitru Cornilescu icircntre 1923-19251924)

[Ediţia Bibliei icircn forma folosită actualmente de evanghelici a fost terminată icircn 1924 Mă icircndoiesc că revizuirea Bibliei a continuat şi icircn 1925]

Dumitru Cornilescu a fost preot şi călugăr ortodox (ierodiacon) şi a lucrat la traducerea Bibliei sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Romacircne din iniţiativa şi cu sprijinul prinţesei Ralu Callimachi icircntre 1916-1921 Iniţial tTraducerea lui Dumitru Cornilescu s-a publicat cu nu s-a bucurat niciodată de aprobarea autorităţilor eclesiale ortodoxerdquo

PS Prefaţa nu este semnată Ea este icircnsă foarte asemănătoare prefeţei semnate de Iosif Ţon şi Alfred Novak din prima ediţie revizuită (2000) a acestui Nou Testament

4 mai 2009

Acum şi icircn limba romacircnă Traducerea lumii noi

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Martorii lui Iehova Traducerea lumii noi |

[64] Comments

RG mi-a făcut rost recent (contra cost desigur) de Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi (2006) E vorba de traducerea icircn limba romacircnă a Bibliei făcută de Martorii lui Iehova Cred că orice biblist cu interese icircn traducerea Scripturii ar trebui să o aibă icircn bibliotecă măcar ca să vadă limita extremă a năzdrăvaniilor

Ediţia icircn limba romacircnă este tradusă după versiunea engleză din 1984 Probabil fiindcă este periculos să ştii greacă şi ebraică şi să interacţionezi cu textul Scripturii icircn original Cunoaşterea limbilor originale s-ar putea să mai dinamiteze din erezii aşa că totul trebuie controlat strict de la bdquoCentrurdquo

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 39: Despre traducerea Bibliei

Sunt totuşi curios ce specialişti au lucrat la traducerea versiunii engleze (1984) Din nefericire lista traducătorilor n-a fost făcută publică Un gest de smerenie pe măsura competenţei

13 aprilie 2009

Noul Testament (comentat) Traducere de C Bădiliţă

Posted by Vaisamar under Carte Din istoria traducerii Bibliei Hear ye Hear ye Recomandări | Etichete Cristian Bădiliţă Editura Curtea Veche Evanghelia după Matei lansare de carte Noul Testament Theodor Paleologu Traducerea Noului Testament |

[7] Comments

Editura Curtea Veche anunţă lansarea Evangheliei după Matei primului volum (dintr-o serie de 7) al Noului Testament tradus de biblistul şi patrologul Cristian Bădiliţă

Cacircnd

Marţi 14 aprilie icircncepacircnd cu ora 1800

Unde

La clubul Ţăranului de la Muzeul Ţăranului Romacircn Bucureşti

Vorbitori

Zice-se că la eveniment vor fi prezenţi (pe lacircngă traducător) ministrul culturii Theodor Paleologu şi arhiepiscopul Tomisului IcircPS Teodosie

Volumul are peste 450 de pagini fiindcă este icircnsoţit de comentarii extinse Sunt foarte curios să văd ce a ldquoieşitrdquo mai ales că volumul a beneficiat de lectura d-nelor Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu editori la proiectul Septuaginta (Polirom)

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 40: Despre traducerea Bibliei

Relansare ieşeană

O altă lansare va avea loc la Iaşi miercuri 15 aprilie ora 17 la Casa ldquoMihai Ursachirdquo din parcul Copou Alte detalii pe blogul lui Marius Cruceru care va vorbi şi el la eveniment

18 februarie 2009

Războiul Bibliilor Atacul dronelor

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia icircn romacircneşte Dumitru Cornilescu JW Wiles Miron Cristea Părintele Dron Societatea Biblică Britanică |

[6] Comments

Am scris icircntr-o postare anterioară despre faptul că succesul considerabil al versiunii Cornilescu 1924 le-a făcut pe autorităţile religioase să icircncerce să blocheze accesul distribuitorilor Societăţii Biblice Britanice la sate prin intermediul unui decret ministerial Icircn urma icircntrevederii dintre JW Wiles (reprezentantul de la Belgrad al SBB) şi ministrul Titulescu decretul a fost anulat Wiles avea să-i scrie lui Smith unul dintre conducătorii Societăţii o scrisoare detaliată despre această problemă Pe data de 20 mai 1933 icirci trimite o completare cu privire la un alt incident care avusese loc icircn aceeaşi perioadă

Pe scurt lucrurile stau icircn felul următor Sinodul avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi tipări Biblia (la care lucraseră Nicodim Galaction şi Radu) fiindcă o asemenea iniţiativă publicistică ar fi icircnghiţit fonduri considerabile Să nu uităm suntem icircn perioada de după Marea Depresie (icircncepută icircn 1929) Soluţia găsită a fost următoarea icirci şantajăm pe britanici ca să cotizeze ei suma necesară Iată ce scrie Wiles

bdquoPe data de 24 aprilie [1933] am primit de la Părintele Dron care (hellip) vorbea icircn numele Patriarhului Miron Cristea propunerea uluitoare ca noi să oferim o sumă de 2000000 de lei sau să zicem patru mii de lire pentru [a finanţa] o ediţie sinodală a Bibliei şi Noului Testament Dacă vom face aşa vom avea permisiunea de a ne vine propriul stoc de Biblii Dar atunci cacircnd vom termina de vacircndut propriul stoc ni se va permite să vindem doar versiunea sinodală (hellip)

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 41: Despre traducerea Bibliei

Aş mai putea adăuga că amabila persoană care a cerut 4000 de lire sterline de la noi mi-a spus că vor dezrădăcina Biblia Cornilescu din Romacircnia Aceştia sunt oamenii ndash aş putea să dau mai multe nume dar mă abţin ndash care au făcut presiuni asupra ministrului Cultelor pentru a-l face pe ministrul de Interne să oprească lucrarea noastrărdquo

Cam aşa se aranjau lucrurile icircn Romacircnika interbelică Probabil că ierarhii ar fi făcut eforturi considerabile de a bdquosmulgerdquo din rădăcini Biblia Cornilescu din Romacircnia dar n-a fost să fie Marea prăpădenie comunistă care a urmat la scurt timp icircmi apare din acest punct de vedere (şi) ca o judecată a lui Dumnezeu asupra unei ţări ostile Cuvacircntului Său asupra unei ţări icircn care cei chemaţi să-l propovăduiască sunt primii dispuşi să-l reprime cu ajutorul statului

11 februarie 2009

Războiul Bibliilor Sinodul contraatacă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biblia Cornilescu Biserica Ortodoxă Romacircnă cenzură JW Wiles M Mironescu Titulescu |

[8] Comments

Regret că un dosar din cele 4 care se referă la activitatea BFBS icircn Romacircnia icircn perioada 1900-1950 nu e de găsit prin arhive Astăzi am rugat-o pe dna Rosemary Mathew să facă o nouă verificare E taman primul dosar cu scrisori pacircnă aproape de finele anului 1923

Icircntre timp am parcurs 10 ani de corespondenţă (1923-1933) Informaţiile descoperite sunt foarte interesante La un moment dat tipărirea Bibliei Cornilescu a luat un mare avacircnt Dacă icircn anul 1920 Societatea Biblică vindea 5000 de Biblii pe an după cacircţiva ani a ajuns să vacircndă cacircte 85000 sau 100000 de exemplare De precizat că Societatatea nu distribuia doar versiunea Cornilescu ci şi alte versiuni romacircneşti dar probabil peste 90 din exemplarele vacircndute erau bdquoCornilescurdquo

Succesul Societăţii a icircnceput să-i neliniştească pe sfinţii ierarhi Trăgacircnd din răsputeri diverse sfori aceştia au făcut presiuni asupra Guvernului icircn vederea emiterii unui ordin care să le interzică distribuitorilor SBB să vacircndă Biblia la sate Pe 22 martie 1933 ordinul a fost emis La ministerul de interne era G Mironescu

Reprezentatul SBB icircn Balcani JW Wiles a cerut o audienţă la icircnsuşi ministrul Titulescu Pe data de 11 mai 1933 a fost primit de acesta şi de ministrul de Interne Cu această ocazie a aflat că motivul nemulţumirilor ierarhilor era prezenţa termenului bdquopresbiterirdquo icircn Iacov 514 icircn loc de bdquopreoţirdquo Wiles

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 42: Despre traducerea Bibliei

a făcut referire la versiunea sinodală rusească icircntre altele arătacircnd că Societatea nu acceptă traducerile tendenţioase Ca urmare a icircntrevederii ordinul a fost anulat

Acest război al bibliilor are cacircteva laturi extrem de uracircte şi de-a dreptul dezonorante pentru ierarhia BOR din acea vreme Despre o propunere de-a dreptul neruşinată pe care părintele Dron delegat al patriarhului Miron Cristea i-a făcut-o lui Wiles reprezentantul SBB icircntr-o postare viitoare

10 februarie 2009

Biblia-fantomă din 1923

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Cornilescu 1924 Societatea Biblică Britanică traducerea Bibliei |

[3] Comments

Aşa cum am bănuit de ceva vreme nu există nicio ediţie Cornilescu 1923 Există ediţia Cornilescu 1924 a cărei tipărire a icircnceput către finalul lui 1923 şi s-a icircncheiat icircn septembrie 1924

Icircn arhivele BFBS de la Biblioteca Universităţii din Cambridge există numeroase scrisori din 1924 Redau mai jos două dintre ele relevante pentru chestiunea ldquoBiblia 1923Prime

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Berlin 24 iulie 1924

Rev R Kilgour DD

146 Queen Victoria Street

London

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 43: Despre traducerea Bibliei

Dragă Dr Kilgour

Mulţumesc pentru scrisorile din 15 şi 19 [iunie] Legăm acum Biblia romacircnă cu trimiteri şi icirci vom trimite dlui Cornilescu o copie cacirct de curacircnd posibil I-am trimis colile tipografice cu de la p 1089 pacircnă la final Am primit cu bine următoarea parte din manuscris pentru Biblia de buzunar pp 289-480

Al dvs

AH Haig

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdash-

Notă R Kilgour era ldquoeditor supraveghetorrdquo al SBB pentru traducerea Bibliei Cornilescu a purtat o corespondenţă stracircnsă cu el icircn prima jumătate a anului 1924

AH Haig era reprezentantul SBB la Berlin Biblia cu trimiteri din 1924 s-a tipărit icircn Germania La Berlin era biroul Societăţii iar la Leipzig era tipografia Icircn fişa de icircnregistrare a Bibliei 1924 apare Berlin ca loc al editării

mdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashmdashndash

23 sept 1924

The Rev D Cornilescu

Villa Emanuel

Monnetier-Mornex

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 44: Despre traducerea Bibliei

HAUTE-SAVOIE

France

Dragă Dle Cornilescu

Icircn cazul icircn care n-aţi primit icircncă un exemplar vă trimit eu unul ediţia tipărită pe hacircrtie de India Sper că va ajunge icircn siguranţă

Cu urări de bine

K

Supraveghetor editorial

9 februarie 2009

Cornilescu cel neiubit (la icircnceput)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete adventişti baptişti Biblia Cornilescu Biblia de la Iaşi Cornilescu Kilgour Noul Testament traducerea Bibliei |

[10] Comments

Sunt la Cambridge Cacircteva dosarele groase cu scrisori din arhiva Societăţii Biblice Britanice mă aşteptau deja la sala de manuscrise la etajul 3 Biblioteca icircn sine e imensă iar coridoarele şi camerele ei sunt capitonate pe toţi pereţii cu zeci şi zeci de rafturi cu cărţi Uşile sunt toate securizate contra incendiilor

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 45: Despre traducerea Bibliei

Nu mi se permite să iau aparatul foto icircn clădire Fotografierea este permisă numai la Serviciul care face digitalizarea

Icircntre scrisorile lui Cornilescu icircmi atrage atenţia una care arată cacirct de multă ironie ascunde uneori istoria La sfacircrşitul lui 1923 şi icircnceputul lui 1924 la Societatea Biblică vin cereri pentru tipărirea unui alt Noul Testament (nu cel al lui Cornilescu) Oricacirct de ciudat ar părea cererile vin icircn principal de la baptişti şi adventişti care sunt familiarizaţi cu Biblia de la Iaşi (1874) şi cu Biblia Nitzulescu (revizuită de Gacircrboviceanu 19091911) şi nu vor altceva Icircn speţă nu vor traducerea Cornilescu Iată ce-i scria Cornilescu pe 22 februarie 1924 lui Kilgour secretarul Societăţii Biblice Britanice

2 Rutland Park Garden NW 2

Dragă Dr Kilgour

(hellip)

Din cacircte icircmi dau seama de la Bucureşti chestiunea noii ediţii a Noului Testament este făcută pentru că baptiştilor şi adventiştilor le-ar plăcea să o aibă cu orice preţ deoarece congregaţiile lor au fost şi sunt bazate pe această versiune (cea veche de la Iaşi şi Nitzulescu) Aşadar sunt obişnuiţi cu ea şi nu pot icircnţelege nevoia unei versiuni noi Ar vrea să aibă uniformitate icircn congregaţiile lor aşa că icircncearcă să cumpere foarte mult vechea versiune pentru a arăta că se vinde mai bine ca oricare alta

(hellip)

Toate acestea arată cacircte de important este să existe o singură versiune bună care să fie prelucrată tot mai mult Cred că acum este momentul să se decidă care versiune trebuie să fie prelucrată

Cu respect al dvs

Notă Biblia 1924 cea folosită de evanghelici icircn prezent era icircn tipar la Leipzig icircncă din 1923 Se mai punea doar problema foii de titlu (dacă să fie menţionat sau nu traducătorul) Icircn orice caz Societatea Biblică Britanică icircncă era nehotăracirctă asupra Bibliei pe care să o propună ca standard Faptul că

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 46: Despre traducerea Bibliei

tipărea la Leipzig Biblia lui Cornilescu revizuită nu icircnsemna nicidecum că acela era textul definitiv al Societăţii

Ironia cea mai mare este că baptiştii (mai ales cei din Arad) şi adventiştii fiind obişnuiţi cu alte versiuni (Iaşi şi Nitzulescu) se opun cu icircndacircrjire noii versiuni a lui Cornilescu şi chiar vor să-l saboteze Petre Paulini conducătorul cultului adventist s-a deplasat pacircnă la Londra icircn ian 1924 pentru a cere o audienţă cu Kilgour cu dorinţa de a expune neajunsurile versiunii Cornilescu Kilgour nu era disponibil aşa că discuţia n-a mai avut loc

7 februarie 2009

Plec la Cambridge

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Arhiva BFBS Biblioteca Universităţii din Cambridge Cornilescu Societatea Biblică Britanică |

[4]

29 ianuarie 2009

Mia de ani sau miile de ani (Apoc 20)

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete amilenism Apocalipsa Icircmpărăţia de o mie de ani Bartolomeu Anania Biblia sinodală 1982 milenism Mileniul Noul Testament Noul Testament 1979 traducerea Bibliei |

[6] Comments

Icircncep să cred că Biblia sinodală 1982 (retipărită icircn 1988 ) este una dintre cele mai ideologizate versiuni pe care le-am icircntacirclnit vreodată N-am cercetat-o sistematic dar ce am descoperit mai mult icircntacircmplător m-a făcut să mă crucesc

Par exemple expresia [ta] chilia ete (o mie de ani) care apare de 6 ori icircn Apoc 20 este tradusă prin bdquomii de anirdquo De ce Fiindcă bdquoo mie de anirdquo dă naşterea doctrinei mileniste iar ortodoxia este amilenistă deci icircn consecinţă şi textul biblic trebuie ldquoamelioratrdquo şi ldquoamilenizatrdquo

[Precizare ca interpret al Scripturii tind mai degrabă să fiu amilenist dar consider că traducerea textului grec trebuie făcută totuşi prin bdquoo mierdquo Indiferent dacă suntem a- pre- post- sau vehement antimilenişti trebuie să respectăm originalul]

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 47: Despre traducerea Bibliei

Justificarea traducerii bdquomii de anirdquo e dată de pr Ioan Mircea (revizor al NT 1979 preluat icircn Biblia 1982) icircn al său năstruşnic Dicţionar al Noului Testament (art bdquoIcircmpărăţia de mii de anirdquo) Să-i dăm microfonul autorului fiindcă bdquotoată pasărea pe limba ei piererdquo

bdquoCa să se traducă bdquoo mie de anirdquo ar fi trebuit să fie sau subiectul la singular (to chilia etos) sau (en chilia etos)rdquo [Notă hen este scris en (cu spirit lin şi accent ascuţit]

Am vagul sentiment că secvenţele propuse (to chilia etos sau hen chilia etos) sunt imposibile icircn greacă (am să verific) Icircn plus există la Josephus Antichităţi 12208 secvenţa ta chilia talanta (o mie de talanţi) care nu poate icircn niciun caz să fie tradusă cu bdquomii de talanţirdquo fiindcă icircn context se precizează mai icircnainte (12203) că e vorba de 1000

Modul icircn care au procedat cei cacircţiva teologi care au revizuit NT 1979 (vezi pagina de jurnal a lui Bartolomeu Anania) icircmi dă temei să cred că Biblia din 1982 este unică icircntre toate traducerile europene făcute icircn sec XX prin gradul ei de ideologizare Sigur afirmaţia ar trebui să fie şi demonstrată Deocamdată e o impresie Cacircndva am să verific mai icircn amănunt lucrurile

PS Bartolomeu Anania icircn traducerea lui dă o explicaţie amatoristă icircn nota de subsol de la Apocalipsa 20 favorizacircnd bdquomiile de anirdquo dar foloseşte şi bdquoo mie de anirdquo (de 2x din 6x) Nu prea icircnţeleg de ce să-i ameţim pe cititori icircn felul ăsta Măcar Biblia 1982 e consecventă icircn ideologia ei

24 ianuarie 2009

Corigenţi la istorie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Biserica Ortodoxă Romacircnă Cornilescu Istoria traducerii Cornilescu Rallu Callimachi scriere chirilică slavonă slujbe icircn slavonă Xenopol |

[17] Comments

Apucacircndu-mă eu cu mare sacircrg să fac un pic de ordine icircn stufărişul informaţional privitor la Cornilescu ajung să mă iau cu amacircndouă macircinile de cap cacircnd văd ce enormităţi se scriu despre contextul istoric icircn care a trăitlucrat Cornilescu

sparie gacircndul de seninătatea cu care sunt declamate ori puse icircn scris diverse informaţii neadevărate Promotorii lor (evanghelici icircn majoritate) par să nu-şi dea seama că se fac de racircs cu brio cacircnd le ia

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 48: Despre traducerea Bibliei

cineva la puricat informaţiile Să vedem cacircteva bdquomonstrerdquo din categoria ldquoMinte-mă dar minte-mă vacircrtosrdquo

Slujbe icircn slavonă bdquoPacircnă la unirea Principatelor Biserica Ortodoxă Romacircnă a fost parte a Bisericii Ortodoxe Ruse slujbele religioase făcacircndu-se icircn limba slavonărdquo (Alexandru Măianu Viaţa şi activitateahellip p 25 sn)

Fals 1 Biserica Ortodoxă Romacircnă n-a fost niciodată parte din Biserica Ortodoxă Rusă ci a depins de Constantinopol căpătacircndu-şi autocefalia icircn 1885 (prin tomosul sinodal din 25 aprilie 1885)

Fals 2 Slujbele religioase nu se mai făceau icircn slavonă de pe la 1700 Dosoftei (1624-1693) tradusese cărţile de slujbă icircn romacircneşte de la sfacircrşitul sec 17 Icircn Ţara Romacircnească rolul decisiv l-a avut Antim Ivreanul (1650-1716) O minimă cultură generală l-ar fi scutit pe autor de asemenea penibilităţi

Caractere slavone bdquoTraducerea Bibliei icircn limba romacircnă modernă care i-a luat patru ani a fost icircncepută de Cornilescu datorită () dificultăţii limbajului utilizat de traducerile existente icircn acea vreme care foloseau limba romacircnă arhaică [care o fi aia] şi caracterele slavonerdquo (Coperta unui DVD cu un simpozion despre Cornilescu)

Fals Din 1859 s-a renunţat la alfabetul chirilic de tranziţie Chiar şi cărţile tipărite icircnainte de 1859 aveau unele litere latine deci scrierea era pe jumătate latinizată Ediţiile Societăţii Biblice Britanice de după 1859 foloseau toate caractere latine Ediţiile NTBibliei publicate de Sf Sinod icircn perioada 1859-1914 foloseau şi ele caractere latine Nici vorbă să mai fi tipărit cineva cu caractere chirile icircn vremea lui Cornilescu

bdquoVinovatrdquo sau ba Se declară icircn mod repetat pe DVD-ul respectiv că limba ebraică nu are niciun termen pentru bdquovinovatrdquo Altfel spus oricacirct ţi-ai frămacircnta creierii să vrei să spui icircn limba ebraică despre cineva că e vinovat nu se poate Cacircnd colo o căutare sumară icircntr-un lexicon ebraic-englez a dat la iveală vreo 5 termeni care au sensul de bdquovinovatrdquo Pasez ebraiştilor mingea icircn speranţa că unul dintre ei ne va da terminologia completă

Prinţesa Rallu Callimachi de neam fanariot Fals grosolan Dacă ar fi avut curiozitatea să citească lucrarea lui Xenopol despre istoria casei Callimachi toţi cei care delirează neicircncetat despre originile greceşti ale Callimachilor ar fi descoperit că familia are sacircnge romacircnesc Citez un mic fragment din Xenopol bdquoFamilia Callimachi (Calmăşul) este interesantă şi prin faptul că sub un nume grecesc ascunde o fire adevărat romacircnească Genealogia aceasta deşi nu să urcă prea departe ndash icircnceputul

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 49: Despre traducerea Bibliei

viacului al XVIII-lea să icircntemeiază pe documente autentice şi arătări vrednice de crezare (hellip) Familia Callimachi a dat patru domni Moldovei un mitropolit şi mai multe personalităţi marcante icircncacirct a jucat un rol de căpetenie icircn viaţa publică a acestei ţări cu atacirct mai mult că toţi aceşti domni au fost icircnsămnaţi fie prin apucăturile lor reformatoare fie prin icircnsuşirile lor personale fie icircn sfacircrşit prin tragica lor soartărdquo

Cornilescu n-a fost călugăr Asta o spune ritos un domn care a ieşit dintr-o confesiune evanghelică şi a aderat icircn final la ortodoxie de unde scrie icircnverşunat icircn contra tuturor denominaţiunilor bdquoadverserdquo Văzacircnd el că evanghelicii icircl fac adesea preot pe Cornilescu (icircn mod eronat) s-a gacircndit probabil să contracareze falsul printr-un alt fals scriind anume pe blogul dumisale că D Cornilescu n-ar fi fost niciodată monah ci numai diacon Citez bdquoDe asemenea o alta informatie eronata vehiculata de protestanti este aceea ca Cornilescu ar fi fost ldquocalugar ortodoxrdquo Icircn realitate el a fost doar diacon fiind hirotonit icircn catedrala din Husi icircn anul 1916 anul icircn care si-a luat licenta icircn Teologie ortodoxardquo Cacircnd icirci scriu un email şi icircntreb pe ce se bazează afirmaţia primesc enigmaticul şi atotlămuritorul răspuns bdquoPe informatii publicerdquo

Icircn realitate Cornilescu a fost ierodiacon (călugăr diacon) Asta e clar pentru toţi cei care scriu despre el icircn presa religioasă interbelică Numai pentru domnul cu pricina nu e Dar să nu uităm că el nu se bizuieşte pe presă ori alte surse scrise ci pe bdquo(dez)informaţii publicerdquo

Ar mai fi cacircte şi mai cacircte dar n-avem vreme să le scriem toate că viaţa e prea scurtă să ne-o petrecem toată vacircnacircnd greşalele altora Numai că uneori se icircntacircmplă ca icircn bancul cu Ceauşescu la vacircnătoare icircn Africa bdquoUite un purvurdquo Şi atunci pac la răsboiu Şapte dintr-o lovitură

17 ianuarie 2009

Lexiconul grecesc al lui Cornilescu

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse | Etichete Dumitru Cornilescu

M-am icircntrebat adesea ce instrumente de lucru o fi folosit Cornilescu icircn traducerea Bibliei Din păcate nu ştim ce s-a ales de cărţile folosite de traducător la conacul prinţesei Ralu Callimaki (Stacircnceşti Botoşani) Şi totuşi indicii vin pe altă filieră

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 50: Despre traducerea Bibliei

Icircntr-un articol publicat icircn presa vremii Cornilescu icircşi apăra traducerea grecescului sabbatismos din Evrei 49 cu bdquoodihnă de sabatrdquo (deoarece fusese acuzat că dă apă la moară interpretărilor adventiste) Pentru a se justifica traducătorul citează o definiţie dintr-un lexicon englezesc Am avut astăzi inspiraţia să văd dacă nu cumva este vorba de Lexiconul lui Thayer (1828-1901) publicat icircn 1886 (ca traducere a lexiconului Wilke-Grimm 21879) şi revizuit icircn 1889 ldquoSurprise surpriserdquo Definiţia citată era chiar din bdquoThayerrdquo

Cu asta am mai pus o piesă icircn uriaşul puzzle care este icircn continuare bdquoatelierul de lucrurdquo al lui Cornilescu

Foto Joseph Henry Thayer (1828-1901) A predat la Harvard Divinity School din 1883 cacircnd a fost angajat ca asistent la catedra de Noul Testament

Lucrez acum la un material despre traducerea Cornilescu şi am observat că există anumite informaţii eronate (sau cel puţin icircndoielnice) care circulă despre traducerile lui

Conform unor surse (dr Alexa Popovici Alexandru Măianu Enciclopedia Bibliei Logos) Cornilescu ar fi publicat NT icircn 1921 şi Biblia icircn 1923 Eu icircnsă am ajuns la alte concluzii

1) Cornilescu a publicat Psaltirea şi NT icircn 1920 apoi toată Biblia icircn 1921 (Astea sunt informaţii confirmate din 2-3 reviste interbelice) Sunt dincolo de orice dubiu Am obţinut şi o fotocopie a paginii de titlu a NT 1920

2) A făcut o revizuire dar nu ştim cacircnd anume Se crede ca icircn 1923-1924 dar mă cam icircndoiesc fiindcă icircn 1922-1923 a fost scandalul la Cuibu-cu-Barza (prelungit pacircnă icircn primăvara 1924) şi icircn vara lui lsquo23 Cornilescu a lsquodemisionatrsquo plecacircnd icircn Anglia Icircn perioada aia zbuciumata nu prea cred să fi avut el timp de revizuiri Icircn plus icircn depozitul American Bible Society există o versiune din 1925 despre care cred ca e ceea ce trece drept ldquoCornilescu 1923Prime

3) A mai făcut o traducere literală publicată icircn 1931 (o am in bibliotecă)

Fac apel ldquope această calerdquo la cititorii care au ei icircnşişi (sau cunosc pe cineva care are) un exemplar din himerica ediţie 1923 despre care toată lumea scrie dar pe care nimeni n-a văzut-o ldquoicircn carne şi oaserdquo

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 51: Despre traducerea Bibliei

Poate cineva să confirme existenţa versiunii ldquoCornilescu 1923Prime altfel decacirct citacircnd din Alexa Popovici Alexandru Măianu sau Iosif Ţon

6 ianuarie 2009

Reeditarea Bibliei de la 1688 (MLD) continuă

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei Diverse şi foarte diverse Hear ye Hear ye | Etichete Adrian Muraru Biblia de la Bucureşti Dragoş Micircrşanu Eugen Munteanu Ioan Florin Florescu Ioana Costa Marius Cruceru Mihail Neamţu Monumenta Linguae Dacoromanorum Ştefan Colceriu |

[3] Comments

Celebra Biblie a lui Şerban Cantacuzino (1688 Bucureşti) a icircnceput să fie publicată pe fascicule ca parte a unei ediţii critice icircn 1988 sub titlul ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo De atunci au apărut 7 volume dar o vreme proiectul s-a icircmpotmolit

La sfacircrşitul anului trecut proiectul MLD a fost relansat sub conducerea prof univ dr Eugen Munteanu de la Universitatea ldquoAI Cuzardquo din Iaşi Munca rămasă pacircnă la terminarea proiectului este icircncă uriaşă dar noua echipă alcătuită din cercetători tineri icircl va duce probabil la bun sfacircrşit icircn următorii 6 ani (dacă totul merge conform planului)

ldquoMonumenta Linguae Dacoromanorumrdquo va avea 26 de volume fiecare de circa 1500 de pagini Cel de-al optulea volum va fi lansat icircn luna martie a anului 2009 de către Editura Universităţii ldquoAl I Cuzardquo iar lingviştii lucrează icircn acest moment la cel de-al nouălea volum ldquoEste o munca sisifică nu cred că exista un proiect de o asemenea amploare cel puţin nu icircn Romacircniardquo declară prof univ dr Vasile Isan rectorul Universităţii ldquoAl I Cuzardquo

Transcrierea textului chirilic

O parte dintre cercetători (filologii-paleografi) trebuie să facă migăloasa muncă de transcriere a vechilor texte romacircneşti chirilice Am gustat şi eu un pic din munca de transcriere icircn Germania (dar de pe text grecesc) şi pot spune că nu e joacă Cu o denumire mai exotică este ceea ce s-ar putea numi bdquomuncă de chinez bătracircnrdquo (dar poate nu chiar atacirct de migăloasă ca pictura pe bob de orez)

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 52: Despre traducerea Bibliei

Foto Pagina de titlu a Bibliei lui Şerban (1688)

Traduceri şi comentarii

Ceilalţi cercetători din echipă sunt clasicişti biblişti sau teologi şi vor face (1) traduceri ale cărţilor biblice din greceşte icircn romacircnă şi (2) comentarii ale cărţilor traduse Icircntre colaboratorii care au fost invitaţi să lucreze la proiect şi care au confirmat participarea se numără următorii Ştefan Colceriu (lingvist bursier NEC) Ioana Costa (conf univ dr la Univ Bucureşti) Marius Cruceru (conf univ dr la Univ bdquoEmanuelrdquo din Oradea) Ioan Florin Florescu (coordonator al proiectului bdquoSeptuaginta Poliromrdquo) Dragoş Micircrşanu (drd la Univ Leuven) Adrian Muraru (traducător al lui Origen) Mihail Neamţu (PhD Kingrsquos College)

Enumerarea de mai sus nu este exhaustivă cu voia dvs ultimul pe listă (ca Iliescu doar amacircndoi suntem săraci şi cinstiţi) am confirmat şi eu că particip

13 decembrie 2008

Să se revizuiască primeschellip

Posted by Vaisamar under Diverse şi foarte diverse Carte Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Noul Testament traducerea Bibliei Valeriu Anania revizuirea Noului Testament Noul Testament 1979 |

Icircncă de la primele studii comparate asupra traducerilor NT icircn limba romacircnă am nutrit bănuiala că revizuirea NT din 1979 a fost făcută extrem de neglijent fără grija cuvenită unei sarcini de asemenea anvergură Am găsit astăzi icircn Memoriile lui Valeriu Anania confirmarea intuiţiilor avute acum mai bine de doi ani Citez din capitolul bdquoO nouă versiune romacircnească a Biblieirdquo p 649

Patriarhul Iustin Moisescu fost profesor de specialitate se mărginise să ceară revizuirea Noului Testament de către trei profesori teologi dintre care doi universitari sub coordonarea directorului Institutului Biblic care eram eu Aşa se face că icircn biroul meu de editor a trebuit să moderez cacircteva reuniuni ale celor trei care icircşi prezentau porţiunile lucrate acasă spre a ajunge la un acord Atunci am constatat cu stupoare că nimeni nu propunea o confruntare cu originalul grecesc indispensabil

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 53: Despre traducerea Bibliei

icircntr-o asemenea muncă Mai mult unul din ei icircşi adusese TOB-ul (Traduction Œcumenique de la Bible) şi se căznea să traducă silabisind din franceză

Nu ştiu de ce Bartolomeu Anania scrie doar de trei revizori Din ceea ce ştiu eu la revizuirea din 1979 au participat pr prof C Corniţescu pr Ioan Mircea pr prof Nicolae Petrescu şi pr prof Dumitru Radu Dintre cei menţionaţi numai Ioan Mircea n-a fost profesor universitar

Una peste alta am devenit foarte curios să ştiu cine era atacirct de tambour de livre icircncacirct ne pouvait de TOB după cum altădată Calypso ne pouvait drsquoUlysse

22 februarie 2008

Arhiepiscopul Andrei Şaguna (1808-1873) faţă cu mica inchiziţie

Posted by Vaisamar under Din istoria traducerii Bibliei | Etichete Andrei Şaguna Biblia de la Blaj Biblia de la Buzău Filotei Heliade Rădulescu |

Leave a Comment

Cacircnd episcopul Filotei de Buzău a republicat textul Bibliei de la Blaj icircntr-o nouă ediţie icircn cinci volume (aşa-numita Biblie de la Buzău 1854-1856) episcopul A Şanguna nu a fost prea icircncacircntat Icirci detesta pe uniaţi şi Biblia lor Icircl detesta icircnsă icircn egală măsură dacă nu chiar mai mult pe I H Rădulescu şi proiectul lui de a traduce Biblia icircn mod independent la Paris Inamici pe toate fronturile Se cerea deci trecerea grabnică la acţiune Icircntr-o scrisoare către episcopul de Buzău datată 17 oct 1858 Şaguna ataca cele două probleme Iată ce-i răspunde Filotei icircntr-o epistolă datată noiembrie 1858

Prea Sf Voastră icircmi faceţi cunoscută dorinţa ce aveţi că Kiriarchiile noastre moldo-romacircne să ţie un sinod arhieresc unde să se anatemisească scrierile D-lui Eliade şi care sinod după o icircnţelegere cu Gubernul să adune toate scrierile pomenitului autor şi să le arză Aceasta rămacircne la hotăricircrea şi punerea la cale a consiliului tuturor Kiriarchilor noştri

Fiindcă Şaguna ceruse şi explicaţii asupra deciziei lui Filotei de a republica Biblia de la Blaj (un faux pas icircn opinia lui) Filotei icirci scrie icircn aceeaşi scrisoare

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi

Page 54: Despre traducerea Bibliei

Cacirct pentru observaţia ce frăţia Voastră faceţi asupra Bibliei tipărite de noi icircn anul 1854 şi asupra precuvacircntării icircntipărită la icircnceputul tomului V [Noul Testament nn] Eu vă icircncunoştiinţez baza pe care mrsquoam rezimat luacircnd de original anume Biblia de Blaj

Baza era că icircnsuşi fostul mitropolit al Moldovei Veniamin Costachi (1768-1846) recomandase Biblia de la Blaj atunci cacircnd Societatea Biblică Rusă icirci ceruse un exemplar de limbă romacircnă al cărui text să fie multiplicat şi distribuit icircn Moldova Cu referire la prefaţa tipărită de el icircn volumul V al Bibliei de la Buzău Filotei se apără

Aceasta este motivul ce mrsquoa făcut să icircntipăresc icircn Biblie cunoscuta precuvacircntare pe care icircnsă niciodată nrsquoam privitrsquoo nici o voiu privi de canonică ci numai ca o povăţuire icircnlesnicioasă spre priceperea icircnaltei demnităţi a Bibliei

Icircn anul următor icircn ianuarie Şaguna icirci răspunde următoarele

Să-mi fi spus mie aceasta altcineva că adecă răposatul mitropolit al Moldovei Veniamin a caracterizat biblia blăjeană pentru model de a se primi de către societatea rusească biblică nu o aş fi crezut dar icircnţelegacircndu-o dela Frăţia Ta nu mă icircndoesc despre adevărul acesta

După ce icirci mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a ajutat să tipărească şi el Biblia icircnzestracircndu-o cu o prefaţă [dar fără să adauge că textul Bibliei era de fapt tot cel blăjean cu mici modificări] Şaguna mai are o ultimă cerere

Este icircnsă una ce cutezu a ruga pe frăţia Ta ca din Exemplarile Bibliei frăţiei Tale care icircncă nu srsquoau vacircndut să binevoeşti a scoate afara foile acele din al V Tomu unde precuvacircntarea blăjană se află şi a retipări precuvacircntarea bibliei din tipografia noastră Icircn chipul acesta srsquoar tăia cacirctva prilejul pentru un eretic Eliad şi partizanii lui de a mai defăima obrăzniceşte pre Arhiereii noştri cei morţi şi cei vii

Soluţiile propuse sunt deci două (1) anatemizarea scrierilor lui Heliade şi arderea lor icircn colaborare cu ldquoGubernulrdquo (2) icircnlocuirea prefeţei blăjene din Biblia de la Buzău cu prefaţa lui Şaguna pentru a se ascunde meritele cărturarilor uniaţi