LUCRARE APARUTA CUSPRIJINUL MINISTERULUICULTURII DanielleFouilloux,AnneLanglois, AliceLeMoigne,Spiess, MadeleineThibault,ReneeTrebuchon DICTIONARCULTURALALBI , Traducere din limba franceza de ANA V ifj Stilizare de DIANA SIMIONESClJf;::, N NM8I 1998 LUCRARE APARUTA CUSPRIJINUL MINISTERULUICULTURII DanielleFouilloux,AnneLanglois, AliceLeMoigne,Spiess, MadeleineThibault,ReneeTrebuchon DICTIONARCULTURALALBI , Traducere din limba franceza de ANA V ifj Stilizare de DIANA SIMIONESClJf;::, N NM8I 1998 r Coperta de RAZVAN LUSCOV Danielle Fouilloux, Anne Langlois, Alice Le Moigne, Fran90ise Spiess, Madeleine Thibault, Renee Trebuchon DICTIONNAIRE CULTUREL DE LA BIBLE 1990 by Editions NATHAN,Paris 1990 by Editions du CERF, Paris Editura Nemira,1998 Comercializarea fnafararara acordul editurii este interzisii. Difuzare: Str. Crinului nr.19, sector 1,Tel.:668.54.10; 668.70.51; 223.48.54 Fax:668.70.51 Clubulciiriii:C.P. 26-38,ISBN 973-569-288-8 CUVANTINAINTE Pentruceacestdictionar? DclaJulesFerryII1COaCe,laicitateaIn s-amanikstalrrininlilturareardigiei din programeledei'l1vatilmiint.Astazi,()datacudOl1lolirealuptelmide()logice,IIIs()cielalea franceza i'ncep sa seimpunil pluralismul de opiniidreptullu(uror lalihertatea deAstkl facaparitianoiatitudinifatadefaptulreligios, plinede(olerantilde curio-zitate, care denota 0cerinta de acces totalla cultura. alaturideaceasta curiozitate-sesizahila, Intrc altele, Indomcniul editorial in cinematografie - ()ad,lnca ignoranta Iface ca patrimoniulculturalsa ramiinainacccsibiltinerilor saumarcluipublic. Intr-adevar,dinceIncemaimulticopii adoIcscentinuprimescnici0instructie rciigioasa. Oridt de Icgati am fide laicitate - ca respect alpluralitatii - nu ne resemnam la ignoranta.Printredisciplineie istoria,literatura, filozofia,artclesufcra denecu-rcferintclor fundamentale la care trimit neJncctat opcrcIclimhajul. Sc pare deci ca, absolut distinct de invatamantul religios propriu-zis, exista ncvoia dc a transmite eheile unui tezaur comun al intregii Europe. Dictionarul de fata a fost conceput pentru a raspunde tocmai acestei nevoi. Pentrucine? Initial II destinasem liceenilor, dintre careuniiprovin dinorizonturiculturale diverse: . magrebini,iranieni, imigranti dinOrientulIndepartat, africaniislamizati. Maiapoi, universitari, care intampinau dificuItati asemanatoare Ia cursuri, ne-au sugerat sa ne gandim Iastudentiidinprimiianidefacultate. colegis-audeclaratinteresatipentruei cerandu-ne cronologii,"De ce nu gandila vizitatorii muzee-lor?" ni s-a spus pe ici, pe colo. AstfeI am ajuns sa luam in eonsiderare 0categorie mai larga depotentiali cititori. Acest dictionar se adreseazatinerilor din ultimii ani de liceu deopotriva, tutu-ror cdor care, in mod ocazionaI, din curiozitate sau din considerente pedagogice, doresc sa descopere radacinile biblice aleculturii noastre. Dar unde sa aceste referinte, daea ICf. Le Alonde. 5 octombrieI 9RR, SondajI PSOS. r Coperta de RAZVAN LUSCOV Danielle Fouilloux, Anne Langlois, Alice Le Moigne, Fran90ise Spiess, Madeleine Thibault, Renee Trebuchon DICTIONNAIRE CULTUREL DE LA BIBLE 1990 by Editions NATHAN,Paris 1990 by Editions du CERF, Paris Editura Nemira,1998 Comercializarea fnafararara acordul editurii este interzisii. Difuzare: Str. Crinului nr.19, sector 1,Tel.:668.54.10; 668.70.51; 223.48.54 Fax:668.70.51 Clubulciiriii:C.P. 26-38,ISBN 973-569-288-8 CUVANTINAINTE Pentruceacestdictionar? DclaJulesFerryII1COaCe,laicitateaIn s-amanikstalrrininlilturareardigiei din programeledei'l1vatilmiint.Astazi,()datacudOl1lolirealuptelmide()logice,IIIs()cielalea franceza i'ncep sa seimpunil pluralismul de opiniidreptullu(uror lalihertatea deAstkl facaparitianoiatitudinifatadefaptulreligios, plinede(olerantilde curio-zitate, care denota 0cerinta de acces totalla cultura. alaturideaceasta curiozitate-sesizahila, Intrc altele, Indomcniul editorial in cinematografie - ()ad,lnca ignoranta Iface ca patrimoniulculturalsa ramiinainacccsibiltinerilor saumarcluipublic. Intr-adevar,dinceIncemaimulticopii adoIcscentinuprimescnici0instructie rciigioasa. Oridt de Icgati am fide laicitate - ca respect alpluralitatii - nu ne resemnam la ignoranta.Printredisciplineie istoria,literatura, filozofia,artclesufcra denecu-rcferintclor fundamentale la care trimit neJncctat opcrcIclimhajul. Sc pare deci ca, absolut distinct de invatamantul religios propriu-zis, exista ncvoia dc a transmite eheile unui tezaur comun al intregii Europe. Dictionarul de fata a fost conceput pentru a raspunde tocmai acestei nevoi. Pentrucine? Initial II destinasem liceenilor, dintre careuniiprovin dinorizonturiculturale diverse: . magrebini,iranieni, imigranti dinOrientulIndepartat, africaniislamizati. Maiapoi, universitari, care intampinau dificuItati asemanatoare Ia cursuri, ne-au sugerat sa ne gandim Iastudentiidinprimiianidefacultate. colegis-audeclaratinteresatipentruei cerandu-ne cronologii,"De ce nu gandila vizitatorii muzee-lor?" ni s-a spus pe ici, pe colo. AstfeI am ajuns sa luam in eonsiderare 0categorie mai larga depotentiali cititori. Acest dictionar se adreseazatinerilor din ultimii ani de liceu deopotriva, tutu-ror cdor care, in mod ocazionaI, din curiozitate sau din considerente pedagogice, doresc sa descopere radacinile biblice aleculturii noastre. Dar unde sa aceste referinte, daea ICf. Le Alonde. 5 octombrieI 9RR, SondajI PSOS. 6 DICTIONARCULTURALALBIBUEI nuairepere?CumsaIeinterpretezi,fliraunminimumdeexplicatii?Pentruaajungela textele-sursa, trebuie sa fiighidat, sa ai schita unui itinerar. Incercam, prin intermediul cartii noastre, sa va propunem cateva asemenea itinerare. Ceamales? Demersul nostru a fost mai cu seama unul pragmaticpedagogic. Experienta zilnica a orelor declasane-aingaduitsaobservam cu lacunele inmateriede religie: confundat cu Rusaliile, Fecioara Maria cu a treia f'aptura din Sfanta Treime ... Insa monopolulignoranteinu 11detinelevii:Intr-o carte recent aparuta, autorii Iiatribuie, cu multa dezinvoltura, luiPrometeu cuvintele luiloan Botezatorul:"EItrebuie sa creasca eu trebuie sa descresc." Maidelicatanis-a parut dcterminareace potfinumitefundamentaleIn domeniulcultural.Ne-am pus intrebarea:sanemarginim la unrepertoriu decapodopere, sau sa diu tamunele comori mai putin std'ilucitoare? Inceeace culturareligioasa,nune-ampropussaIntocmim0enciclopediea faptclor religioase, nici sa redactam 0sinteza etno-culturala a Iumii biblice. Exista dejasavantedeacestfel; Inmultimea de informatiipe careIefurnizeaza,cititoriimai neexperimentatiriscasa nuesentialul. Pe dealtaparte,nuam doritnicisa ne limitam la un "vocabular elementar" religios. Un dicponar lexical simplu cste util, desigur, dar rareoristimuleazacuriozitatea uneori,subpretextulclaritatii,poateducelasimplificari abuzive. Nuamvrut nicica, inmaterieliterara artistica, in general, sa intocmimuninventar exhaustiv al operelor ins pirate de Biblie: acest lucru ne posibiliHitile, fara a prezenta un veritabil interes pedagogic. Trebuia, de fapt, sa impreunam cele doua capete ale unui lant: pede0parte,informatiileadunate clasateInmariledictionarebiblice,iarpedealta, numaruI foarte mare de productii culturale - raspandite in timpspatiu - inc1use In diferitele manuale Pentru a nu-i descuraja pe cititori, am hotarat ca, in domeniul religios, sa ne marginim ladatelescrierilorbiblice,lasandprovizoriudeoparte(cuuneleexceptii)practicile, institutiile ec1eziale, liturghia, traditia ulterioara Noului Testament. Aceasta alegere ni s-a' parut priori tara deoareceaccesulla elementele fundamentale pe care s-a edificat cultura occidentala. Am retinut nume proprii, cuvinte de uz curent (suflet, inger ... ), termeni din viata rurala . care pentru multa lume pierdut Intelesul sacru (vita devie, neghina ... )expresii-ima-gine(tap poartastramta ... ).!AcestoraIe-amindicat,adeseori,etimologia, precizandlafiecaresemnificatiadin Biblie. obiectulnostrunuI-aconstituit istoria sfanta, a trebuit sa rezumam unele episoade ale acesteia. Uneori am aratat contaminarile de sens, datorate influentei altor culturi, sau denaturarile ce apar in folosirea curenta. Astfel, cuvantul sufletin sensullui actual reflecta dualismul care, la filozofii greci, Ie opune celor pecelespirituale,pecandinGeneza,sufletuleste"suflareavietii"pecare !UneleclivintenllreprezintatradllcerealInortermenibiblici,ciformanOli apecareallimbracat-o al1umitc cvenimente sallno\illnireligioase (Buna-Yestire, Paresimi, mess a etc.). ,...... CUVANTiNAINTE7 Dumnczcu0ofcratrupuluibarbatului aIfemeii.AItexempIu:amincercat,pentru cuvintclc ia(//inicrn, sa punem Inevidenta difcritelcstraturi de semnificatii, unele tardive, protcjatc dc0rcprelcntarc inimagini postcrioad'i Bihliei, altele provcnind dintr-o epoca In carenumeroasercligiivorhcaudespreinferncadespre monilor.Aceastanc-a pcrmissa nuneglijam prca mult aportulistorieila Imbogatirea vocahularului. In domeniuJproductiilor culturale, am procedat Intr-un mod relativ empiric. AHituridc "ciasici",aleciirornumcscimpuneau,nutrebuiaoarcsaIefaccmloc un orpictori contcmporani,unOI'scriitorimoderni,dinurmaadeseaneglijatiIIIprogramcle DcccsanuvalorificambogatelercsurseiconograficedinsccolulalXIX-lea, respinse dcuniiautori, saudeccsancglijam cincmatograful? De cc sanutrczim porta de descopcriri. fntr-o epod Incare facilitatilcreproduccriiimaginiloreditiile dehuzunar pun la lndcmana tuturar -In hihlioteci sau Inlibrarii - tot ccca cc altadata era rezervat doar unor cunoscatorihogatisauunOI'eruditi? Ramanca problema alegeriicuvintclora tlumclor scmniJ'icativc.Nuil!noram doza de arhitrar)idcaJcatoriuascleqiei Intreprinse,motivalaliepaJctalargaaIIIcare ampornit.SpcramInsaca, cumc.cudc1'cctclclui, acestdictionar dcrcrcrintcvafila fcldeColositorcarczumatclc dinmitologia greco-romuna, larg rftspanditcclcvi. Am tinutmaialcs ca accia carc-lvor citi, i'iceievrci, musulll1anisau atci, sa nu ficdc cxprimarca noastra.'E adcvarat ca ansamblulvocahuluruluirctinut su(!crcaza ooptid maidegraba dccatcvreiascasaumusulmana.dcoarccea"utorii,pictorii, muzicieniicaredominatraditiaeuropeanapanaInpcrioadadintrecclcdouarazboaie mondialc sunt, Inmarca lor majoritate, intlucntati de Dc atunci, desigur, lumca l11usulmanaaiqit dincxotismulIncare0fngradeauprcjudedltilenoastre,iarscriitori rcprczentativi aiculturiiprccum Elie Wiesel sau Isaac Bashevis Singer, au cucerit o larga audienta. Suntem primii careca, in viitor, sa se redeseopcre $isa se facamai hinc cunoseute capodopercle culturiitinute prca mult timpsub obroc, din pricina dominaticieonfesiuniloraantisemitismelorlarvaresauviolente.Darsanu tree em cu vederea ca scopul nostru nu cste de a rememora, pentru el fondulreligios uitat, cimaidegraba de a regasi Inaccsta originea, necontenit meditatareinterpretata, a patrimoniuluiintelectualm'}joritar din Europa $idin America. Autorii I Amalcssascriemnllmelc"Yahve". dcvenitlinterrnenfrecvent111cliltLIra contcmporana, dar trebllicamintit ci1acest cllvantnllestcpronllntatniciodata de cvrei. 6 DICTIONARCULTURALALBIBUEI nuairepere?CumsaIeinterpretezi,fliraunminimumdeexplicatii?Pentruaajungela textele-sursa, trebuie sa fiighidat, sa ai schita unui itinerar. Incercam, prin intermediul cartii noastre, sa va propunem cateva asemenea itinerare. Ceamales? Demersul nostru a fost mai cu seama unul pragmaticpedagogic. Experienta zilnica a orelor declasane-aingaduitsaobservam cu lacunele inmateriede religie: confundat cu Rusaliile, Fecioara Maria cu a treia f'aptura din Sfanta Treime ... Insa monopolulignoranteinu 11detinelevii:Intr-o carte recent aparuta, autorii Iiatribuie, cu multa dezinvoltura, luiPrometeu cuvintele luiloan Botezatorul:"EItrebuie sa creasca eu trebuie sa descresc." Maidelicatanis-a parut dcterminareace potfinumitefundamentaleIn domeniulcultural.Ne-am pus intrebarea:sanemarginim la unrepertoriu decapodopere, sau sa diu tamunele comori mai putin std'ilucitoare? Inceeace culturareligioasa,nune-ampropussaIntocmim0enciclopediea faptclor religioase, nici sa redactam 0sinteza etno-culturala a Iumii biblice. Exista dejasavantedeacestfel; Inmultimea de informatiipe careIefurnizeaza,cititoriimai neexperimentatiriscasa nuesentialul. Pe dealtaparte,nuam doritnicisa ne limitam la un "vocabular elementar" religios. Un dicponar lexical simplu cste util, desigur, dar rareoristimuleazacuriozitatea uneori,subpretextulclaritatii,poateducelasimplificari abuzive. Nuamvrut nicica, inmaterieliterara artistica, in general, sa intocmimuninventar exhaustiv al operelor ins pirate de Biblie: acest lucru ne posibiliHitile, fara a prezenta un veritabil interes pedagogic. Trebuia, de fapt, sa impreunam cele doua capete ale unui lant: pede0parte,informatiileadunate clasateInmariledictionarebiblice,iarpedealta, numaruI foarte mare de productii culturale - raspandite in timpspatiu - inc1use In diferitele manuale Pentru a nu-i descuraja pe cititori, am hotarat ca, in domeniul religios, sa ne marginim ladatelescrierilorbiblice,lasandprovizoriudeoparte(cuuneleexceptii)practicile, institutiile ec1eziale, liturghia, traditia ulterioara Noului Testament. Aceasta alegere ni s-a' parut priori tara deoareceaccesulla elementele fundamentale pe care s-a edificat cultura occidentala. Am retinut nume proprii, cuvinte de uz curent (suflet, inger ... ), termeni din viata rurala . care pentru multa lume pierdut Intelesul sacru (vita devie, neghina ... )expresii-ima-gine(tap poartastramta ... ).!AcestoraIe-amindicat,adeseori,etimologia, precizandlafiecaresemnificatiadin Biblie. obiectulnostrunuI-aconstituit istoria sfanta, a trebuit sa rezumam unele episoade ale acesteia. Uneori am aratat contaminarile de sens, datorate influentei altor culturi, sau denaturarile ce apar in folosirea curenta. Astfel, cuvantul sufletin sensullui actual reflecta dualismul care, la filozofii greci, Ie opune celor pecelespirituale,pecandinGeneza,sufletuleste"suflareavietii"pecare !UneleclivintenllreprezintatradllcerealInortermenibiblici,ciformanOli apecareallimbracat-o al1umitc cvenimente sallno\illnireligioase (Buna-Yestire, Paresimi, mess a etc.). ,...... CUVANTiNAINTE7 Dumnczcu0ofcratrupuluibarbatului aIfemeii.AItexempIu:amincercat,pentru cuvintclc ia(//inicrn, sa punem Inevidenta difcritelcstraturi de semnificatii, unele tardive, protcjatc dc0rcprelcntarc inimagini postcrioad'i Bihliei, altele provcnind dintr-o epoca In carenumeroasercligiivorhcaudespreinferncadespre monilor.Aceastanc-a pcrmissa nuneglijam prca mult aportulistorieila Imbogatirea vocahularului. In domeniuJproductiilor culturale, am procedat Intr-un mod relativ empiric. AHituridc "ciasici",aleciirornumcscimpuneau,nutrebuiaoarcsaIefaccmloc un orpictori contcmporani,unOI'scriitorimoderni,dinurmaadeseaneglijatiIIIprogramcle DcccsanuvalorificambogatelercsurseiconograficedinsccolulalXIX-lea, respinse dcuniiautori, saudeccsancglijam cincmatograful? De cc sanutrczim porta de descopcriri. fntr-o epod Incare facilitatilcreproduccriiimaginiloreditiile dehuzunar pun la lndcmana tuturar -In hihlioteci sau Inlibrarii - tot ccca cc altadata era rezervat doar unor cunoscatorihogatisauunOI'eruditi? Ramanca problema alegeriicuvintclora tlumclor scmniJ'icativc.Nuil!noram doza de arhitrar)idcaJcatoriuascleqiei Intreprinse,motivalaliepaJctalargaaIIIcare ampornit.SpcramInsaca, cumc.cudc1'cctclclui, acestdictionar dcrcrcrintcvafila fcldeColositorcarczumatclc dinmitologia greco-romuna, larg rftspanditcclcvi. Am tinutmaialcs ca accia carc-lvor citi, i'iceievrci, musulll1anisau atci, sa nu ficdc cxprimarca noastra.'E adcvarat ca ansamblulvocahuluruluirctinut su(!crcaza ooptid maidegraba dccatcvreiascasaumusulmana.dcoarccea"utorii,pictorii, muzicieniicaredominatraditiaeuropeanapanaInpcrioadadintrecclcdouarazboaie mondialc sunt, Inmarca lor majoritate, intlucntati de Dc atunci, desigur, lumca l11usulmanaaiqit dincxotismulIncare0fngradeauprcjudedltilenoastre,iarscriitori rcprczentativi aiculturiiprccum Elie Wiesel sau Isaac Bashevis Singer, au cucerit o larga audienta. Suntem primii careca, in viitor, sa se redeseopcre $isa se facamai hinc cunoseute capodopercle culturiitinute prca mult timpsub obroc, din pricina dominaticieonfesiuniloraantisemitismelorlarvaresauviolente.Darsanu tree em cu vederea ca scopul nostru nu cste de a rememora, pentru el fondulreligios uitat, cimaidegraba de a regasi Inaccsta originea, necontenit meditatareinterpretata, a patrimoniuluiintelectualm'}joritar din Europa $idin America. Autorii I Amalcssascriemnllmelc"Yahve". dcvenitlinterrnenfrecvent111cliltLIra contcmporana, dar trebllicamintit ci1acest cllvantnllestcpronllntatniciodata de cvrei. mCnONARCULTURALAtBIBLIEI CUMsACONSULTAMDICTIONARUL ., Pentrucomoditatea consultariiam alesciasificareaalfabetica.ArticoleleIuatesc;parat invita la 0cercetare pluridisciplinara1a regrupari in jurul cate unuipersonaj, alunui loc, a1unei Jocultrimiterijorcoreiateior permitecaarticolelesanudevina excesiv delungi, propunand piste de regrupari pentru lucrari tematice. Indicii de la sfarsitul lucrarii folosirea dictionarului.' La articolul "Rafail", luat ca exemplu, textul trimiterile sugereaza 0prelungire pe tema ,.oamenilngeri" (in literaturain cinematografie). Iconografiaindicele "Rembrandt" atragatentiaasupraluiRembrandt capictor alBibliei. LecturacartiiluiTobit (referinte) conduce spre imaginea unui Dumnezcu binevoitorpermite abordarea notiunii de "pronic/ providenta". Totodata Insa,fiecarecititor va putca creeze trascelcluiproprii:0dlatorie ini-tiaticadinEdeninIerusalimulceresc,0dlatoriegeograficadelaDrpanaInEgipt. caliHorii in timp etc. p cultural" cdntinahd,. inordine: LOC:lltiunf$lproverbe ft;&E) utifjzate in . vorbireapurebtfi,prqveniwJrjirect dintextql bibIic:{detil1taprecis#5i:.:-ensul figareazJ in notlJii "au In continuaica locuriwlli; Referinte din matii clasici ai literaturii IraIlceze -textt::ie putand fiapologetli:e"il1Jotal i zaioare' Siillpolemice antireligioase"i[1spirate nemijiocit,,ting.findjrea.bibJiclisaL! indrcptilfecarre acesteia .. Uneoride Huntincadratefntr-o probiemaricli. IntHW corent.intr:.o perioada. Referinteiconograficc"(Icon,),aJe:;eceJ mai ade256 9 mCnONARCULTURALAtBIBLIEI CUMsACONSULTAMDICTIONARUL ., Pentrucomoditatea consultariiam alesciasificareaalfabetica.ArticoleleIuatesc;parat invita la 0cercetare pluridisciplinara1a regrupari in jurul cate unuipersonaj, alunui loc, a1unei Jocultrimiterijorcoreiateior permitecaarticolelesanudevina excesiv delungi, propunand piste de regrupari pentru lucrari tematice. Indicii de la sfarsitul lucrarii folosirea dictionarului.' La articolul "Rafail", luat ca exemplu, textul trimiterile sugereaza 0prelungire pe tema ,.oamenilngeri" (in literaturain cinematografie). Iconografiaindicele "Rembrandt" atragatentiaasupraluiRembrandt capictor alBibliei. LecturacartiiluiTobit (referinte) conduce spre imaginea unui Dumnezcu binevoitorpermite abordarea notiunii de "pronic/ providenta". Totodata Insa,fiecarecititor va putca creeze trascelcluiproprii:0dlatorie ini-tiaticadinEdeninIerusalimulceresc,0dlatoriegeograficadelaDrpanaInEgipt. caliHorii in timp etc. p cultural" cdntinahd,. inordine: LOC:lltiunf$lproverbe ft;&E) utifjzate in . vorbireapurebtfi,prqveniwJrjirect dintextql bibIic:{detil1taprecis#5i:.:-ensul figareazJ in notlJii "au In continuaica locuriwlli; Referinte din matii clasici ai literaturii IraIlceze -textt::ie putand fiapologetli:e"il1Jotal i zaioare' Siillpolemice antireligioase"i[1spirate nemijiocit,,ting.findjrea.bibJiclisaL! indrcptilfecarre acesteia .. Uneoride Huntincadratefntr-o probiemaricli. IntHW corent.intr:.o perioada. Referinteiconograficc"(Icon,),aJe:;eceJ mai ade256 9 $J ( 1S II .a .ll p , " ) BIBLIA Ceeaeeestedesemnatprintermenulgeneralde"Biblie"eonstituiepentruevrei "cartea inspirata"; aeeasta e respectata deopotriva de musulmani, care cunosc unele parti ale ei prin intermediul Coranului. Cuvantul Biblie vine din grecesculbibJia, "Cartile" (sfinte), provenit la randullui dinbublas, "papirus", dupa numcleByblos, eelcare detinea controluleomertului cu papirus, Nascuta din traditii orale, grupatetranspuse Inscris de-a lungul timpului, Biblia este un ansamblu extrem de compozit, alcatuit din carti - unele semnate, altele anonime - ce au stilurigenuri foarte diferite; aceste carti au fost create In decurs de peste zece secole (vezi cronologia generala, p. 230). Pentruevrei,Bibliaestealcatuitadintreimariparti:Tara(sau"Lege a" ,numitaPentateucul,deoarececuprindeprimelecincicarti),Nebiim("Prorocii"- daraceasta denumireacopera ceeacealtiinumesc"Caqileistorice") Ketubim("Scripturile", adica tot restul; vezi cuprinsul Bibliei ebraice, p.13). Sein iudaism, ca Biblia safiedesemnataprintermenulTaNaK(formatdinprimeleliterealecuvintelorTara, Nebiim Ketubim)sauprincuvantulTara,intelesintr-unsensmailargoEsteceeace numesc "Vechiul Testament", spre deosebire de "Noul Testament" , care Ie apaqine numai lor. Acesta din urma cuprinde ce1e patru evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistolele (sau "Scrisorile") Apocalipsa. Pentru maimuM yom adopta acest vocabular, in tarile cu populatie majoritar " Vechiul Testament, la origine scris in ebraica* 1, contine insa cateva pasaje in aramaica. Unele caqi, pastrate doar de iudaismul alexandrin, s-au transmis numai in Ele sunt considerate deuterocanonice*de catrecatolici apocrife*decatre evreiprotestanti.(Cincidintreelesunt considerate insaunanimdreptapocrife;vezicuprinsul Bibliei p.13.) Nu se mai pastreaza, desigur, nici unul dintre manuscrisele originale, ci numai copii ale unor copii. Cele mai vechi manuscrise ale Vechiului Testament au fost descoperite in 1948 la Qumran*, pe tarmulMariiMoarte(inprimulrand,unsuIcuprinzand cartealuiIsaia, aproape completa, darmulte alte fragmente).Ele dovedesc uimitoarea calitate a muncii * A se consulta articoluldindicfionaL 1 Alfabetulebraiccuprindenllmaiconsoane, Innumarde22, deunde0diversitatea transcripfiilor ce restabilescvocalele. Mlllte nllme proprii ebraice sunt ortografiate aici dupa folosirea cllrentu In franceza (n.fr.: Inromana). $J ( 1S II .a .ll p , " ) BIBLIA Ceeaeeestedesemnatprintermenulgeneralde"Biblie"eonstituiepentruevrei "cartea inspirata"; aeeasta e respectata deopotriva de musulmani, care cunosc unele parti ale ei prin intermediul Coranului. Cuvantul Biblie vine din grecesculbibJia, "Cartile" (sfinte), provenit la randullui dinbublas, "papirus", dupa numcleByblos, eelcare detinea controluleomertului cu papirus, Nascuta din traditii orale, grupatetranspuse Inscris de-a lungul timpului, Biblia este un ansamblu extrem de compozit, alcatuit din carti - unele semnate, altele anonime - ce au stilurigenuri foarte diferite; aceste carti au fost create In decurs de peste zece secole (vezi cronologia generala, p. 230). Pentruevrei,Bibliaestealcatuitadintreimariparti:Tara(sau"Lege a" ,numitaPentateucul,deoarececuprindeprimelecincicarti),Nebiim("Prorocii"- daraceasta denumireacopera ceeacealtiinumesc"Caqileistorice") Ketubim("Scripturile", adica tot restul; vezi cuprinsul Bibliei ebraice, p.13). Sein iudaism, ca Biblia safiedesemnataprintermenulTaNaK(formatdinprimeleliterealecuvintelorTara, Nebiim Ketubim)sauprincuvantulTara,intelesintr-unsensmailargoEsteceeace numesc "Vechiul Testament", spre deosebire de "Noul Testament" , care Ie apaqine numai lor. Acesta din urma cuprinde ce1e patru evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistolele (sau "Scrisorile") Apocalipsa. Pentru maimuM yom adopta acest vocabular, in tarile cu populatie majoritar " Vechiul Testament, la origine scris in ebraica* 1, contine insa cateva pasaje in aramaica. Unele caqi, pastrate doar de iudaismul alexandrin, s-au transmis numai in Ele sunt considerate deuterocanonice*de catrecatolici apocrife*decatre evreiprotestanti.(Cincidintreelesunt considerate insaunanimdreptapocrife;vezicuprinsul Bibliei p.13.) Nu se mai pastreaza, desigur, nici unul dintre manuscrisele originale, ci numai copii ale unor copii. Cele mai vechi manuscrise ale Vechiului Testament au fost descoperite in 1948 la Qumran*, pe tarmulMariiMoarte(inprimulrand,unsuIcuprinzand cartealuiIsaia, aproape completa, darmulte alte fragmente).Ele dovedesc uimitoarea calitate a muncii * A se consulta articoluldindicfionaL 1 Alfabetulebraiccuprindenllmaiconsoane, Innumarde22, deunde0diversitatea transcripfiilor ce restabilescvocalele. Mlllte nllme proprii ebraice sunt ortografiate aici dupa folosirea cllrentu In franceza (n.fr.: Inromana). 12DICTIONARCULTURALALBIBUEI caci deosebirile dintre manuscrise realizate la momente diferite, In deeursul mai multor secole. suntnclnsemnate. o uriasamunca dereeenzare de eomparare a tuturor manuseriselor (tinandseama de cele vechitraduceri, maialesingreaca, latinasiriana)apermis sa sestabilcasca untextcvasioricial,care deacuminainteeahazapentrutoateeditiileinlimha originara prinurmarc, pentru to atetraducerile in alte limhi. Manuscriselc importantepe pergament(Sinai{icus,Alcxandrinus.Vatican us) dateaza dinsecoleleIV -Vd.Cr. eontin atatVechiulTestament. cat NoulTestament.. Celmaivechipapirus datat125d.Cr., cstcunfragmentdinEvanghclia luiloan, descopcritInEgipt:elatestacaaccastascriereeracunoscuta.Incadepcatunci,pana departedeloculcide obar)ie. BibliaestccarteaceamairaspanditaInlumc,tradusa- i'ntotalitatesaupartial- in aproximati\'IX()()delil1lhi)idialecte.Pclangaraptulcaainspiratnenumarateopere de artiLscpo atespuneca\..'aal11odclat.inlumcaoccidentala.culturaaicarcil11()stenitori suntcm. p BIBlIA 13 CUPRINSULBIBLIEI EBRAICE CanonulBiblicicbraicc,stabilitdeevreiidinPalcstinala inceputulerciestc pastratdeevrciimoderniinccea ce VechiuI Tcstament.deprotestanti.EInu continede catcartilechraice.cuexceptiacartilorscriseingrecqtc asuplimentclor alEsterei alluiDaniel. Biblia ebraica cuprinde treiparti, Inunnatoarea ordine: I.LEGEA(Pentateucul) 1.Gcncza(dcscmnataprinprimelc cuvintc aletextul ui:,.La Inceput"). 2.ExodulC,Accstca suntnUl1lelc"). 3.Lcviticul(.,S iI Y ahye 1 I-achematpc Moisc"). 4.NUl11eriic,.Inpustia"). 5.Dcutcronol11ul(,.AccstcPATIMI. MOABITI Popor' vecineuIsrael, laestde MareaMoartaintresec.XIII$iVI1.Cr. Stramo$ul eponim este Moab, fiullui Lot'" $i alfiieei sale mai mari; fratele lui Amon (Gn 19,37). MOISE In eb. Mose, a carui etimologie populara e:"seos din ape" (Ex 7 ,10). Intr-adevar, prune evreunaseutinvremeaasupririipoporului. sauinEgipt,Moiseeste"scos dinape"de MOISE141 fiieafaraonului"(Ex2,5), care hotara5te sa i sc dca 0edueatie egipteana. Neinteles defratiide neam eu el (Ex2,11), enevoitsa fugaIntaraMadian . Pe candoile,Dumnezeu i se arata inmijloeuIunuiIntUcari iI trimiteeliberczepoporul(Ex3).In ciudaopozitieifaraonului,Moise fratele sau Aaron"izbutesc sa tread poporul evreu prinmare(Ex14).Totitravcrseazaapele farasaseude,darcarelcurmaritorilor egiptenisunti'nghitite deval uri(Ex14,27). Moise i'iconduce pc evrciprinpan a Ia Sinai". unclei'l1eheieLegamantu!" euDUI11-nezcu(Ex1Sl):acolo DecaloguJ" inscrispetahJck Legii(Ex24,12). Coboranddepcmunteiluminatde i'ntalnirea CllDumnezeu, gasqte poporuI inehinandu-selaviteluldeaUf,fauritcu aprobarea luiAaron (Ex 32). Maniat, Moise farama in hucati statui asparge tablele din piatra (Ex32,1 Sl).Dumnezeu 15ivarcinnoi Legamantul IivacianoitablealeLegii (Ex 34). DupaintamplariledinSinai,evreiii?i continuadrumulprinMoisetrebuie sa induremurmurele, parerile derau ne-eredintelepoporuluifatadeLegamant.In ajung in campiile din Moab, la rasa-rit de PamantuI'" Fagaduin(ei. Moise ilde pe Muntele Nebo, apoi moare (Dt 34,1-5). Este greude recompusfiguraistorica a lui Moise, deoarece textele sunt izvorate din maimultetradi!ii,preocupareaeelorcare Ie-au redactat nefiind sa scrie 0biografie, ci sacelebreze mantuirea de Dumne-zeu prin Moise. InVT, Moise enumit pro-roe*,sluga'", -prietenalluiDumnezeu, mij-locitor.EIesteciilauzarecunoseutadetoti evrei. NT ii pomene$te adeseori numele: Moise aparecamijloeitorulTorei*,pecareIsus "nu a venitsa 0strice, cisa 0implineasca" (Mt5,17). 142MOLOH Este prezent impreuna cu Ilie * in episo-dulSchimbarii la Fata*(Mt 17). Matei, ob-servandconvergentaunoramanunte,11 pe Isus drept un nou Moise. loan scrie: "Legea a fost data prin Moise, harul adevarulne-auvenitprinIsusCristos"(In 1 ,17). Lit.Saint-Amant,Moisemilntllit,1653,idila eroica.Vigny,Poemeantieemoderne,1837, "Moise":singuratatea omuluialesdeDumnezeu. Freud, Moise Iji monoteismul, 1939:tatat detestat, venerat, asasinat. Faulkner, Coboarff, Moise,1942: artrebuisavinaMoisepentruafiBeniaminiiprizonieriaifaraonilor.ElieWiesel, Ce/ebratiebiblieff,1976.PierreEmmanuel,Tu, "Moise",suitiide23depoe memisticeinspirate dinpovestea luiMoise. Icon.ClausSluter,FilntilnaluiMoise,grup sculptat,1404, Dijon. Michelangelo, Moise,1516, statuie, Roma. Botticelli,SeenedinviaraluiMoise,1483, Roma. Tintoretto, Moise izbe!jte stilnea, sec. XVI, DomenicoFeui, rugulaprins, sec.XVII,Viena.NicolasPoussin,salvat dinape,1638,Paris.Rembrandt,Moisesparge tableJeLegii,1659, Berlin. Marc Chagali, Moise primind tableJe Legii, 1956, Nisa. Cin. Cecil B. De Mille, Cele zece porunci, 1956. MOLOH Leviticul face aluzie la sacrificarea unor copii prin ardere. "Din copiii tai sa nu dai in slujbaluiMoloh"(Lv18,21).Esteyorba despre un rit canaanean adoptat de unii evrei inimprejurarideosebite(2R17,17),dar condamnat in mod formaldeproroci de intregul popor (2R 3;27). Dupa unii autori, Moloh ar fi 0divinitate, dupa altii ar ins em-na un tip de jertfa votiva. Lit. FIaubert areluat ideea unuizeuMoloh a evocat, 1'nSalammbO,1862, obiceiulbarbar al jertfiriicopiilor, 1'ntr-ostatuieavandcapde taur. E yorba probabil de 0confuzie cu acel cult al lui Kronos practicat la Cartagina. MONEDA Moneda nu a aparut in Israel decat dupa Exil(sec.VI i. Cr.).Pana atunci, plati1ese faceaufie in natura (capete de vita, cereale, uleisauYin),fieprintr-oanumita cantitate demetal(aur,argintsauarama)carese cantarea;unitatea de masuraera sic1ul(eb. de la"a cantari"), devenit apoi unitatemonetara.Celmaidesfolositera argintul, iar termenuI kesef, "argint", numea atat metalul, catmoneda. Metalul sede obicei in lingouri, darsub diferite alte forme(discuri, placi, ine1e),avanduneoriunsemnceindica greutatea. Monedapropriu-zisaaaparutprinsec. VII,inAsiaMica;eaafostadoptatade greci, apoi s-a raspandit cu repeziciune in tot Orientul Apropiat, mai ales datoritaPrimelemonedeeraudine1ectrum(aliaj nativdeaur argint);ulteriors-aubatut monede din aur, ca de pilda darica,din ar-gint, in special drahma - moneda greceasdi raspandita in tot bazinul mediteranean, care a fost adesea imitata. Se foloseau de aseme-nea monede feniciene (de Tyrde Sidon). DreptuI de a bate moneda eraconsiderat unprivilegiu,pentrucaindica0anumita autonomie politica. Persaniisa-1 acorde provinciilor lor - inc1usiv Iudeei. Se-leuciziiaufostmaiputin liberali:substa-panirea lor n-auexistat decatfoarteputine monede curat acelea numai din bronz. Se intelege, prin urmare, importanta simbolicaamonedelorpurtiindefigialui Cezar (Mt 22;20-21) sau a celor consfintind ocuparea Ierusalimului prin inscriptia Judea capta;ori,dimpotriva,amonedelorbatute cuinscriptiiebraiceintimpulcelordoua matj rascoale impotriva romanilor. In vremea lui Cristos, monedele ce1e mai des intrebuintate erau cele din argint:dinarul (drahma),reprezentiindprettiluneizilede lucru,avandcamultiplididrahma(2)tetradrahma (4)sau statirul (Mt17 ;27), echi-valent alsic1ului fenician folosit pentru plata dilriicatre Templu;ce1edinbronz:obolul*, calcaleptaua sestertul (roman). Romaniiutilizau 0monedadinaurcurat: aureus. Talantul (6000 de drahme, Mt18,24) nuera decat 0unitate de cont (n.tr.:0 denu-mire pentru sumele monetare mari). MORMANT SfiintulMormant:- PUNEREAIN MORMA.NT. Dupa Matei, Isus, adresandu-'se cartura-filor" fariseilor",arfiexclamat:"Vai voua,drturarilor fariseilorfatarnici!Ca scmanaticumormintclecdcvaruite,care pc din afara se arata frumoase, inauntru insa suntplinedeoaselcmortilor detoata nccuratia"(Mt 23,27). L&P.Expresia:mormintcv.iruitcatrecut111 vorbirea p[lstrCll1du-.,itoala 1'or\a. Lapropriu,inseamnapatrimoniuI transmisfiilorunuibarbat decedat. Inantichitateaisraelitanuexistatesta-ment scris. Dupa obiceiullegea din vechi-me,parteacuvenitafiuluiceluimaimare eradedoua orimaiinsemnata decatafra-ti10rmai mici (Dt 21,17). Dar in cilrtile biblice revine adesea tema fiuluiceluimaimaredeposedatdeunul dintre ceilalti frati(vezi Gn 25;23; 48,17-19 etc.);explicatia consta in aceea cilDumne-zeusausadicqte,ina1tasau coboarapecinevrea,rasturnandlegile Metaforic, atunci cand Durnnezeu declara:"Israelestefiulmeu intai-nascut" (Ex 4;22), el il desemneaza drept privilegiat alFilgaduintei sale. Cristos, la randu-i, e "cel maimare din-trefoartemultifrati". destinata luisituturorcelorlalticomostenitorieste cerurilor SRm8,17).- LEGA-MANT, PRIMUL NASCUT. MUSTAR salbaticaregrauntefoarte mici, dar inaltimea plantei poate atinge pana MUZIcA143 latreimetri. Intr-oparabola"Isuscompara Imparatia':'luiDumnezeu cu ungrauntede lainceputminuscuI,vadeveniun copac,pasarile cerului vor gasi adapost increngile lui (Mt13,31-32). Cu alta ocazie, Isus Ie uceni-cilor sai lipsa de credinta: "Adevarat graiesc voua:dad yeti avea credinta cat un gdiunte devetizicemunteluiacestuia: Muta-tc deaicidincolo, 5iseva muta;5i nimicnuvafivouacuneputinta"(Mt 1720). - IMPARATIE, PARABOLA. L&P.Marcdt ungduntcdemuyt.tr(iv1c -+.:'11-32:Lc13.IH-19):la il1ceputfoartemic.dar ci'iciel1tsauimjJunator l1laitflrziu. MUZICA. Bibliaatestavcchimeamuziciicbraice (Gn 4,21). Era apreciata cu ocazia serbarilor InfamiIie,a deznodamantuluifericitalunor conflicte, a ceremoniilor - inclusiv de doliu -de la curtea regala;pastorul turma in acordurile muzicii (IS 16,18). David canta laharfasaulaluthinfataChivotuluiori pentru a-Ivindeca pe Saul de melancolie. Toateceremoniilereligioaseerauinso-titedemuzicil.Bibliamentioneazavreo zece instrumente muzicale. Identificarea lor exacta nu este totdeauna posibiIa, decat prin asemanarecuinstrumente asiriene, babilo-niene sau egiptene. Psalmii 98 150 men-tioneazaharfa(kinnor),precum titera, trambitele, cornuldin corn de tapori deberbec),luthul,tamburina(instrument pentrufemei),cavalul(unsbidefIaut) , chimvalele "sunatpare sau zanganitoare". Panaacum,peteritoriulpalestinianau fost gasite numai doua perechi de chimvale unmaner desistru(instrument egiptean, folosit apoiin Grecia). oreconstituireamuziciidinepoca biblicilafostpropusarecentdeSuzanne Haik Vantura in Muzica biblic5 reveJatii, dar Iucrarea face obiectul multor polemici. 142MOLOH Este prezent impreuna cu Ilie * in episo-dulSchimbarii la Fata*(Mt 17). Matei, ob-servandconvergentaunoramanunte,11 pe Isus drept un nou Moise. loan scrie: "Legea a fost data prin Moise, harul adevarulne-auvenitprinIsusCristos"(In 1 ,17). Lit.Saint-Amant,Moisemilntllit,1653,idila eroica.Vigny,Poemeantieemoderne,1837, "Moise":singuratatea omuluialesdeDumnezeu. Freud, Moise Iji monoteismul, 1939:tatat detestat, venerat, asasinat. Faulkner, Coboarff, Moise,1942: artrebuisavinaMoisepentruafiBeniaminiiprizonieriaifaraonilor.ElieWiesel, Ce/ebratiebiblieff,1976.PierreEmmanuel,Tu, "Moise",suitiide23depoe memisticeinspirate dinpovestea luiMoise. Icon.ClausSluter,FilntilnaluiMoise,grup sculptat,1404, Dijon. Michelangelo, Moise,1516, statuie, Roma. Botticelli,SeenedinviaraluiMoise,1483, Roma. Tintoretto, Moise izbe!jte stilnea, sec. XVI, DomenicoFeui, rugulaprins, sec.XVII,Viena.NicolasPoussin,salvat dinape,1638,Paris.Rembrandt,Moisesparge tableJeLegii,1659, Berlin. Marc Chagali, Moise primind tableJe Legii, 1956, Nisa. Cin. Cecil B. De Mille, Cele zece porunci, 1956. MOLOH Leviticul face aluzie la sacrificarea unor copii prin ardere. "Din copiii tai sa nu dai in slujbaluiMoloh"(Lv18,21).Esteyorba despre un rit canaanean adoptat de unii evrei inimprejurarideosebite(2R17,17),dar condamnat in mod formaldeproroci de intregul popor (2R 3;27). Dupa unii autori, Moloh ar fi 0divinitate, dupa altii ar ins em-na un tip de jertfa votiva. Lit. FIaubert areluat ideea unuizeuMoloh a evocat, 1'nSalammbO,1862, obiceiulbarbar al jertfiriicopiilor, 1'ntr-ostatuieavandcapde taur. E yorba probabil de 0confuzie cu acel cult al lui Kronos practicat la Cartagina. MONEDA Moneda nu a aparut in Israel decat dupa Exil(sec.VI i. Cr.).Pana atunci, plati1ese faceaufie in natura (capete de vita, cereale, uleisauYin),fieprintr-oanumita cantitate demetal(aur,argintsauarama)carese cantarea;unitatea de masuraera sic1ul(eb. de la"a cantari"), devenit apoi unitatemonetara.Celmaidesfolositera argintul, iar termenuI kesef, "argint", numea atat metalul, catmoneda. Metalul sede obicei in lingouri, darsub diferite alte forme(discuri, placi, ine1e),avanduneoriunsemnceindica greutatea. Monedapropriu-zisaaaparutprinsec. VII,inAsiaMica;eaafostadoptatade greci, apoi s-a raspandit cu repeziciune in tot Orientul Apropiat, mai ales datoritaPrimelemonedeeraudine1ectrum(aliaj nativdeaur argint);ulteriors-aubatut monede din aur, ca de pilda darica,din ar-gint, in special drahma - moneda greceasdi raspandita in tot bazinul mediteranean, care a fost adesea imitata. Se foloseau de aseme-nea monede feniciene (de Tyrde Sidon). DreptuI de a bate moneda eraconsiderat unprivilegiu,pentrucaindica0anumita autonomie politica. Persaniisa-1 acorde provinciilor lor - inc1usiv Iudeei. Se-leuciziiaufostmaiputin liberali:substa-panirea lor n-auexistat decatfoarteputine monede curat acelea numai din bronz. Se intelege, prin urmare, importanta simbolicaamonedelorpurtiindefigialui Cezar (Mt 22;20-21) sau a celor consfintind ocuparea Ierusalimului prin inscriptia Judea capta;ori,dimpotriva,amonedelorbatute cuinscriptiiebraiceintimpulcelordoua matj rascoale impotriva romanilor. In vremea lui Cristos, monedele ce1e mai des intrebuintate erau cele din argint:dinarul (drahma),reprezentiindprettiluneizilede lucru,avandcamultiplididrahma(2)tetradrahma (4)sau statirul (Mt17 ;27), echi-valent alsic1ului fenician folosit pentru plata dilriicatre Templu;ce1edinbronz:obolul*, calcaleptaua sestertul (roman). Romaniiutilizau 0monedadinaurcurat: aureus. Talantul (6000 de drahme, Mt18,24) nuera decat 0unitate de cont (n.tr.:0 denu-mire pentru sumele monetare mari). MORMANT SfiintulMormant:- PUNEREAIN MORMA.NT. Dupa Matei, Isus, adresandu-'se cartura-filor" fariseilor",arfiexclamat:"Vai voua,drturarilor fariseilorfatarnici!Ca scmanaticumormintclecdcvaruite,care pc din afara se arata frumoase, inauntru insa suntplinedeoaselcmortilor detoata nccuratia"(Mt 23,27). L&P.Expresia:mormintcv.iruitcatrecut111 vorbirea p[lstrCll1du-.,itoala 1'or\a. Lapropriu,inseamnapatrimoniuI transmisfiilorunuibarbat decedat. Inantichitateaisraelitanuexistatesta-ment scris. Dupa obiceiullegea din vechi-me,parteacuvenitafiuluiceluimaimare eradedoua orimaiinsemnata decatafra-ti10rmai mici (Dt 21,17). Dar in cilrtile biblice revine adesea tema fiuluiceluimaimaredeposedatdeunul dintre ceilalti frati(vezi Gn 25;23; 48,17-19 etc.);explicatia consta in aceea cilDumne-zeusausadicqte,ina1tasau coboarapecinevrea,rasturnandlegile Metaforic, atunci cand Durnnezeu declara:"Israelestefiulmeu intai-nascut" (Ex 4;22), el il desemneaza drept privilegiat alFilgaduintei sale. Cristos, la randu-i, e "cel maimare din-trefoartemultifrati". destinata luisituturorcelorlalticomostenitorieste cerurilor SRm8,17).- LEGA-MANT, PRIMUL NASCUT. MUSTAR salbaticaregrauntefoarte mici, dar inaltimea plantei poate atinge pana MUZIcA143 latreimetri. Intr-oparabola"Isuscompara Imparatia':'luiDumnezeu cu ungrauntede lainceputminuscuI,vadeveniun copac,pasarile cerului vor gasi adapost increngile lui (Mt13,31-32). Cu alta ocazie, Isus Ie uceni-cilor sai lipsa de credinta: "Adevarat graiesc voua:dad yeti avea credinta cat un gdiunte devetizicemunteluiacestuia: Muta-tc deaicidincolo, 5iseva muta;5i nimicnuvafivouacuneputinta"(Mt 1720). - IMPARATIE, PARABOLA. L&P.Marcdt ungduntcdemuyt.tr(iv1c -+.:'11-32:Lc13.IH-19):la il1ceputfoartemic.dar ci'iciel1tsauimjJunator l1laitflrziu. MUZICA. Bibliaatestavcchimeamuziciicbraice (Gn 4,21). Era apreciata cu ocazia serbarilor InfamiIie,a deznodamantuluifericitalunor conflicte, a ceremoniilor - inclusiv de doliu -de la curtea regala;pastorul turma in acordurile muzicii (IS 16,18). David canta laharfasaulaluthinfataChivotuluiori pentru a-Ivindeca pe Saul de melancolie. Toateceremoniilereligioaseerauinso-titedemuzicil.Bibliamentioneazavreo zece instrumente muzicale. Identificarea lor exacta nu este totdeauna posibiIa, decat prin asemanarecuinstrumente asiriene, babilo-niene sau egiptene. Psalmii 98 150 men-tioneazaharfa(kinnor),precum titera, trambitele, cornuldin corn de tapori deberbec),luthul,tamburina(instrument pentrufemei),cavalul(unsbidefIaut) , chimvalele "sunatpare sau zanganitoare". Panaacum,peteritoriulpalestinianau fost gasite numai doua perechi de chimvale unmaner desistru(instrument egiptean, folosit apoiin Grecia). oreconstituireamuziciidinepoca biblicilafostpropusarecentdeSuzanne Haik Vantura in Muzica biblic5 reveJatii, dar Iucrarea face obiectul multor polemici. N NAB! (Eb., "proroc, profet".) Icon.DinIX9lpanaInlX99,ungrupde pictoritineriaactivatsubnumeleNabi;intentia lor era saproclame 0noua evangheliea picturii. "Eiaucrezutcapentrufiecareemotie,pentru fiecaregandomenescexistacateunechivalent plastic, decorativ, 0frumusete corespunzatoare", ascris criticulAurier. Acest grup Iicuprindea pe PaulSerusier, Maurice Denis, PaulRanson, Pierre Bonnard, Georges Lacombe, Ker-Xavier Roussel siEdouard Vuillard. In afara temelor religioase, ei abordat subiecte dinviata intima, de familie. MauriceDenis,LuptaluiIacovClilngerul, 1892, St-Germain-en-Laye; Paradisul,1912, Paris. NABOT Locuitor din valea Yizreel, refuzase sa-si yandavialuiAhab *,regeleluiIsrael. Regina Izabela * a poruncit sa fie lapidat* ca blasfemator, astfelAhabapututsa-iia via. Prorocul Ilie* i-a prezis lui Ahab prabu-caseisaledreptpedeapsapentru aceasta nedreptate (IR 21). NABUCODONOSOR Rege alBabilonului, 605-562. Sub con-ducereasaimperiulneobabilonianacu-nos cut cea mai mare inflorire. Invingator al faraonuluiNekolaKarkemis(605),a cuceritSiria Pa1estina.In601,pentrua zdrobi 0rascoala a lui Ioiachim*, rege1e lui Iuda (2R 24), a hotarat ca !ara acestuia sa fie trecutaprinfoe sabie,asediindIerusali-mul, care a trebuit sa capituleze. Noul rege, Ioiachin, fiulluiIoiachim, a fostdeportat la Babilon"impreuna cu slujitoriicapeteniile militare. Unchiulsau, Sedechia", urmandu-i latron,s-arasculatimpotrivaluiNabuco-donosor, care a Incercat din nousa asedieze Ierusalimulin anuI588. In587, Ierusalimul a cazut; a fost ars jefuit, templul distrus, iar popula!ia luata in robie25). A treia de-portareaavutlocin582.In574,Nabuco-donosoracuceritTyruI apornit0noua expedi!ie impotriva Egiptului (Iez 26,7). Estetipulregeluiputernic tiranic.A fost deopotriva un mare constructor: palate, gradinisuspendate,ziduriledeincintaale BabilonuIui. Lit.Evreicele,tragediedeRobertGarnier, 1583: despotulbabiloniansa Ii se taie gatul printilorcopiilor de origine evreiasdi. Lui Sedechia, regele luiIuda, Ii sunt ochii. Muz.Giuseppe Verdi, Nabuco, opera, 1842. NAIM(VA.DUVADIN... ) Langa Nairn- astaziNain,in sudul Galileei, la poalele Muntelui Tabor-Isus a intalnit un cortegiu funerar. "Duceau la groapa unmort,singurul copilalmamei sale,ea era vaduva" (Lc 7,12). Cuprins de mila, Isusa rostit:"Tinere, !ie i!izic, scoa-la-te." Atunci mortul s-a ridicata inceput sa vorbeasca. NARD Parfum pe care Maria* I-aturn at peca-pullui Isus, aflat la masa la Simon Leprosul, fn Este yorba, fara indoiala, despre extractul unei plante din Indii (Mt 26,6;Mc 14,3). NASTEREADOMNULUI (NATIVITATE) (Lat., luiIsus,po-vestita de Luca (Lc 2,1-7), a carei celebrare estefixataarbitrar lasolsti!iuldeiama.-+ CRACIUN. "Nativitate"se oricetab lou lui Isus. ., Lit. SfantulloanalCrucii,Romantele,sec. XVI,Domnului":bucuriaomuluilacrimile luiDumnezeu . Icon.Na.,tereaDomnului,GiovanniPisano, amvonulde'laSanAndrea,Pistoia,13()1; MesteruldinFlemaIIe, sec. XV, Dijon;deiaMoulins,1475,Autun;Correggio,1522, Dresda. Albrecht Altdorfer, Noaptea Sfantii,1520, Berlin. Georges deLa Tour, Nou-niiscuwl,1640, Rennes. Paul Gauguin, Na$terea lui Cri"to."1896, Mtinchen. ->MAGI, PASTORI. NATAN Profetcareaexercitat0mareinfluen!a asupra lui David*, L-a convins sa nu constru-iasca,,0casa"pentruDumnezeu,intrucat Dumnezeu Ii vaconstruilui0casa,asigu-randperenitatea' dinastieisale(2S7,1-7). NatanI-amustratperegepentruadulterul corniscu *pentruinUiturarealui Urie;aprevestitmoarteacopiluluipecare David 11avusesede la(2S12,13). I-a luiDavidcaDumnezeu11 ca rege pe Solomon* a izbutit sa-l impunapeacestainlupte1epentrusucce-siune (IR 1,11-40). NATANAIL (Eb.,"Dumnezeuda".)Ucenicallui Isus,originar dinCanaGalileei.Aparede doua ori in Evanghelia lui loan (1,43-5121,2), In aceste imprejurari ii arata lui Isus unatasament entuziast sitineresc. ,, NEBO145 Lit.Desigurnuintamplatori-adatGide, in Bucatelepiimantului,1897,numeledeNatanail tanarlllllisaudiscipol,pecarevreasa-Iinvete "zellil entuziast". NAZARET SatdinGalileeaSuperioaraundea crescutIsus.Deschisa larginfluen!elor pa-gane, Galileea era privita cu dispre! de auto-ritatiledelaIerusalim.Asadarexista0 batjocoritoare in"Nazarinea-nul"(Mt26,71)- sau"Galileal!ul"(Mt 26,69)- careisedadealuiIsus.Inlumea semitica,uceniciiluieraunumi!i"nazari-neni" (Fp 24,5), in timp ce in lumea greco-ro-manaIisespuneacuprecadere(de la "Cristos"). NEAMURI Grup de familiisau de clanuri aflate sub autoritateacapetenii,traindin !inut.Dupatradi!ie,Israelareca structurafundamentaladouasprezecenea-muri,aicaror eponimisuntcei doisprezece fii ai lui Iacov: Ruben, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zebulon, Iosif, Beniamin, Dan, Neftali, Gad Dar aceasta lista va suferimulteschimbaride-a lungultim-pului(Levidispare,Iosifsedespartein Efraim si Manase etc.). Laapoi lain Canaan, impar!ireateritoriuluireflecta0situa!ie destul de complexa. De fapt, ce1e douaspre-zeceneamuricorespundmaidegrabiiunei vointe politice (organizarea in douasprezece districtesubSolomon,lR 4,7),decat unei situa!ii reale. NEBO(Muntele"') Munte situat in Transiordania, la varsa-rea Iordanului, de unde se vad Marea* Moar-ta si oaza Ierihonului. De acolo a contemplat PamantulFiigaduintei,carei-ara-masinterzisfiindcaseindoise decuvantul lui Dumnezeu. Acolo amurit (Dt 32,49). N NAB! (Eb., "proroc, profet".) Icon.DinIX9lpanaInlX99,ungrupde pictoritineriaactivatsubnumeleNabi;intentia lor era saproclame 0noua evangheliea picturii. "Eiaucrezutcapentrufiecareemotie,pentru fiecaregandomenescexistacateunechivalent plastic, decorativ, 0frumusete corespunzatoare", ascris criticulAurier. Acest grup Iicuprindea pe PaulSerusier, Maurice Denis, PaulRanson, Pierre Bonnard, Georges Lacombe, Ker-Xavier Roussel siEdouard Vuillard. In afara temelor religioase, ei abordat subiecte dinviata intima, de familie. MauriceDenis,LuptaluiIacovClilngerul, 1892, St-Germain-en-Laye; Paradisul,1912, Paris. NABOT Locuitor din valea Yizreel, refuzase sa-si yandavialuiAhab *,regeleluiIsrael. Regina Izabela * a poruncit sa fie lapidat* ca blasfemator, astfelAhabapututsa-iia via. Prorocul Ilie* i-a prezis lui Ahab prabu-caseisaledreptpedeapsapentru aceasta nedreptate (IR 21). NABUCODONOSOR Rege alBabilonului, 605-562. Sub con-ducereasaimperiulneobabilonianacu-nos cut cea mai mare inflorire. Invingator al faraonuluiNekolaKarkemis(605),a cuceritSiria Pa1estina.In601,pentrua zdrobi 0rascoala a lui Ioiachim*, rege1e lui Iuda (2R 24), a hotarat ca !ara acestuia sa fie trecutaprinfoe sabie,asediindIerusali-mul, care a trebuit sa capituleze. Noul rege, Ioiachin, fiulluiIoiachim, a fostdeportat la Babilon"impreuna cu slujitoriicapeteniile militare. Unchiulsau, Sedechia", urmandu-i latron,s-arasculatimpotrivaluiNabuco-donosor, care a Incercat din nousa asedieze Ierusalimulin anuI588. In587, Ierusalimul a cazut; a fost ars jefuit, templul distrus, iar popula!ia luata in robie25). A treia de-portareaavutlocin582.In574,Nabuco-donosoracuceritTyruI apornit0noua expedi!ie impotriva Egiptului (Iez 26,7). Estetipulregeluiputernic tiranic.A fost deopotriva un mare constructor: palate, gradinisuspendate,ziduriledeincintaale BabilonuIui. Lit.Evreicele,tragediedeRobertGarnier, 1583: despotulbabiloniansa Ii se taie gatul printilorcopiilor de origine evreiasdi. Lui Sedechia, regele luiIuda, Ii sunt ochii. Muz.Giuseppe Verdi, Nabuco, opera, 1842. NAIM(VA.DUVADIN... ) Langa Nairn- astaziNain,in sudul Galileei, la poalele Muntelui Tabor-Isus a intalnit un cortegiu funerar. "Duceau la groapa unmort,singurul copilalmamei sale,ea era vaduva" (Lc 7,12). Cuprins de mila, Isusa rostit:"Tinere, !ie i!izic, scoa-la-te." Atunci mortul s-a ridicata inceput sa vorbeasca. NARD Parfum pe care Maria* I-aturn at peca-pullui Isus, aflat la masa la Simon Leprosul, fn Este yorba, fara indoiala, despre extractul unei plante din Indii (Mt 26,6;Mc 14,3). NASTEREADOMNULUI (NATIVITATE) (Lat., luiIsus,po-vestita de Luca (Lc 2,1-7), a carei celebrare estefixataarbitrar lasolsti!iuldeiama.-+ CRACIUN. "Nativitate"se oricetab lou lui Isus. ., Lit. SfantulloanalCrucii,Romantele,sec. XVI,Domnului":bucuriaomuluilacrimile luiDumnezeu . Icon.Na.,tereaDomnului,GiovanniPisano, amvonulde'laSanAndrea,Pistoia,13()1; MesteruldinFlemaIIe, sec. XV, Dijon;deiaMoulins,1475,Autun;Correggio,1522, Dresda. Albrecht Altdorfer, Noaptea Sfantii,1520, Berlin. Georges deLa Tour, Nou-niiscuwl,1640, Rennes. Paul Gauguin, Na$terea lui Cri"to."1896, Mtinchen. ->MAGI, PASTORI. NATAN Profetcareaexercitat0mareinfluen!a asupra lui David*, L-a convins sa nu constru-iasca,,0casa"pentruDumnezeu,intrucat Dumnezeu Ii vaconstruilui0casa,asigu-randperenitatea' dinastieisale(2S7,1-7). NatanI-amustratperegepentruadulterul corniscu *pentruinUiturarealui Urie;aprevestitmoarteacopiluluipecare David 11avusesede la(2S12,13). I-a luiDavidcaDumnezeu11 ca rege pe Solomon* a izbutit sa-l impunapeacestainlupte1epentrusucce-siune (IR 1,11-40). NATANAIL (Eb.,"Dumnezeuda".)Ucenicallui Isus,originar dinCanaGalileei.Aparede doua ori in Evanghelia lui loan (1,43-5121,2), In aceste imprejurari ii arata lui Isus unatasament entuziast sitineresc. ,, NEBO145 Lit.Desigurnuintamplatori-adatGide, in Bucatelepiimantului,1897,numeledeNatanail tanarlllllisaudiscipol,pecarevreasa-Iinvete "zellil entuziast". NAZARET SatdinGalileeaSuperioaraundea crescutIsus.Deschisa larginfluen!elor pa-gane, Galileea era privita cu dispre! de auto-ritatiledelaIerusalim.Asadarexista0 batjocoritoare in"Nazarinea-nul"(Mt26,71)- sau"Galileal!ul"(Mt 26,69)- careisedadealuiIsus.Inlumea semitica,uceniciiluieraunumi!i"nazari-neni" (Fp 24,5), in timp ce in lumea greco-ro-manaIisespuneacuprecadere(de la "Cristos"). NEAMURI Grup de familiisau de clanuri aflate sub autoritateacapetenii,traindin !inut.Dupatradi!ie,Israelareca structurafundamentaladouasprezecenea-muri,aicaror eponimisuntcei doisprezece fii ai lui Iacov: Ruben, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Zebulon, Iosif, Beniamin, Dan, Neftali, Gad Dar aceasta lista va suferimulteschimbaride-a lungultim-pului(Levidispare,Iosifsedespartein Efraim si Manase etc.). Laapoi lain Canaan, impar!ireateritoriuluireflecta0situa!ie destul de complexa. De fapt, ce1e douaspre-zeceneamuricorespundmaidegrabiiunei vointe politice (organizarea in douasprezece districtesubSolomon,lR 4,7),decat unei situa!ii reale. NEBO(Muntele"') Munte situat in Transiordania, la varsa-rea Iordanului, de unde se vad Marea* Moar-ta si oaza Ierihonului. De acolo a contemplat PamantulFiigaduintei,carei-ara-masinterzisfiindcaseindoise decuvantul lui Dumnezeu. Acolo amurit (Dt 32,49). 146NECURJiTlE NECURATIE La origine, este necurat tot ce te face inapt de a Iua parte la cult (contactul cu un cadavru, cu sange, unele boli, rclatiile sexuale) sau tot ceesteexclusdincult(anumiteanimale); maiintaise evidentiaza unpunct de vedere ritual,nu unul moral (vezi LvlIla 15).Prorocii,inschimb,vorinsistaasupra curatirii inimii (Is1,16). Pelinie,Isusva condamnafor-malismullacareaajunsuneorilegeapri-vind curatiava aminti ca pe om IIspurca defaptceeace-iiesedininima(Mt15)-20).---+ISOP. NEGHINA Cuvantuldesemncazainmodconven-tionalansamblulburuienilor,darmaieu seama 0mica graminee ale carei graunte se pot aeoperi eu un soi de mucegai ee produce ameteala(ebriacuminNeghina este simbolul Adesparti graulde neghina inseamna a face 0triere a indivizilor. Dupa 0parabola a luiIsus,unom aseman at grau intarina sa, dar lucratorii au observat ca graul e deneghina azvarlita in timpulnoptiideun Proprietarulsanufie smulsa prea curand, deteama ca impreuna cu buruiana sa nu fiesmulsgraul. Despar-tirea se va face in momentul (Mt 13,24-30). L.&P. Adesparfj grau] de neghjna. Asemifnazazanje:numele grecescalneghi-nei, zjzanjon, adat cuvantului "zazanie", care In aceasta expresie are sensul de discordie. NEGUSTORIIDINTEMPLU InTemplu'"seinstalaseranegustoride animale pentru jertfazarafi care schimbau bani, la tejghele. Cand s-a urcat Isus delaCapernaumlaIerusalimpentrua celebra intrandinTempluafost cuprins de 0manie'" aprinsa:a facut un bici dinfranghii i-aizgonitdeacolopecei care preschimbau "casa Tatalui (sau) intr-o casa de negustorie"(In 2,13-16). L.&P.:Vegustorji dintemplu:ceicare cxploa. tcaza sacrlllpentruaobtine unprofitCinanciar. Icon.ISLISizgonindu-i pe negListoridinTem. plu: dinbronz,sec.XII.SanZeno.Verona: basorelief din sec. XII. St-Gilles dllGard:Giotto. 13()6. Padova: EIGreco,1614. Madrid: Giovanni Castiglione. sec. XVII, Paris; Jordaem, sec. XVII, Paris.lose-MariaSert,1926, Vic. Afuz.ZolUinKodiily.I,usi7.gonindu-i pe ne gu.,tori dinTemplu.motet,1934. NICODIM evreu.Evanghelialuiloanni-I arataintretinandu-seintimpulnoptiicu Isus, care iispune:"De nu se va cineva dinapa dinDuh,nuvaputeasa intre in ImparatialuiDumnezeu"(In3).Nicodim estementionatpentruadouaoad Inepi-sodula?ezarii luiIsus Inmormant; claduce mirulmiresmele necesare pentru rmbalsa-marea Invatatorului (In19,39). Icon.-->PUNEREA IN MORMANT. NINIVE situat pe malul stang alTigrului, a fostrntemeiat rnmileniulIII I.Cr. Regcle asirianSenaherib(705-681)afacutdineI capital asa,pecareainzestrat-ocuforti-ficatii ?i palate (2R 19,36; Is37,37). Prorocii o transforma In simbolul violentei tiranice al idolatriei (Na 3,1-15; So 2,13-15), ceea ce rntareste si mai mult caracteruluniversal al transmisdecartealuiIona"',in care Ninive seeste iertata. A fost distrusa in anu16121. Cr. subloviturile babilonienilorale mezilor. Lit. John Dos Passos, ManhattanTransfer, 1925: metropola New York,Ia Inceputul sec. XX, este la felde corupru caNinive.li vor trebui secun-de luiDumnezeu alSabbatului pentru a 0nimici. NOE Descendent aIluiCain'"prinLamek, in vremea potopului*Arca'" pentru ocroti familia speciile animale pe care Dumnezeuvreasa Iefereascadepedeapsa cuvenita oamenilor (Gn 6-7). E considerat descoperitorul vinificatiei. Ham"', unul dintre cei trei fiiaisih(ceila1ti dOlfimd SemIafct). a fostblestcmat pentru ca a vamt goliciunea taraluisau pc cand donnea, r;lpus de hautura. i'oeestedrcptcredinciosulsalvatdin citaclism datorita l!1crederiilui Incu\"antul divin(Si 44,17-18). Icon. San-Marco dinBctia iui '\'oc.l7lozaicdinsec.XIV.PaOlOL'cello, Bleste-marealuiHam.1450.Florcr;ta.Michelangelo. Beti;;luiSoc.1512, Roma.\Iarc Chagall, Icrtfa fui Soc.193] . :\i,;a. .Soe s:Arca. gravura, MariJe uiijitOIji ale lui TheodoredeBry, ,;ec.XVI.->ARCA. NOLIMETANGERE (La!.. ,.Nu rnaatinge".) Cuv'inte pe care, dupaloan20,11-18,IsusiIe-ar11adresat MarieidinMagdala".Aceasta,care-Iluase drept un gradinar, I-a recunoscut abia atunci dnd a chcmat-o pc nume. S-a aruncat la pi-cioarele lui ?ia strigat:,.Rabbuni"(adresare maisolcmna dec atRabbi");atunciIsusi-a cerut:"Numaatinge,caciIncanum-am suit la Tatal meu, cimergi lafra!iimei ... " Icon.Cristo!>aJdtandu-j-seAlariej Magdalena. sau Soli me tangere:Duccio dJBuonmsegna,ln La Maesta,13 J 1. Siena: Fra Angelico, 144{), F1orenra; Tirian, 1511.Londra; CorreggIO, sec. XVI, Madrid; Graham Sutherland, sec. XX, Chichester; Maurice Denis, sec.XX, St-Germain-en-Laye. NORI Unadintremanifestarileprezenteidi-vine. "lar Domnul mergea inaintea lor:ziua rntr-unstalpdenor,aratandu-Iecalea,iar noaptea rntr-unstalpdefoe,luminandu-Ie, casapoatamerge ziua noaptea"(Ex 13,21-22);in termenides erieeartea biblicaaExoduluidlatoriasprepustiea israelitilor, la iesirea din Egipt. No'riisiInsotescteofaniile'"din Vechiul (Is 4,5). In NT, Dumne-zeu se arata subformaunui nor luminos rn momentul Schimbarii la Fata'" a lui Isus (Mt 17,5).InFapteleApostolilor,IsusIise dupamoarteucenicilorsai NlJMERE141 pcr;truaIepro miteI)uhul apoinorl-aIuatdesubochiilor"(Fp1,9).In rTIOITlcntulfntoarcerji Fiului el pciInnoralb.eu0scceraInmana:ceasul pamantuluia sosit CAp14,14), Icon.Cdc doua colmme din bronz de laintrarea TemolulliiluiSolomon dir;Ierusalirnsirrlboiizau st9.lpulde noreelde focamintite inExod. Inscer;e!eSchimbarijla lnaltiirit'"si .';donl1irii l\1aiciiapar totdeaunanori.mo.!alesTnlucrariledatDnddinsec.XVI-.XVIII. defoesunt0pedcapsi1fnfrico-L\"icola\ CC"JJc-:J..)'a.''!Dll[rfilnbir,i ;JApocaJip.,ei.taplseriedinsec.XIV,Angers. William Turner, Acincea pl;;gJ a C___.!!.ip1Ului, Lcndra:Ni;])ich'eaSodc)J;]ci.I xl )5,Londra.John Martin. Ziua mEniei sPUNEREA IN MORMANT. NINIVE situat pe malul stang alTigrului, a fostrntemeiat rnmileniulIII I.Cr. Regcle asirianSenaherib(705-681)afacutdineI capital asa,pecareainzestrat-ocuforti-ficatii ?i palate (2R 19,36; Is37,37). Prorocii o transforma In simbolul violentei tiranice al idolatriei (Na 3,1-15; So 2,13-15), ceea ce rntareste si mai mult caracteruluniversal al transmisdecartealuiIona"',in care Ninive seeste iertata. A fost distrusa in anu16121. Cr. subloviturile babilonienilorale mezilor. Lit. John Dos Passos, ManhattanTransfer, 1925: metropola New York,Ia Inceputul sec. XX, este la felde corupru caNinive.li vor trebui secun-de luiDumnezeu alSabbatului pentru a 0nimici. NOE Descendent aIluiCain'"prinLamek, in vremea potopului*Arca'" pentru ocroti familia speciile animale pe care Dumnezeuvreasa Iefereascadepedeapsa cuvenita oamenilor (Gn 6-7). E considerat descoperitorul vinificatiei. Ham"', unul dintre cei trei fiiaisih(ceila1ti dOlfimd SemIafct). a fostblestcmat pentru ca a vamt goliciunea taraluisau pc cand donnea, r;lpus de hautura. i'oeestedrcptcredinciosulsalvatdin citaclism datorita l!1crederiilui Incu\"antul divin(Si 44,17-18). Icon. San-Marco dinBctia iui '\'oc.l7lozaicdinsec.XIV.PaOlOL'cello, Bleste-marealuiHam.1450.Florcr;ta.Michelangelo. Beti;;luiSoc.1512, Roma.\Iarc Chagall, Icrtfa fui Soc.193] . :\i,;a. .Soe s:Arca. gravura, MariJe uiijitOIji ale lui TheodoredeBry, ,;ec.XVI.->ARCA. NOLIMETANGERE (La!.. ,.Nu rnaatinge".) Cuv'inte pe care, dupaloan20,11-18,IsusiIe-ar11adresat MarieidinMagdala".Aceasta,care-Iluase drept un gradinar, I-a recunoscut abia atunci dnd a chcmat-o pc nume. S-a aruncat la pi-cioarele lui ?ia strigat:,.Rabbuni"(adresare maisolcmna dec atRabbi");atunciIsusi-a cerut:"Numaatinge,caciIncanum-am suit la Tatal meu, cimergi lafra!iimei ... " Icon.Cristo!>aJdtandu-j-seAlariej Magdalena. sau Soli me tangere:Duccio dJBuonmsegna,ln La Maesta,13 J 1. Siena: Fra Angelico, 144{), F1orenra; Tirian, 1511.Londra; CorreggIO, sec. XVI, Madrid; Graham Sutherland, sec. XX, Chichester; Maurice Denis, sec.XX, St-Germain-en-Laye. NORI Unadintremanifestarileprezenteidi-vine. "lar Domnul mergea inaintea lor:ziua rntr-unstalpdenor,aratandu-Iecalea,iar noaptea rntr-unstalpdefoe,luminandu-Ie, casapoatamerge ziua noaptea"(Ex 13,21-22);in termenides erieeartea biblicaaExoduluidlatoriasprepustiea israelitilor, la iesirea din Egipt. No'riisiInsotescteofaniile'"din Vechiul (Is 4,5). In NT, Dumne-zeu se arata subformaunui nor luminos rn momentul Schimbarii la Fata'" a lui Isus (Mt 17,5).InFapteleApostolilor,IsusIise dupamoarteucenicilorsai NlJMERE141 pcr;truaIepro miteI)uhul apoinorl-aIuatdesubochiilor"(Fp1,9).In rTIOITlcntulfntoarcerji Fiului el pciInnoralb.eu0scceraInmana:ceasul pamantuluia sosit CAp14,14), Icon.Cdc doua colmme din bronz de laintrarea TemolulliiluiSolomon dir;Ierusalirnsirrlboiizau st9.lpulde noreelde focamintite inExod. Inscer;e!eSchimbarijla lnaltiirit'"si .';donl1irii l\1aiciiapar totdeaunanori.mo.!alesTnlucrariledatDnddinsec.XVI-.XVIII. defoesunt0pedcapsi1fnfrico-L\"icola\ CC"JJc-:J..)'a.''!Dll[rfilnbir,i ;JApocaJip.,ei.taplseriedinsec.XIV,Angers. William Turner, Acincea pl;;gJ a C___.!!.ip1Ului, Lcndra:Ni;])ich'eaSodc)J;]ci.I xl )5,Londra.John Martin. Ziua mEniei sicr intra in buchetul (lulab) de sarbatoare. Frunzcledepalmiersuntsemnde biruinta (lM 13,51; In12,13; Ap 7,9). Omul cel drept este comparat uneori cu un palmier (Ps 91,12). Icon.Iniconografiacatolid,martiriiapar adesea Cli0frunza depalmier in mana:Zurbanin, Sffinra ApoJjna,1636, Luvru. PALMYRA Oaza inSiriei, etapa obligatorie in traficul caravanelor intre Mesopotamia Siria-Palestina. eracunoscutpe timpuI lui Solomon sub numelc "Tamar din pustie"(lR9,18)sauTadmor ("refugiu") (2Cr8,4).Solomonapierdutcontrolul asupra luiatuncidnd aramccniiaucuccrit Damascul.Epocadeauraadurat dinsec.I1.Cr.pana111sec.IIId.Cr.,iar somptuoase!eluimonumente- temp luI triadei lui Bel mormintelc 1mpodobite cu ::msturifunerare- ausupravietuitcuceririi roma,le (273d. Cr.)survcnitc dupa domnia reginci Zenovia. Arabii audistrusdefinitiv in 634. PAPURI(TRESTlE) In Biblie apar cel pu\in termcni de-scmnand diferitc spccii de plante din accasta familic. acvatic(algc,papm-a,trcstic, stuf)crc5teapemalurilcNilului,,hr In apa sarata a marii, de un de numek evrcicsc "Marea confundata mai tarziu cuMarea"abundaInundese ascund hipopotami(Iv 40,21). Vantulleaganatrestia,preaslabaca sa rcprezinte un sprijin (2R18-21; Is36,6; Iez 29,6-7). Ea a devcnit simbolul Egiptului-"trestie franta"care aIn$eIat Incredcrea lui Israeli'n vremuri de Pusa inmainile luiIsusde catre soldati, trestia e semn de regalitate Iuata In deradere, cacununa de spini" (Mt 27,29). PARABOLA.(pILDA.) (Gr. paraboJe,"comparatie".)Povestire ilustrativa. Parabolele, casentintele para-bolice,adicapildele- reprezentand parabole in germene - abunda in evanghelii, mai ales InSinoptice". In mod traditional, parabolele sunt con-siderate drept ilustrarea, In scop pedagogic, ainvataturiilui Isusasupra Imparatiei*lui Dumnezeu siadrumurilor ce duc la ea. Inultill1:ii20deaniseinsistaasupra punctelor devederenoipecareIeimplica parabolelc biblice:Isus, pornind de Iarela-tareastilizataaunorcomportamente fj pc ascultaJorii s3.-)i El0du}deapcrccpelucrurilcsau de aacriona;le Inprivi:1ta l11_iDumnczc:u acomporUiriis3.1cfatade 0\'}ZiUHeadescadifcritadealor, aceastaar.s.tan.du-Iccumprcp!"ia-i - de cxcrnplu fatade - 0 UTTcc3zac!,iar pc cea a Tatilui sau. btrebus$iascu!tatorise :lfuncinu0 ciundialogdeschis ill:,:::arcfiec2.f:::cstc Inc!em,nt sa-lcontinue, frec\'cnta a forrrei intGro-ati vc: tisc pare ...17,25:18 21,28); "Care dintre ci;,)va iuhimull?'" 7dlJ1trc trejlisc pare Cd,a aproapcJc cclui cazur i'ntrc talhari?" (Lc10.36). Dialogul e stimuiat de latura voit parado-xala3multor paraboie:estccareadmisibil castapa'1u)salmpartaacec3$iplatalucra-t,')rilordin eelde-alunsprezccclea"ceasca trucitorilorcareaui'udurattoatazi1ei20,1-15)"1 Cum poate "tapanul sa-J laudepen_truluipe Eccinstit(Lc16,8)7 Nu ercvoltator ca tatal pare 5a-1arate multafiului risipito[, fiindcil. s-a Intors, decat fiuluicelui maimarc pentru credinta sa (Lc15,11-32)'1 Parabo!ele evar.ghelice, oricum suscepri-bilede aprimi feluriteinterpretiLri, continua s3.-iinci,tcpeexegetiiBibliei pesimplii cititori, fie ei sau necredincio$i. Parabolele comentate in aceasta lucrare: Cele privitoare 13.Imparatia luiDumne-zeu 1a bunatatea divina:Ospatul de nunta 22.1-10) --+OSPAT. cea buna neghina(JVIt13,24-30)--+NEGHINA. Margaritarul(Mt13,45)-4MARGARI-TAR.Grauntelede (Mt13,31-32) -4MU$TAR.LucratQriidinceasulal unsprezecelea(Mt20,1-15)-4(CEASUL AL) UNSPREZECELEA. Fiul risipitor (Lc 15,11-32) --+RISIPITOR. Oaia ratacitil(Mt 18,12-13) --+OAlE. PARUSIE155 IndatoririleomuluiratadeDurnnczeu: Celezccefecioarc(:-v1t25,1-12).-joFE-CIO.A_R.A.Semanatorul(:VIc4,3-8)--+ Raporturilc umane:Bunul sGardeluiSatan,1926;Iumalu/ unui preot de tarfi,1936. Paeatul e omniprezent laGrahamGreene,de5ipovestirilesalesuntIn aparentaprofane:Ucigasiplfititi,1936;Fondul problemei,1948, avand urmatorul epigraf: "Paca-tosul se afla chiar In inima nimeni nu eatat de competent Inmaterie decrestinatate co. pacatosul. Nimeni Inafara de sfant"' (Peguy). 158PAVEl P A VEL/SA L'L Evreunascut1aTars.ora)greeescdin Cilicia.Evenimentelcvietiiluisccunose dinFaptcIeApostolilor",textrcdactatde sauLuca, dinEpistolelc"pc care le-a serisel Dinfamilieprime)tenumeleebraic Sa 'ul(Saul).prccum tit1uldecetatean roman. Invaia un manual(tesutu1 de corturi)capata, Ia Ierusa1im, 0educatie rabiniciipelangafariseulGamaliel(Fp 22,3).Stiecbraica:sepoateexprimain grecqtc inaramaica"(limbavorbitaIn PaIestina). Este cunoscut mai Intai ca perse-cutor al nuI-aIntalnitniciodata pe Isus din Nazaret, dar e prezent la uciderca cu pietre a luiStefan"CFp8,1-3). Pe drumul Damascului"este strilfulgerat de lumina lui Cristos (lnjurul ani10r 34-35). IntimpceSaulspunelapidar:"Am[ost ajunsdeCristosIsus"(Fil3,12),Luca pelarg,Intreilocuri.aceasta convertirerapidaaluiSaullaCristos, Inceputul chemarii sale de apostol pe langa pagani CPp9,1;22,5;26,10). Convertirea e lamodulsimbolic:orbitatunci cand0lumina 11Invaluieinstralucireaei, recapiJ.tavederea la botez. Din ace! moment se dedica unor ciilatorii misionare. Cea dintai, Impreuna cu Barnaba, unlevitdinCipru(In46-48).Deacum Inainte Luca 1lva numipe Saul eunume!e sauroman:Pavel.La Inapoiere,iaparte 1a adunareade1aIerusalim,careva primireainBisericaaconvertitilordela paganatate.UrmeazaadouacaIatorie(In 49-52);atreia(In53-58),pejossaucu corabia,Infruntandmulteprimejdii(2Co 11,24). Calator neobosit, trece dintr-un intr-altul: Filipi, Tesalonic, Atena (propova-inAreopag),Corint,Efesetc. Inte-meiazaBiserici,apoiIetrimitescrisori pentru a lncuraja dezvoltarea lor,spune parerile, a Ie raspunde la intrebari, a Ie certa, alcImharhata.LescriechlardinRcma, undc spera sa aJUngalntr-o Ii. Intors 1aIerusalim, este prins 1a Tcmplu (Fp21,2i),ramaneprizonierinCezareea timpdedoiani,apoieconduslaRoma, dcoarccefacuseapella judecata luiCezar. DupaunnaufragiuinapropicredeMalta, ajunge 1a Roma Un60), undeeli do-miciliu incadoiani.Accstea suntultimcleindicatiidinearteaFaptelor CFp28,30). Traditia atesta ca Pavela lndurat martiriulla Roma, 1aputin timp dupa Petru. Fiindeetatean roman, ela fostdecapitat eu spada, pc drumulspre Ostia (prohabii in(7). Carturar de[crmaticgrcccasca rabin evrcuconvertit care se "slujitor a1luiCristos",apost01alneamuriJl1f,dar chinuitde nccredinta luiIsrael(Rm 9,1-5), Pavelcuvinte grele impotriva Legit, careiaii totusivaloareapeda-gogica(Ga3,24).Intemeiazanumeroase comunitati, avand mereu grija defieeare "ca unparinteIndrumeazafiii"(1 Tes 2,11), dovedindu -se un impiitimit de Cri stos care,pentrue1,csteMesiaeel "Merg inainte incercand sa-l ajung, cum eu Insumi am [ost ajunsde Cristos 1sus." Teologia lui Pavel este expusa in Episto-Ie:Mantuirea" e un dar allui Dumnezeu, ea nuvine de la oameni;Dumnezeu, care ie-a dat oamenilor Legea lui Moise, Ie dfuuiqte intruCristosharu1" putereaduhovni-ceascii;BisericaluiIsussedeschideatat evreilor, catpaganilor. Lit. Bossuet, Panegiricul Sffintuluj Pavel,1659: ia ca model elocvenra luiPavel, ,.care nu urechile, ci drept in inima". VictorHugo.WiJJjamShakespeare,1864,"Ge-niile". Printre cillauzele omenirii catre Lumina se afla Pavel,"unsfantpentruBiserica,unom marepentruumanitate":"Estecelcaruiais-a aratatviitorul.Aramascuochii larg deschi5i. si nimicnu eatat deminunat ca acest chip, peveci uimit. 0.1celui infrant de Lumina." Ernest Renan prefera In(elepciunea greceasca ,.nebuniei'luiPavel:RugficiunepeAcropolc. I X76.AmintiTi dincopiIiirie:ji dintinerete,18X3. O.-V.deLubic7.'vlilosz,SauldinTars, "mister"ram asinedit pana In1971. Mika Waltari. Tainafmpfirfitiei,roman istoric.1979. [con.SfiintuiPaveldiind.'icrierile"ale apostolilor.mozaiclaMonreale,sec.XIII. Carava[![!io.ConvertireaSfiintu!uiPavel,1601. Roma.Propovfiduirea lui Pavel/a Atena, ISIS.Roma.Poussin,RfipireaSfiintullii Pavel. sec. XVII. Luvru. Claude Gel1ee (Lorrain). imbarcarea lui PavcJ.1654, Birmingham. ;'\.1uz.Mendelssohn, Pau/us, oratoriu,1X46. Cin.SriintulPavcJsauDrullJulDamascului, teJefilmdeLudovicSegarra.19r17:publica a luiPavel, pornind de 10.Epistole. PACAT/PACATOS "Pacatul" este 0 notiune religioasa, deo-sebitadeceapsihologicaavandsensulde vinovatiedenotiunea penal a de vina. BibliaafirmaInpermanentacare1aiia dintreom SiDumnezeu este denatura con-flictualaca la baza acestui conflict se afla pacatul.0altaInvataturaadesearepetata constainafirmareaMantuirit,gestprin careDumnezeuIIpeomde pacatul In VT, pacatul nu inseamna transgresarea legii morale, ci ruperea legaturii personale a credinciosuluicuDumnezeu.Bibliapune accentulpecaracterulconcret,obiectival pacatului, iar preceptele Decalogulut preci-zeaza cel mai bun mod de a ramane credin-cios Le!!amantului divin (Dt 5,1-22).. Inc;panddelaExil,aspectuljuridic formalist,ritualista treptatin importan!a Inauntrullumii religioase, astfel Incat texte1e tarzii folosesc frecvent termenii juridicidenedreptate,InciiIcarealegii, neascultare. Totusi,Dumnezeu nuvrea moartea pa-catosului, ei doreste ca acesta sa se indrepte sisatraiasca 33,11-20).InNT,1sus intraincontactcu maimult, des pre primirea privilegiata pe care plCAT159 DumnezeuIe-o cdorcesepo-ciiiesc(Lc15)). L.&P.Liriit co.cde .'iapte pficate capitaie, adica trufia. invidia, zgarcenia, risipa,lacomia, mania:;i lenea:socotiteizvorultuturor celorialte. sigur ca sunt cat sepoate deurate' SfinudorejtimoarteapficfitO'iului:aluzieia lez33,11. careinsista asuprabunatati a luiDumnezeu. Lit.Insec.XVII,Pa'ical(Cugetfiri,430. 434, 435,446 ... ) Inscriepacatulintr-o viziune global a anenorociriiomuluifaraDumnezeu;latemelia nefericiriistapacatuicaciInaintea savarsiriilui,.omlllvedea mare(ia luiDUl1me7.cu. DesigliLdoctrinaestesocanta, admitefilozofuL "si filraaceasta taina, cea maidenei'n(c!cs dintretoate,sllntemnoiin.:;ineden6l1teleschiar pentrunoi.!\'odulcondi(ieinoastrelsiformeaza intorsaturile'5isuceliletocmaiinacestabis, il1catomulesteinca)imaiden6n(eJesfara aceasta taina, decat este de n6nteles aceasta tail1a pentru om." Voltaire, InScrisorifilozofice.1733. vaironizaacestetainecareseex plicaprinalte taine (Scrisoarca a25-a). Obsesia pacatu]lIi Intradi(iacre)tina, 0tendinraasceticilce se trage Inmare parte din erezia luiMani(2! 6-277) va lega strans pacatul de 0imagine foartenegativa asexualitii(ii.Eo.va atingeIntreaga fortalite-rara Incepand din sec. XIX:Nathaniel Hawthorne, Scrisoarea purpurie,1850; romanele luiFran casemnalEuharistiei*incareIsusseda-pe sine. Pe de alta parte, darul hranei se asociaza cunastereaBisericii"sicuexpansiunea ei sub in'drumarea lui AsadarEuharistiasiBisericaaparca fiindlegate intre Icon.Pe"euiwl minunat.KonradWitz,1444, Geneva;Rafael,1515,Londra,cartonpentru tapiserie. PESTE Vocabularulbiblicnudistingeinmod precisdiferiteleanimaleacvatice.Legea evreiasca interzicea consumarea de anghile;inschimb,animalelein-zestrateeuaripioareinotatoare eusolzi formau0parteimportantaahranei.eraupeseuitimaialesin laculTiberiadei*. Din Egipt se importausau sara!i. Evangheliilevorbescinmaimulte ran-duridesl}remesecupaine cu(Mt 14,17).Inepocapersecu!iilor,ceidintai au adoptat ca semn de tainicemblemafiindcaliterele cuvantuluigrecescIKHTUSsunt initialelecuvintelorIesusKhristosTheu Ui;s Soter.Isus Cristos Fiullui Dumnezeu Mantuitorul. Icon. aparInscenele Creatiunii*(Tinto-retto, sec. XVI, Venetia), ale Botezului* lui Cristos (Indeosebi in arta romanidi:mozaic dj1sec.XIV, San-Marco, In cic\ullui Iona'(pavimen-tul bisericii din Aquilea, sec. IV). lsusueenicii siii fmpiirpndpainea mozaiclaSan-Apollinario-Nuovo,Ravena,sec.VI;Codexdin Rosano,Calabria,sec.VI.fae parte din bestiarullui Hieronymus Bosch:tripticul lspitirii Sfantului Antonie, sec. XVI, Lisabona. PETRU(Sfantul"") Petru,traducereacuvantuluigrecesc kephas,inaramaicakepha,esteunnume simbolicpecareIsusiI-adatluiSimon. Impreuna cufratelesau Andrei, era pescar pelaculTiberiadei*.Aufostceidintai chematideIsus;atuncieiaulasattotulI-au (Mc1,16-17). Inlista "celor doisprezece"':2\r''':1"Iedue Intr-o de:ncr,:;jnd rnaintcdea.-..crcg::isi]n krnplului. Icoll.\LliCXl..;tjltC\ a"inagogidin\ cchinlc. rccc:r;",rruitc.iala C:..tvaiI1o!1. de c\cl1lpiu.Hector Guimi,I'c!a cdi!icat In[913. let Paris. fJ"':- rueClsinag.-oga:.J\rt :-2\r''':1"Iedue Intr-o de:ncr,:;jnd rnaintcdea.-..crcg::isi]n krnplului. Icoll.\LliCXl..;tjltC\ a"inagogidin\ cchinlc. rccc:r;",rruitc.iala C:..tvaiI1o!1. de c\cl1lpiu.Hector Guimi,I'c!a cdi!icat In[913. let Paris. fJ"':- rueClsinag.-oga:.J\rt :-SABA. ..Muz.ClementJane.de$ak11llAlchel11.1925.sarmallul lilptarTc\ ic1sispunesicsi:.. Lucnrieclmai1!1-SClllnatr{llllfll1cspcranta:un jidl1\ c dator sa sperc. iar sa"perc. )iJ11crcUSJspere Estcsicca a crcstinilor. cclcbrata. printrc altii. dePeguyInPOd riamisteruluicelcide-adoua virtuli.1911:pana;jipcDumnezcu11uimeste .Jetitaastanefnsemnata.speranta.iFetitaasta speranta./':"\emuri (oare:' La Hugo. InContelllp/::tiile.1 "Ce roste;jte Gura deUmbra-', speran(a deistaatinge0dimen-siune cosmica: "Spera(i, sperati, spera(i, nenoroci-(ilorl/DlImnezeu estc marcIe magnet:llpr globuriIe ccresti, deschizandll-)i pupila sinistriilCatre nemar-ginirile etemei aurorc/Se i'ntorc incet: Deznadejde.InPatimadeArnOld 145(),Deznadejdeaesteunpersonajale go ricce vinedin"adanculiadului"";eaiiInchidepe oameni Inspatek UIlllizid denetrecut sifmpiedica actiunea mantuitoare acaintei. SPIC Spiculeste, simboluIrecolteide cereale,a5acumapareInvisulluiFaraon (Gn41,5-27). PotrivitDt23,26,eraIngaduit,cand treceaiprintr-unlan, sa culegi cateva spice sa mananci gdiuntcIe, dar fara sa Ieretezi cu secera (Mt12,1;Lc 6)). STANCA203 [con.Inartacrc)tina.spicu!degrill!simbo-lizG,z::lpainca. asadar trupullui Cristos. dupa cum ciorchinckde"JnuclcL.ii Cri...;tosTn ... -SPINI InPaIcstinacrcscnumcroaseplanteeu spini.IntexteIebiblicesuntgrcudedco-sebiL cilei exista17 cu\inte cbraice pentru a Ienumi. Sen'esc uncori.In lipsa Iemneior.la facutfocul(Is1() .17).Elcsimbolizeaza dificu!t!"itidetot ldul, incIusi\' ccle cc"in de laoamcnirai(Os2,8;ICI2i1.2..J.).Intr-o parabolae:vanghelicil(:VIc4. 18-19).reprc-zintaimiJiilccareinabusaCuvanlullui Dumnezcu.asacummaraciniilnabusl cea bun{l. IndatacePilat pronullptcondam-narea, suldani gu\crnatorul ui.. au il11plctit 0 cununadespini aupus-opccaputlui Isus" (Mt 27 ,29:Mc15,17). Aceasta cununa estedeopotrivabatjocoritoare:sicruda, facandaluzic, Inironic, la cowana de aUfa regilorIacea de lauri aIming:1torilor. .. [COil.Sainte Chapelle (SCantulParaclis)afost COlbtrllita deLlldc)viceelSf:intin pcntrua adapostirelieveleelllluniidespinisialeade-varateicrllci.!ncullunareacuspini,Hicronymus Bosch, fnceputlllsec.XV!,Lomira:Titian,15-14. LlIvru:AntonVanDyck,1632,Madrid:Alfred ManessieL1950,Paris.Copilullsusriinindu-sc incoroana de "pini, Francisco de Zurbanin,1640, Cleveland. STANCA. Simbola1soliditatii alsecuritatii.In VT,DumnezeuestancaluiIsrael,adica reazemul sau de nildejde:"Cine estc sUinca de scapare, daca nu Dumnezeulnostru?" CPs 18,32). IstorisireaExodului"ilaratapcMoise implorandu-lpe Dumnezeu pentru poporul sau chinuit de sete In de$ertul Sinaiului: "Tu vei lovi in stanca 5iva curge din ea apava beapoporul ,- (Ex17).0legendarabinid spune ca stanca i-a insotit apoi pc evrei prin 204STEA .,Omulintclept $i-a zidit temclia casei pc piatra"(Lc 6A8):cuvintele luiIsus, puse In practica, sunt tcmelia viqii. Isus ii da nume-le ,.Piatra"(Stanca)luiSimon-Petru, deoa-rece pe eli$iintemeiaza Biserica (Mt 16,18). PentruapostolulPavel,Isuseste.de asemenea,apa""duhovniceasca"izvorand din stanca. ---+PETRU. L.&P.Acon,truipeni.,ip.insen,i'igur:.tt. lnseamnapentru\lateisaI1UpuiInpractica \ ,'rbele iuiI.sus. siiilUcladesti pe stJnea (\It 7.25-:?()).In curent.im,lgineaseaplid\101tut ceea cerlUscspr'ijinape0b,lIa solici:!. STEA Orice a-;trurcprczenta, In\'l'chiulOrient. scmnulunuizeu. SteaualuiDavid:aceastafigura. COIl1-pusa din dourl triunghiuri echilateraIc inIan-tuiteceformeaza0stea cusasecolturi.nu decat InEyulMediu. caba-listica,ca capatasemnificatiicomplexele-gate de traditia aristotelica a celor patru cle-mcnte:foe,apa,aer,pamant;maiestenu-mita:;i"seutulluiDavid"sau"pecetea lui Solomon". SteaualuiIacov:,,0 stea rasare din Ia-eov"(Num 24,17);termenulpare a-Ievoca pe regelc David $i, pentru viitor, pe Mesia. SteauamagiIor:potrivitcredintelor astrologicealecelorvechi,aparitiaunei comete sau auneistele noiera interpretata cavestireaunuievenimentimportant.In momentul luiIsus,magidin Rasarit au vazut ridicandu-se pc cer un astru necunoscut calauzindu-se dupa mi$carea lui, au ajunsla Betleem (Mc 2). Steauadiminetii:simbol al puterii $ial frumusetii(Is14,12; Ap 2,28). Lit. Sub numele MarisStelIa. "Steaua Marii". 0evoea pe Feeioara Maria Innumeroase imnuri.integrateliturghieiromano-eatolice ineepand di nsec.XII l. Simbolismulstelei(celaluneiluministralu-cind InIntunerie) este universal. Captpentru care. aproape totdeauna. se greu de regasit in texte 0ongine pur biblicii. Poe(iinuCOnlenescsa apropicintreeledii'eriteletradi(ii;astCcLHugo. Pcdcp.,c1c.I S53 ... Stella". O.-V.deL\lilo,z.Utimc!c poeme.1924-1937 ... Psalmpentrustealla diminqii'. CilloErmanrwOlmi.Dupil.,[eac;1hltorind. I 9S3. oper;;imprcgnatCl despiritualitate. STIGMAl (Lat.stigma, Invocabularul rcligiosactual,stigmatelcsuntraniledela maini. picioare. cap sau inima care reprodue cde cinciranialeluiIsusrastignit pe cruce. S cantu IFranciscdinAssi,i(l182-122o)a fosteeldintdi111SCmnatinaccstfcl,.. stigmatizat":luii-auurmat al\imistici. LaPa\el, cudntul.. stigmata"desemna intr-un modmai generalchinurilc pc care Ie indurasepentrubus:acestea crausemnelc uniriisalecu el:.. DeaiciInaintenimenisa nu-mil11aifacasupararc, caci port pc trupuJ meuscmncle DomnuluiIsus" (Ga 6,17). (A)STRIGADEPECASE Adeseoriorientaliiseadunasearape Informade terasa aIelocuin-telor lor ca sa sedkoreasca. Se poarta COI1-versatii Insufletite zgomotoase, istorisin-du-se ultimelcnoutati.IsusIe cere ucenici-lor luisa strige de pe case, filrasa se teama de persecutori, ceea ce Ie-aelin taina (Mt10,27). L.&P.Astrigade pe caseiacoperj5uri. SUFLET Culturanoastrasapunain opozitiesufletul,elementspiritual,cutru-pul; prin aceasta seanumitor curente aIegandirii mar-cate de dualism - un dualism ce poate merge panalaainfati$atrupuldreptinchisoarea sau exilul sufletului. Biblia,dimpotriva,vedeomulcape0 unitateorganica.Cuvantul tradusin modcurentprin"suflet",descmneazamai intai "gatul". de un de vine "suflul de viata", fapturavie (Gn 2); Ps103.1), Cneori acest cuvant pursimplu un pronume reflexiv(sine;sine desemnand pcrsoanainidentitateaeitrupeascasunetcasca.Omulestencfe5,darscmai spune sica estebasar (.. trup"). atuncicand sepuneaccentulpcfragilitatealui.---+ CARNE, TRUP . Lit.Tertulian.DcaIlima.DcrCSUITcctiOIlC cami,.Injurulanului210: tralateIncare alltunrIcautasaimpaccfilozofiilgreacasi glndircaGrigoI"icdinelc'presuf)ct sidc'pre/micrc.sec.I V. avJndca 'ltbicct nClllLJrircasuf1ctului. Dualisl11ulGlrlczian(\IJll!1e.III!l10dncbiblic. ,ullctuJ. .. ,ubstanta gJnclitoare". sitrllpul ...[Jil\andintindcrc".Insec.XVIII. critica\Oilai-ri:lna ironi7.caza Oi1iCnCaSca de a sllllctulsincintcIcgerilcdintrefilozo1'ipcaccasta tcma:Micrumcgas.1752: Dictional' fi!c)/o!lc.176-+. Insec.XIX. multipoeti.printrecareLamartine. Baudelairc,VerIaine.cJntaaspira(iami,ticiia sui1etului,pre ncmurirea cereascii. Dupa spuselcluiPeguy(Dialogulistorjei cu sufletul trupesc.19(J9), esen(ialul. astazi. estesa regasim .,acea lcgatura de necrezut dintre spirit si materie, dintrespirit trup. dintresuflet)itrup: acea lcgatura denecrewt asufletllluitrupesc'. Icon.Sufletulemaiintaisubforma unuiporllmbel.apoiauntiiprune,simbolal nasterii Intr-o noua via(a dupa moarte. Capiteluri dinepocaromanicii:laVezelay,deexemplu: Lazar bogatul nemilostjv. Muz.ClaudeDebussy.Peleas$jMelisanda . Ig95.PeleasIntruchipeazaSfantulDuh.iar SUZANA205 .\lclisanda.slinetuicezboaradelafapturade CClr:lela .. stuplll celve'jnic" (dupa Anna .\landolfi). SL'LAMITA (Poate "cea care-i apartine lui Solomon"" care-l rcprezinta pc ccl preaiubit). Numele ce i se ciasotiei InCantarea Cantarilor"(7,1). SUZAl'IA Nevasta luiIoakim, "foarte frumoasaSi cufricaluiDumnezeu".Iidaafarapccei doibrttranicare poftisera la ea vazand-ope candseImbaia111gradina.Acuzatade adulter decatre acqtia, scapa delal110arte gra\ietanarul uiDaniej"(Dn13).care d()vedesteminciuna batranilor. Accasta povestire populara I1Us-a pastrat decatIn Lit. Andre Chenier. SuziinCi.SCC.XVIII. poem biblicIn.)asec[mturi.neterminat:Intimpcc .. lngeriibinefiiciitori"0ocrotesepcSuzanasipc lnso(itoarele ei. Belial ... zeuldesfrilulu i", Ii LcstepebatrfmiiIibidino.si'prenevinovataSOtie care se ImbaiaziL Vigny. Poeme antice 5j Illodeme.I S37 .. Baia": printrepoemcIenere(inutedeautor . Cantecul Suzaneilabaie'.1S21,inspiratdeCi'intarea CJntarilor. Icon.PictoriiaupusInvaloareaeestepisod. eviden(iindcontrastuldintre0femeiegoalane-vinovatadoi batrani lubrici:Albrecht Altdorfer. 1526.MUnehen;Tintoretto.[560,Viena; ArtemisiaGentilesehi,1619.Pommersfelden: Rubens. sec. XVI!, Roma. Jean-JacquesHenner, [R65. Paris.Natalia Goncearova. Mi.,ter ljturgic: Suzanayi biitranjj,[915-[9[6. 204STEA .,Omulintclept $i-a zidit temclia casei pc piatra"(Lc 6A8):cuvintele luiIsus, puse In practica, sunt tcmelia viqii. Isus ii da nume-le ,.Piatra"(Stanca)luiSimon-Petru, deoa-rece pe eli$iintemeiaza Biserica (Mt 16,18). PentruapostolulPavel,Isuseste.de asemenea,apa""duhovniceasca"izvorand din stanca. ---+PETRU. L.&P.Acon,truipeni.,ip.insen,i'igur:.tt. lnseamnapentru\lateisaI1UpuiInpractica \ ,'rbele iuiI.sus. siiilUcladesti pe stJnea (\It 7.25-:?()).In curent.im,lgineaseaplid\101tut ceea cerlUscspr'ijinape0b,lIa solici:!. STEA Orice a-;trurcprczenta, In\'l'chiulOrient. scmnulunuizeu. SteaualuiDavid:aceastafigura. COIl1-pusa din dourl triunghiuri echilateraIc inIan-tuiteceformeaza0stea cusasecolturi.nu decat InEyulMediu. caba-listica,ca capatasemnificatiicomplexele-gate de traditia aristotelica a celor patru cle-mcnte:foe,apa,aer,pamant;maiestenu-mita:;i"seutulluiDavid"sau"pecetea lui Solomon". SteaualuiIacov:,,0 stea rasare din Ia-eov"(Num 24,17);termenulpare a-Ievoca pe regelc David $i, pentru viitor, pe Mesia. SteauamagiIor:potrivitcredintelor astrologicealecelorvechi,aparitiaunei comete sau auneistele noiera interpretata cavestireaunuievenimentimportant.In momentul luiIsus,magidin Rasarit au vazut ridicandu-se pc cer un astru necunoscut calauzindu-se dupa mi$carea lui, au ajunsla Betleem (Mc 2). Steauadiminetii:simbol al puterii $ial frumusetii(Is14,12; Ap 2,28). Lit. Sub numele MarisStelIa. "Steaua Marii". 0evoea pe Feeioara Maria Innumeroase imnuri.integrateliturghieiromano-eatolice ineepand di nsec.XII l. Simbolismulstelei(celaluneiluministralu-cind InIntunerie) este universal. Captpentru care. aproape totdeauna. se greu de regasit in texte 0ongine pur biblicii. Poe(iinuCOnlenescsa apropicintreeledii'eriteletradi(ii;astCcLHugo. Pcdcp.,c1c.I S53 ... Stella". O.-V.deL\lilo,z.Utimc!c poeme.1924-1937 ... Psalmpentrustealla diminqii'. CilloErmanrwOlmi.Dupil.,[eac;1hltorind. I 9S3. oper;;imprcgnatCl despiritualitate. STIGMAl (Lat.stigma, Invocabularul rcligiosactual,stigmatelcsuntraniledela maini. picioare. cap sau inima care reprodue cde cinciranialeluiIsusrastignit pe cruce. S cantu IFranciscdinAssi,i(l182-122o)a fosteeldintdi111SCmnatinaccstfcl,.. stigmatizat":luii-auurmat al\imistici. LaPa\el, cudntul.. stigmata"desemna intr-un modmai generalchinurilc pc care Ie indurasepentrubus:acestea crausemnelc uniriisalecu el:.. DeaiciInaintenimenisa nu-mil11aifacasupararc, caci port pc trupuJ meuscmncle DomnuluiIsus" (Ga 6,17). (A)STRIGADEPECASE Adeseoriorientaliiseadunasearape Informade terasa aIelocuin-telor lor ca sa sedkoreasca. Se poarta COI1-versatii Insufletite zgomotoase, istorisin-du-se ultimelcnoutati.IsusIe cere ucenici-lor luisa strige de pe case, filrasa se teama de persecutori, ceea ce Ie-aelin taina (Mt10,27). L.&P.Astrigade pe caseiacoperj5uri. SUFLET Culturanoastrasapunain opozitiesufletul,elementspiritual,cutru-pul; prin aceasta seanumitor curente aIegandirii mar-cate de dualism - un dualism ce poate merge panalaainfati$atrupuldreptinchisoarea sau exilul sufletului. Biblia,dimpotriva,vedeomulcape0 unitateorganica.Cuvantul tradusin modcurentprin"suflet",descmneazamai intai "gatul". de un de vine "suflul de viata", fapturavie (Gn 2); Ps103.1), Cneori acest cuvant pursimplu un pronume reflexiv(sine;sine desemnand pcrsoanainidentitateaeitrupeascasunetcasca.Omulestencfe5,darscmai spune sica estebasar (.. trup"). atuncicand sepuneaccentulpcfragilitatealui.---+ CARNE, TRUP . Lit.Tertulian.DcaIlima.DcrCSUITcctiOIlC cami,.Injurulanului210: tralateIncare alltunrIcautasaimpaccfilozofiilgreacasi glndircaGrigoI"icdinelc'presuf)ct sidc'pre/micrc.sec.I V. avJndca 'ltbicct nClllLJrircasuf1ctului. Dualisl11ulGlrlczian(\IJll!1e.III!l10dncbiblic. ,ullctuJ. .. ,ubstanta gJnclitoare". sitrllpul ...[Jil\andintindcrc".Insec.XVIII. critica\Oilai-ri:lna ironi7.caza Oi1iCnCaSca de a sllllctulsincintcIcgerilcdintrefilozo1'ipcaccasta tcma:Micrumcgas.1752: Dictional' fi!c)/o!lc.176-+. Insec.XIX. multipoeti.printrecareLamartine. Baudelairc,VerIaine.cJntaaspira(iami,ticiia sui1etului,pre ncmurirea cereascii. Dupa spuselcluiPeguy(Dialogulistorjei cu sufletul trupesc.19(J9), esen(ialul. astazi. estesa regasim .,acea lcgatura de necrezut dintre spirit si materie, dintrespirit trup. dintresuflet)itrup: acea lcgatura denecrewt asufletllluitrupesc'. Icon.Sufletulemaiintaisubforma unuiporllmbel.apoiauntiiprune,simbolal nasterii Intr-o noua via(a dupa moarte. Capiteluri dinepocaromanicii:laVezelay,deexemplu: Lazar bogatul nemilostjv. Muz.ClaudeDebussy.Peleas$jMelisanda . Ig95.PeleasIntruchipeazaSfantulDuh.iar SUZANA205 .\lclisanda.slinetuicezboaradelafapturade CClr:lela .. stuplll celve'jnic" (dupa Anna .\landolfi). SL'LAMITA (Poate "cea care-i apartine lui Solomon"" care-l rcprezinta pc ccl preaiubit). Numele ce i se ciasotiei InCantarea Cantarilor"(7,1). SUZAl'IA Nevasta luiIoakim, "foarte frumoasaSi cufricaluiDumnezeu".Iidaafarapccei doibrttranicare poftisera la ea vazand-ope candseImbaia111gradina.Acuzatade adulter decatre acqtia, scapa delal110arte gra\ietanarul uiDaniej"(Dn13).care d()vedesteminciuna batranilor. Accasta povestire populara I1Us-a pastrat decatIn Lit. Andre Chenier. SuziinCi.SCC.XVIII. poem biblicIn.)asec[mturi.neterminat:Intimpcc .. lngeriibinefiiciitori"0ocrotesepcSuzanasipc lnso(itoarele ei. Belial ... zeuldesfrilulu i", Ii LcstepebatrfmiiIibidino.si'prenevinovataSOtie care se ImbaiaziL Vigny. Poeme antice 5j Illodeme.I S37 .. Baia": printrepoemcIenere(inutedeautor . Cantecul Suzaneilabaie'.1S21,inspiratdeCi'intarea CJntarilor. Icon.PictoriiaupusInvaloareaeestepisod. eviden(iindcontrastuldintre0femeiegoalane-vinovatadoi batrani lubrici:Albrecht Altdorfer. 1526.MUnehen;Tintoretto.[560,Viena; ArtemisiaGentilesehi,1619.Pommersfelden: Rubens. sec. XVI!, Roma. Jean-JacquesHenner, [R65. Paris.Natalia Goncearova. Mi.,ter ljturgic: Suzanayi biitranjj,[915-[9[6. SARPE .Povestircaeeldintilipaeat In cepe eusarpelui.InUitisat drept "eel mai\iclcandintretoateanimalclepamiln-tuluipc careIeCaeuseDumnCleu". Inveehiul Orient. sarpcluii se()puteret:imaduitoare,provenind(:iraIn-doialadelaeredintacasarpelc neeontenitpiclea.Remi-niseentealeaeestuicultinehinat(sec.XIV-XV1.Cr.)potfisesizateinpo-vestircade:sprede arama dineartea Numerilor (Num 21,6-9). Inlumea oriental a,esoeotitun animalsfant.avandlegaturieudivinul,eu viata,euIntclepeiunea.Astfelaparein povestireadinGeneza,undeii Eveiviatasi0 superioarazeilor (Gn3,1-'5):'cIesteI'nsademitizat,desigur pentrualuptaimpotrivaatractieicultelor magice:nuse un animal mantuitor,eiunulblestemat.Nuimparte viata. ci moarte. Se intelege, de ce a fost cu Satana",omului. Coranul nu de vreun in povesteacadcriiluiAdam.Traditia le-genda au introdus paunul in ceata lui Iblis, ispititorul cuplului. Lit.\1ilton.PaTadjDRU-MUL CRUCn, FArA. Lit. Pierre Jean Jouve, Sudoare de siinge,1935. "Scuipati!"; PierreEmmanuel,Iacov,1970. Icon.ReprezentareasfinteiIllchipuiteeste inseparabiHl. de Sfanta Fata imprimata pe nafral11a: statuielaNotre-Damed'Ecouis,1310;dinFlel11aIIe, sec. XV, Frankfurt; EIGreco,1579, Toledo; GeorgesRonault,1945, Paris. Ca:;iaranjareapecapitole,Impanirea textu1uiInversetes-afacutInepocafnce-puturilor tiparu1ui(Robert Estienne, 1555). Lit.VersctulafostColositInpocziesal!ill prozapoetic1ideLamellnais.111Cuvinte/eunui credincio.,(Iprccul11sideGide.Claude!. ,vliloSl.Loy,Masson simultialtii.lll sec.XX. facepartedintrebuinte1e vitalealeomului.ca5ihranaorilocuinta (Gn18,20:Ex21,10).InEvangheliadupa Matci(6.25-31),bus Indeamna 1asporirea i'ncrcdcriiIIIDumnczeu aratand ca viata fn-seamna mai mult decat hrana, iar trupui l11ai multdecat criniicampu1ui"nu sc ostellcsc. nicinutorc""nici Solomon III toatamarircaluiI1Us-aImhracatcaunul dintre accstia". Insa nuestemenitdoarsa-l acoperepcom.EI11)idestainuie,aratand cine estc:dupa hainc seomu!.Dc aceea c!cghizarea e socotita drept minciuna. chiar dadintentieiluiDumnezeu, ca Inpovestea lui 1acov':'(Gn 27,15). poarta un aparte, descris Inamanunt(Ex28;Lv16,32);reve1atoare suntdeasemeneavqmintele ingerilor (Lc 24,4),aleprorocului(Za13,4),aleregilor (Mt11,8;Fp12,21),alebogatilor (Ie2,2), alevaduvei(Gn38,14-19),aleleprosilor (Lv13,45),ale prostituatei(Gn38,14:19). tnideaza stareasufleteasd: bucurie, doliu, pocainta etc. Unitatea haina-persoana se manifesta in gesturi semnificative: de exemplu, Ionatan. daruindu-i manti a sa lui David, dezvaluie ih fclulacesta ds-a legat de el(IS 18,4), iar Elisei Imbraca mantia lui IIie ca sa arateciiseconsideraurmasulprofetului (2R 2,13).' VERSEr Termenuldesemneaza amica unitatede text biblic, cuprinzand uneori a singura fraza, alteori, Intextelc poetice, doua-treifraze. Nu trebuiesa nemiram ca verbe ca "a dezbraca""a frnbraca"aufostpuse in legiitura cu aIegerea, botezul, chern area si mantuirea.Dcpi1da,"a Imbraca haina alb'a a botezului" Inseamna a deveni un Om Nou (Rm13,12;Ef 4,22). Tot astfel, Isus Ii"im-bracainputereacea desus"(Lc24,49)pe aeeia carora Ieincredinteaza unministeriu" dcosebit. -->PRONIE, A SFASIA. VIC LEAN Celviclean,sauduhulrau,Ilanimape acelapecareduhulluiDumnczeu parasit. Duhul rau este duhuldezbinarii (Iud 9,23),