S9_Lectura 2_Studiu de Caz-Structura Organizationala
-
Upload
anca-ancaa -
Category
Documents
-
view
221 -
download
0
Transcript of S9_Lectura 2_Studiu de Caz-Structura Organizationala
7/24/2019 S9_Lectura 2_Studiu de Caz-Structura Organizationala
http://slidepdf.com/reader/full/s9lectura-2studiu-de-caz-structura-organizationala 1/1
Cum să comunici o decizie cu care nu eşti de acord
I. Prezentarea cazului
Domnul M. este şef de sector într-o mare întreprindere din domeniul public francez. Superiorii
săi ierarhici sunt şeful de centru şi directorul regional. Domnul M. are cinci colegi care sunt, ca şi el,
şefi de sector sub autoritatea unui şef de centru. M. are 30 de subordonaţi, repartizaţi în trei echipe:
echipa care lucrează cu clienţii (serviciul pentru abonamente, prestări de servicii şi depanare), echipa de
întreţinere (gestiune tehnică a parcului de utilaje), echipa responsabilă de reţea şi construcţii (extinderea
reţelei, construcţia de infrastructuri).
Conducerea centrului şi bineînţeles cea regională, la solicitarea conducerii naţionale, au decis
implementarea la nivelul tuturor echipelor a unei „gestiuni informatizate a activităţilor”.
Aceasta înseamnă că întreaga activitate şi timpul afectat fiecărei sarcini de către personalul
echipelor vor fi controlate cu mici aparate de înregistrare şi citire a codurilor de bare (aparate de tip
„Barman”, utilizate de către serviciile sanitare şi sociale pentru a înregistra timpul de lucru şi tipul
activităţii). De exemplu, un angajat care îndeplineşte o anumită sarcină va introduce în aparatul său
(care recunoaşte numele utilizatorului) codul activităţii pe care o realizează (introducere facilitată de
citirea codurilor de bare, de către aparat, dintr-o listă de activităţi) şi va tasta timpul utilizat pentru
îndeplinirea acesteia. Apoi, periodic, fiecare salariat va transfera datele într-un calculator, care le va
centraliza. Astfel, responsabilul de sector, de centru sau de regiune va avea o viziune precisă asupra
activităţilor, putând coordona mai bine distribuţia resurselor materiale şi personalul. Decizia de
informatizare este prezentată de către conducere ca fiind necesară şi obligatorie. O astfel de înregistrare
a activităţilor este nouă şi înlocuieşte aprecierea prin „rapoarte de activitate” săptămânale, prezentate de
către şefii de sector.
Domnul M. ştie foarte bine că o asemenea decizie va fi prost primită de către angajaţi. Deşi este
o metodă inovatoare şi foarte eficientă pentru o mai bună gestionare financiară (necesară în perioadadificilă pe care o parcurge organizaţia), el ştie că decizia va fi percepută iniţial drept formă disimulată
de control şi o muncă suplimentarăpentru salariaţi. Deoarece cunoaşte foarte bine dificultăţile cu care
se confruntă angajaţii săi, este convins că această hotărâre a conducerii va fi contestată vehement.
De altfel, nici el nu este convins că şefii echipelor, cadrele de conducere de la nivel intermediar,
vor reuşi, prin noua măsură, un management mai eficient al angajaţilor (nu vor mai trebui să
întocmească rapoarte de activitate, acestea putând fi acum consultate direct de calculator).
Participând la un seminar alături de un specialist în comunicare, domnul M. profită de acest
prilej pentru a-i pune următoarea întrebare: „Cum să comunic angajaţilor mei o astfel de decizie cu care
eu însumi nu sunt de acord?”.
II. Cerinţe:
1. Realizaţi organigrama întreprinderii şi canalele de comunicare ierarhică. Ce fel de structură
organizaţională reprezintă?
2. Care este rolul Domnului M?