S T E N O G R A M A · - Remus Mihai Goiu (USR) – declaraie politic având ca tem ameninarea cu...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 noiembrie 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Ioan Stan (PSD) – declaraţie politică având ca temă protestatarii care își exprimă în stradă

nemulțumirile și opiniile politice, sociale sau economice;

- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Punerea în valoare a

potențialului balneoclimateric al României și în special al județului Covasna”;

- Dan Manoliu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Românii, alături de țara din stânga

Prutului, locuită tot de români!”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reducerea impozitului

pe venit de la 16% la 10% va fi cumulată cu măsuri compensatorii pentru autoritățile

locale”;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Monumentele UNESCO ale

României – efigia noastră în fața lumii”;

- Ion Ganea (PMP) – declaraţie politică având ca temă 10 noiembrie – Ziua Artileriei

Române;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Mândrie și naționalism”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Armistițiului, marcată în

România și în Europa și începutul manifestărilor ocazionate de Centenarul Marii Uniri”;

- Cristian Ghica (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Peste 30 de miliarde de euro,

bani europeni, stau la dispoziția României până în 2020”;

- Titus Corlățean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Dilemele domnului Juncker”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Disciplina fiscală – bune practici

financiare”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă amenințarea cu moartea –

una din consecințele lipsei de mobilizare împotriva violenței în politică și în societate.

4

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 22

3. Păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor revoltei anticomuniste din 15

noiembrie 1987 de la Brașov.

23

4. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 20 – 25 noiembrie a.c. 24

5. Alocuțiune pentru marcarea Zilei patrimoniului mondial UNESCO, la solicitarea Comisiei

permanente comune a Senatului și Camerei Deputaților pentru relația cu UNESCO.

24

- 2 -

6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 94/2017

privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă.

26

7. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 69/2017 pentru completarea art. 9 din Legea poliţiei locale nr. 155/2010.

(L387/2017)

27

8. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind aprobarea Programului de susţinere

pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol. (L443/2017)

28

9. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind aprobarea Programului de susţinere a

crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie. (L444/2017)

31

10. Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind

personalul navigant. (L377/2017)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

34

11. Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative privind exonerarea personalului plătit

din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială. (L281/2017)

37

12. Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind

venitul minim garantat. (L346/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.)

39

13. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. (L276/2017)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

44

14. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 87 din Legea nr. 448/2006 privind

protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L273/2017)


45

15. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alineatului (1) al articolului 145 din

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. (L277/2017)


48

16. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea art. 2 alin. (1), art. 3 din Legea nr. 186/2016

privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de

pensii şi a art. 2 alin. (1) şi art. 5 alin. (3) din Anexa: Contract de Asigurare Socială. (L279/2017)


50

17. Dezbaterea Propunerii legislative privind transmiterea unor imobile din domeniul public al

statului în domeniul privat al statului şi în proprietatea asociaţiilor angajaţilor din centrele de

perfecţionare profesională agricolă. (L325/2017)


51

- 3 -

18. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 370/2004 pentru

alegerea Preşedintelui României. (L278/2017)


53

19. Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii fondului funciar nr. 18 din 19

februarie 1991. (L284/2017)


58

20. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind

bunurile proprietate publică. (L331/2017)


62

21. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17 din 7 martie

2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în

extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce

deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi

înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. (L293/2017)


63

22. Continuarea și finalizarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 24

din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122/2004. (L583/2016)


64

23. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 67/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind

cinematografia. (L385/2017)

65

24. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei

Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din

sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. (L358/2017)

67

25. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007

privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în

Securitate. (L378/2017)

69

- 4 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 14 noiembrie 2017

Ședința a început la ora 9.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Cornel Popa, vicepreședinte al Senatului,

înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii

senatori Ștefan-Radu Oprea, înlocuit de domnul senator Marian Pavel, și Ion Ganea, secretari ai

Senatului.

Domnul Cornel Popa:

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14 noiembrie 2017.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Stan Ion.

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața tuturor!

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să vă aduc în atenție felul în care moda își face loc în

politică, ba, chiar mai mult, tinde să devină componentă obligatorie a fiecărui act politic. Mă refer la

acea parte a modei care determină comportamentul unora dintre noi, abolind la propriu orice principiu

de conviețuire socială pe care se vor fi străduit dascălii noștri să ni-l inducă.

Afirm deci, înțelegând fără dubii ce s-ar putea abate asupră-mi, că a devenit o modă să se iasă

pe stradă pentru a ne face cunoscute opiniile. De preferință înainte de a se petrece propriu-zis

evenimentul față de care ne manifestăm noi adeziunea. Pe baza sintagmei „să fie acolo și să nu

trebuiască”.

De fapt, răspunzând semnalului de atac lansat de unul sau mai mulți guru care cheamă la

huiduială arătând direcția de năvală.

Vorbele mele ar avea aceeași valoare ca și presupusele proteste dacă nu aș argumenta. Deci,

înainte de a ajunge în Parlament, proiectul pachetului de legi ale justiției este supus discuțiilor

cetățenilor, care pot face propuneri, se așteaptă avize de la CSM, Consiliul Legislativ, de la Guvern,

chiar dacă au caracter consultativ, se primesc sugestii, propuneri de îmbunătățire a proiectului

respectiv. Toate acestea, într-o transparență totală și într-o finalizare constructivă.

Îmi poate spune cineva cu bună-credință ce este constructiv în a te manifesta în afara legii și a

bunelor moravuri? Nu aș vrea să se înțeleagă nicicum că sunt împotriva manifestării opiniilor.

- 5 -

Niciodată! Dar să reclami în mod repetat, argumentat și de spețele pierdute la CEDO, răspunderea

magistraților și atunci când se preconizează luarea de măsuri în acest sens să te ridici împotriva lor,

chiar că te nedumerește. Ori să te opui cerințelor unor procurori și judecători, deci specialiști în

domeniu, care îți cer să se pună de acord legea CSM-ului cu decizia Curții Constituționale dată acum

patru ani ar însemna că ne opunem de dragul de a ne opune, motivați politic.

Și cred că este ușor de sesizat acest lucru atâta vreme cât, intervievați fiind, participanții la

protest declară că acolo i-a trimis partidul din care fac parte. Sunt curios: urmează să apară și șefii

decidenți?

Cum altfel aș putea denumi eforturile disperate ale unor conducători politici care nu pot accepta că

PSD-ul a câștigat alegerile și că va guverna în virtutea acestui fapt? Cum să calific faptul că înainte de

ședința de Guvern ce urma să adopte ordonanța privitoare la modificarea Codului fiscal, modificări

conținute în programul de guvernare aprobat de Parlament și deci de mult cunoscute, în stradă se încerca cu

disperare adunarea celor care sunt incitați să rezolve ceea ce anumiți politicieni nu izbutesc în Parlament?

Îi împiedică cică matematica parlamentară. Îi împiedică, de fapt, lipsa de credibilitate ce le-a

adus sancționarea din partea electoratului și asta nu o pot digera. Și atunci obligă, prin pârghiile

disciplinei de partid, oameni de bună-credință să le aline frustrările în stradă. Vorba lui Conu’ Iancu:

„curat democratic”.

Oare cei trimiși în stradă cu sarcini de partid chiar sunt împotriva reducerii numărului

contribuțiilor sociale de la 9 la 3, reducerii acestora de la 39,25 la 37,25%, a majorării salariului brut, a

scăderii impozitului pe venit de la 16 la 10%, a măsurilor menite să determine împiedicarea

externalizării profitului de către marile companii? Mi-e foarte greu să cred.

Aș putea continua, doamnelor și domnilor, asumându-mi riscul de a fi devoalat stiluri și metode

de muncă, chiar li se potrivește sintagma, ale celor care încearcă să confiște dreptul la opinie, exprimat

civilizat și democratic, în favoarea practicilor de impunere a bunului plac, împotriva voinței exprimate

prin vot a unei majorități covârșitoare a electoratului român.

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Și noi vă mulțumim, stimate coleg.

Înainte să-l rog pe domnul Baciu să vină la microfon, îmi fac datoria să anunț pentru

stenogramă că ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de

vicepreședinte, și de domnii secretari Ion Ganea și Ștefan-Radu Oprea.

Acestea fiind zise, vă rog, domnule senator Baciu Gheorghe, să poftiți la microfon.

Domnul Gheorghe Baciu:

Domnule președinte,

- 6 -

Domnule secretar,

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se referă la „Punerea în valoare a potențialului

balneoclimateric al României și în special al județului Covasna”.

Stimați colegi,

Vă sunt cunoscute și dumneavoastră, și tuturor cetățenilor provocările cu care se confruntă

sistemul de sănătate în țara noastră: finanțare defectuoasă, deficit de personal medical, hățiș birocratic

și legislativ, toate acestea și multe altele generând uneori cazuri de corupție și, ceea ce este mai

important, răsfrângându-se distructiv asupra stării de sănătate a populației.

Există însă în acest sistem și centre de excelență și avem și profesioniști de excepție, care pot

oferi servicii medicale la standarde internaționale, după cum există și domenii de nișă insuficient

valorificate de către factorii de decizie de la nivel guvernamental. Printre acestea din urmă, un

potențial insuficient valorificat, ca să nu spun ignorat, este cel balneoclimateric, cu care ne-am putea

poziționa în fruntea medicinii naturiste, tradiționale și a turismului medical internațional, dat fiind

avantajul competitiv oferit de țara noastră, de resursele sale naturale.

Aerul puternic ozonificat din zonă și fenomenele postvulcanice –mofete și ape minerale –

existente în județul Covasna, precum și îndelungata tradiție a exploatării acestora din punct de vedere

terapeutic, bogății naturale aflate la baza existenței puținelor stabilimente balneare rămase în

proprietatea statului, fac de neînțeles lipsa de interes a celor ce gestionează bugetul României față de

reabilitarea, diversificarea și punerea lor în valoare.

Cu excepția celor din stațiunea Covasna, în care se află singurul spital din țară specializat în

tratamentul bolilor cardiovasculare și în care s-au construit în urmă cu 30-40 de ani vechile baze de

tratament, mai mult sau mai puțin modernizate în prezent, aflate în administrarea S.I.F. Transilvania, a

Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și a federațiilor sindicale, statul nu a investit nimic în

ultimii 30 de ani, nici aici și nici în celelalte stațiuni – Vâlcele, Malnaș, Balvanyos sau Ozunca-Băi,

stațiuni de interes național, vestite și peste hotare în secolele trecute.

Este de notorietate faptul că stațiunea Vâlcele, în trecut o cunoscută stațiune de rang european,

se putea compara cu Karlovy Vary, fiind frecventată în decursul anilor de capete încoronate, de

cunoscuți revoluționari pașoptiști sau de renumiți oameni de cultură și de artă, ca și de nenumărați

pacienți din țară și din străinătate, a căror sănătate a beneficiat din plin de curele cu apa minerală a

izvoarelor de aici. Ca și celelalte stațiuni menționate, a rămas în paragină odată cu privatizarea

nesăbuită a activelor fostului trust „Carpați”, izvoarele nefolosite colmatându-se, infrastructura

hotelieră dărăpănându-se, fiind părăsită din punct de vedere al temei pe care am abordat-o în prezenta

declarație.

- 7 -

Singurele investiții făcute în ultimii ani în acest domeniu au venit din sfera privată, dovedindu-

se a fi deosebit de rentabile – două hoteluri de cinci stele în stațiunea Covasna –, ceea ce nu se poate

spune despre programul „Drumul apelor minerale”, realizat din fonduri europene, sub conducerea

Consiliului Județean Covasna, pentru a căror punere în valoare nu știu să se organizeze eficient în

această direcție.

Pentru reabilitarea și punerea în valoare în beneficiul întregii populații a acestor bogății

naturale este nevoie de un investitor cu posibilități financiare serioase și cu gândire de specialitate

asupra potențialului zonei, în conexiune cu cel al zonelor similare din țară, care să finanțeze

construcția unor noi spitale, baze de tratament, spații de cazare moderne. Acesta nu poate fi altul decât

statul român, care își va amortiza în timp investiția, în primul rând prin ameliorarea stării de sănătate a

contribuabililor și, nu în ultimul rând, prin inițierea unor programe turistice, de turism balnear la nivel

internațional sau național.

Ținând cont de dinamica fără precedent a turismului balnear în toate țările lumii, de potențialul

natural inestimabil de care dispunem pentru a deveni competitivi pe această piață, nu ne rămâne decât

să investim, fără prea multe eforturi financiare, în infrastructura din acest domeniu și, cu minime

eforturi, fonduri puține, în promovarea în țară și peste hotare a beneficiilor acestui potențial.

Senator PMP, Gheorghe Baciu

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Manoliu Dan să poftească la microfon, deși inițial mărturisesc că

vorbisem cu domnul Ganea să vină.

Așa că am stabilit că veniți dumneavoastră la microfon.

Domnul Dan Manoliu:


Mulțumesc domnului senator Ganea.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Românii, alături de țara din stânga Prutului,

locuită tot de români!”.


Doamnelor și domnilor senatori,

Au fost perioade când relațiile dintre România și Republica Moldova nu s-au situat la cele mai

bune cote, însă faptul că vorbim aceeași limbă, împărțim aceeași religie, faptul că avem aceeași

apartenență etnică ne obligă și pe noi, și pe cei din Republica Moldova să ne ajutăm reciproc.

- 8 -

De curând am fost, alături de colegii mei din Comisia comună pentru integrare europeană

dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, într-o vizită în Republica Moldova

pe tema „Programul de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru

instituțiile preșcolare din Republica Moldova”. Am avut o întrevedere cu președintele Parlamentului,

Adrian Candu.

După cum știți, pentru renovarea și dotarea grădinițelor din Republica Moldova, Guvernul

României a alocat 26 de milioane de euro prin Programul de asistență tehnică și financiară acordată de

Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova. În proiect au fost incluse 933

de grădinițe din Republica Moldova. Grantul oferit de Guvernul României este gestionat de Fondul de

Investiții Sociale din Moldova.

Am avut plăcerea să particip și la evenimentul de inaugurare a grădiniței-creșă din satul

Zamcioji, raionul Strășeni. Instituția preșcolară a fost renovată prin Programul de asistență tehnică și

financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova. Am

fost mișcat să văd bucuria de pe chipul copiilor din acest sat, care, datorită eforturilor statului român,

au acum posibilitatea de a învăța și a primi educație într-o instituție modernă, demnă de orice stat

european. Fondurile investite pentru renovarea grădiniței se ridică la aproximativ 600 000 de euro și au

fost folosite pentru renovarea completă a acoperișului, fațadei, refacerea sistemului de scurgere, a

pavajului și terenului de joacă pentru copii.

Cu acest prilej, ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a remarcat că

participarea unei delegații a Parlamentului României, formată din deputați și senatori din partidele

politice de la guvernare și din opoziție, semnifică sprijinul consistent, de durată și fără echivoc, al

României acordat Republicii Moldova.

Oficialii români au stabilit importanța deosebită a programului pentru modernizarea

comunităților locale și, în acest context, pentru consolidarea încrederii cetățenilor Republicii Moldova

în viitorul european al țării, în sprijinul pe care România îl acordă pregătirii Republicii Moldova în

vederea accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană.

A fost evocat și rolul important al instituțiilor din Republica Moldova în asigurarea succesului

programelor investiționale pe care România le implementează. Recunoscută a fost și importanța

gazoductului Iași – Chișinău și interconectării energetice și rutiere cu România pentru independența

strategică a Moldovei.

Gazoductul Iași – Chișinău ar putea fi pe deplin funcțional la sfârșitul anului 2018, dacă va fi

respectat calendarul de acțiuni stabilit de specialiștii români și moldoveni în energetică. Declarația a

fost făcută de către ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.

- 9 -

Gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău este un proiect de natură strategică care își permite să

asigure un lucru esențial pentru Republica Moldova: securitatea energetică prin diversificarea surselor

de aprovizionare cu gaz.

România are nevoie de un proiect mare, serios și real vizavi de țara din stânga Prutului, locuită

tot de români!

Senator Dan Manoliu, Circumscripția nr. 29 – Neamț

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Vă consult, domnule coleg Salan, cred că se cuvine să-i dăm întâietate doamnei Federovici,

dacă sunteți de acord.

Sunteți. Mulțumesc pentru acest lucru.

Doamna Federovici, vă rugăm, la microfon.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Mulțumesc frumos.

Și dacă nu greșesc: La mulți ani, domnule senator! Era firesc să susțineți dumneavoastră

declarația în fața mea.

Mulțumesc încă o dată.

Domnule președinte de ședință,

Domnilor secretari,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „Reducerea impozitului pe venit de la 16%

la 10% va fi cumulată cu măsuri compensatorii pentru autoritățile locale”.

Distinși colegi,

Veniturile primăriilor și consiliilor județene nu vor scădea în urma reducerii impozitului pe

venit de la 16% la 10%. Guvernul va majora cota din impozitul pe profit care se alocă autorităților

locale de la 41,75% la 43%, iar dacă vor fi primării sau consilii județene care vor obține mai puțini

bani în 2018 față de 2017, atunci Guvernul va completa diferența. Primăriile și consiliile județene vor

putea utiliza excedentele rămase după aplicarea acestor formule de calcul și pentru alte categorii de

cheltuieli, nu doar pentru investiții, cum este în prezent.

Reducerea impozitului pe venit este o măsură de relaxare fiscală dorită de milioane de salariați

și de mediul de afaceri, întrucât rămân mai mulți bani pentru fiecare categorie. Nu este afectată

capacitatea niciunei administrații publice locale. Se reduc doar sumele care rămân nefolosite în fiecare

- 10 -

an. Acești bani sunt reintroduși în economie și generează creștere economică și venituri suplimentare

la buget.

În același timp, prin creșterea procentului privind cotele defalcate din impozitul pe venit încasat

pe raza localității se vor majora bugetele localităților și județelor mici sau cu venituri reduse. Astfel, se

reduc și decalajele de dezvoltare, atât dintre localități, cât și dintre județe.

Guvernul va lua măsuri compensatorii de completare a bugetelor autorităților locale cu sume de

la buget pe criterii obiective, cum ar fi numărul de locuitori și tipul localității. Nu există criterii politice

în sistemul de alocare a acestor sume.

Cel mai important este faptul că nicio primărie nu va avea venituri mai mici decât echivalentul

a 750 de lei pe locuitor. Mai mult, nicio primărie nu va avea bugetul mai mic de un milion de lei

pentru comune, respectiv 3 milioane pentru orașe și 5 milioane pentru municipii. La consiliile județene

bugetele nu vor putea fi mai mici de echivalentul a 250 de lei pentru fiecare locuitor din județul

respectiv.

Așadar, nu există niciun motiv întemeiat astfel încât primarii să mărească taxele și impozitele

locuitorilor din nicio localitate din România. Este o tentativă eșuată a PNL și USR de a dezinforma

opinia publică și mediul de afaceri cu privire la modificările fiscale care au fost operate în ultima

perioadă. Cel mai bun barometru va fi la începutul anului viitor, când fiecare societate comercială va

constata că rămâne cu mai mulți bani în cont, pentru investiții sau pentru a angaja forță de muncă, și nu

va fi nevoită să depună atât de multe situații financiare la administrațiile financiare ca în prezent.

Țara noastră, în actualul context socio-economic, are nevoie de o reformă fiscală prin care să

crească veniturile oamenilor, să simplifice și să ușureze totodată activitatea întreprinzătorilor.

Totodată, prin modificarea Codului fiscal se iau măsuri pentru limitarea transferurilor băncilor

străine. Astfel, au fost aduse reglementări care limitează posibilitatea băncilor de a face optimizări

fiscale și de a-și diminua astfel profitul și, implicit, impozitul pe profit pe care trebuie să-l plătească

statului. Tratament corect, egal și echitabil pentru toți! Se închide portița legală prin care băncile

puteau să-și diminueze profiturile și să plătească taxe și impozite cât mai mici în România.

România a fost un stat corect cu băncile. E timpul ca și băncile să aibă o conduită corectă față

de statul român, așa cum o au și față de statele din care provin. Toți cei care obțin profituri pe piața din

România trebuie să-și plătească taxele către statul român.

Așadar, nu există niciun motiv ca salariile să scadă sau impozitele și taxele să crească.

Dimpotrivă, odată cu aplicarea integrală a prevederilor Legii salarizării unitare, vor fi majorate toate

salariile persoanelor care lucrează în sistemul public.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici

- 11 -

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, stimată colegă, și pentru că ați fost de acord să îl congratulăm pe domnul Salan.

Îi spunem și noi „La mulți ani!” de ziua Domniei Sale și îl rugăm să vină la microfon.

Mulțumim.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc.

Am intitulat declarația mea politică de azi „Monumentele UNESCO ale României – efigia

noastră în fața lumii”.


Stimați colegi,

Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România și este

data la care, în anul 1972, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinței generale UNESCO de la Paris,

statele membre au adoptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural.

Lista patrimoniului mondial UNESCO include șapte locații din România, ce însumează 32 de

monumente din diferite zone ale țării. Monumentele din România care au fost alese să facă parte din

patrimoniul mondial sunt nu numai efigia noastră ca neam și țară, dar reprezintă și contribuția noastră

la civilizația și cultura umanității.

Din 1999, cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost și ele incluse pe lista UNESCO, fiind astfel

recunoscută valoarea lor universală excepțională. Sarmizegetusa Regia și cinci dintre cetățile care o

apărau – Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Piatra Roșie, Căpâlna și Bănița – au format nucleul

regatului dac. Ruinele acestor fortărețe redau o îmbinare aparte a tehnicilor și conceptelor arhitecturale

militare și religioase ale vremurilor. Ele se află amplasate într-un cadru natural spectaculos și oferă o

imagine definitorie a unei civilizații viguroase și inovatoare.

Așa cum se menționează și în motivația UNESCO, civilizațiile geto-dacice au atins, la vremea

lor, un nivel cultural și socio-economic extrem de ridicat, simbolizat în mod cu totul excepțional de

acest grup de cetăți.

Cetățile dacice din Munții Orăștiei spun peste milenii povestea despre „cei mai viteji și cei mai

drepți dintre traci”. Este datoria noastră să păstrăm intactă această moștenire milenară, culturală,

istorică și spirituală.

Parlamentarii Partidului Social Democrat din județul Hunedoara au înțeles această mare

responsabilitate care ne revine și au inițiat un proiect legislativ care urmărește tocmai desemnarea

acestor monumente ca fiind obiective speciale și reglementarea condițiilor în care sunt asigurate

măsurile de pază și protecție, precum și cele de ordine și siguranță publică din zona siturilor

arheologice.

- 12 -

Scopul principal al acestei propuneri legislative este tocmai acela de a elimina sau diminua

riscurile de incidență asupra patrimoniului. La final, de aceste prevederi vor beneficia toate

monumentele din România trecute pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, fie că este vorba despre

bisericile din lemn din Maramureș, centrul istoric al Sighișoarei sau bisericile pictate din nordul

Moldovei. Iar într-un viitor nu prea îndepărtat vor intra sub incidența viitoarei legi și alte monumente

aflate acum pe lista de așteptare pentru a fi incluse în patrimoniul mondial UNESCO, printre care se

numără și alte două monumente aflate tot în județul Hunedoara: Biserica din Densuș și ansamblul

monumental din zona Hunedoara… realizate.

Sunt monumente în care noi, toți românii, ar trebui să simțim și să ne iubim țara la fel. Ar trebui

să nu uităm niciodată istoria acestui neam, clădită de un popor încercat, mândru și harnic. Ar trebui să

fim mereu conștienți de frumusețile plaiurilor țării noastre și să vedem lucrurile bune și minunate care

se întâmplă azi în România. Pe acest „picior de plai” trăiesc în continuare oameni minunați, harnici,

cinstiți și ospitalieri, cu sufletul lor cald și bun. Ar trebui să nu uităm că avem o țară bogată. Ar trebui

să ne concentrăm energia și acțiunile pentru a păstra și consolida ceea ce am primit de la înaintașii

noștri și pentru a duce mai departe, la final… la fel de viu, firul de identitate națională și spirituală care

ne definește în lumea în care trăim.

Îmi iubesc țara, am muncit o viață sub steagul ei și nu voi înceta niciodată să cred în România!

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator al Partidului Social Democrat de Hunedoara

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și vă mai dorim încă o dată: La mulți ani!

Îl rog pe domnul senator Ion Ganea să rostească declarația Domniei Sale.

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Ion Ganea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică pe care o voi prezenta astăzi face referire la ziua de 10 noiembrie, când

Armata Română sărbătorește Ziua Artileriei Române.

În fiecare an, la data de 10 noiembrie, Armata Română sărbătorește Ziua Artileriei Române,

pentru a marca înființarea primei baterii a Țării Românești, legiferată – Porunca Domnească nr. 198

din 10 noiembrie 1843, de către domnul Țării Românești Gheorghe Bibescu (1842 – 1848). Aceasta a

fost instituită printr-un document ce simbolizează constituirea artileriei ca armă de sine stătătoare. Este

arma destinată pentru sprijinul cu foc al operațiilor forțelor luptătoare, constituind mijlocul principal de

lovire cu foc a obiectivelor terestre și de la suprafața apei.

- 13 -

Termenul de artilerie a apărut destul de recent la scara istoriei, pe la mijlocul veacului al XV-lea.

Acesta derivă din verbul arhaic francez „artiller”, ce semnifică arta de a construi și mânui, pe timpul

luptelor, diferite mașini de război.

Cronicarul polonez Górecki a spus despre tun că „în această mașină se razimă toată puterea

pedestrimii, toată splendoarea călărimii, cu un cuvânt, toată puterea războiului”. Acesta este motivul

pentru care comandanții militari din toate timpurile au învățat că trebuie să perceapă ca pe o datorite

învățarea folosirii acestei puternice mașini de război.

Conducătorul Franței Napoleon face, la rândul său, această precizare, vorbind despre

importanța științei folosirii tunului pentru un comandant: „Un comandant care nu știe să folosească

această puternică armă din subordine, care nu are considerații pentru nevoile artileriei nu ar trebui să o

mai comande niciodată.”

De asemenea, „cunoștințele armei noastre formează o știință proprie care îmbrățișează tot felul

de arme”, scrie generalul Alexandru Tell în primul număr al „Revistei Artileriei”.

Pentru Armata Română, ziua de 10 noiembrie este un simbol care marchează începuturile unei

istorii înfloritoare, deoarece evoluția artileriei moderne române a avut un traseu ascendent, dovadă

stând contribuția majoră în rezultatele bătăliilor Primului și celui de-al Doilea Război Mondial.

Senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 – Tulcea

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

Ne alăturăm și noi urărilor dumneavoastră și le dorim: La mulți ani artileriștilor români!

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Îl rog pe domnul senator Radu-Mihai Mihail să poftească la microfon.

Domnul Radu-Mihai Mihail:


Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Mândrie și naționalism”.

Ieri în plenul Senatului a fost respinsă inițiativa UDMR de a institui 15 martie ca sărbătoare

oficială a comunității maghiare din România.

A avea o comunitate etnică minoritară mândră poate fi o bogăție pentru orice stat. Comunitățile

de români, mai mari sau mai mici, din Spania, din Italia sau din Ucraina au nevoie să fie vizibile, să fie

înțelese, să fie respectate de majoritățile din țările în care trăiesc și muncesc, au nevoie să fie mândre.

- 14 -

Atât România, cât și statele respective trebuie să depună eforturi în a le ajuta: cu bunăstare, cu servicii

administrative de calitate, dar și cu momente rezervate regăsirii identității proprii.

Și reciproca este valabilă: avem nevoie de concetățeni de origine maghiară mândri. Ce facem

pentru asta? Sunt guvernanții suficient de preocupați ca dezvoltarea socio-economică în Harghita și

Covasna să fie mulțumitoare? Poate că nu suficient, mai ales în contextul în care nu se preocupă de

dezvoltarea socio-economică a României în general.

În ceea ce privește păstrarea identității, un sprijin eficient este complicat de aplicat astăzi, din

cauza suspiciunilor, a neînțelegerii, a exploatării politice a unui astfel de subiect cum ar fi 15 martie.

Unele luări de cuvânt de ieri din Senat sunt o dovadă tristă de naționalism agresiv și neproductiv.

Avem nevoie de mult mai mult. Avem nevoie de mult mai mult dialog, de mai multă informare

reciprocă, și nu la nivel politic, ci la nivelul comunităților și la nivelul oamenilor. Putem, ca politicieni,

să facilităm acest dialog, dar, din păcate, este nevoie de timp pentru aceasta.

Dar direcția în care mergem este clară: respect reciproc și bunăstare comună, într-o Românie a

statului de drept performantă. Ceea ce guvernanții de astăzi nu sunt gata să ofere nici minorității

maghiare, nici majorității din țară și nici românilor din alte state.

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Și noi vă mulțumim, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Lupu Viorel să poftească… Victorel, să poftească la microfon. Îmi cer

scuze.

Domnul Victorel Lupu:


Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi: „Ziua Armistițiului, marcată în România și în Europa și

începutul manifestărilor ocazionate de Centenarul Marii Uniri”.

Doamnelor și domnilor,

La sfârșitul săptămânii trecute, în România, dar și în foarte multe state europene au fost

organizate ceremonii și depuneri de coroane care au marcat Ziua Armistițiului.

Pe 11 noiembrie 1918, la ora 11.00, într-un vagon de tren în pădurea Compiègne, s-a semnat

Tratatul de armistițiu între Imperiul German și puterile Antantei, act care punea capăt Primului Război

Mondial pe frontul de vest. A fost momentul încetării focului și începutul retragerii armatelor de pe

fronturile de luptă. Totodată, a fost ultimul din cele patru armistiții semnate pe parcursul ultimului an

de război.

- 15 -

Cele aproximativ 53 de luni de lupte au totalizat 20 de milioane de persoane care și-au pierdut

viața, au însemnat costuri de sute de miliarde de euro, au generat o amplă criză economică la nivel

mondial, dar și o redesenare a hărții Europei. De asemenea, încheierea Primului Război Mondial a

însemnat prăbușirea a patru imperii: german, austro-ungar, cel otoman și cel rus.

Este o bună ocazie de a trece prin mintea și sufletele noastre momentele de eroism, curaj,

bărbăție și patriotism de care au dat dovadă militarii români în teatrele de luptă și sacrificiul făcut

pentru ca România de astăzi să fie un stat liber și european.


Permiteți-mi să-i amintesc pe Iosif Silviu Fogorași și Mihai Anton Samoilă, doi dintre eroii

militari care au decedat în Afganistan, în data de 11 noiembrie 2003, dar și pe sublocotenentul post-

mortem ieșean Bogdan Valeriu Hâncu, erou militar al Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”, căzut la

datorie în Irak, în cadrul unor misiuni de monitorizare, având ca obiectiv limitarea efectelor acțiunilor

teroriste. Ei merită prețuirea noastră și trebuie să le continuăm idealurile, printr-o atitudine care să le

cinstească memoria și jertfa.


Astăzi vă lansez invitația către dumneavoastră de a participa la evenimentele găzduite de Iași în

perioada următoare și dedicate Centenarului Marii Uniri. Amintesc faptul că timp de doi ani, între

1916 și 1918, Iașiul a devenit capitală de război, instituțiile centrale fiind mutate aici, dar și zeci de mii

de români refugiindu-se la Iași din calea invadatorilor. În acele vremuri, Iașiul a devenit neîncăpător,

făcând cu greu față afluxului mare de persoane care s-au stabilit temporar în capitala Moldovei.

Regele Ferdinand și sediul cartierului regal au fost stabilite în casa de pe Strada Lăpușneanu,

actualul Muzeu al Unirii. Regina Maria și copiii au locuit în Casa Cantacuzino-Pașcanu, actuala locație

a Palatului Copiilor, iar zona Copou era considerată cel mai fierbinte loc din oraș. La Universitatea

„Alexandru Ioan Cuza”, cea mai veche din țară, își desfășurau activitatea Ministerul de Război,

Ministerul Instrucțiunii Publice și tot aici avea sediul Crucea Roșie. În Aula Universității se întrunea

Senatul României. Pe Strada Lascăr Catargi, la casele Ralet, locuia prim-ministrul Ionel Brătianu și se

țineau ședințele de Guvern. Palatul Roznovanu, actualul sediu al primăriei, a funcționat ca sediu pentru

instanțele judecătorești, pentru ca mai apoi să devină spital și sediul misiunii Crucii Roșii Americane.

În sala Teatrului Național s-au desfășurat lucrările Camerei Deputaților.

Tot în Copou au locuit și primarul acelei perioade, Gheorghe Mârzescu, dar și Henri Berthelot,

general al armatei franceze, detașat în România. Nu pot să nu-l evoc la acest capitol pe bravul general

francez, un prieten adevărat al României, care a avut un rol determinant în acele vremuri în victoria

obținută și în reorganizarea armatei române. Inițiatorul prieteniei dintre popoarele român și francez a

fost amintit și la recenta vizită a președintelui Franței în România, când a fost lansată promisiunea de a

- 16 -

reveni în țara noastră, la Iași, în anul centenarului, pentru a planta un alt stejar, lângă cel sădit de

generalul Berthelot în 1927 în curtea Teatrului Național, devenit simbol al orașului, care să marcheze

pentru cel puțin încă 100 de ani prietenia româno-franceză.

Trebuie să-i cinstim pe toți cei care, îmbrăcând haina militară, au fost permanent la datorie,

apărând istoria și continuitatea neamului românesc.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Domnul Cornel Popa:

Și noi vă mulțumim și vă felicităm pentru frumoasa dumneavoastră declarație politică.

Îl rugăm pe bravul senator Ghica Cristian să poftească la microfon.

Domnul Cristian Ghica:


Stimate colege,

Stimați colegi,

Revin cu un subiect pe care l-am mai abordat de la această tribună: „Peste 30 de miliarde de

euro, bani europeni, stau la dispoziția României până în 2020”.

Suntem deja în 2017, la jumătatea perioadei de accesare a acestor fonduri, și înregistrăm una

din cele mai mici rate de absorbție a fondurilor europene din tot spațiul comunitar. Un milion de euro –

ați auzit bine –, să știți, doar atât am putut cheltui în prima jumătate a acestui an.

Vă reamintesc că suntem pe ultimele locuri și la alocarea bugetară pentru sănătate: 5,1% din

PIB numai. Mai alarmant este procentul de sub 1% din cheltuielile totale pe sănătate alocate

prevenției. România înregistrează rate de prevalență la anumite afecțiuni mult peste media din Uniunea

Europeană, cea mai mare mortalitate infantilă plus un exod continuu al medicilor români peste hotare.

Toate aceste statistici sunt cel mai des acceptate sau explicate dintr-un singur motiv – nu sunt

bani. Bani sunt, însă, din diferite motive, nu-i valorificăm.

Un alt exemplu este Planul de investiții pentru Europa, prin care s-au primit deja în România

258 de milioane de euro și se așteaptă mobilizarea a 943 de milioane de euro în investiții totale. Acest

plan urmărește să diminueze obstacolele în investiții. Există o platformă on-line recent lansată, care se

numește Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, ce oferă gratuit consultanță și

asistență tehnică pentru beneficiarii publici sau privați, prin experți de nivel înalt.

Sunt trei categorii de potențiali beneficiari pentru finanțare prin acest program:

- cei privați, din care amintesc companii de dimensiuni mari, întreprinderi de dimensiuni medii,

până la 3 000 de angajați și IMM-urile;

- beneficiarii publici – aici mă refer la autorități locale, companii de stat și alte entități publice;

- 17 -

- și băncile, precum și alte instituții financiare, fonduri de investiții, platforme de investiții.

Există miliarde de euro puse la dispoziție, inclusiv prin acest program, prin care s-ar putea

construi și dota câte un spital nou, modern în fiecare județ. S-ar putea reconstitui și renova secții sau

consolida spitale deja degradate. S-ar putea finanța crearea de noi locuri de muncă, infrastructură care

să creeze investițiile etc.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă rog să transmiteți în circumscripțiile dumneavoastră aceste informații, să acționăm

transpartinic și să promovăm aceste linii de finanțare. Să facilităm simplificarea procedurilor de

accesare. Să impulsionăm, prin toate mijloacele ce ne stau la dispoziție ca parlamentari, cheltuirea

banilor europeni cu folos pentru cetățenii României, proiecte care să facă România bine în toate

sensurile, pentru un viitor sustenabil.

Vă mulțumesc.

Cristian Ghica, senator de București

Domnul Cornel Popa:

Mulțumim.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Îl rugăm pe domnul senator Corlățean Titus să poftească la microfon.

Domnul Titus Corlățean:


Voi prezenta astăzi o declarație politică cu titlul „Dilemele domnului Juncker”.

În urmă cu puține zile, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a făcut o

declarație neașteptată, unii ar spune uimitoare, cu privire la România, în cadrul unui forum parlamentar

european desfășurat la Bruxelles.

Pe scurt, domnul Juncker ne-a informat că, spre deosebire de Bulgaria, „România mai are multe

de făcut pentru a eradica fenomenul corupției și acesta este motivul pentru care România nu poate

adera încă la spațiul Schengen”. Înaltul demnitar european ne-a transmis dintr-un foc trei vești „bune”;

veți înțelege și ghilimelele.

Prima veste „bună”: faptul că vecinii și prietenii noștri din Bulgaria au reușit ceea ce nici țările

din vestul european democratic și prosper nu au reușit până acum – să rezolve problema corupției din

țara lor. Un lucru minunat, pentru care ne bucurăm cu sinceritate, chiar dacă această idee contrazice, cu

brutalitate aș spune, concluziile tuturor rapoartelor MCV privind Bulgaria adoptate în toți acești ani de

Comisia Europeană, instituție condusă – și să nu fim uimiți de acest lucru – chiar de domnul Juncker;

- 18 -

concluzii, de altfel, adoptate în toți acești ani cu participarea domnului Juncker personal. Cine să mai

înțeleagă ceva?

A doua veste „bună” este legată de faptul că România mai are de muncă până la a eradica

corupția. Într-o Europă care cunoaște de mulți ani, sub guvernarea unor Comisii Europene ideologic

preponderent de dreapta, probleme serioase cu șomajul, mai ales la nivelul tinerilor, este o idee

reconfortantă că România mai are de muncit; chiar și în domeniul anticorupției.

Ce ne facem însă cu concluziile acelorași rapoarte MCV, adoptate de aceleași Comisii

Europene din care domnul Juncker a făcut constant parte, privind lucrările și lucrurile anticorupție din

România fără precedent în celelalte state europene? Să înțelegem oare că domnul Juncker se așteaptă

ca această cavalcadă anticorupție să cuprindă și marele capital străin din România, netulburat în toți

acești ani de instituția anticorupție din România, pe motiv de neprihănire și curățenie spirituală? Sau

poate că ne așteptăm la o extindere extrateritorială a competențelor aceleiași instituții anticorupție, la

faptele raportate de-a lungul anilor, malițios fără îndoială, de presa răutăcioasă occidentală privind, de

exemplu, activitatea fondurilor de investiții hedge funds luxemburgheze – luxemburgheze ca și

domnul Juncker – în Rusia lui Vladimir Putin, în plină perioadă de sancțiuni euroatlantice. Ori cu

privire la fraudele uriașe ale unor companii auto germane, de ordinul miliardelor, în Europa și în

America de Nord. Ori poate referitoare la faptele de corupție de la cel mai înalt nivel politic semnalate

și anchetate cu foarte mare întârziere la Paris. Sau poate cu privire la, să zicem, propunerea generoasă

a Olandei de a ne vinde la un preț mai mult decât dublu corvete militare identice cu cele vândute unei

țări din afara NATO precum Indonezia, preț mai mult decât dublu față de prețul stabilit cu autoritățile

indoneziene. Sau să vorbim de jocul de-a șantajul: aderare la Schengen versus Portul Constanța. Și

putem continua.

În sfârșit, o a treia veste „bună” se referă la starea de sănătate a românilor. Altfel spus, să nu ne

mai stresăm inutil și să ne cruțăm tensiunea arterială. Nu are rost să mai insistăm multă vreme de acum

înainte pentru a adera la spațiul Schengen, pe motiv că nu suntem incoruptibili, precum vecinii noștri

bulgari.

Toate bune, însă câteva lucruri se impun a fi spuse. Fie Comisiile Europene succesive au mințit

în ultimii ani, ceea ce nu cred, fie domnul Juncker, cu accentul său PPE, habar nu are sau se face că nu

știe ce spune, caz în care ar trebui demis de urgență.

Președintele Comisiei Europene încalcă cu brutalitate poziția juridică și de principiu a instituției

pe care deocamdată o conduce potrivit căreia nu există și nu se acceptă condiționalități de altă natură,

precum mecanismul MCV, pentru evaluarea îndeplinirii criteriilor acquis-ului Schengen de către o țară

membră UE. Nu se acceptă astfel de legături, iar criteriile Schengen, pe de altă parte, sunt îndeplinite

de România din 2011, adică de vreo șase ani – Comisia Europeană dixit.

- 19 -

Mai rămâne de spus, de această dată cu un gust amar, un singur lucru și aș spune că e o ironie,

până la urmă. Intervenția domnului Juncker a avut loc în cadrul unui forum, al unei conferințe

parlamentare cu titlul „Populismul – amenințare la integritatea europeană și la democrație”. Și domnul

Juncker, până la urmă, practică o formă de populism, regăsită de altfel din belșug și pe malurile

Dâmboviței: populismul politic de dreapta, bazat pe interese de partid sau pragmatice. A se citi

solicitarea de cheltuire a celor 2% din produsul intern brut pentru apărare, în cazul României, mai mult

cu europenii, adică cu ei, decât cu americanii. Toate astea, până la urmă, generează un risc pentru

integritatea europeană și pentru democrație și este și asta o formă de populism.

Și până la urmă – și ăsta e și un mesaj adresat Guvernului – poate ne decidem în sfârșit ca

România să-l ajute pe domnul Juncker și pe alți europeni democrați, ca și Domnia Lui, și să utilizăm în

sfârșit dreptul de a bloca prin vot adoptarea a tot felul de decizii aberante care ne sunt servite

nemestecate în ultimii ani, fie de la Bruxelles, fie din alte mari capitale europene. Vă asigur că nu vom

fi singuri, mai sunt și alte, de exemplu, state central-est europene cu nemulțumirile lor. Este adevărat,

parcă cu ceva mai multă coloană vertebrală decât am avut-o noi la București în acești ani.

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

Doamna senator Arcan, vă invităm la microfon.

Mulțumim.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi!

Obiectul declarației politice de astăzi este intitulat „Disciplina fiscală – bune practici financiare”.


Declarația prezentă este o continuare a celei trecute, pentru că între timp au apărut noutăți

legislative. Am venit cu această continuare deoarece Guvernul Partidului Social Democrat împreună

cu ALDE, condus de premierul Tudose, a aprobat prin ordonanță de urgență noi măsuri fiscale, care

adaugă alte bune practici de guvernare la ceea ce știam până acum.

Așa s-a văzut că zarva pe care au întreținut-o – și constat că nu se opresc – cei care sunt

interesați ca românilor să nu le meargă bine a fost artificială și zadarnică. Guvernul a decis așa cum

arătau studiile de impact și oamenii de bună-credință se conformează, pentru că au numai de câștigat

din aceste bune practici financiare.

- 20 -

Una din problemele cele mai importante pe care le favorizează noile măsuri fiscale este reducerea

deficitului fondului de pensii. Ne plângem de mulți ani că avem un mare deficit la fondul de pensii, că

această problemă tinde să crească, dar nu s-a făcut ceva pentru stoparea acestui proces. Mai mult, acum,

când Guvernul adoptă măsuri menite să inverseze trendul, să vină cu îmbunătățiri la legislație, sunt chemați

cetățenii la nesupunere, la revoltă și, mai mult, se flutură în public o moțiune de cenzură.

Da, românii vor simți beneficii de la acest Cod fiscal. Deficitul pe fondul de pensii se va reduce

masiv anul viitor, în urma transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, așa cum susține

Ministerul Muncii și cum foarte mulți au înțeles.

În primul rând, noul Cod fiscal asigură o creștere a contribuțiilor angajaților pentru pilonul I de

pensii. Prin calculele Ministerului Muncii, estimările arată că se realizează o pensie cu peste 20% în

plus față de ceea ce se calculează acum. Lucrul acesta va avea loc deoarece prin noile măsuri vorbim

de o bază de impozitare mai mare, de o bună colectare și, în special, de o disciplină fiscală. De altfel,

această disciplină fiscală este principalul nostru motiv pentru care s-a făcut acest transfer al

contribuțiilor, adică pensii mai mari și reducerea masivă a deficitului pe fondul de pensii, începând

încă din anul 2018.

În al doilea rând, se așteaptă o colectare mai bună a contribuțiilor la bugetul de stat după

aplicarea noului Cod fiscal. Niciodată sau rareori un angajat nu a fost interesat să își negocieze salariul

brut, ci doar netul. Niciun angajator serios nu va dori să piardă oameni. Dar este important de știut că

nu cresc cheltuielile angajatorului. Azi, ca angajator, este cel mai dificil lucru să nu găsești oameni

dornici să muncească. Reprezentanții celor câteva zeci de firme de stat, cele peste 150 000 de firme

care împreună nu plătesc contribuțiile sociale pentru peste două milioane de angajați, au de ce să fie

supărați, pentru că nu li se mai permite să nu plătească obligațiile legale.

Până acum, unii angajatori plăteau doar contribuția angajatului și nu își achitau obligațiile de

plată ale firmei. De acum înainte, din moment ce toată contribuția este pe angajat și achitată de

angajator, lucrul acesta devine foarte riscant și angajatorii sunt obligați prin acest Cod fiscal să vireze

banii respectivi. Noile măsuri stabilesc sancțiunile penale pentru cei care nu achită contribuțiile, iar

datoriile și penalitățile le vor plăti în continuare firmele, și nu angajații.

În fond, vedem că toate aceste jocuri ale opoziției se fac nu pentru a ajuta oamenii și firmele, ci

pentru a păgubi majoritatea contribuabililor cinstiți, fie că sunt firme, angajați sau pensionari. Avem

aici și explicația pentru care adepții protestelor și cei ai acțiunilor populiste… să-și facă jocurile.

În final, mai spun ceva celor care fac declarații populiste, începând cu ironiile de la Cotroceni,

cât și celor care ridiculizează aceste măsuri fiscale prin așa-zisele calcule care aduc câțiva lei în

buzunarul salariaților, respectiv 1, 2, 3 lei. Greșit, nu aici este materia privind creșterea salariilor și în

general a veniturilor. Avem o lege a salariilor bine construită, am mărit salariul minim, am mărit și

- 21 -

vom crește pensiile. Avem un program de guvernare bine stabilit, prin care am crescut și vom crește

sistematic veniturile tuturor cetățenilor.

Prin disciplina fiscală, nu s-a spus niciodată că este la obiect o discuție pe creșteri de salarii, așa

că mai schimbați tema discuției atunci când vorbim de bune practici financiare de guvernare. Nu mai

îndemnați oamenii să se revolte, spre propria lor pagubă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața, stimate și stimați colegi!

La sfârșitul săptămânii trecute am primit pe pagina de Facebook mesaje din care voi reproduce

câteva fragmente, cerându-vă anticipat scuze pentru brutalitatea lor: „Mihai Goțiu, nu mai manipula lumea,

că primești un cuțit în gât! Vezi-ți de treaba ta, securist nenorocit, și nu mai scoate oamenii în stradă! Mihai

Goțiu, pentru toate relele ce le-ai făcut te voi ucide cu sânge rece! Îți voi străpunge inima pe la spate și te

voi călca cu bocancii pe cap!” Mesajele au fost însoțite de imaginea unui cuțit însângerat.

Nu e chiar așa greu de înțeles că mesajul de amenințare cu moartea pe care l-am primit

reprezintă o tentativă mizerabilă de intimidare, atât la adresa mea, cât și a altor cetățeni ai României,

care, din câte am aflat, au primit mesaje similare, în încercarea de a bloca exercitarea unor drepturi și

libertăți constituționale: libertatea de exprimare, dreptul de a fi informați și de a se asocia liber.

Din verificările pe care le-am făcut, cel care a transmis aceste amenințări se ascunde în spatele

unui profil fals de Facebook, ceea ce mă face să cred că nu este o amenințare a unei persoane „duse cu

pluta”, ci că e făcută la comandă, de către cei care sunt deranjați de faptul că cetățenii României au

învățat să-și exercite drepturile, inclusiv în stradă.

Am mai avut parte de amenințări similare și în perioada în care am făcut investigații jurnalistice

care deranjau diferitele grupuri de tip mafiot, cu ramificații în politică și în afacerile din România. Nu

doar că nu m-au speriat acele amenințări, ci m-au motivat suplimentar, dovedindu-mi că lupt pentru

cauze juste. Aceste amenințări, primite de mine și de către alți cetățeni, reprezintă un motiv în plus de

mobilizare civică, pentru a pune punct inclusiv unor asemenea practici de tip securistico-mafiot.

Din păcate, asemenea mesaje transmise, de această dată în spațiul public, ajung să fie citite și

de mama mea și de alte rude, prieteni și cunoscuți. Nu atât pentru mine, cât pentru liniștea acestora și a

- 22 -

tuturor cetățenilor români, voi depune plângere penală și mă aștept ca instituțiile statului – și mă refer

aici și la serviciile speciale care au avut parte de bugete privilegiate în ultimii ani – să facă dovada

competențelor lor și că nu primesc banii degeaba sau în alte scopuri, să-i identifice pe cei care sunt în

spatele amenințărilor cu moartea și să-i aducă în fața justiției. Este la fel de grav faptul că orice

cetățean al acestei țări primește asemenea amenințări, precum și faptul că un reprezentant al

cetățenilor, senator și vicepreședinte al Senatului, este amenințat cu moartea pentru că-și exprimă

public opiniile în favoarea apărării instituțiilor democratice, începând cu justiția.

De asemenea, vreau să vă reamintesc faptul că recent majoritatea PSD și ALDE din Parlament

a refuzat adoptarea propunerii USR de a transmite un mesaj public împotriva violenței în politică și în

societate. Acest lucru nu face decât să încurajeze apariția amenințărilor cu moartea de genul celei

primite de mine și de alți cetățeni români.

Pentru a înlătura orice suspiciune că v-ați afla în spatele acestor amenințări, vă solicit public,

doamnelor și domnilor parlamentari de la PSD și ALDE, să vă asumați mesajul cerut de USR

împotriva violenței în politică și să demonstrați astfel că nu trăim într-o țară cocotieră, a

discreționarismului și a intereselor mafiote, ridicate la rangul de politici de stat.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

În încheiere, dați-mi voie să citesc lista senatorilor care au depus la secretariatul de ședință declarațiile

politice ale Domniilor Lor: Moga Nicolae, Brăiloiu Tit-Liviu, Trufin Lucian, Bodog Florian-Dorel,

Țuțuianu Adrian, Bădălău Niculae, Smarandache Miron-Alexandru, Marciu Ovidiu-Cristian-Dan,

Dumitrescu Iulian, Hărău Eleonora-Carmen, Stângă George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Șoptică

Costel, Nicoară Marius-Petre, Cristina Ioan, Caracota Iancu, Popa Cornel, Vela Ion Marcel, Bulacu

Romulus, Wiener Adrian, Dircă George-Edward și Bădulescu Dorin-Valeriu.

Acestea fiind zise, declarăm închisă sesiunea declarațiilor politice de astăzi, 14 noiembrie 2017.

Vă mulțumesc.

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună dimineața, stimați colegi!

Începem ședința de astăzi, 14 noiembrie 2017.

- 23 -

Declar deschise lucrările plenului Senatului, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnul

secretar Marian Pavel și domnul secretar Ion Ganea.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un

număr de 83 de colegi.

Ordinea de zi a plenului, a ședinței de plen a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi.

Vă rog, domnule senator Cseke Attila, microfonul central.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


V-aș propune, doamnelor și domnilor senatori, să introducem la Secțiunea a II-a, la punctul 5 al

ordinii de zi… avem raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind exonerarea personalului

plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.

Este proiectul legislativ 281/2017, retrimis săptămâna trecută pentru completări. S-au făcut

completările, eu cred că este bine să-l dezbatem și să votăm asupra lui.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru intervenție. (Discuții la prezidiu.)

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu această modificare pe care a propus-o domnul

senator Cseke Attila, din partea Grupului UDMR.

Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

*

Înțeleg că avem o intervenție din partea domnului senator Orțan.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Ovidiu-Florin Orțan:



- 24 -

Având în vedere că mâine este 15 noiembrie, vă solicit să ținem un moment de reculegere în

memoria victimelor, luptătorilor împotriva dictaturii Ceaușescu.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

*


Stimați colegi,

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 20 – 25 noiembrie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel

cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

- luni, 20 noiembrie: 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; 13.00, Biroul

permanent; 14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului;

18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți: de la 9.00 la 10.30, declarații politice; de la 10.30 la 13.00, lucrări în plenul Senatului,

urmate de lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 22 noiembrie, respectiv joi, 23 noiembrie – lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă, 24 noiembrie, respectiv 25 noiembrie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Alocuțiune pentru marcarea Zilei patrimoniului

mondial UNESCO, la solicitarea Comisiei permanente comune a Senatului și Camerei Deputaților

pentru relația cu UNESCO.

Îl invit la microfon pe domnul senator Novák Csaba-Zoltán, reprezentantul Comisiei

permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, pentru prezentarea

alocuțiunii cu ocazia Zilei patrimoniului mondial UNESCO.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Novák Csaba-Zoltán:


Cu ocazia Zilei patrimoniului mondial UNESCO din România, vă transmit mesajul Comisiei

permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

Stimați colegi,

- 25 -

În data de 16 noiembrie se vor împlini 71 de ani de la adoptarea Constituției UNESCO, aceasta

reprezentând actul de naștere al acestei organizații. UNESCO a fost fondată după cel de-al Doilea

Război Mondial de 20 de state, iar obiectivul declarat încă de atunci este acela de a contribui la pacea

mondială și la colaborarea dintre națiuni prin cultură, ecologie, educație și știință. România a aderat la

UNESCO în data de 27 iulie 1956.

Prezențele românești pe listele patrimoniului mondial material și imaterial sunt numeroase. Ca

stat membru, România are înscrise pe lista UNESCO 3 rezervații ale biosferei și 8 situri ale

patrimoniului mondial. Lista tentativă cuprinde 15 obiective. De asemenea, România are înscrise 6

bunuri culturale imateriale pe Lista reprezentativă a patrimoniului mondial imaterial.

De asemenea, țin să vă informez că în cadrul celei de-a XII-a sesiuni a Comitetului

interguvernamental de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, ce va avea loc în Republica

Coreea, Jeju, în perioada 4 – 9 decembrie 2017, se va discuta propunerea de înscriere în Lista

patrimoniului mondial imaterial a dosarului multinațional România – Bulgaria – Macedonia –

Republica Moldova privind „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie”.

Urmărindu-se evidențierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum și necesitatea

protejării și conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului

pentru relația cu UNESCO a inițiat o propunere legislativă care a devenit lege, Legea nr. 160/2013,

prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua patrimoniului mondial UNESCO din România.

România este printre țările ce își respectă angajamentele luate la nivelul UNESCO. De aceea,

considerăm că ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile UNESCO.

Stimați colegi,

În anul 1945, la înființare, printre obiectivele imediate ale UNESCO urmau să fie: reconstrucția

școlilor, bibliotecilor și muzeelor distruse de război. După 70 de ani, poate ar trebui să ne gândim la

același lucru, nu în sensul material, ci la o schimbare de mentalitate, o abordare prin care să se

reconstruiască un nou sistem de valori în educație și cercetare.

Elementele menționate mai sus, la care se adaugă cultura, reprezintă pilonii de bază ai unei

națiuni sănătoase, elemente esențiale pentru o dezvoltare durabilă.

Ținând cont de situația actuală, de faptul că există zone fierbinți în lume controlate de teroriști,

zone unde există monumente UNESCO ce au fost distruse sau comercializate ilicit, considerăm că se

impun măsuri de consolidare a rolului UNESCO în materie de protecție a patrimoniului cultural și

promovare a pluralismului cultural în situații de conflict armat.

Stimați colegi,

- 26 -

În dorința de a promova o viziune integratoare a societății românești prin susținerea culturii,

educației și științei ca elemente fundamentale ale națiunii române, Comisia permanentă UNESCO se

angajează:

- să contribuie activ la protejarea și conservarea monumentelor din patrimoniul național înscrise

în Lista patrimoniului mondial sau pe Lista tentativă UNESCO;

- să sprijine necondiționat și prin toate mijloacele creșterea calității educației și a cercetării

științifice;

- să se implice în promovarea valorilor culturale românești și a bunurilor românești înscrise sau

a celor propuse pentru înscriere în Lista patrimoniului mondial UNESCO;

- și să susțină interesele naționale la nivelul UNESCO.

Comisia permanentă UNESCO și-a propus ca prin acțiuni de diplomație parlamentară să

promoveze imaginea României pe plan internațional. Pentru realizarea acestor deziderate, Comisia

UNESCO consideră că este necesară elaborarea unei strategii naționale, susținută de efortul conjugat al

tuturor instituțiilor naționale implicate în problematica UNESCO.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție.

*

Continuăm. La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre pentru

modificarea Hotărârii Senatului nr. 94/2017 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete

parlamentare de către o comisie permanentă.

Dau cuvântul domnului senator Allen Coliban, reprezentantul Comisiei pentru mediu, pentru

prezentarea solicitării de modificare a Hotărârii Senatului nr. 94/2017.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Ancheta privind situația managementului deșeurilor în România a început cu un plan de acțiune

în șapte puncte, care a fost concretizat prin vizite în teritoriu, în Cluj-Napoca, Târgu Lăpuș, Bistrița,

Suceava, Rudeni, Urziceni, Buzău și Brașov, acoperind un larg spectru de probleme, de la gropi

neconforme, la situații pozitive și la modele de bune practici privind colectarea selectivă, precum și

diverse puncte din ceea ce vrem să obținem, respectiv economie circulară.

Deși am avut acest plan detaliat de acțiuni și de vizite în teritoriu, anumite aspecte necesită încă

aprofundare și răspunsuri suplimentare. De aceea, pentru a îmbogăți analiza și pentru a putea trage

- 27 -

concluziile finale, vă solicităm prelungirea termenului până la 28 februarie 2018, cu depunerea

raportului la 16 martie 2018.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Supun la vot proiectul de hotărâre.


Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

Continuăm ordinea de zi cu dezbateri asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2017

pentru completarea art. 9 din Legea poliţiei locale nr. 155/2010. (L387/10.10.2017)

Invit la microfon pe doamna secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Sirma

Caraman, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Nu este. Atunci, doamna secretar de stat de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

Microfonul 10, aveți cuvântul.

Doamna Diana Severin – secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:


Ordonanța are ca obiect de reglementare completarea art. 9 din Legea poliției locale nr. 155/2010,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii unei noi atribuții pentru

poliția locală, constând în monitorizarea depozitelor de deșeuri aflate în circumscripția teritorială a

unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, cu scopul prevenirii incendiilor.

Situația extraordinară care determină promovarea prezentei ordonanțe de urgență are în vedere

producerea unor incendii de la depozitele de deșeuri amplasate pe teritoriul României. Pentru

prevenirea unor incidente similare, cu consecințe grave, prin prezentul proiect de ordonanță de urgență

se urmărește completarea atribuțiilor poliției locale în domeniul protecției mediului cu aceea de a

monitoriza depozitele de deșeuri aflate în circumscripția teritorială a unității administrativ-teritoriale

pentru prevenirea declanșării unor incendii, cu consecințe negative pentru viața oamenilor, mediu și

bunuri materiale.

Astfel, atribuțiile poliției locale completează, fără a înlătura, atribuțiile și obligațiile

proprietarilor sau administratorilor depozitelor de deșeuri, prin monitorizarea depozitelor de deșeuri în

- 28 -

vederea prevenirii săvârșirii unor infracțiuni, precum și pentru a înlătura cu celeritate consecințele

negative asupra sănătății populației, respectiv poluarea apei și aerului, la răspândirea de boli,

propagarea factorilor de mediu nocivi.

În această situație, susținem forma propusă de Guvern.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru,

microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

În ședința din data de 31 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru administrație publică și

organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte

raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și

adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.



Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul Comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din

categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.


Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susţinere

pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol. (L443/06.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Da?

Microfonul… Domnule senator, microfonul 6, vă rog. Microfonul 6. Domnul senator Trufin.

Domnul Lucian Trufin:

Mulțumesc, domnule președinte,

- 29 -

Stimați colegi,

Proiectul legislativ privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de

reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol se referă la instituirea unei scheme de ajutor de

stat, având ca obiectiv îmbunătățirea nivelului de performanță și sustenabilitate al fermelor de

reproducție și de creștere a păsărilor.

Astfel, beneficiarii vor accesa fonduri pentru investiții în înființarea de ferme de reproducție,

stații de incubație sau pentru mărirea capacității celor aflate deja în activitate.

Importanța acestui proiect legislativ este conferită de datele economice referitoare la acest

domeniu. Piața produselor avicole din România este de aproximativ 4 miliarde de lei, iar, din punct de

vedere al balanței import-export, în anul 2016, importul acoperea pentru consumul intern de carne de

pasăre 34% din necesar, pentru consumul intern de ouă, 10% din necesar și pentru necesarul anual de

ouă de incubație, 23%. Totodată, producătorii din sectorul avicol înregistrează pierderi de venit

considerabile din cauza contextului global nefavorabil în ceea ce privește dezechilibrarea raportului

dintre cerere și ofertă.

Concret, piața românească este invadată de produse de import ieftine, de o calitate inferioară,

subevaluate, comercializate prin lanțurile de supermarketuri la un preț de dumping, sub prețul de

producție din țările de proveniență. 80% din importurile de carne de pasăre și ouă provin din

Germania, Polonia și Ungaria, care, conform statisticilor europene, au un preț de producție mai mare

decât al producătorilor români, dar își permit să exporte la prețuri mult subevaluate, ajungând în

anumite perioade ale anului și la 50% din costul de producție.

Avantajele acordării acestor ajutoare de stat sunt ușor de intuit, și anume: creșterea siguranței și

securității alimentare, stimularea dezvoltării producției avicole, asigurarea întregului necesar de

material genetic performant pentru sectorul comercial și gospodăriile populației, reducerea costurilor

de producție, creșterea competitivității sectorului agricol în relația cu oferta provenită din comerțul

intra și extracomunitar și, nu în ultimul rând, stoparea migrației forței de muncă.

Acest program se desfășoară pe perioada 2018 – 2020, valoarea totală a ajutorului de stat fiind

de 300 de milioane de euro, sumă ce va fi asigurată de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale.

Stimați colegi, fac un apel la dumneavoastră să votăm acest proiect legislativ și să arătăm

românilor că noi, membrii Legislativului național, oferim șansa existenței și dezvoltării sectorului

avicol atât de important în agricultura românească și, în același timp, șanse egale producătorilor

români în competiția cu cei europeni.

Grupul PSD va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

- 30 -


Propunere legislativă.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului

și invit la microfon pe domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de

vedere al Executivului.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat în Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:



Pentru a nu mă repeta în ceea ce a spus și inițiatorul, sintetizez prin a spune că Ministerul

Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură, doamna senator Silistru,

microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Doamna Doina Silistru:


Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de Biroul permanent

al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind

aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în

sectorul avicol, propunerea având ca obiect de reglementare aprobarea acestui program de susținere

pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, al cărui scop este instituirea

unei scheme de ajutor de stat, persoanelor juridice, fizice, întreprinderilor familiale, întreprinderilor

individuale, care dețin exploatații de păsări sau care doresc să înființeze ferme noi, avicole, în perioada

2018 – 2020.

Comisia pentru buget, finanțe, a transmis un aviz favorabil, Consiliul Legislativ a depus un aviz

favorabil, iar în cadrul dezbaterilor care au avut loc în comisie au fost formulate amendamente, care se

regăsesc în anexa la raport.

În ședința din 7.11, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de

admitere, cu amendamente admise, pe care vi-l supunem, spre dezbatere și adoptare, împreună cu

propunerea legislativă.

Legea este ordinară. Senatul primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

- 31 -


Vă mulțumesc, doamna președinte.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu sunt…

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul George-Nicolae Marussi:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Aceasta este o propunere legislativă bine-venită și Grupul USR o va susține, dar aș dori să fac

două precizări.

Legea prevede facilități deosebite pentru tinerii fermieri și sperăm ca aceștia să folosească

această oportunitate și nu doar marii jucători să beneficieze de această lege, iar a doua, suntem iar în

situația de a aproba o formă ce știm că urmează a fi modificată la Camera Deputaților, pe baza

răspunsului ce urmează a fi primit de la Comisia Europeană în domeniul ce urmează să avizeze această

propunere.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră

sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


Cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 14 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 13 abțineri, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind aprobarea Programului de susţinere a

crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie. (L444/06.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,

domnul senator Avram, microfonul 6, pentru a prezenta propunerea legislativă.

- 32 -

Vă rog.

Domnul Nicolae Avram:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Programul multianual de susținere a activității de reproducție în sectorul creșterii suinelor, prin

investițiile făcute pentru realizarea de locuri noi de cazare în fermele de reproducție, atât în cele cu

activitate, cât și în cele aflate în conservare, este bine-venit în rândul fermierilor români, precum și

adaptarea acestui program la realitățile momentului.

În prezent, în România importul de carne de porc acoperă 35% din totalul consumului intern,

iar numărul purceilor proveniți din importuri este de peste 50% din totalul consumului intern, ceea ce

denotă că maternitățile românești nu pot asigura întreg numărul de efective privind reproducția și

îngrășarea porcilor de carne.

Prin acordarea ajutoarelor de stat pentru investiții în locurile de cazare la ferme de reproducție

se urmărește creșterea productivității activității acestui sector agricol, care contribuie și la susținerea

crescătorilor de suine pentru activități de reproducție.

De asemenea, prin prezentul program se urmărește creșterea efectivelor de porci care reprezintă

consumatorul principal în valorificarea producției agricole din țara noastră. Acest program atinge două

ramuri destul de importante, unul alimentar, în speță, asigurarea cărnii de porc din producția proprie în

comerț, evitând astfel, importul, și un al doilea aspect este punerea în valoare a producției agricole din

cultura mare, consumul de cereale, motiv pentru care vă rog să susțineți această lege prin votul

dumneavoastră.

De asemenea, acest program garantează ca România, în următorii ani de zile, să asigure

întregul efectiv de animale necesar pentru reproducția de carne și consumul de cereale.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru prezentare, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Invit la microfon pe domnul secretar de stat, de la Ministerul Agriculturii, domnul Claudiu-Sorin

Roșu-Mareș. Microfonul 9.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș:



În completarea celor spuse de inițiator, vă putem spune că durata programului este 2017 – 2020.

De acest program beneficiază atât persoanele juridice, cât și persoanele fizice autorizate,

- 33 -

întreprinderile individuale, întreprinderile familiare, care desfășoară activități de reproducție sau

creștere și îngrășare a suinelor.

Din acest punct de vedere, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține inițiativa

legislativă.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul doamnei președinte Silistru, președinta Comisiei pentru agricultură, pentru a

prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.

Aveți cuvântul, doamna senator.



Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată în vederea dezbaterii

și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind aprobarea Programului de susţinere a

crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea acestui program pentru

activitatea de reproducție prin instituirea unei scheme de ajutor de stat.

Consiliul Legislativ avizează favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, aviz favorabil, iar în

cadrul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură s-au formulat amendamente care, supuse votului, au

fost adoptate și se regăsesc în anexa la acest raport.

La dezbaterea propunerii legislative au venit reprezentanții Ministerului Agriculturii și, în urma

dezbaterilor, cu majoritate de voturi, a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise, pe

care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale. (Discuții la prezidiu.)

Doamna senator Silistru, intervenții la dezbateri generale.

Vă rog. Microfonul central.



Aș vrea, printr-o singură luare de cuvânt, să susțin faptul că Partidul Social Democrat susține

aceste propuneri legislative, atât cea referitoare la activitatea de reproducție în sectorul avicol, cât și

- 34 -

cea care privește creșterea suinelor, pentru că sunt domenii care, în ultima perioadă, au fost neglijate.

Și specialiștii, și în general cei care lucrează în domeniu este… spun că este foarte necesar să fie

aplicată tehnologia integrată în aceste domenii, adică și sectorul de reproducție să închidă circuitul

creșterii atât al păsărilor, cât și al suinelor.

Din acest circuit lipsea această verigă a reproducției care, în ultimii ani, într-adevăr, a avut de

suferit. Și importurile masive de la purcei mici și până la puii de o zi ne-au determinat să facem aceste

propuneri legislative pentru a face ca fermierii să aibă acest circuit integrat și productivitatea lor… și

veniturile pe care le obțin să fie mult mai avantajoase pentru ei decât să importe pui de o zi și purcei de

carne, pentru… în sectorul de suine.

Susținem cu toată tăria această propunere legislativă și sper din tot sufletul ca Guvernul să

aplice și să susțină aceste domenii, prin bugetul pe care-l vor asigura pentru punerea în aplicare a

acestor propuneri legislative.

Mulțumesc.



Dacă mai sunt și alte intervenții. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată. (Discuții la prezidiu.)



Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 14 abțineri, raportul cu amendamente admise a

fost adoptat.



Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 13 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Felicitări inițiatorilor și colegilor!

*

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte

normative privind personalul navigant. (L377/03.10.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului

Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

- 35 -

Domnul președinte al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, domnul Adrian

Vlad Chiotan.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Domnul Adrian Vlad Chiotan – președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu

Dizabilități:


Modificările aduse prin cele cinci Directive ale Parlamentului European și Consiliului din 6

octombrie 2015 în ceea ce privește navigatorii au în vedere eliminarea excepțiilor permise în cazul

navigatorilor de către actele normative comunitare. În acest sens, e necesară o lege de modificare a

legilor aplicabile care transpun deja prevederile celor cinci directive menționate, în sensul eliminării

excepțiilor, pentru a garanta o aplicare unică. În România, garanțiile celor cinci directive sunt deja

transpuse prin prevederile Codului muncii.

Concluzie, Ministerul Muncii susține raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dau cuvântul domnului senator Iriza Scarlat, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun al

Comisiei pentru transporturi și Comisiei pentru muncă.


Domnul Scarlat Iriza:


Dragi colegi,

În ședința din 24 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru transporturi și energie și ai

Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte

raportul comun de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru muncă, familie și

protecție socială supun, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul comun de admitere și

proiectul de lege.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are un caracter organic.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.

Doamna senator Crețu.

- 36 -


Doamna Gabriela Crețu:


Aș vrea să subliniez doar o singură idee cu privire la această modificare legislativă. Așa cum

știm cu toții, progresul tehnologic nu înseamnă în mod obligatoriu și progres social. Deseori,

dimpotrivă, de exemplu, se înlocuiesc locurile de muncă cu roboți și o parte a celor care anterior aveau

un loc de muncă serios sunt excluși de la piața muncii.

În acest caz însă, asistăm la o situație fericită, întrucât până acum s-a considerat că navigatorii,

dat fiind specificul activității lor, nu pot să se bucure de o serie de drepturi sociale, cum ar fi cele de

consultare, de informare, de participare la comitetele de întreprindere etcetera.

Odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, s-au adaptat aceste drepturi, astfel încât și ei pot

beneficia de drepturile care, altfel, sunt garantate tuturor salariaților.

Mulțumesc mult.


Vă mulțumesc.

Domnule senator Chițac, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Domnul Vergil Chițac:


Nu vreau să reiau motivațiile care deja au fost prezentate aici atât de către Guvern, cât și de

către doamna senator Crețu.

Sigur, sub pretextul dificultăților generate de mobilitatea navelor și al dificultăților de

comunicare cu echipajele care erau în marș, din aceste considerente, până acum, navigatorii au fost

exceptați de la directive.

Directiva pe care noi o transpunem astăzi în legislația românească elimină, așa cum se spune,

aceste exceptări. Adică, spre exemplu, dacă am avea armatori români și dacă navele lor ar fi

înregistrate sub pavilion românesc – pentru că trebuie să știți că avem armatori români, însă nu au nave

sub pavilion românesc, pentru că pavilionul românesc nu este atractiv –, ei bine, dacă am avea astfel de

armatori, atunci ei ar trebui să aplice această directivă. Și totuși, dacă nu avem nave sub pavilion

românesc, de ce ne interesează directiva asta? Pentru că avem marinari români care navigă pe nave cu

pavilion european și care, în opinia mea, reprezintă o categorie socioprofesională importantă.

Și o să vă prezint câteva date, spre știința dumneavoastră, pe care le am de la autoritatea navală

română. În acest moment sunt înregistrați circa 36 000 de navigatori, din care 20 000 au actele valabile și

- 37 -

prelungite, adică se prezumă că ei sunt activi. Dintre ei, circa 30% navigă pe nave cu pavilion european,

deci li se aplică această directivă, iar 70%, din păcate, navigă pe nave cu pavilioane de complezență.

Din acest punct de vedere și gândindu-vă că votul pe care îl dați pentru această lege face bine și

marinarilor români, vă îndemn pe toți să votați.


Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dacă mai sunt și alte intervenții. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul asupra proiectului de lege va fi luni, la

ora 17.00, având în vedere că vorbim de un proiect de lege cu caracter organic.

Continuăm dezbaterile.

*

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunere legislativă privind exonerarea personalului plătit din

fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială. (L281/04.09.2017)


dacă este prezent. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului și îl invit pe domnul Ion Ghizdeanu. Microfonul 9.

Domnule președinte, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ion Ghizdeanu – președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză:


Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare exonerarea de la plata sumelor

reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul din sectorul bugetar... ale căror venituri de

natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru nr. 284/2010 și pe care trebuie să le restituie drept

consecință a constatării Curții de Conturi și a altor instituții cu atribuții de control a unor prejudicii.

Având în vedere conținutul acestui proiect legislativ, Guvernul susține adoptarea acestui proiect

și adresează rugămintea unui vot favorabil pe proiectul legislativ.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială,

domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


- 38 -

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această propunere

legislativă și a întocmit un raport suplimentar, în conformitate cu solicitarea plenului, de la o ședință

precedentă.

Pe cale de consecință, având în vedere avizele pozitive de la Comisia pentru drepturile omului,

Comisia pentru buget, finanțe și, evident, susținerea Guvernului, comisia a emis un raport suplimentar

de admitere, cu amendamente admise.

În consecință, supunem votului raportul de admitere, cu amendamente admise.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții.

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.




Aș aduce unu, două argumente legate de acest proiect legislativ și de necesitatea aprobării

acestuia. Este vorba de acele venituri de natură salarială care au avut ca temei Legea-cadru a salarizării

unitare care a fost în vigoare până la 1 iulie 2017 – deci, practic, noi închidem o perioadă cu acest

proiect legislativ – și venituri de natură salarială care au fost date fie pe baza unor acte administrative,

așa cum rezultă din amendamentele din Comisia pentru muncă, adică fie prin hotărâri de consiliu local

sau consiliu județean, fie ele au fost stabilite în contracte colective de muncă.

Chiar dacă Curtea de Conturi a stabilit aici crearea unui prejudiciu, există mai multe hotărâri

ale instanțelor judecătorești care spun că, atunci când aceste drepturi sunt prevăzute în contracte

colective de muncă, ele sunt legale și trebuie date.

Pentru a rezolva această situație o dată pentru totdeauna, acest proiect legislativ vine și rezolvă

această chestiune și Grupul UDMR va susține proiectul legislativ.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

- 39 -



Cu 77 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost adoptat.



Cu 76 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Continuăm. Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. (L346/04.09.2017)


dacă este prezent. Doi colegi deputați. Nu.


Executivului, domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu

Dizabilități. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Domnul Adrian Vlad Chiotan:


Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat prevedea efectuarea unui număr de 72 de

ore de muncă în folosul comunității de către fiecare persoană aptă de muncă din familia beneficiară de

ajutor social. În baza comentariilor Comisiei Europene, această reglementare a fost considerată ca

element ce conduce la interpretarea de muncă forțată. Din aceste considerente, reglementarea a fost

modificată, orele de muncă fiind efectuate ca echivalent al sumelor primite cu titlu de ajutor social.

Revenirea la forma inițială (din anul 2001) ar constitui încălcarea tuturor documentelor

internaționale ratificate de România.

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7,

pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această propunere

legislativă care vizează modificarea Legii nr. 416/2001 a venitului minim garantat.

- 40 -

Având în vedere avizele negative de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități,

Comisia pentru buget și, sigur, punctul de vedere al Guvernului, Comisia pentru muncă a emis un

raport de respingere, cu amendamente respinse.

Pe cale de consecință, vă supunem dezbaterii și votului, un raport de respingere.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale.

Domnul senator Bădulescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:


Proiectul de lege în varianta prezentată pleacă de la un principiu corect, acela al neîncurajării

nemuncii prin legile excesiv de protective pentru cei care sunt asistați social.

De altfel, în prezent, există această obligație a prestării de muncă în folosul comunității, însă

această propunere legislativă venea și completa, cumva, ceea ce este așezat acum în lege și mărea,

cumva, perioada în care beneficiarii de ajutor social sunt obligați să presteze această muncă, că nu

trebuie să ne ascundem după deget, ci să reușim să punem aceste forțe în beneficiul comunității.

Am înțeles punctul de vedere al Guvernului, însă vă semnalez că și Consiliul Legislativ a semnalat o

chestiune legată de faptul că mai există o propunere legislativă care se află în dezbatere la Senat pe circuit.

În acest context, văzând raportul de respingere, vă solicit să dispuneți, având în vedere că încă

ne putem încadra în termen, retrimiterea la comisie pentru modificare și completare.

Vă mulțumesc.



Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale. Nu.


Având în vedere că discutăm despre o propunerea legislativă cu caracter organic, rămâne

pentru votul final de luni, la ora 17.00.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu (din sală):

Retrimitere! (Discuții în sală.)

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu):

Trebuie să supui la vot retrimiterea la comisie mai întâi.

- 41 -


A! Vă rog să mă scuzați! Nu am fost foarte atent.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Termen?


Două săptămâni.


Două săptămâni.

Voi supune la vot solicitarea de retrimitere la comisie.


Cu 41 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și 4 abțineri, solicitarea de retrimitere la comisie

a fost aprobată.

Stimate coleg…(Discuții la prezidiu.)

Din sală: E greu de crezut... (Discuții în sală.)


Mai arătați-ne încă o dată rezultatul votului. (Discuții în sală.)

Domnule senator Bădulescu, mai avem o problemă, dumneavoastră ați solicitat termen două

săptămâni și ieșim din termenul de adoptare tacită. (Discuții în sală.)

Vă rog, haideți să faceți o nouă solicitare. Microfonul 2.


Vă solicit prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Atunci voi supune votului dumneavoastră prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la

60 de zile.


Cu 40 de voturi pentru și 46 de voturi împotrivă, solicitarea dumneavoastră nu a fost aprobată.

(Tabela electronică de vot indică: 40 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și nicio abținere.

Discuții în sală.)

Puteți să faceți o solicitare pentru prelungirea termenului o săptămână, ca să ne încadrăm în

termenul de adoptare tacită? Altfel, am adoptat două săptămâni degeaba. (Discuții în sală.)

Domnul Ion Marcel Vela (din sală):

Domnu’ Bădulescu, nu mai fă nimic, las-o așa! Nu mai fă nimic, las-o așa! Las-o așa! (Discuții

în sală.)

- 42 -


Domnule senator Vela, dacă doriți să interveniți, vă rog, la microfon.

Domnul Ion Marcel Vela:


Stimați colegi,

Știu că este surprinzător faptul că nu v-a ieșit votul mai devreme. Dacă a fost propus…, a fost

această propunere din partea colegului, de retrimitere la comisie, votul inițial fiind valabil, vă rog să

luați act de acest vot și, evident, trimiterea la comisie se încadrează până în termenul în care expiră

aprobarea tacită.

Dacă revenim cu un vot sau domnul Bădulescu repropune din nou această variantă care,

evident, v-a surprins, pentru că nu ați avut voturile suficiente, părerea mea este că e doar un artificiu –

să nu zic un tertip – legislativ ca această propunere să nu treacă.

Și, stimați colegi – nu am luat cuvântul la dezbateri tocmai pentru a nu acapara prea mult

programul acestei ședințe, având foarte multe proiecte pe ordinea de zi –, de ce nu sunteți de acord ca

primarii PSD să poată decide cât și cum să lucreze în folosul comunității cei care sunt în evidențele

primăriilor ajutați, asistați social?

Există, într-adevăr, această problemă, există problema fondurilor, există problema bugetelor

locale. Lăsați primarii, lăsați comunitățile locale să se dezvolte așa cum știu ele mai bine. Consilierii

locali, primarii pot decide cât și cum să lucreze acești oameni. Nu trebuie să venim noi în Parlament,

doar pentru că este o inițiativă legislativă din opoziție, majoritatea să voteze invers.

Vă mulțumesc și vă rog să luați act că solicităm să rămână valabil votul prin care propunerea a

fost retrimisă la comisie, tocmai pentru ca și majoritatea, coaliția de guvernare, să vină cu

amendamente bune pentru administrația locală, în pace și bună voire, așa cum spunea domnul

Corlățean acum vreo trei ședințe.

Vă mulțumesc.


Stimate coleg,

Sigur, am luat act de rezultatul votului. Avem totuși o problemă, dacă nu ne încadrăm în

termenul de adoptare tacită. Adică, nu înțeleg ce ne solicitați dumneavoastră, să luăm act de un vot

care încalcă Regulamentul?!

Bun. Sunt intervenții. Domnul senator Șerban Nicolae, domnul senator Cseke Attila, domnule

Bădulescu, doriți să interveniți? Și domnul Bădulescu.

- 43 -

Cred că ne-ar fi mai ușor, dacă am avea o propunere de termen de amânare pentru o săptămână,

dacă ar fi și un vot favorabil și am încheia discuțiile, ca să putem să mergem la celelalte puncte de pe

ordinea de zi. Altfel, vom dezbate despre interpretarea Regulamentului următoarea oră și jumătate.

Domnul Șerban Nicolae.


Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte, o chestiune de procedură, până ne hotărâm ce și cum.

Eu aș vrea totuși ca toată bunăvoința să nu fie interpretată în sensul în care schimbăm și

regulile aritmeticii elementare. Nu ne-a ieșit nouă votul?! Păi, nu am solicitat noi nimic, stimați colegi.

Chiar sunteți într-o asemenea eroare? A fost un vot la o solicitare a unui lider de grup parlamentar care

are nevoie de un vot pozitiv de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate pentru a fi adoptată.

Asta e o chestiune elementară. Îmi pare rău că trebuie să spun chestiuni de abecedarul Parlamentului.

Mă rog, din punctul meu de vedere, chestiunea ar putea să fie tranșată în sensul în care

constatăm că propunerea, solicitarea făcută nu a întrunit jumătate plus unu din numărul de voturi

valabil exprimate. Asta nu împiedică să se solicite o altă variantă de propunere... un alt vot. Dar să

primim lecții pe chestiuni care nu au legătură cu realitatea, mi se pare deplasat.

De altfel, colegul care făcea această socoteală anapoda, a intrat în dezbaterea pe fond arătând

că, în realitate, dorește dezbaterea pe fond a propunerii legislative și soluționarea ei, nicidecum

retrimiterea la comisie, că, altfel, nu ar fi făcut acea întreagă discuție legată de ce trebuie să facă

primarii, ce nu trebuie să facă primarii, ce trebuie să facă coaliția majoritară sau nu trebuie să facă

coaliția majoritară.

Așa că, până se hotărăște cu logica, măcar aritmetica să o lase în pace.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.




…comisie... retrimiterea la comisie...


Microfonul 2.


...iar termen – o săptămână, ca să ne încadrăm în termenul de adoptare tacită. Termenul este 27

noiembrie, cred că e o propunere rezonabilă.

- 44 -


Vă mulțumesc pentru propunere.

Voi supune votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, termen – o săptămână.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, propunerea de retrimitere la comisie

a fost aprobată.

După cum observați, domnule senator Vela, „ne-a ieșit votul” de data aceasta, mai ales că ne-

am unit. Cum era pe timpul USL-ului!

Continuăm dezbaterile.

*

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 53/2003 –

Codul muncii. (L276/04.09.2017)


dacă este prezent. Nu avem inițiatori..., ba da.

Domnul senator Nicoară. Microfonul 3... sau 2.

Aveți cuvântul.

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Stimați colegi,

Este vorba doar de o completare la Codul muncii și ar fi foarte bine să se înțeleagă acest lucru.

Este opțiunea ca, atât la bună înțelegere angajator și angajat, să poată să se ajungă la un format de

lucru tot de 40 de ore pe săptămâna, dar timp de 4 zile. Este o practică care în Statele Unite deja a fost

îmbrățișată de aproape 50% din companii. În Europa a început să intre. Nu inventăm apa caldă, nu

inventăm roata, este o metodă modernă prin care oamenii pot să aibă 3 zile libere să fie alături de

copiii lor, să se relaxeze și să fie mai eficienți apoi, în zilele care au rămas. Se poate să fie beneficii și

în industria turismului.

Această modalitate de lucru este, repet, tot mai răspândită și putem să fim printre țările

europene promotoare ale acestui program.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad Chiotan, pentru a prezenta

punctul de vedere al Executivului. Microfonul 8.



- 45 -

Legislația în vigoare permite angajatorului să stabilească programe individualizate de muncă,

cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză.

Art. 116 din Codul muncii stabilește modul concret al programului de lucru integral în cadrul

săptămânii de lucru de 40 de ore, precum și în cadrul săptămânii de lucru comprimate: va fi negociat

prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absența acestuia, va fi prevăzut în

regulamentul intern.

Concluzie: Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, familie și

protecție socială, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere această propunere

legislativă și, în urma discuțiilor purtate, am ajuns la concluzia că este necesar să adoptăm un raport de

respingere a propunerii legislative.


Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale. Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul îl vom exercita luni, la ora 17.00.

*

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 87 din Legea nr. 448/2006

privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. (L273/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul deputat Răcuci Claudiu Vasile. Nu este

prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, domnul Adrian

Vlad Chiotan. Microfonul 8.



- 46 -

Legea nr. 448/2006 instituie dreptul tuturor persoanelor cu handicap nedeplasabile, indiferent

de tip și grad, de a beneficia de evaluare și reevaluare prin examinare la domiciliu. Mai mult de atât,

legislația actuală acoperă inclusiv situațiile persoanelor nedeplasabile neîncadrate în grad de handicap.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul Comisiei

pentru muncă.

Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia a luat în discuție și această propunere legislativă și, așa cum a arătat și reprezentantul

Guvernului, am ajuns la concluzia că nu este sustenabilă.

Pe cale de consecință, având în vedere și avizele negative de la Comisia pentru egalitate de

șanse, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru sănătate publică, am

adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.



Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale.

Domnul senator Chisăliță.


Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

M-am uitat cu foarte mare atenție la acest proiect legislativ, pentru a vedea dacă într-adevăr

reglementează situația persoanelor cu handicap grav și accentuat și a comisiilor de expertiză.

Înainte, aș vrea să luăm în calcul câteva elemente, atunci când vorbim despre aceste lucruri. Se

spune că aceste comisii trebuie să meargă la persoanele cu handicap grav și accentuat, ceea ce este

prevăzut în Legea nr. 448, însă gândiți-vă ce se întâmplă în momentul în care în România există peste

200 000 de persoane cu handicap grav și accentuat. În momentul în care aceste comisii s-ar deplasa la

toate aceste persoane, există situațiile în care persoanele respective să nu fie găsite acasă, chiar dacă

ele sunt programate, așa cum se spune în lege. Automat, acele persoane ar trebui ele să revină din nou

la comisii.

- 47 -

Aceste comisii, în momentul de față, sunt subdimensionate și există doar un singur medic care

se ocupă de un număr extrem de mare de astfel de persoane.

Un alt element pe care trebuie să-l luăm în calcul este faptul că există anumite tipuri de boli

care fie se pot agrava, deci urcă în gradul de handicap, într-un grad de handicap superior, fie intră în

remisie, deci scade acel grad de handicap. Iar ele, datorită bolii… sau bolii respective, se pot deplasa la

comisie. Și aici, aș vrea să dau un exemplu. Există tumorile oncologice pentru care se acordă gradul de

handicap II sau accentuat, cu sau fără însoțitor. Aceste tipuri de boli sau aceste persoane se pot deplasa

la comisie, deci nu există imposibilitatea de a ajunge la această comisie. Un alt caz – și aici vorbim de

situații care sunt extrem de mediatizate –, sunt cei cu amputații, amputații fie la membrele superioare,

care se pot…, nu au o problemă în a se deplasa la comisii. Și aici, în funcție de protezare și

funcționalitatea protezei, ei își pot menține sau nu gradul de handicap.

Ceea ce nu se vorbește este faptul că una dintre problemele de la care pleacă toate aceste

situații sunt asistenții sociali care fac toate aceste dosare, care fac anchetele sociale, asistenții sociali

din cadrul primăriilor. În momentul în care aceste anchete sociale sunt făcute corect, sunt făcute la

aceste persoane cu handicap grav și accentuat, există posibilitatea ca persoanele nedeplasabile, printr-o

simplă cerere, să beneficieze de deplasarea comisiei de expertiză la ei acasă, așa cum este cuprins în

lege.

Din păcate, proiectul pe care îl avem în față nu cuprinde toate aceste elemente și, mai mult,

riscăm să creăm un și mai mare haos în rândul acestor persoane cu handicap grav și accentuat și al

comisiilor de expertiză.

Mulțumesc mult.



Dacă sunt și alte intervenții la dezbateri generale.

Vă rog, domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Domnul Tánczos Barna:


Nu sunt un specialist al domeniului, tocmai de aceea întreb. Și, prima dată, am întrebat colegii

care în domeniu au mai multe cunoștințe și mi-au spus că legea prevede acest lucru.

De aceea, domnule secretar de stat, vă întreb următorul lucru: în cazul persoanelor cu handicap

grav care nu se pot deplasa, care au nevoie de însoțitor, în situațiile în care ei nici nu pot merge la notar

să semneze o împuternicire ca pentru proceduri să fie împuternicit cineva să depună documente și așa

mai departe, de ce nu se deplasează aceste comisii la locuința persoanei respective sau care este

soluția? Pentru că, în cazul unei comoții cerebrale, se intră într-un cerc vicios, din care cetățenii nu mai

- 48 -

știu cum să iasă. Persoana bolnavă nu mai poate să semneze documente, însoțitorul nu are dreptul să

semneze nimic în lipsa unei împuterniciri și se învârt într-un cerc și nu găsesc ieșirea.

Dacă acest lucru este prevăzut în lege, vă rog să ne dați un răspuns, dacă nu, vă rog luați măsuri

pentru a rezolva aceste probleme.


Vă mulțumesc.

Domnule senator Chisăliță, doriți să dați un răspuns, eventual, pentru că intervenție în numele

Grupului deja există, da?

Vă rog, înainte de a-i da cuvântul domnului secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4.

Domnul Ioan-Narcis Chisăliță:

Am spus înainte că asistenții sociali din cadrul primăriilor ar trebui să meargă periodic la aceste

persoane cu handicap grav și accentuat. Persoanele cu handicap grav care au certificat permanent nu

mai trebuie să se deplaseze la comisie. În momentul în care acești asistenți își fac într-adevăr treaba

cum trebuie, comisia de expertiză vine, pe baza unei cereri, vine la acea persoană. Așa ar trebui să se

desfășoare.

Din păcate, avem o problemă cu asistenții personali din cadrul primăriilor care, într-un fel sau

altul, nu-și fac treaba așa cum trebuie.


Vă mulțumesc pentru precizări.

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți sau preluați întrebarea și răspundeți scris?

(Intervenție neinteligibilă a domnului Adrian Vlad Chiotan, secretar de stat.)

Veți răspunde scris, da? Este în regulă.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom exercita votul săptămâna viitoare, luni, la

ora 17.00.

*

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al

articolului 145 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. (L277/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul senator Nicoară, da? Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Stimați colegi,

- 49 -

Intervenția este simplă. Practic, există 24 de zile libere pe care le au angajații în România, în

general, sub media europeană, și am venit cu propunerea ca, de ziua de naștere, angajații să poată să

aibă o zi liberă, sigur, la înțelegere cu angajatorul.

Oricum, am pornit de la cele două observații, una, că în România avem cele mai puține zile

libere sau printre cele mai puține zile libere din Europa, nu numai din Europa, și, pe de altă parte,

oricum angajații, de ziua lor, în general, la mica înțelegere, să spun, profită de faptul că este ziua lor. Și

atunci am spus: haideți să legiferăm și să reușim să dăm o astfel de formă legislativă, încât angajații, în

România, să aibă 25 de zile libere, din care una să fie ziua de naștere.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad Chiotan, președintele

Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de

vedere al Executivului.



Apreciem că această propunere legislativă este inoportună, întrucât, prin contractul individual

de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia și stabili și alte drepturi și obligații

ale părților.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială,

domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


În urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție

socială, am ajuns la concluzia că vom adopta un raport și am adoptat un raport de respingere.


Fac precizarea pe care a făcut-o și domnul secretar de stat, că la acest moment există

posibilitatea de a se negocia între angajator și angajat cât este concediul de odihnă, dacă include o zi de

naștere sau mai multe și așa mai..., mai multe zile de concediu de odihnă sau mai puține. Pe de altă

- 50 -

parte, atâta timp cât există posibilitatea de a se negocia prin contractul colectiv de muncă sau prin

contractul individual de muncă această chestiune, am considerat că trebuie respinsă.

De asemenea, revin la propunerea legislativă precedentă, prin care se solicitau și alte drepturi pe

care să le aibă angajații. Acest lucru este prevăzut în art. 115, art. 115-118 din Codul muncii și nu era

necesar a fi reglementat. Deci sunt lucruri care sunt reglementate și ar însemna o suprareglementare și,

atâta timp cât ele sunt prevăzute în lege, nu era necesar a fi emisă o asemenea propunere legislativă.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale. Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita luni, având în vedere că

discutăm de o propunere legislativă cu caracter organic.

*

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 2 alin. (1), art. 3 din

Legea nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul

public de pensii şi a art. 2 alin. (1) şi art. 5 alin. (3) din Anexa: Contract de Asigurare Socială.

(L279/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Parlamentari PNL. Nu.


Executivului, domnul Adrian Vlad Chiotan, domnul secretar de stat, președintele Autorității Naționale

pentru Persoanele cu Dizabilități.




Reglementarea în vigoare în prezent a art. 3 din Legea nr. 186/2016 respectă întocmai

dispozițiile cu caracter special ale Codului de procedură fiscală în materia prescripției plății

contribuției de asigurări sociale, și anume: perioadele de timp pentru care se poate efectua plata

contribuției de asigurări sociale sunt cele care se încadrează în intervalul de timp cuprins între data

încheierii contractului de asigurare socială, potrivit prezentei legi, și ultimii 5 ani anteriori acestei date.

În concluzie, Ministerul Muncii nu susține propunerea legislativă.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

- 51 -

Dau cuvântul domnului președinte Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, microfonul 7,

pentru a prezenta raportul.

Aveți cuvântul.

Domnul Ion Rotaru:


În urma discuțiilor purtate asupra acestei propuneri legislative de modificare a Legii nr. 186/2016,

am ajuns la concluzia să adoptăm un raport de respingere, pe argumentele prezentate de reprezentantul

Guvernului și pe faptul că avem astăzi în vigoare legea până la un anumit moment, după care nu ne

putem întoarce înapoi până la anul 2001, cum propuneau inițiatorii.

Pe cale de consecință, vă supunem dezbaterii și adoptării un raport de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată, legea este organică.

Mulțumesc.




Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita luni.

*

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din

domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi în proprietatea asociaţiilor angajaţilor din

centrele de perfecţionare profesională agricolă. (L325/04.09.2017)


dacă este prezent.

Avem inițiator? Nu.


Executivului și îl invit la microfon pe domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale pentru

Prognoză.


Domnul Ion Ghizdeanu:


Prin inițiativa legislativă se propune transmiterea unui imobil din domeniul public al statului în

domeniul privat al statului și în proprietatea asociațiilor angajaților din centrele de perfecționare

profesională agricolă.

Inițiativa legislativă are… vine în contradicție cu prevederi constituționale, de asemenea, și cu

normele de tehnică legislativă. Și ceea ce este important este că nu se precizează nici calitatea

- 52 -

asociațiilor, astfel încât, în situația când asociațiile angajaților din centrele de prezentare publică au ori

au avut statut de instituție publică, potrivit art. 874 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, dreptul

de folosință asupra bunurilor proprietate publică se acordă cu titlu gratuit, nemaifiind necesară

transmiterea acestor imobile.

Având în vedere conținutul inițiativei legislative, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice,

nu susține promovarea acesteia în forma prezentată și adresează rugămintea unui..., către

dumneavoastră – și mulțumim –, unui vot de respingere.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul doamnei președinte Silistru pentru a prezenta raportul comun al Comisiei juridice

și Comisiei pentru agricultură.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.



Într-adevăr, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia juridică de

numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate de Biroul permanent în vederea dezbaterii și

elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative privind transmiterea unor imobile din

domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în proprietatea asociațiilor angajaților din

centrele de perfecționare profesională agricolă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare transmiterea unor imobile, după cum s-a

spus, din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și în proprietatea asociațiilor

angajaților din centrele de perfecționare în vederea realizării obiectivului principal de formare

profesională agricolă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă, ceea ce face foarte rar.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare a transmis

un aviz negativ, iar cele două comisii, în urma dezbaterilor care au avut loc, au hotărât, cu unanimitate

de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere a propunerii legislative, pe care

vi-l supunem spre dezbatere și adoptare împreună cu propunerea legislativă.

Lege organică, Senatul primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, doamna președinte.

- 53 -


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, votul va fi luni, la ora 17.00.

*

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României. (L278/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorilor,

dacă vorbește cineva. Nu?

Vă rog. Doamna senator Scântei. Microfonul 2.

Doamna Laura-Iuliana Scântei:


Într-un context generat de sesizarea Avocatului Poporului în 5 ianuarie 2017, toată clasa

politică proaspăt aleasă în Parlamentul României a susținut sau nu a susținut acest demers.

Avocatul Poporului, în 5 ianuarie 2017, a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire

la neconstituționalitatea prevederilor art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea

Guvernului. În speță, Avocatul Poporului a criticat o cerință legală pentru ocuparea de către o persoană

a calității de membru al Guvernului, respectiv cerința care preciza obligația pentru acea persoană să nu

fi suferit condamnări penale.

În argumentele susținute de Avocatul Poporului în sesizarea adresată Curții, acesta a considerat

această condiție drept „discriminatorie, restrictivă și nerezonabilă”. Mai mult, a invocat și încălcarea

principiului puterilor în stat, pentru că nu se asigurau niște condiții și o egalitate de drepturi similare cu

alte persoane care urmau să candideze sau să ocupe funcții care implicau exercițiul autorității de stat,

respectiv parlamentarii, senatorii și deputații, în baza Legii nr. 208/2015, și, respectiv, a persoanelor

viitoare candidate pentru ocuparea funcției de Președinte al României, în baza Legii nr. 370/2004.

Soluția de echilibrare a acestui dezechilibru al puterilor în stat propusă în 5 ianuarie 2017 de

Avocatul Poporului a fost una nefericită. A solicitat să se constate neconstituționalitatea art. 2 cu

privire la această cerință, în loc să sesizeze, în virtutea atribuțiilor constituționale, Parlamentul

României pentru a include în mod similar în Legea privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților

nr. 208/2015 și Legea privind alegerea Președintelui României nr. 370/2004 o cerință similară.

Bineînțeles, răspunsul Curții îl știm: prin Decizia nr. 304 din 4 mai 2017, sesizarea Avocatului

Poporului a rămas fără efect, fiind respinsă ca neîntemeiată.

Rămân totuși în discuție cele sesizate de Avocatul Poporului cu privire la această stare de

discriminare între persoane care candidează în Parlament pentru ocuparea unei funcții de parlamentar,

deputat sau senator în Parlamentul României, sau persoane care candidează pentru ocuparea funcției de

Președinte în raport cu cele care ar putea fi desemnate ca membri ai Guvernului.

- 54 -

Totuși, PSD-ul nu dorește să rezolve această stare de discriminare și de dezechilibru între

puterile statului, având în vedere că Parlamentul României și Președintele au atribuții directe, partajate,

în ceea ce înseamnă desemnarea și alegerea unui Cabinet? Cum rămâne cu discriminarea?

PNL-ul a propus, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 304/2017, două proiecte de

modificare a Legii nr. 208/2015, pe care, din păcate, ați respins-o deja ieri în plenul Senatului și acest

proiect de modificare a Legii nr. 370/2004, prin care am solicitat ca aceeași condiție care este valabilă

pentru orice ministru, orice persoană care urmează să dobândească calitatea de membru al Guvernului,

respectiv să nu fi suferit condamnări penale, așa cum spunea și un coleg de la UDMR, până la data

depunerii candidaturii pentru funcția de Președinte, să nu poată să se înscrie în competiția electorală.

Apreciez că raportul de respingere menține…, aprobat de comisiile… de Comisia juridică,

menține această stare de dezechilibru între puterile statului și perpetuează o stare de discriminare între

cei care urmează să ocupe funcții care implică exercițiul autorității de stat.

Stau și mă întreb dacă dorim ca la viitoarele alegeri prezidențiale, dacă PSD dorește ca la

viitoarele alegeri prezidențiale să candideze persoane care au suferit condamnări penale pentru

ocuparea funcției de Președinte.

Mulțumesc.



Voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului și invit la microfon pe domnul Florin Mitulețu Buică, vicepreședinte al Autorității

Electorale Permanente.


Domnul Constantin-Florin Mitulețu-Buică – vicepreședinte al Autorității Electorale

Permanente:

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Pe fond, în ceea ce privește instituirea interdicției de a candida în cazul persoanelor care au

suferit condamnări penale definitive, soluția propusă comportă o discuție mai largă. Apreciem că din

textul propunerii legislative nu rezultă cu claritate dacă interdicția de a candida se aplică doar

persoanelor în cazul cărora s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a dispus ca

pedeapsă complementară și accesorie interzicerea dreptului de a fi ales, ori dacă aceasta reprezintă o

consecință extrapenală a oricărei condamnări penale definitive.

Conform reglementărilor internaționale, Codul de bune practici, cât și Carta Drepturilor

Omului, Carta ONU, Autoritatea Electorală Permanentă nu susține adoptarea Propunerii legislative

pentru modificarea Legii nr. 370/2004 în forma propusă de inițiatori.

- 55 -



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, pentru a

prezenta raportul comisiei.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:


Obiectul inițiativei a fost explicat, prezentat de inițiator.

În ședința din 30 octombrie, Comisia juridică a adoptat, cu majoritatea voturilor, un raport de

respingere.

Fără a pune la îndoială buna-credință a inițiatorilor de a găsi soluții pentru a echilibra raportul

dintre puterile statului, s-a apreciat că doar o instanță de judecată poate împiedica exercitarea

temporară a unui drept fundamental. Și nu putem face acest lucru prin lege, pentru că am veni în mod

flagrant în contradicție cu textele Constituției. De aceea, cum spuneam, votul a fost împotriva acestei

propuneri.

De altfel, și Comisia pentru administrație a transmis, de asemenea, un aviz negativ.

Inițiativa face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.

Vă rog, doamna senator Scântei, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamna Laura-Iuliana Scântei:

Aș vrea să punctez că autoritatea care are competența să stabilească condiții legale pentru

ocuparea unor funcții care implică exercițiul autorității de stat este doar Parlamentul, lucru pe care l-a

reiterat și Curtea Constituțională în Decizia nr. 304/2017.

Ceea ce menționa domnul senator, președintele Comisiei juridice, că aceste condiții trebuie

stabilite... să rezulte dintr-o hotărâre judecătorească, are în vedere doar interdicția drepturilor electorale.

Atunci când vorbim de ocuparea unor înalte, celor mai înalte funcții în stat: premier, prim-ministru,

miniștri, președinte, senatori și deputați, Parlamentul este cel care stabilește condiții speciale pentru

ocuparea și exercitarea acestor înalte demnități publice. Deci nu suntem într-o contradicție în ceea ce

privește competența de a legifera prin Parlament a acestor condiții, nu este vorba despre interzicerea

drepturilor electorale pe care instanța judecătorească le poate dispune.


În regulă, dacă sunt alte intervenții.

- 56 -

Vă rog, domnule senator, microfonul 2. Microfonul...



Acest proiect se încadrează într-o serie mai lungă de încercări ale forțelor care vor progresul

României, de a asana viața politică din țară.

Totul a început cu punctul 8 al „Proclamației de la Timișoara”, din '90. Atunci, în '90, pericolul

erau activiștii și securiștii. Acum, pericolul pentru România sunt cei certați cu legea care încearcă să

acapareze viața politică din România. Și acum, ca și atunci, tot timișorenii formulează, prin punctul 8

al „Inițiativei Timișoara”, o soluție: „Fără penali în demnitățile publice!”.

Uniunea Salvați România a fost mandatată de cei 600 000 de oameni care au votat-o să lupte

pentru curățirea vieții politice și considerăm că vocea celor 600 000 de oameni care au ieșit în țară…,

care au ieșit în stradă anul acesta trebuie să fie auzită. Propunerea din această lege va fi extinsă în

inițiativa cetățenească de modificare a Constituției pe care USR o lansează. „Fără penali în funcții

publice!” nu numai pentru instituția Președintelui, dar și pentru Parlament, și pentru administrațiile

locale. Condamnații definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție nu au ce căuta în jocul politic pe

care vedem deja cum încearcă să-l distorsioneze în interesul propriu.

Vă invit, stimați colegi, dacă nu ați făcut-o încă, să ieșiți duminică seară în stradă, într-unul

din marile orașe ale țării...


Stimate coleg!


... și veți vedea încotro bate vântul istoriei...


Stimate coleg!


...și vă asigur că nu bate în favoarea...


Domnule senator! Domnule senator!


...condamnaților penali...


Domnule senator! Domnule senator!


...pe care mulți dintre dumneavoastră încearcă să-i apere.

- 57 -

Mulțumesc.


Bun.

Declarațiile politice se fac dimineața! Ăsta ar fi primul comentariu.

Al doilea. Dacă invitați la un miting spontan de la plenul..., de la tribuna Senatului, deja este...

foarte grav. Și atât.

Trei. Îmi permit să fac aceste comentarii. Cred că ar trebui să vorbiți dumneavoastră după ce se

va clarifica dacă s-au făcut fraude la alegeri, pentru că înțeleg că până acum nu s-a anchetat nimic, deși

plângerea a venit de mult.

Domnule senator Cseke Attila, vă rog, la microfonul 2.



Eu cred că este important să discutăm pe marginea acestui proiect legislativ și nu contest

intenția inițiatorilor de a aduce anumite clarificări, doar că și proiectul legislativ ar trebui clarificat.

Noi avem în legislația penală, nu acum, ci de foarte mult timp, instituția reabilitării, care este

reabilitare de drept sau reabilitare prin instanțe judecătorești. Cel care este reabilitat, nu are cazier

judiciar și se află, din punct de vedere juridic, exact în aceeași situație ca și o persoană care nu a fost

niciodată condamnată. Această situație nu este reflectată în textul legislativ. Practic, prin acest text

legislativ, toți cei care au avut o condamnare ar fi, ar avea această interdicție.

Încă o dată, acest lucru contravine acelui principiu al reabilitării care… atunci trebuie să punem

în discuție legislația penală și trebuie să găsim o altă formulare.

Deci nu contestăm intenția, care poate fi bună, a inițiatorilor pe acest text legislativ, dar credem că,

dacă s-ar dori într-adevăr o reglementare, atunci ea ar trebui foarte bine precizată, cu anumite precizări care

să aibă în vedere și legislația penală aflată în vigoare și principiile funcționării Codului penal.

Mulțumesc.



Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Bădulescu, doresc să salut prezența la balcon a unui

grup de invitați din județul Sibiu, invitați de domnul senator Arcaș și domnul senator Avram.

Bine ați venit în Senatul României!. (Aplauze.)





- 58 -

Am ascultat și replica colegului de la UDMR, domnul Cseke, cu privire la reabilitare, am

ascultat și argumentele colegilor de la USR și ale celor de la PNL în favoarea acestei legi.

În principiu, trebuie să ne gândim foarte clar că Președintele României reprezintă o instituție

care trebuie să fie intangibilă. Intangibilă, din ce punct de vedere? Din punct de vedere moral.

Indiferent dacă discutăm de reabilitare într-o anume manieră, totuși cred că această instituție

din dreptul penal nu poate fi valabilă pentru o persoană care candidează la Președinția României.

Trebuie să vă reamintesc – şi discutam mai devreme cu un coleg de-al meu – că fratele mai mic

al lui Kennedy nu a putut candida niciodată la preşedinţia Statelor Unite după moartea lui Kennedy

tocmai pentru că suferise o condamnare la regimul circulaţiei. Iată un exemplu, iar dacă exemplul dat

de democraţia americană nu poate fi valabil şi pentru noi, atunci mi se ridică serioase semne de

întrebare în legătură cu spectrul politic din ţara noastră.

PMP va vota acest proiect de lege şi împotriva raportului de respingere.


Vă mulţumesc pentru intervenţie.

Mai sunt şi alte intervenţii? Nu.

Alte invitaţii la miting spontan? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul se va exercita luni, la ora 17.00.

*

Continuăm ordinea de zi – punctul 13, Propunerea legislativă privind modificarea Legii

fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991. (L284/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale şi dau cuvântul iniţiatorului, dacă este prezent.

Din partea iniţiatorilor, domnul senator Bădulescu.

Vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 2.


Bună ziua, stimaţi colegi!

În legătură cu proiectul de lege propus, aş vrea să vă spun un lucru. Este vorba de un proiect

care-şi doreşte să pună, cât de cât, în ordine titlurile de proprietate care, în baza Legii nr. 18 şi a

reglementărilor ulterioare, au fost emise. De foarte multe ori s-au strecurat greşeli de ordin material în

aceste titluri de proprietate, greşeli care nu au fost rectificate prin procedura pe care o avem la

dispoziţie, respectiv art. 59¹ din această lege.

Ce vrea proiectul de lege? Proiectul de lege vrea să oblige comisiile de fond funciar să facă

această evaluare.

Am văzut câteva contraargumente împotriva acestui proiect de lege, dar să ştiţi că până în acest

moment oficiile de cadastru – modul în care este reglementat – nu au făcut foarte… nu au avansat

- 59 -

foarte mult în aceste rectificări. Avem acest talmeş-balmeş, dacă mi-e dat să spun aşa, în ceea ce

priveşte fondul funciar şi singurele care ar putea descurca această problemă sunt tot comisiile locale,

cele care au făcut greşelile şi care au emis titlurile în mod eronat.

Deja am căpătat experienţă, s-a căpătat la nivel administrativ experienţă în ceea ce priveşte

comisiile şi lucrurile acestea trebuie să plece de jos în sus către oficiile de cadastru, nu de sus în jos, de

la oficiile de cadastru şi comisia judeţeană către titluri. Ăsta era principiul legii şi asta îşi dorea să facă

această modificare.

Din punctul meu de vedere, legea este bine-venită şi vă rog să o apreciaţi ca atare.


Vă mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la

Ministerul Dezvoltării Regionale, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna Sirma Caraman – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale,

Administrației Publice și Fondurilor Europene:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi senatori,

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 18/1991, care vizează

stabilirea în sarcina comisiilor locale de fond funciar a obligaţiei verificării din oficiu a tuturor

titlurilor de proprietate, în vederea corectării erorilor materiale cu privire la acestea, indiferent dacă

sunt intrate sau nu în circuitul civil, pe cheltuiala titularilor dreptului de proprietate sau a

moştenitorilor acestora.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, din următoarele considerente:

- îndreptarea erorilor materiale cuprinse în actele administrative se realizează din oficiu sau la

cerere, cu titlul gratuit, neputând fi în sarcina titularului acestora;

- constituirea dreptului de proprietate sau reconstituirea prin emiterea titlurilor de proprietate

reprezintă un act de reparaţie morală, stabilit de legiuitor a se efectua cu titlul gratuit, motiv pentru

care apreciem că nici îndreptarea erorilor materiale sau rectificarea titlurilor de proprietate nu pot fi

efectuate cu perceperea unei taxe;

- de asemenea, Ordinul ANCPI nr. 700/2014 stabileşte procedura de îndreptare a erorilor

materiale şi rectificarea titlurilor de proprietate.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu pentru intervenţie.

- 60 -

Dau cuvântul domnului senator Robert Cazanciuc, preşedintele Comisiei juridice, pentru a

prezenta raportul comisiei. Vă rog.


Obiectul a fost prezentat de iniţiator.

Comisia juridică, în şedinţa din 4 octombrie, a decis să adopte un raport de respingere, cu

unanimitatea celor prezenţi.

Argumentele juridice au fost aduse şi de reprezentantul Guvernului. Practic, soluţia normativă

propusă nu reuşeşte să repare, ci, din contră, s-ar putea să rişte un anumit echilibru, găsit în această

lege, dar şi în legile ulterioare. Soluţia în sine nu este rea, numai că punerea în pagină putea fi

îmbunătăţită.

Mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)


Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii.

Domnule senator Alexandrescu, vă rog, aveţi cuvântul, microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Ţinând cont de observaţiile doamnei secretar de stat Sirma Caraman şi ale preşedintelui

comisiei, domnul senator Cazanciuc, vă propun retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie.

Termen – o săptămână.


Supun votului dumneavoastră propunerea formulată de Grupul USR.

Vă rog să votaţi.

Cu 36 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, nicio abţinere, propunerea nu a întrunit

numărul de voturi. A fost respinsă.

Continuăm dezbaterile, dacă mai sunt intervenţii.

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 2.


Am văzut că s-a refuzat retrimiterea la comisie, deşi criticile proiectului sunt mai puţin vagi.

Era doar o chestiune care se putea modifica şi mă văd nevoit să solicit, având acest drept, să propun un

amendament pe care să-l supunem dezbaterii plenului, amendament care să îndrepte şi să vină pe

criticile pe care le-a avut atât Comisia juridică, cât şi Guvernul.

Şi textul amendamentului…


Imediat, imediat.

- 61 -

Voi supune votului dumneavoastră, în plen, dacă se acceptă un amendament să-l supunem

votului. E nevoie de vot calificat – 69 de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a introduce în plen un amendament.


Cu 77 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea a fost aprobată.

Vă rog, domnule senator, daţi citire amendamentului.


Amendamentul pe care vi-l propun în plen este următorul: după art. 59¹ se introduce un nou

articol, 59², după cum urmează… şi urmează amendamentul pe care îl propun.

Art. 59² alin. (1) sună în felul următor: „Comisia locală de fond funciar are obligaţia verificării

din oficiu a tuturor titlurilor de proprietate, în vederea corectării erorilor cu privire la acestea,

indiferent dacă sunt sau nu intrate în circuitul civil.

(2) După verificare, comisia locală de fond funciar sesizează comisia judeţeană în vederea

adoptării hotărârii prevăzute la art. 59¹ alin. (2).”

Şi se leagă textele de lege conform criticilor aduse de Guvern şi de Comisia juridică.

Vă mulţumesc.


Vă mulțumesc.

Domnule senator Cazanciuc, doriţi să interveniţi?

Vă rog, microfonul 5.


Stimaţi colegi,

Discuţia cred că are nevoie de mai mult timp şi nu putem nici măcar într-o săptămână să o

facem.

Au fost mai multe argumente aduse de Guvern. Au fost argumente aduse în cadrul dezbaterii

din Comisia juridică împotriva iniţiativei în forma în care a fost prezentată. Riscăm ca, cu toată buna-

credinţă, să transformăm o eventuală eroare materială într-o veritabilă modificare a unor titluri de

proprietate şi s-ar putea, după cum spuneam, să greşim mai mult făcând acest lucru. Poate o altă

iniţiativă, discutată înainte cu cei de la Cadastru, cu comisiile, ar putea veni cu o soluţie mai bună.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Bădulescu.


- 62 -

Cu 35 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul nu a fost adoptat.

Mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale şi votul va fi exercitat luni.

*

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 213/1998

privind bunurile proprietate publică. (L331/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative şi dau cuvântul iniţiatorului.

Dacă este prezent din partea iniţiatorilor cineva. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma Caraman,

pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 8, aveţi cuvântul.

Doamna Sirma Caraman:

Mulţumesc.

Prezenta iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 9 din Legea nr. 213/1998

în sensul modificării procedurii ce vizează trecerea unui bun din proprietatea publică a statului în

proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi invers. Se propune înlocuirea dispoziţiei

potrivit căreia trecerea bunurilor se face la cererea părţii interesate.

Deci nu putem elimina prima parte, aceea a solicitării, a cererii părţii interesate.

De asemenea, o a doua modificare este stabilirea unui termen prin care statul sau unitatea

administrativ-teritorială este obligată de a aproba hotărârea de guvern sau hotărârea de consiliu local privind

trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale.

Considerăm că nu este oportună această propunere, întrucât, conform legii, procedurile de

elaborare şi de avizare a actelor normative presupun avize interministeriale, iar în cazul transmiterii

patrimoniului public este necesară consultarea tuturor instituţiilor publice care deţin bunuri ale statului

în administrare, pentru a evita o dublă înregistrare.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

Invit la microfon pe domnul senator Cazanciuc, preşedintele Comisiei juridice, microfonul 5,



Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică vă propune un raport de respingere pe acest proiect.

- 63 -

În esenţă, ce propune soluţia inovativă juridic? Demersul transfer de proprietate să fie făcut de

persoana interesată. Adică dacă Primăria Sectorului 6 doreşte un bun de la Sectorul 1, să poată să ceară

acest lucru, indiferent ce spune Sectorul 1. S-ar încălca o prerogativă fundamentală a dreptului de

proprietate, aceea a dispoziţiei. De aceea, votul în comisie a fost un vot unanim.



Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu.


Votul, săptămâna viitoare, luni.

*

Punctul 15 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17

din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole

situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale

ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi

înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. (L293/04.09.2017)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre iniţiatori este cineva prezent. Nu.


Executivului. Domnul Claudiu Sorin Radu Mareş, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Microfonul 9. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Propunerea legislativă reglementează modificarea alin. (2) al art. 2 din actul normativ şi

implică:

- instituirea condiţiilor suplimentare ce se doresc a fi impuse dobânditorilor terenurilor poate

ridica probleme de compatibilitate cu dreptul Uniunii Europene şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a

Uniunii Europene, în măsura în care aceste condiţii nu pot fi justificate din perspectiva tratamentului

nediscriminatoriu, a protecţiei unor obiective de interes general şi a proporţionalităţii;

- soluţia legislativă propusă pentru modificarea aceasta poate constitui premisele unor vicii de

neconstituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Constituţia României.

Guvernul nu susţine, în forma prezentată, propunerea legislativă.

Mulţumesc.

- 64 -


Mulțumesc pentru intervenție.

Dau cuvântul domnului senator Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, microfonul 5,



Stimați colegi,

Comisia juridică vă propune un raport de respingere, adoptat în unanimitate.

Inițiativa introduce criterii suplimentare pentru cei care doresc să achiziționeze terenuri

agricole în România și s-a apreciat că această propunere vine în contradicție cu obligațiile asumate de

România ca stat membru al Uniunii Europene.

Legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.


Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu.


Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni.

*

Punctul 16 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 24 din Legea nr. 73/1993

pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 1122/2004. (L583/31.10. 2016)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Dacă este cineva din partea inițiatorilor. Nu.


Executivului, domnul secretar de stat Ion Ghizdeanu.


Domnul Ion Ghizdeanu:


Inițiativa legislativă se referă la salarizarea cu privire la Consiliul Legislativ și a fost intrată în

procedură în anul 2016. Fac această mențiune, întrucât problematica este rezolvată prin Legea nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată, evident, de Parlament, mult după

această inițiativă legislativă. Și, având în vedere conținutul inițiativei legislative, Guvernul, prin

Ministerul Finanțelor Publice, nu susține promovarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

- 65 -


Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 5, pentru

a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul.


Mulțumesc.

Comisia juridică vă propune un raport de respingere, întrucât, așa cum a menționat și Guvernul,

chestiunea a fost rezolvată prin Legea salarizării unitare.

Legea este organică, Senatul este Cameră decizională.


Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu.


Votul, săptămâna viitoare, luni.

*

Punctul 17 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 67/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind

cinematografia. (L385/10.10.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a

prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Alexandru Pugna, secretar de stat la Ministerul

Culturii.

Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Pugna – secretar de sat în Ministerul Culturii și Identității Naționale:


Sărut-mâna! Bună ziua, doamnelor, domnilor senatori!

În prezent, Consiliul Național al Cinematografiei se află în dificultatea de a putea susține

financiar producția de film românească și cu participare românească, dedicată evenimentelor de

importanță națională, precum celebrarea, în anul 2018, a Centenarului Marii Uniri și al Primului

Război Mondial.

În acest scop, în cadrul concursului de selecție a proiectelor cinematografice se creează o nouă

secțiune tematică, care poate fi dedicată unor evenimente, unor personalități și acțiuni culturale,

istorice, speciale, care să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea

- 66 -

artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane,

promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume.

Urgența intervenției legislative este dată de necesitatea creării cadrului normativ care să

permită selecția, producția și promovarea producțiilor cinematografice, dedicate unor evenimente,

precum aniversarea Centenarului Marii Uniri și al Primului Război Mondial.

Prin prelungirea termenului de rambursare de la 10 ani la 20 de ani se preconizează o mai bună

colectare a sumelor nerambursate prin continuarea exploatării filmului de către producător.

Menționăm că Centrul Național al Cinematografiei nu este agent economic. În acest sens,

există extrem de puține filme pentru care costurile de producție au fost recuperate, iar acest lucru s-a

întâmplat în mai bine de 25 de ani de la premierea producției cinematografice.

Toate aceste argumente vin să susțină necesitatea prelungirii perioadei de rambursare a

creditului de la 10 la 20 de ani.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultura, domnul senator Radu Preda, microfonul 6,


Domnul Radu-Cosmin Preda:


Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Economic și Social.

Proiectul de lege a primit avize favorabile de la Comisia pentru muncă și de la Comisia pentru buget.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, fără

amendamente și Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2017

pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Vă mulțumesc.



Dacă sunt intervenții.

Domnul senator Alexandrescu.


Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:


- 67 -


Această inițiativă reprezintă o formulă extrem de sumară și de lacunară de reformă a

cinematografiei românești. Ne amintim că, nu mai de mult de acum câteva luni, Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 91/2016, promovată de Guvernul Cioloș, la care am lucrat și eu, și succesoarea mea la

Ministerul Culturii, doamna Corina Șuteu, a fost respinsă în Parlament. Aceea era, într-adevăr, o încercare

de reformă mai adâncă a sistemului de finanțare a producțiilor cinematografice, prin Centrul Național al

Cinematografiei, și de instituirea unor noi tipuri de concursuri care încurajau creația tânără, pe cei care

sunt, de fapt, cel mai puțin… sau au cel mai puțin acces la fondurile necesare realizării unui film.

Prin acest proiect legislativ se propune, de fapt, doar instituirea unei noi categorii dedicate

omagierii Centenarului despre care avem informații că este o categorie cu dedicație. Nu se răspunde în

niciun fel la chestiunile… la problemele de sistem pe care de mai bine de 10 ani le întâmpină

finanțarea în cinematografia românească și nu reprezintă absolut deloc promisiunea care ne-a fost

făcută atunci în Comisiile pentru cultură că în coaliția majoritară se va lucra la o nouă propunere

pentru reforma în cinematografia românească.

Această inițiativă legislativă pe care o avem astăzi în dezbatere, încă o dată, nu rezolvă absolut

nimic și creează… va crea o nouă clientelă a coaliției majoritare și în cultură, așa cum se încearcă în

ultimele luni să se creeze în toate domeniile de activitate.

Din acest motiv, Grupul senatorilor USR va vota împotrivă.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu.


Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Domnule senator Nicolae, vă rog să votați. „Pentru”.

Cu 49 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a

fost…(Discuții la prezidiu.)… 50, dacă punem și votul domnului senator Șerban Nicolae, proiectul de

lege a fost adoptat.

*

Punctul 18 pe ordinea de zi. Este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din

sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. (L358/12.09.2017)

- 68 -

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul

reprezentantului Guvernului.

Doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției, pentru a prezenta punctul

de vedere al Executivului. Microfonul 9.


Doamna Sofia Mariana Moț - secretar de stat în Ministerul Justiției:



În prezent, hrănirea persoanelor private de libertate se realizează pe baza unor norme de hrană,

diferențiate din punct de vedere caloric, stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 26/1994.

Prezentul proiect urmărește o serie de modificări ale actului normativ menționat cu scopul

aducerii în actualitate a normelor legale privind drepturile de hrană ale persoanelor private de libertate

în acord cu evoluția legislației execuțional-penale din 1994, așa cum vă spuneam, până în prezent.

Actualizarea dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 are în vedere aspecte precum:

includerea sintagmei „persoane private de libertate” în titlul actului normativ, pe de-o parte, dar și

eliminarea sintagmei „persoane contraveniente”, în condițiile în care, așa cum bine știți, în legislația

română nu mai există sancțiunea cu închisoarea contravențională; eliminarea din textul legal, de

asemenea, a unor sintagme care nu mai sunt în concordanță cu evoluția legislației execuțional-penală;

stabilirea unor bareme valorice minime pentru normele de hrană ale persoanelor private de libertate.

Structura normelor de hrană specifice Administrației Naționale a Penitenciarelor, astfel cum

sunt modificate prin prezentul proiect, urmează să fie realizată prin ordin de ministru al justiției și va

fi elaborată în temeiul art. 3 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 26/1994.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională

pentru prezentarea raportului, domnul senator Liviu Tit Brăiloiu.


Domnul Tit-Liviu Brăiloiu:


În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările

și completările ulterioare, în ședința din 24 octombrie, în prezența reprezentanților Ministerului

Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și

- 69 -

siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără

amendamente.

Comisia de ordine publică și siguranță națională supune, totodată, spre dezbatere și adoptare,

plenului Senatului prezentul raport, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Potrivit art. 75 din Constituția României, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale. Nu.



Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.



Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 19 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007

privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate.

(L378/03.10.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,

domnul secretar de stat, de la Ministerul Apărării Naționale, Nicolae Nasta.


Domnul Nicolae Nasta – secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

10.

A! 8.


8, da?

Domnul Nicolae Nasta:

Da, da.


E bine.

Domnul Nicolae Nasta:


- 70 -


Având în vedere angajamentele asumate de România, în calitate de stat membru NATO, este

necesar să fie stabilit regimul juridic al bunurilor realizate prin Programul NATO de Investiții în

Securitate pe toată durata de existență a acestora în România.

Conform reglementărilor NATO privind dreptul de proprietate, bunurile realizate prin

implementarea Proiectului NSIP sunt în proprietatea statului pe teritoriului căruia sunt realizate.

În acest sens, este necesară modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în

România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate, act normativ care

reglementează, la nivel național, realizarea pe teritoriul României a obiectivelor și facilităților militare

prin acest program.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.



Din partea Comisiei pentru apărare, domnul senator Liviu Tit Brăiloiu, copreședinte.


Domnul Tit-Liviu Brăiloiu:


În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru

apărare, ordine publică și siguranță națională, prin adresa nr. 378 din data de 3.10.2017, a fost sesizată

de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului

de lege pentru modificarea art. 2 lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind derularea în România a

proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate.

În ședința din 24 octombrie a.c., membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să

adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Totodată, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță supune plenului Senatului

raportul de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră

sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții. Nu.


- 71 -


Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.



Vă rog să așteptați. S-a blocat. (Discuții în sală și la prezidiu.)

Rog stafful să ne ajute. Nu știu cum e la dumneavoastră, dar aici, la mine, se aprind două

butoane. (Discuții în sală și la prezidiu.) Statul paralel?

Aș vrea să vă supun votului dumneavoastră să exercităm un vot deschis și să încheiem lucrările

ședinței, urmând ca săptămâna viitoare, până când se remediază inclusiv problema aceasta tehnică, să

putem să rezolvăm. (Discuții în sală.)

Deci supun votului dumneavoastră votul deschis pentru punctul 19 pe ordinea de zi.

Cine este pentru? Rog secretarii să mă ajute.

În unanimitate.

Abțineri? Nu.

Împotrivă? Nu.

OK... Voi supune votului dumneavoastră... Domnule secretar, vă rog să mă asistați și să mă

ajutați.

Voi supune votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă? Domnule Alexandrescu, sunteți și „pentru”, și „împotrivă”?

Cine se abține?

În unanimitate, a fost adoptat acest proiect de lege.

Vă supun votului dumneavoastră încheierea lucrărilor cu 7 minute înainte.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Abțineri? 4. 3 abțineri.

Împotrivă? (Discuții la prezidiu.) Două voturi împotrivă. Patru voturi împotrivă. Cinci voturi

împotrivă.

Cu 4 abțineri și 5 voturi împotrivă, a fost adoptat.

Dacă dorește cineva să explice votul, îl așteptăm.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 12.55.

S T E N O G R A M A · - Remus Mihai Goiu (USR) – declaraie politic având ca tem ameninarea cu...

Documents

Transcript of S T E N O G R A M A · - Remus Mihai Goiu (USR) – declaraie politic având ca tem ameninarea cu...