ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR. Test 4 – 2008 I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT: 1. Desăvârşirea romanizării la Dunărea de Jos a avut loc în intervalul cuprins între secolele: a) III-IV; b) III-V; c) III-VI; d) III-VII/VIII. 2. Prima informaţie scrisă despre geţii dunăreni îi aparţine lui: a) Strabon; b) Herodot; c) Cezar; d) Dio Cassius. 3. Categorie de izvoare , care atestă continuitatea dacică în epoca romană, prin denumiri ca Drobeta, Napoca, Sucidava etc.: a) arheologice; b) epigrafice; c) hidronimie; d) toponimie. 4. Lucrare a împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul, în care se preciza originea romanică a autohtonilor nord-dunăreni: a) Despre administrarea imperiului; b) Strategikon; c) Gesta Hungarorum; d) Gesta Hunnorum et Hungarorum. 5. Localitate din judeţul Sibiu unde au fost descoperite diferite obiecte aparţinând comunităţilor autohtone romanice din secolele VII-XI: a) Poian; b) Căşeiu; c) Brateiu; d) Biertan. 6. Autor al cronicii Gesta Hunnorum et Hungarorum, care afirma că românii se aflau în Pannonia la venirea hunilor: a) Constantin al VII-lea Porfirogenetul; b) Ioan Kynnamos; c) Laonic Chalcocondil; d) Simon de Keza. 7. Consilier al regilor Poloniei, care, călătorind prin Moldova, află despre „descendenţa românilor din colonişti romani”: a) Jan Laski; b) Antonio Bonfini; c) Filippo Buonaccorsi; d) Johannes Honterus. 8. Umanist transilvănean de faimă europeană, el însuşi român, care susţine primul unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor: a) Nicolaus Olahus; b) Johannes Honterus; c) Constantin Cantacuzino; d) Miron Costin. 9. An în care apare harta lui Johannes Honterus, pe care este înscris numele Dacia pentru întreg teritoriul locuit de români: a) 1514; b) 1542; c) 1452; d) 1699. 10. Umanist italian, devenit papă sub numele de Pius al II-lea, care introduce ideea originii romane a românilor în circuitul ştiinţific european: a) Flavio Biondo; b) Poggio Bracciolini; c) Antonio Bonfini; d) Enea Silvio Piccolomini. II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU: a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele; b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals; d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat. 11. Transformarea latinei populare, vorbită în provinciile orientale ale Imperiului, în limbă română a fost un proces complex şi îndelungat,

desfăşurat concomitent şi în directă legătură cu cel etnic; în acest proces un rol esenţial l-a jucat elementul slav, care se constituie în cea de-a treia componentă etnică şi lingvistică a etnogenezei.

12. La sfârşitul Antichităţii, Roma îşi pusese amprenta completă şi definitivă a civilizaţiei asupra teritoriilor de la Dunărea de Jos; asimilarea rapidă

a civilizaţiei romane de către geto-daci a fost facilitată de îndelungatele lor contacte cu lumea mediteraneană, posterioare cuceririi romane. 13. Sursele istorice şi arheologice fac dovada vechimii creştinismului daco-roman atât în dreapta, cât şi în stânga Dunării; în acelaşi sens converg

dovezile terminologice, noţiunile fundamentale de credinţă şi de viaţă religioasă provenind în română din latina primelor secole creştine. 14. Procesul de romanizare a Daciei a avut un caracter ireversibil; modul de viaţă roman continuă la nord de Dunăre după „retragerea aureliană”. 15. Cea mai importantă etapă a asimilării civilizaţiei romane de către geto-daci se desfăşoară în condiţiile marilor migraţii; ea coincide perioadei în

care Imperiul Roman şi-a exercitat stăpânirea efectivă asupra teritoriilor din stânga Dunării de Jos. 16. În secolele I î.Hr.- I d.Hr. se intensifică tendinţele expansioniste ale Romei la Dunărea de Jos; în prima decadă a primului secol al erei creştine,

împăratul Traian include regatul condus de Decebal în Imperiul Roman. 17. În secolele VIII-IX, la nordul Dunării de Jos se constituie o civilizaţie specifică; ea nu are legătură cu variantele regionale ale culturii atestate în

veacurile precedente. 18. Potrivit lui Franz Joseph Sulzer, românii s-ar fi format ca popor în Peninsula Balcanică, emigrând la nord de Dunăre în secolul al XIII-lea; în cronica

sa, Gesta Hungarorum, Anonymus afirmă că, la sosirea lor, ungurii au găsit în Pannonia slavi, bulgari şi „blachi, adică păstori ai romanilor”. 19. Formularea categorică a teoriei imigraţioniste îi aparţine geografului şi istoricului austriac Robert Roesler; invocând afirmaţiile lui Eutropius,

Roesler neagă continuitatea daco-romană după retragerea aureliană. 20. Robert Roesler, principalul exponent al teoriei imigraţioniste, a susţinut că nu există dovezi care să ateste prezenţa românilor la nord de Dunăre

în mileniul întunecat; în acest scop, el demonstrează asemănarea dintre dialectul daco-român şi cel megleno-român.

2

III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:

21. A. Reinstaurarea parţială a administraţiei imperiale la nord de Dunăre în timpul lui Justinian. B. Apariţia primelor basilici creştine pe linia Dunării. C. Slavii rup frontiera dunăreană a Imperiului Roman, provocând ruperea romanităţii balcano-carpatice. a) ABC; b) BCA; c) ACB; d) BAC. 22. A. Civilizaţia geto-dacă începe să fie influenţată de celţi. B. Grupuri scito-iraniene pătrund în Transilvania. C. În sud-vestul Olteniei sunt atestate comunităţi ale ilirilor. a) CBA; b) CAB; c) BCA; d) ABC.

23. A. Constituirea etnosului trac. B. Primele contacte ale geto-dacilor cu civilizaţia romană. C. Individualizarea geto-dacilor în marea familie tracică. a) ACB; b) BAC; c) CBA; d) ABC.

24. A. Zona istro-pontică este inclusă în graniţele statului roman. B. Domiţian iniţiază primul război daco-roman. C. Începe etapa preliminară a romanizării. a) BAC; b) BCA; c) CAB; d) CBA. 25. A. În limba română pătrund unele cuvinte din slava veche. B. Încheierea procesului de etnogeneză. C. Se formează adstratul limbii române. a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BCA. 26. A. Ruperea romanităţii balcano-carpatice. B. În fruntea Imperiului Roman de Răsărit se afirmă Justinian. C. Creştinarea masivă a daco-romanilor. a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA.

27. A. Formarea adstratului slav al limbii române. B. Încheierea, în linii generale, a procesului de formare a limbii române. C. Separarea limbii române în grupurile nord (daco-român) şi sud-dunărean (aromân). a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.

28. A. Este atestată basilica de la Slăveni. B. Este construită o nouă basilică, la Sucidava. C. Se încheie domnia lui Justinian. a) CBA; b) ABC; c) BAC; d) CAB. 29. A. Moartea lui Burebista. B. În spaţiul locuit de geto-daci pătrund primele elemente de civilizaţie romană. C. Sfârşitul etapei preliminare a romanizării. a) ACB; b) BCA; c) BAC; d) CAB. 30. A. Edictul de la Mediolanum (Milan) acordă libertate de cult creştinismului. B. Împăratul Aurelian retrage armata şi administraţia romană din Dacia. C. Creştinismul devine religie de stat în Imperiul Roman. a) ACB; b) BAC; c) ABC; d) BCA.