Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea Finante Banci, Anul III, Grupa 2

Comparatia dintre Comparatia dintre Sistemul de Asigurari Sistemul de Asigurari

de Sãnãtate din de Sãnãtate din România si Sistemul de România si Sistemul de Asigurãri de Sãnãtate Asigurãri de Sãnãtate

din Marea Britaniedin Marea BritanieProfesor coordonator:Vîrlănuţă Florina

Studente: Băcăoanu Diana Mîrzac Loredana

Prezentarea sistemului sanitar din Prezentarea sistemului sanitar din Romania.Romania.

In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin Legea nr. 145/1997, bazat pe o versiune modificata sanatate prin Legea nr. 145/1997, bazat pe o versiune modificata a modelului Bismarck. In prezent, unele structuri din urmatoarele a modelului Bismarck. In prezent, unele structuri din urmatoarele modele coexista in cadrul sistemului sanitar roman (tinand cont in modele coexista in cadrul sistemului sanitar roman (tinand cont in principal de modalitatea prin care sistemul este finantat): principal de modalitatea prin care sistemul este finantat):

Modelul Semashko – bugetul asigurarilor sociale de stat Modelul Semashko – bugetul asigurarilor sociale de stat (trezoreria statului); (trezoreria statului);

Modelul Beveridge – principiul rolului de „ filtru” (avut de medicii Modelul Beveridge – principiul rolului de „ filtru” (avut de medicii de familie – alesi, in mod liber, de catre pacienti si finantat prin de familie – alesi, in mod liber, de catre pacienti si finantat prin impozite); impozite);

Modelul Bismarck – sistemul de asigurari sociale de sanatate Modelul Bismarck – sistemul de asigurari sociale de sanatate (bazat pe prime obligatorii de asigurare, dependente de venituri).- (bazat pe prime obligatorii de asigurare, dependente de venituri).- modelul Romaniei. modelul Romaniei.

In prezent, starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate, In prezent, starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate, pe de o parte, si de accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte. pe de o parte, si de accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte.

Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de sanatate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economica, factori sanatate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economica, factori socio- culturali. Accesul la ingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de socio- culturali. Accesul la ingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de organizarea sistemului sanitar. organizarea sistemului sanitar.

Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a dintre oferta si cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate.facilitatilor de ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate.

Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale; Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati, costuri economice, aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati, costuri legate de tratamente si spitalizare) precum si cele indirecte (cost transport, timpi de legate de tratamente si spitalizare) precum si cele indirecte (cost transport, timpi de asteptare); asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri; calitatea inegala a asteptare); asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri; calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip. serviciilor de acelasi tip.

Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Nivelul Ministerului Sanatatii Publice.

Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti care influenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in care influenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de: nivelul saraciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul general reprezentati de: nivelul saraciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, gradul de acoperire cu personal de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, gradul de acoperire cu personal medical. medical.

Nivelul saraciei studiat prin Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005 pentru Nivelul saraciei studiat prin Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005 pentru Romania (UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index al Romania (UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index al dezvoltarii umane (IDU) scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu dezvoltarii umane (IDU) scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu accesibile ale judetelor, departe de reteaua principala de sosele. Satele cele mai sarace accesibile ale judetelor, departe de reteaua principala de sosele. Satele cele mai sarace (cu IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate fata de drumurile modernizate sau fata de (cu IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate fata de drumurile modernizate sau fata de orase, avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor de care apartin.orase, avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor de care apartin.

Acelasi raport pune in evidenta inegalitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce Acelasi raport pune in evidenta inegalitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste rata de saracie (13.8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3.8% si priveste rata de saracie (13.8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3.8% si respectiv 13.9%) in anul 2003. Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii respectiv 13.9%) in anul 2003. Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii ocupationale in ceea ce priveste ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: ocupationale in ceea ce priveste ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: agricultorii (51%), somerii (39%), lucratorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), agricultorii (51%), somerii (39%), lucratorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica potentiale grupe populationale dezavantajate, care trebuie vizate de ceea ce indica potentiale grupe populationale dezavantajate, care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului. In profil teritorial, in Romania Regiunea 1 de politici de imbunatatire a accesului. In profil teritorial, in Romania Regiunea 1 de dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scazut IDU (0.756 pentru ambele dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scazut IDU (0.756 pentru ambele regiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) in anul 2002. regiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) in anul 2002.

Un numar mare de persoane, desi sunt asigurate, au acces limitat la Un numar mare de persoane, desi sunt asigurate, au acces limitat la asistenta medicala, pe fondul bugetului foarte redus al gospodariei. Familiile asistenta medicala, pe fondul bugetului foarte redus al gospodariei. Familiile sarace nu isi pot permite coplatile implicate de solicitarea serviciilor medicale sarace nu isi pot permite coplatile implicate de solicitarea serviciilor medicale si achizitionarea medicamentelor necesare, achitarea costurilor de transport si achizitionarea medicamentelor necesare, achitarea costurilor de transport si extraplata pentru medic si personalul auxiliar. si extraplata pentru medic si personalul auxiliar.

Pentru 40% din populatia din rural, mijlocul de transport si costul acestuia Pentru 40% din populatia din rural, mijlocul de transport si costul acestuia reprezinta o problema de acces la serviciile medicale, in afara localitatii. De reprezinta o problema de acces la serviciile medicale, in afara localitatii. De asemenea, coplata adresata personalului medical si timpul de asteptare sunt asemenea, coplata adresata personalului medical si timpul de asteptare sunt vazute ca obstacole, atat de catre cei din rural cat si de catre cei din urban. vazute ca obstacole, atat de catre cei din rural cat si de catre cei din urban.

Gradul de acoperire cu personal medical rezulta din analize recente care au Gradul de acoperire cu personal medical rezulta din analize recente care au relevat ca exista inegalitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu relevat ca exista inegalitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu personal medical. personal medical.

Astfel, numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori Astfel, numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai mare decat in urban, pentru 2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt mai mare decat in urban, pentru 2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud si Sud-Est (773, respectiv 655 locuitori/1 medic). In regiunea de Nord-Est Sud si Sud-Est (773, respectiv 655 locuitori/1 medic). In regiunea de Nord-Est se inregistreaza ca fiind cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural se inregistreaza ca fiind cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea, numarul de asistente comunitare (2778 locuitori/1 medic). De asemenea, numarul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistenta comunitara revenind 26265 de persoane. este total insuficient, la o asistenta comunitara revenind 26265 de persoane. In mediul rural exista 98 de localitati fara medic. In mediul rural exista 98 de localitati fara medic.

Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala, ai calitatii reduse a serviciilor oferite asistenta medicala, ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora, cat si ai gradului de informare insuficient in acestora, cat si ai gradului de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare.igienei sanitare.

Accesul la medicamente.Accesul la medicamente. Liberalizarea pietei Liberalizarea pietei medicamentului si scaderea productiei interne de medicamentului si scaderea productiei interne de medicamente au dus la cresterea exagerata a preturilor medicamente au dus la cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice. Pe de alta parte, taxele vamale si produselor farmaceutice. Pe de alta parte, taxele vamale si TVA scumpesc in Romania medicamentele cu 50%, TVA scumpesc in Romania medicamentele cu 50%, comparativ cu alte tari din Europa (MSF, 2003). Astfel, comparativ cu alte tari din Europa (MSF, 2003). Astfel, costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sarace, chiar si in ceea ce acest tip de consum al familiilor sarace, chiar si in ceea ce priveste tratamentele vitale, obligatorii.priveste tratamentele vitale, obligatorii.

Criza financiara actuala a determinat incapacitatea accesarii de Criza financiara actuala a determinat incapacitatea accesarii de catre populatie a unor servicii la care erau indreptatiti, precum: catre populatie a unor servicii la care erau indreptatiti, precum: analize medicale de baza oferite de laboratoare, medicamente analize medicale de baza oferite de laboratoare, medicamente acordate compensat sau gratuit, in cazul copiilor sau al unor boli acordate compensat sau gratuit, in cazul copiilor sau al unor boli grave. Noua lista a medicamentelor gratuite, aflata in proces de grave. Noua lista a medicamentelor gratuite, aflata in proces de aprobare elimina gratuitatea pentru medicamentele ce se aprobare elimina gratuitatea pentru medicamentele ce se adreseaza unor boli grave, cu impact social ridicat, precum TBC sau adreseaza unor boli grave, cu impact social ridicat, precum TBC sau bolile venerice, diabetul, modificari care au consecinte sociale bolile venerice, diabetul, modificari care au consecinte sociale negative importante, pe termen lung. Pentru viitor se analizeaza si negative importante, pe termen lung. Pentru viitor se analizeaza si perspectiva plafonarii compensarii doar pentru 65% din preturile perspectiva plafonarii compensarii doar pentru 65% din preturile medicamentelor si doar a medicamentelor mai ieftine. Accesul la medicamentelor si doar a medicamentelor mai ieftine. Accesul la medicamentele compensate este foarte important, in cazul medicamentele compensate este foarte important, in cazul persoanelor aflate in saracie, fiind singura posibilitate a acestora de persoanelor aflate in saracie, fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. Persoanele neasigurate a putea beneficia de anumite medicamente. Persoanele neasigurate care traiesc in saracie nu beneficiaza de compensari, iar pentru care traiesc in saracie nu beneficiaza de compensari, iar pentru

acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoareacestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare..

Standardul scazut de viata in Romania si conditiile oferite de catre Standardul scazut de viata in Romania si conditiile oferite de catre sistemul sanitar romanesc, in ultimele decenii, au dus, treptat, la o sistemul sanitar romanesc, in ultimele decenii, au dus, treptat, la o polarizare in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate, polarizare in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate, fapt cu consecinte pe termen lung asupra starii de sanatate a fapt cu consecinte pe termen lung asupra starii de sanatate a populatiei si in contradictie cu principiile echitatii sociale statuate populatiei si in contradictie cu principiile echitatii sociale statuate de legislatia sanitara. In timp ce un segment al populatiei are de legislatia sanitara. In timp ce un segment al populatiei are acces la servicii performante, oferite de asistenta specializata din acces la servicii performante, oferite de asistenta specializata din centrele universitare, la asistenta medicala privata si centrele universitare, la asistenta medicala privata si medicamente eficiente costisitoare, un alt segment al populatiei medicamente eficiente costisitoare, un alt segment al populatiei are probleme in accesarea asistentei si medicatiei de calitate si, are probleme in accesarea asistentei si medicatiei de calitate si, ceea ce este mai grav, chiar in accesarea asistentei primare ceea ce este mai grav, chiar in accesarea asistentei primare (inclusiv stomatologice). (inclusiv stomatologice).

Actorii sistemului de sanatate din Romania. Actorii sistemului de sanatate din Romania. 1.Casa Nationala de Sanatate; 1.Casa Nationala de Sanatate; 2.Ministerul Sanatatii; 2.Ministerul Sanatatii; 3.Colegiul Medicilor din Romania; 3.Colegiul Medicilor din Romania; 4.Ministerul Finantelor Publice; 4.Ministerul Finantelor Publice; 5 .Administratia locala si regionala (consilii locale si prefecturi); 5 .Administratia locala si regionala (consilii locale si prefecturi); 6. Alte Ministere ( ex : Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale); 6. Alte Ministere ( ex : Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale);

Analiza SWOT a Analiza SWOT a SistemuluSistemului i sanitar din Romaniasanitar din Romania

Puncte tariPuncte tari Puncte slabePuncte slabe

- existenta unor specialisti competenti - existenta unor specialisti competenti - grade diferite de competenta tehnica - grade diferite de competenta tehnica pentru persoane cu acelasi nivel de pentru persoane cu acelasi nivel de salarizaresalarizare

- existenta unui procent important de - existenta unui procent important de personal tanar, capabil sa se formeze in personal tanar, capabil sa se formeze in spiritul noilor exigente survenite prin spiritul noilor exigente survenite prin aplicarea principiilor de reforma aplicarea principiilor de reforma prevazute in Legea nr. 95/2006prevazute in Legea nr. 95/2006

- deficiente in asumarea responsabilitatilor- deficiente in asumarea responsabilitatilor

- disponibilitate de a lucra peste orele de - disponibilitate de a lucra peste orele de programprogram

- motivatie intrinseca scazuta, datorita - motivatie intrinseca scazuta, datorita slabei capacitati de diferentiere intre slabei capacitati de diferentiere intre persoanele cu productivitate diferitapersoanele cu productivitate diferita

- personal cu pregatire in domenii diferite - personal cu pregatire in domenii diferite (atat in domeniul medical cat si in alte (atat in domeniul medical cat si in alte domenii inrudite sau complementare), domenii inrudite sau complementare), ceea ce creste capacitatea de rezolvare ceea ce creste capacitatea de rezolvare a unor problematici complexea unor problematici complexe

- un climat organizational care nu - un climat organizational care nu favorizeaza munca in echipafavorizeaza munca in echipa

- slaba capacitate de monitorizare a - slaba capacitate de monitorizare a modului de indeplinire a sarcinilor atat modului de indeplinire a sarcinilor atat la nivel individual, cat si intre la nivel individual, cat si intre departamentedepartamente

- lipsa de continuitate in alocarea sarcinilor- lipsa de continuitate in alocarea sarcinilor

OportunitatiOportunitati AmenintariAmenintari

- sanatatea este un domeniu cu impact social - sanatatea este un domeniu cu impact social major, care poate furniza argumente pentru major, care poate furniza argumente pentru adoptarea unor politici adoptarea unor politici

- creşterea nivelului de informare a pacienţilor, - creşterea nivelului de informare a pacienţilor, concomitent cu progresul si diversificarea concomitent cu progresul si diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la creşterea aşteptărilor acestora şi, conduce la creşterea aşteptărilor acestora şi, implicit, la o creştere a cererii de serviicii medicale implicit, la o creştere a cererii de serviicii medicale complexe; sistemul de sănătate trebuie să dispună complexe; sistemul de sănătate trebuie să dispună de mecanisme care să asigure direcţionarea de mecanisme care să asigure direcţionarea resurselor financiare în virtutea principiului resurselor financiare în virtutea principiului eficienţeieficienţei

- aderarea la UE impune adoptarea unor standarde - aderarea la UE impune adoptarea unor standarde si recomandari care au ca finalitate cresterea si recomandari care au ca finalitate cresterea eficientei si calitatiieficientei si calitatii

- libertatea de circulatie a persoanelor si a - libertatea de circulatie a persoanelor si a serviciilor da posibilitatea utilizatorilor sa ia serviciilor da posibilitatea utilizatorilor sa ia contact cu furnizori de servicii din diferite tari si sa contact cu furnizori de servicii din diferite tari si sa isi modifice asteptarileisi modifice asteptarile

- statutul de membru UE deschide noi posibilitati - statutul de membru UE deschide noi posibilitati de finantare pe proiecte din fonduri europenede finantare pe proiecte din fonduri europene

- dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu - dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu concurential pentru sistemul publicconcurential pentru sistemul public

- interesul autoritatilor administratiei publice locale - interesul autoritatilor administratiei publice locale de a prelua o parte din responsabilitatile MSPde a prelua o parte din responsabilitatile MSP

- libera circulatie a persoanelor si facilitatile create - libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate, mai ales a migrarii personalului de specialitate, mai ales a celui inalt calificat si performantcelui inalt calificat si performant

- imbatranirea populatiei si migrarea fortei de - imbatranirea populatiei si migrarea fortei de munca tineremunca tinere

- cresterea costurilor colaterale induse fie prin - cresterea costurilor colaterale induse fie prin acoperirea tratamentului unor boli rare, dar foarte acoperirea tratamentului unor boli rare, dar foarte grave, fie datorita politicilor practicate de unii grave, fie datorita politicilor practicate de unii distribuitori de medicamentedistribuitori de medicamente

- lipsa de pregatire specifica in domeniul sanitar la - lipsa de pregatire specifica in domeniul sanitar la nivelul administratiilor localenivelul administratiilor locale

Serviciul National de Sanatate Serviciul National de Sanatate din Marea Britanie - NHSdin Marea Britanie - NHS

Serviciul National de Sanatate (NHS) inca de la crearea sa din Serviciul National de Sanatate (NHS) inca de la crearea sa din 1948 a instituit accesul universal la ingrijirile de sanatate. NHS 1948 a instituit accesul universal la ingrijirile de sanatate. NHS este un serviciu public de sanatate finantat in principal din este un serviciu public de sanatate finantat in principal din impozit. Cu mai mult de un milion de salariati, reprezinta cel mai impozit. Cu mai mult de un milion de salariati, reprezinta cel mai mare angajator nemilitar din Europa. Gama de servicii acoperite in mare angajator nemilitar din Europa. Gama de servicii acoperite in cadrul NHS este completa iar accesul la ingrijiri este cadrul NHS este completa iar accesul la ingrijiri este gratuit.Organizarea ingrijirilor a fost profund transformata dupa gratuit.Organizarea ingrijirilor a fost profund transformata dupa 1990. Schimbarile majore s-au concentrat pe separarea 1990. Schimbarile majore s-au concentrat pe separarea cumparatorilor de ofertantii de servicii medicale si pe crearea unei cumparatorilor de ofertantii de servicii medicale si pe crearea unei « piete interne » in cadrul NHS.« piete interne » in cadrul NHS.

Cel mai important aspect al NHS este Cel mai important aspect al NHS este principiul dupa care principiul dupa care actioneazaactioneaza. Acest sistem ofera o acoperire larga a serviciilor . Acest sistem ofera o acoperire larga a serviciilor medicale, acest lucru fiind reprezentat ca cazurile de urgenta ( ex: medicale, acest lucru fiind reprezentat ca cazurile de urgenta ( ex: atacuri cardiace) vor primi imediat asistenta necesara, pe cand atacuri cardiace) vor primi imediat asistenta necesara, pe cand celor mai putin urgente li se acorda o prioritate mai scazuta avand celor mai putin urgente li se acorda o prioritate mai scazuta avand timpi crescuti de asteptare (ex: operatii de cataracta) timpi crescuti de asteptare (ex: operatii de cataracta)

Populatia si starea de sanatate in Marea Britanie numara in anul 1996 58 milioane de locuitori, cu o Populatia si starea de sanatate in Marea Britanie numara in anul 1996 58 milioane de locuitori, cu o proportie a tinerilor sub 20 de ani de 25% (media UE-24.6%) si o proportie de 15.8% pentru persoanele proportie a tinerilor sub 20 de ani de 25% (media UE-24.6%) si o proportie de 15.8% pentru persoanele in varsta de peste 65 ani. Proportia celor de peste 75 de ani care este deja a doua mai ridicata decat in varsta de peste 65 ani. Proportia celor de peste 75 de ani care este deja a doua mai ridicata decat media UE (-6.1%-) se asteapta in 2020 o crestere la 12.4%. Imbatranirea populatiei exercita presiuni din media UE (-6.1%-) se asteapta in 2020 o crestere la 12.4%. Imbatranirea populatiei exercita presiuni din ce in ce mai puternice asupra sistemului de sanatate britanic. Pe global starea de sanatate a populatiei a ce in ce mai puternice asupra sistemului de sanatate britanic. Pe global starea de sanatate a populatiei a fost considerabil imbunatatita in cursul ultimilor zece ani si majoritatea indicatorilor de sanatate se fost considerabil imbunatatita in cursul ultimilor zece ani si majoritatea indicatorilor de sanatate se incadreaza in media UE. incadreaza in media UE.

Speranta de viataa fost estimata la 74.4 ani pentru barbati (73.9ani-UE) si de 79.3 ani pentru femei Speranta de viataa fost estimata la 74.4 ani pentru barbati (73.9ani-UE) si de 79.3 ani pentru femei (80.2ani-UE) . (80.2ani-UE) .

Rata mortalitatii a fost estimata la: 7.9 la 1 000 locuitori in 1993 (8.2-UE). Rata mortalitatii a fost estimata la: 7.9 la 1 000 locuitori in 1993 (8.2-UE).

Rata a mortalitatii infantile afiseaza o valoare de 6.1 decese la 1 000 de nascuti vii in 1996(media UE- Rata a mortalitatii infantile afiseaza o valoare de 6.1 decese la 1 000 de nascuti vii in 1996(media UE- 5.4). 5.4).

Ca si in restul Uniunii Europene principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare ,cancerul si Ca si in restul Uniunii Europene principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare ,cancerul si accidentele inaintea varstei de 35 ani. Incidenta SIDA dupa o crestere progresiva intre anii 1982 si 1994, accidentele inaintea varstei de 35 ani. Incidenta SIDA dupa o crestere progresiva intre anii 1982 si 1994, s-a diminuat apoi pentru a se stabili la - 24 noi cazuri diagnosticate la un million de locuitori in 1996 – s-a diminuat apoi pentru a se stabili la - 24 noi cazuri diagnosticate la un million de locuitori in 1996 – (media UE-42.7). (media UE-42.7).

Indicele DMF al sanatatii in domeniul stomatologic a fost stabilit in 1990 la 3.1 la copii de 12 ani (media Indicele DMF al sanatatii in domeniul stomatologic a fost stabilit in 1990 la 3.1 la copii de 12 ani (media UE-3.1). UE-3.1).

Consumul de alcool a fost estimat in anul 1990 la 8.9 litri pe persoana –nivel inferior mediei UE - Consumul de alcool a fost estimat in anul 1990 la 8.9 litri pe persoana –nivel inferior mediei UE - 11.6litri. 11.6litri.

In 1992 consumul de tutun este mult inferior mediei UE pentru barbati-29% in timp ce pentru femei este In 1992 consumul de tutun este mult inferior mediei UE pentru barbati-29% in timp ce pentru femei este relativ ridicat-28% toti fumatori de mai mult de 15 ani, (media UE 37.1%-barbati, 25.1%-femei). relativ ridicat-28% toti fumatori de mai mult de 15 ani, (media UE 37.1%-barbati, 25.1%-femei).

Dimensiunea efectivului de profesionisti care lucreaza Dimensiunea efectivului de profesionisti care lucreaza indomeniul sanatatii in indomeniul sanatatii in

Marea BritanieMarea Britanie

Profesionisti in Profesionisti in domeniul domeniul sanatatiisanatatii

Densitatea la 10 Densitatea la 10 000 de locuitori000 de locuitori

Media in cadrul Media in cadrul UEUE

AnulAnul

Medici titulariMedici titulari 1616 2828 19941994Medici generalistiMedici generalisti 66 88 19941994Specialisti si Specialisti si consultanticonsultanti n.d.n.d. 1313 19941994StomatologiStomatologi 44 66 19941994Infirmieri calificatiInfirmieri calificati n.d.n.d. 8787 19941994FarmacistiFarmacisti 66 77 19931993

Marea BritanieMarea Britanie

Mod de organizareMod de organizare Serviciu national de sanatate finantat prin Serviciu national de sanatate finantat prin

impozitimpozit

Starea de sanatateStarea de sanatate Foarte mare pondere a persoanelor in Foarte mare pondere a persoanelor in

varsta. Anumiti indicatori de sanatate sunt varsta. Anumiti indicatori de sanatate sunt

defavorabili in raport cu normele europene, defavorabili in raport cu normele europene,

ceea ce se datoreaza probabil factorilor de ceea ce se datoreaza probabil factorilor de

alimentatie.alimentatie.

Cheltuieli Cheltuieli Nivel inferior mediei UE: 1005 ECU pe Nivel inferior mediei UE: 1005 ECU pe

locuitor si 6,3% din PIBlocuitor si 6,3% din PIB

Finantare Finantare Finantare dominata de taxe. Sector privat Finantare dominata de taxe. Sector privat

destul de restrans.destul de restrans.

Spitale Spitale Transformarea spitalelor publice in case Transformarea spitalelor publice in case

autonome (trusturi)autonome (trusturi)

Ingrijiri primareIngrijiri primare Medicii generalisti independenti isi exercita Medicii generalisti independenti isi exercita

profesia in principal in asociatii profesia in principal in asociatii

Medici Medici Medici salariati in spitale. Densitate Medici salariati in spitale. Densitate

medicala mult inferioara mediei medicala mult inferioara mediei

Puncte forte si puncte slabe ale Serviciului Puncte forte si puncte slabe ale Serviciului National de Sanatate din Marea BritanieNational de Sanatate din Marea Britanie

Puncte fortePuncte forte Puncte slabePuncte slabe- impact pozitiv asupra starii de sanatate; - impact pozitiv asupra starii de sanatate; - liste lungi de asteptare pentru anumite acte- liste lungi de asteptare pentru anumite acte

medicale; medicale;

- relativ neoneros (nu este greu de suportat - relativ neoneros (nu este greu de suportat

de catre populatie)de catre populatie)- medicii sunt lipsiti de stimulente - medicii sunt lipsiti de stimulente

- tratamentele se bazeaza pe necesitate nu pe - tratamentele se bazeaza pe necesitate nu pe

capacitatea de plata; capacitatea de plata; - listele de asteptare pot varia foarte mult - listele de asteptare pot varia foarte mult

intre regiuni; intre regiuni;

-derularea unui program prin care se doreste -derularea unui program prin care se doreste

ca pana in Decembrie 2008 durata maxima ce trece intreca pana in Decembrie 2008 durata maxima ce trece intre

consultul medicului si inceputul tratamentului sa nuconsultul medicului si inceputul tratamentului sa nu

depaseasca 18 saptamanidepaseasca 18 saptamani

- persoanele care se hotarasc sa apeleze la - persoanele care se hotarasc sa apeleze la

servicii private de sanatate sunt nevoite sa servicii private de sanatate sunt nevoite sa

contribuie si la NHScontribuie si la NHS

-un sistem de informare medicala comunitara-un sistem de informare medicala comunitara

functioneaza 24 de ore din 24; functioneaza 24 de ore din 24;

-generalistii si infirmierii isi asuma responsabilitatea-generalistii si infirmierii isi asuma responsabilitatea

bugetara sub controlul autoritatii sanitare din districtulbugetara sub controlul autoritatii sanitare din districtul

respectiv; -se merge pe dezvoltarea unor norme de respectiv; -se merge pe dezvoltarea unor norme de

buna practica medicala; -cumparatorii urmaresc evolutia buna practica medicala; -cumparatorii urmaresc evolutia practicilorpracticilor

clinice si subiectele controalelor, in timp ce Ministerul clinice si subiectele controalelor, in timp ce Ministerul Sanatatii Sanatatii

difuzeaza normele nationale;difuzeaza normele nationale;

-listele lungi de asteptare in special pentru-listele lungi de asteptare in special pentru

necesitati medicale considerate de un nivelnecesitati medicale considerate de un nivel

mai scazut de importanta; mai scazut de importanta;

- unele spitale din sitemul NHS au mari- unele spitale din sitemul NHS au mari

datorii. datorii.

Analiza comparativa dintre cele doua servicii Analiza comparativa dintre cele doua servicii prezentateprezentate

In ceea ce priveste analiza comparativa dintre cele doua servicii studiate, rezultatele sunt mai mult in favoarea Marii Britanii, care este o tara cu rezultate in domeniul sanatatii sub media europeana inainte de anul 1996, dar care dupa ce s-a finalizat reforma inceputa in anul 1991 a depasit mediile europene in foarte multe domenii, dar care in raport cu acelasi domaniu din Romania detine pozitii mai relevante reusind sa ofere cetatenilor un serviciu de sanatate furnizat in conditii de calitate si permanent. Pentru a sustine afirmatia de mai sus putem incepe cu comparatii dintre cifrele care sunt relevante pentru sistemul de sanatate din Marea Britanie, comparate cu cele din Romania si cu cele ale mediei europene.

Astfel ponderea medicilor specialist in Marea Britanie la o densitate de 10000 locuitori este cu 12 procente mai mica decat cea europeana, conform datelor din 1994, fapt din care rezulta ca in aceasta tara criza personalului medical s- a facut simtita de foarte multa vreme, iar aceasta problema s- a acutizat in timp, extinzandu-se si in alte state europe. In momentul de fata nici in Romania situatia personalului medial nu este una dintre cele mai bune deoarece tara noasta se confrunta cu o emigrare masiva a acestuia catre celelalte taricomunitare care ofera o remuneratie semnificativa si conditii de munca mult mai atragatoare fata de cele din sistemul de sanatate din Romania

Un alt aspect important al sistemului de sanatate din Marea Britanie este Un alt aspect important al sistemului de sanatate din Marea Britanie este dat de faptul ca acesta ara ca principala sursa de finantare taxele dat de faptul ca acesta ara ca principala sursa de finantare taxele generale, mai precis (95%) din bugetul acestuia, iar restul pana la suta la generale, mai precis (95%) din bugetul acestuia, iar restul pana la suta la suta din alte contributii. In Romania conform Ordonantei nr. 22/1992 suta din alte contributii. In Romania conform Ordonantei nr. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii (publicata in Monitorul Oficial nr. 213 privind finantarea ocrotirii sanatatii (publicata in Monitorul Oficial nr. 213 din 28 august 1992), distingem urmatoarele forme de finantare: de la din 28 august 1992), distingem urmatoarele forme de finantare: de la bugetul de stat si bugetele locale, in conditiile legii; din fondul special bugetul de stat si bugetele locale, in conditiile legii; din fondul special pentru sanatate, constituit, potrivit prevederilor prezentei ordonante, din pentru sanatate, constituit, potrivit prevederilor prezentei ordonante, din contributia persoanelor juridice si fizice; taxe asupra activitatii daunatoare contributia persoanelor juridice si fizice; taxe asupra activitatii daunatoare sanatatii; veniturile din activitatea unitatilor sanitare. Din aceasta sanatatii; veniturile din activitatea unitatilor sanitare. Din aceasta perspectiva observam ca in Romania modul de finantare a sistemului de perspectiva observam ca in Romania modul de finantare a sistemului de sanatate este mai bine structurat decat in Marea Britanie, insa poate sanatate este mai bine structurat decat in Marea Britanie, insa poate devinii mai greu de colectat si mult mai birocratic.devinii mai greu de colectat si mult mai birocratic.

Atat intr-o tara cat si in alta ambele sisteme de sanatate dispun de un Atat intr-o tara cat si in alta ambele sisteme de sanatate dispun de un buget de stat, fapt care limiteaza intr-o masura destul de mare calitatea buget de stat, fapt care limiteaza intr-o masura destul de mare calitatea serviciilor oferite, insa pe de alta parte asigura accesul liber si serviciilor oferite, insa pe de alta parte asigura accesul liber si neconditionat al tuturor cetatenilor la aceste serviciineconditionat al tuturor cetatenilor la aceste servicii

In Marea Britanie medicii sunt: - salariati sau platiti in functie de numarul In Marea Britanie medicii sunt: - salariati sau platiti in functie de numarul pacientilor inscrisi pe listele lor (capitatie); se practica si o coplata a unor pacientilor inscrisi pe listele lor (capitatie); se practica si o coplata a unor parti din costul unor prestatii. parti din costul unor prestatii.

Intr-o analiza comparativa a sistemelor de sanatate din Europa (numita Intr-o analiza comparativa a sistemelor de sanatate din Europa (numita Indexul European de Sanatate), Romania a iesit printre ultimele locuri. Mai Indexul European de Sanatate), Romania a iesit printre ultimele locuri. Mai exact pe locul 27 dintr- un total de 31. Clasamentul include toate tarile exact pe locul 27 dintr- un total de 31. Clasamentul include toate tarile membre UE, la care se adauga Norvegia, Elvetia si doua dintre tarile membre UE, la care se adauga Norvegia, Elvetia si doua dintre tarile candidate (Croatia si Macedonia). In top se afla Olanda (839 de puncte candidate (Croatia si Macedonia). In top se afla Olanda (839 de puncte dintr-un total de 1.000), urmata de Danemarca, Austria (prima clasata din dintr-un total de 1.000), urmata de Danemarca, Austria (prima clasata din anul trecut), Luxemburg si Suedia. Romania a acumulat doar 488 de anul trecut), Luxemburg si Suedia. Romania a acumulat doar 488 de puncte din maximul de 1.000, fapt ce o plaseaza intre Bulgaria si Ungaria. puncte din maximul de 1.000, fapt ce o plaseaza intre Bulgaria si Ungaria. La clasamentele de nisa, performantele au fost relativ in aceeasi zona. La La clasamentele de nisa, performantele au fost relativ in aceeasi zona. La domeniul cardiovascular (Euro Consumera Heart Index), tara noastra este domeniul cardiovascular (Euro Consumera Heart Index), tara noastra este pe ultimul loc, in timp ce in cazul diabetului (Euro Consumer Diabetes pe ultimul loc, in timp ce in cazul diabetului (Euro Consumer Diabetes Index), pozitionarea este ceva mai buna: locul 26.Index), pozitionarea este ceva mai buna: locul 26.

In ceea ce priveste accesul la medicamente in Marea Britanie si aici avem In ceea ce priveste accesul la medicamente in Marea Britanie si aici avem o problema semnificativa, deoarece cum sistemul este finantat mai mult o problema semnificativa, deoarece cum sistemul este finantat mai mult din taxele generale, rezulta ca nu exista prea multe cazuri in care sa se din taxele generale, rezulta ca nu exista prea multe cazuri in care sa se acorde retete compenstate sau facilitati la obtinerea medicamentelor acorde retete compenstate sau facilitati la obtinerea medicamentelor pentru persoanele in varstapentru persoanele in varsta

Privire globala asupra tarilor lumii din Privire globala asupra tarilor lumii din perspectiva sistemului de sanatateperspectiva sistemului de sanatate

Islanda este cea mai sanatoasa tara din lume, conform unui top realizat de revista Islanda este cea mai sanatoasa tara din lume, conform unui top realizat de revista americana Forbes. Pentru intocmirea acestui clasament s-au luat in considerare date americana Forbes. Pentru intocmirea acestui clasament s-au luat in considerare date ca: rata mortalitatii infantile, rata bolnavilor de tuberculoza, nivelul de poluare din ca: rata mortalitatii infantile, rata bolnavilor de tuberculoza, nivelul de poluare din aer, apa si sol, numarul de medici pe mia de locuitori si speranta de viata ale fiecarui aer, apa si sol, numarul de medici pe mia de locuitori si speranta de viata ale fiecarui stat. Iata care sunt acestea: stat. Iata care sunt acestea:

15.15. FrantaFranta se afla pe lista celor mai sanatoase cincisprezece se afla pe lista celor mai sanatoase cincisprezece

tari datorita sistemului sau sanitar foarte bine pus la tari datorita sistemului sau sanitar foarte bine pus la

punct si a aerului curat. Insa, ceea ceo face sa fie printre codasiipunct si a aerului curat. Insa, ceea ceo face sa fie printre codasii

listei este rata bolnavilor de tuberculoza destul de listei este rata bolnavilor de tuberculoza destul de

ridicata – 11 din 100.000 de persoane sufera de aceasta boala.ridicata – 11 din 100.000 de persoane sufera de aceasta boala.

14. Dintre cele 15 tari care alcatuiesc lista, in 14. Dintre cele 15 tari care alcatuiesc lista, in SpaniaSpania se regaseste se regaseste

cea mai ridicata rata a bolnavilor de tuberculoza – 21,7 cea mai ridicata rata a bolnavilor de tuberculoza – 21,7

per 100.000 de persoane. La capitolul poluare, Spania esteper 100.000 de persoane. La capitolul poluare, Spania este

printre fruntasii listeiprintre fruntasii listei

13. Cehia13. Cehia. Cehia este una dintre tarile cu cea . Cehia este una dintre tarile cu cea mai slaba speranta de viata – 66 de ani la mai slaba speranta de viata – 66 de ani la barbati,71 la femei. O salveaza insa rata scazuta barbati,71 la femei. O salveaza insa rata scazuta a bolnavilor de tuberculoza – 10.8 per 100.000 a bolnavilor de tuberculoza – 10.8 per 100.000 depersoane – si faptul ca este una dintre tarile cu depersoane – si faptul ca este una dintre tarile cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantiladin cea mai scazuta rata de mortalitate infantiladin lume. In 1990, numarul de nou-nascuti morti era lume. In 1990, numarul de nou-nascuti morti era de 13 la 1000. Acum este de 3.de 13 la 1000. Acum este de 3.

12.Israel12.Israel este unul dintre statele pe care trebuie este unul dintre statele pe care trebuie sa le evitati daca aveti problemerespiratorii. sa le evitati daca aveti problemerespiratorii. Nivelul de poluare aici este foarte ridicat. Insa, Nivelul de poluare aici este foarte ridicat. Insa, dintre toate cele 15 tari, Israelare cea mai dintre toate cele 15 tari, Israelare cea mai ridicata rata de medici/mia de locuitori – 3,37. ridicata rata de medici/mia de locuitori – 3,37. Speranta de viata este si ea destul de ridicata – Speranta de viata este si ea destul de ridicata – 70 de ani in cazul barbatilor si 72 in cel al 70 de ani in cazul barbatilor si 72 in cel al femeilor. femeilor.

11. Statele Unite11. Statele Unite aloca peste 15% din PIB-ul aloca peste 15% din PIB-ul tarii pentru sistemul sanitar, un procentinsuficient tarii pentru sistemul sanitar, un procentinsuficient pentru a acoperi nevoile populatiei. In 2006, circa pentru a acoperi nevoile populatiei. In 2006, circa 16% din locuitorii tarii nu aveau asigurare 16% din locuitorii tarii nu aveau asigurare medicala. Cu toate acestea, America se situeaza medicala. Cu toate acestea, America se situeaza pe locul zece in topul tarilor cu cea mai scazuta pe locul zece in topul tarilor cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantila si pe locul doi in cel rata de mortalitate infantila si pe locul doi in cel al tarilor cu cea mai ridicata speranta de viata. In al tarilor cu cea mai ridicata speranta de viata. In plus, nivelul poluarii aici este destul de scazut si plus, nivelul poluarii aici este destul de scazut si la fel sirata bolnavilor de tuberculozala fel sirata bolnavilor de tuberculoza

10. Chiar daca Olanda este considerata a fi 10. Chiar daca Olanda este considerata a fi una tarile cu cel mai ridicat standard de viata una tarile cu cel mai ridicat standard de viata din lume, ea nu a reusit sa intre in primele din lume, ea nu a reusit sa intre in primele pozitii ale acestui top, din cauza gradului de pozitii ale acestui top, din cauza gradului de poluare extrem de ridicat. In favoarea ei insa poluare extrem de ridicat. In favoarea ei insa vine rata scazuta de bolnavi de TBC – 5,4 per vine rata scazuta de bolnavi de TBC – 5,4 per 100.000 de persoane. Speranta de viata este 100.000 de persoane. Speranta de viata este de 70 de ani la barbati si 73 la femei.de 70 de ani la barbati si 73 la femei.

9. Ca si in cazul Olandei, si pozitia Austriei in 9. Ca si in cazul Olandei, si pozitia Austriei in topul celor mai sanatoase cincisprezecetari a topul celor mai sanatoase cincisprezecetari a fost grav afectata de nivelul poluarii din aer. fost grav afectata de nivelul poluarii din aer. Rata de bolnavi de TBC este si ea destulde Rata de bolnavi de TBC este si ea destulde ridicata – 8.8 per 100.000 de persoane. ridicata – 8.8 per 100.000 de persoane. Austria are insa o rata a mortalitatii Austria are insa o rata a mortalitatii infantileimbucuratoare – 4 copii morti per infantileimbucuratoare – 4 copii morti per 1000 de nasteri. 1000 de nasteri.

8. Canada are cel mai mic numar de medici 8. Canada are cel mai mic numar de medici per mia de locuitori – 2.1. Cu toate per mia de locuitori – 2.1. Cu toate acestea,canadienii se bucura de una dintre acestea,canadienii se bucura de una dintre cele mai ridicare sperante de viata si una cele mai ridicare sperante de viata si una dintre cele celemai scazute rate de bolnavi de dintre cele celemai scazute rate de bolnavi de tuberculoza – 3.6 per 100.000 de persoane. tuberculoza – 3.6 per 100.000 de persoane. Partea proastaeste ca in ceea ce priveste rata Partea proastaeste ca in ceea ce priveste rata mortalitatii infantile, Canada are de pierdut – mortalitatii infantile, Canada are de pierdut – 5 nou-nascuti morti per 1000 de nasteri5 nou-nascuti morti per 1000 de nasteri

7. Danemarca.Intre 42 si 59% din veniturile 7. Danemarca.Intre 42 si 59% din veniturile danezilor revin statului drept taxe; 8% din valoarea danezilor revin statului drept taxe; 8% din valoarea acestor taxe merg spre sistemul sanitar. Cu toate acestor taxe merg spre sistemul sanitar. Cu toate acestea, sistemul nu este deloc eficient, iar acestea, sistemul nu este deloc eficient, iar procentul de medici per mia de locuitori este foarte procentul de medici per mia de locuitori este foarte mic – 2.93. Speranta de viata este de 69 de ani la mic – 2.93. Speranta de viata este de 69 de ani la barbati si 71 la femei.barbati si 71 la femei.

6. Sistemul sanitar al Australiei este unul dintre cele 6. Sistemul sanitar al Australiei este unul dintre cele mai eficiente din lume. Aerul aici este foarte curat, mai eficiente din lume. Aerul aici este foarte curat, insa ceea ce o face sa nu intre in top cinci este rata insa ceea ce o face sa nu intre in top cinci este rata bolnavilor de TBC – 5.9 per 100.000 de locuitoribolnavilor de TBC – 5.9 per 100.000 de locuitori

5. Elvetia aloca 11% din PIBul sau sistemului 5. Elvetia aloca 11% din PIBul sau sistemului sanitar, fiind al doilea cel mai mare procent de pe sanitar, fiind al doilea cel mai mare procent de pe lista noastra. De asemenea, Elvetia se bucura de lista noastra. De asemenea, Elvetia se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata – 71 una dintre cele mai ridicate sperante de viata – 71 la barbati si 75 la femei. Numarul de medici per mia la barbati si 75 la femei. Numarul de medici per mia de locuitori este si el unul dintre cele mai mari – de locuitori este si el unul dintre cele mai mari – 3,61 / 1000. Din pacate, aerul aici este foarte 3,61 / 1000. Din pacate, aerul aici este foarte poluat.poluat.

4.4. In Germania, pentru a merge la un medic nu In Germania, pentru a merge la un medic nu trebuie sa-ti faci nici programare si nu ainevoie nici trebuie sa-ti faci nici programare si nu ainevoie nici de recomandari pentru un specialist. Sistemul de recomandari pentru un specialist. Sistemul sanitar al Germaniei este unuldintre cele mai sanitar al Germaniei este unuldintre cele mai eficiente din lume, insa si unul dintre cele mai eficiente din lume, insa si unul dintre cele mai costisitoare. 10.6% din PIBultarii revin sistemului costisitoare. 10.6% din PIBultarii revin sistemului sanitarsanitar

3. 3. Finlanda.Finlanda. Acum treizeci de ani Acum treizeci de ani Finlanda se confrunta cu o problema Finlanda se confrunta cu o problema majora – 5 barbati din 1000 mureau din majora – 5 barbati din 1000 mureau din cauza unor afectiuni cardiace. Asta a facut cauza unor afectiuni cardiace. Asta a facut ca autoritatile locale sa incurajeze un stil ca autoritatile locale sa incurajeze un stil de viata mai sanatos. Consumul de de viata mai sanatos. Consumul de legume s-a dublat, iar numarul de legume s-a dublat, iar numarul de fumatori a scazut simtitor. Ca rezultat, fumatori a scazut simtitor. Ca rezultat, rata a scazut de la 5, la 1.rata a scazut de la 5, la 1.

2. Suedia2. Suedia este pe locul doi in acest top este pe locul doi in acest top datorita puternicei politici de mediu pe datorita puternicei politici de mediu pe care o practica. Rata de mortalitate care o practica. Rata de mortalitate infantila – 3 copii morti per 1000 de infantila – 3 copii morti per 1000 de nasteri – si cea a bolnavilor de TBC – 4,6 nasteri – si cea a bolnavilor de TBC – 4,6 per 100.000 de locuitori – sunt cele mai per 100.000 de locuitori – sunt cele mai scazute din lume.scazute din lume.

1.Islandezii1.Islandezii se bucura de una dintre cele se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata din lume – mai ridicate sperante de viata din lume – 72 de ani la barbati si 74 la femei si de 72 de ani la barbati si 74 la femei si de aer foarte putin poluat. Rata bolnavilor de aer foarte putin poluat. Rata bolnavilor de TBC este de 2.2 per 100.000 de locuitori, TBC este de 2.2 per 100.000 de locuitori, iar cea a mortalitatii infantile este doi iar cea a mortalitatii infantile este doi copii morti per 1000 de nasteri – ambele copii morti per 1000 de nasteri – ambele sunt cele mai scazute din lume.sunt cele mai scazute din lume.

BibliografieBibliografie 1. Ministerul Sanatatii Publice 1. Ministerul Sanatatii Publice

http://www.ms.ro/pagina.php?id=119; http://www.ms.ro/pagina.php?id=119;

2.http://en.wikipedia.org/wiki/2.http://en.wikipedia.org/wiki/National_Health_Service_(England); National_Health_Service_(England);

3. http://www.iccv.ro/; 3. http://www.iccv.ro/;

4. http://www.nhs.uk/Pages/homepage.aspx; 4. http://www.nhs.uk/Pages/homepage.aspx;

5. Organizatia Mondiala a Sanatatii 5. Organizatia Mondiala a Sanatatii

http://www.who.int/countries/rou/en/.http://www.who.int/countries/rou/en/.