Universitatea Dunrea de Jos Galai Facultatea de Economie si Administrarea AfacerilorSpecializarea Finante Banci, Anul III, Grupa 2

Comparatia dintre Sistemul de Asigurari de Sntate din Romnia si Sistemul de Asigurri de Sntate din Marea BritanieProfesor coordonator:Vrlnu FlorinaStudente: Bcoanu Diana Mrzac Loredana

Prezentarea sistemului sanitar din Romania.

In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin Legea nr. 145/1997, bazat pe o versiune modificata a modelului Bismarck. In prezent, unele structuri din urmatoarele modele coexista in cadrul sistemului sanitar roman (tinand cont in principal de modalitatea prin care sistemul este finantat):

Modelul Semashko bugetul asigurarilor sociale de stat (trezoreria statului);

Modelul Beveridge principiul rolului de filtru (avut de medicii de familie alesi, in mod liber, de catre pacienti si finantat prin impozite);

Modelul Bismarck sistemul de asigurari sociale de sanatate (bazat pe prime obligatorii de asigurare, dependente de venituri).- modelul Romaniei.

In prezent, starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate, pe de o parte, si de accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte.

Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de sanatate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economica, factori socio- culturali. Accesul la ingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de organizarea sistemului sanitar.

Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate.

Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale; economice, aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati, costuri legate de tratamente si spitalizare) precum si cele indirecte (cost transport, timpi de asteptare); asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri; calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip.

Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. In consecinta, accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti care influenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de: nivelul saraciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, gradul de acoperire cu personal medical. Nivelul saraciei studiat prin Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005 pentru Romania (UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index al dezvoltarii umane (IDU) scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu accesibile ale judetelor, departe de reteaua principala de sosele. Satele cele mai sarace (cu IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate fata de drumurile modernizate sau fata de orase, avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor de care apartin. Acelasi raport pune in evidenta inegalitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste rata de saracie (13.8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3.8% si respectiv 13.9%) in anul 2003. Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii ocupationale in ceea ce priveste ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: agricultorii (51%), somerii (39%), lucratorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica potentiale grupe populationale dezavantajate, care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului. In profil teritorial, in Romania Regiunea 1 de dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scazut IDU (0.756 pentru ambele regiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) in anul 2002.

Un numar mare de persoane, desi sunt asigurate, au acces limitat la asistenta medicala, pe fondul bugetului foarte redus al gospodariei. Familiile sarace nu isi pot permite coplatile implicate de solicitarea serviciilor medicale si achizitionarea medicamentelor necesare, achitarea costurilor de transport si extraplata pentru medic si personalul auxiliar.

Pentru 40% din populatia din rural, mijlocul de transport si costul acestuia reprezinta o problema de acces la serviciile medicale, in afara localitatii. De asemenea, coplata adresata personalului medical si timpul de asteptare sunt vazute ca obstacole, atat de catre cei din rural cat si de catre cei din urban.

Gradul de acoperire cu personal medical rezulta din analize recente care au relevat ca exista inegalitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu personal medical.

Astfel, numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai mare decat in urban, pentru 2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud si Sud-Est (773, respectiv 655 locuitori/1 medic). In regiunea de Nord-Est se inregistreaza ca fiind cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea, numarul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistenta comunitara revenind 26265 de persoane. In mediul rural exista 98 de localitati fara medic.

Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala, ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora, cat si ai gradului de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare.

Accesul la medicamente. Liberalizarea pietei medicamentului si scaderea productiei interne de medicamente au dus la cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice. Pe de alta parte, taxele vamale si TVA scumpesc in Romania medicamentele cu 50%, comparativ cu alte tari din Europa (MSF, 2003). Astfel, costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sarace, chiar si in ceea ce priveste tratamentele vitale, obligatorii.

Criza financiara actuala a determinat incapacitatea accesarii de catre populatie a unor servicii la care erau indreptatiti, precum: analize medicale de baza oferite de laboratoare, medicamente acordate compensat sau gratuit, in cazul copiilor sau al unor boli grave. Noua lista a medicamentelor gratuite, aflata in proces de aprobare elimina gratuitatea pentru medicamentele ce se adreseaza unor boli grave, cu impact social ridicat, precum TBC sau bolile venerice, diabetul, modificari care au consecinte sociale negative importante, pe termen lung. Pentru viitor se analizeaza si perspectiva plafonarii compensarii doar pentru 65% din preturile medicamentelor si doar a medicamentelor mai ieftine. Accesul la medicamentele compensate este foarte important, in cazul persoanelor aflate in saracie, fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. Persoanele neasigurate care traiesc in saracie nu beneficiaza de compensari, iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare.

Standardul scazut de viata in Romania si conditiile oferite de catre sistemul sanitar romanesc, in ultimele decenii, au dus, treptat, la o polarizare in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate, fapt cu consecinte pe termen lung asupra starii de sanatate a populatiei si in contradictie cu principiile echitatii sociale statuate de legislatia sanitara. In timp ce un segment al populatiei are acces la servicii performante, oferite de asistenta specializata din centrele universitare, la asistenta medicala privata si medicamente eficiente costisitoare, un alt segment al populatiei are probleme in accesarea asistentei si medicatiei de calitate si, ceea ce este mai grav, chiar in accesarea asistentei primare (inclusiv stomatologice).

Actorii sistemului de sanatate din Romania. 1.Casa Nationala de Sanatate; 2.Ministerul Sanatatii; 3.Colegiul Medicilor din Romania; 4.Ministerul Finantelor Publice; 5 .Administratia locala si regionala (consilii locale si prefecturi); 6. Alte Ministere ( ex : Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale);

Analiza SWOT a Sistemului sanitar din Romania

Serviciul National de Sanatate din Marea Britanie - NHS

Serviciul National de Sanatate (NHS) inca de la crearea sa din 1948 a instituit accesul universal la ingrijirile de sanatate. NHS este un serviciu public de sanatate finantat in principal din impozit. Cu mai mult de un milion de salariati, reprezinta cel mai mare angajator nemilitar din Europa. Gama de servicii acoperite in cadrul NHS este completa iar accesul la ingrijiri este gratuit.Organizarea ingrijirilor a fost profund transformata dupa 1990. Schimbarile majore s-au concentrat pe separarea cumparatorilor de ofertantii de servicii medicale si pe crearea unei piete interne in cadrul NHS.Cel mai important aspect al NHS este principiul dupa care actioneaza. Acest sistem ofera o acoperire larga a serviciilor medicale, acest lucru fiind reprezentat ca cazurile de urgenta ( ex: atacuri cardiace) vor primi imediat asistenta necesara, pe cand celor mai putin urgente li se acorda o prioritate mai scazuta avand timpi crescuti de asteptare (ex: operatii de cataracta)

Populatia si starea de sanatate in Marea Britanie numara in anul 1996 58 milioane de locuitori, cu o proportie a tinerilor sub 20 de ani de 25% (media UE-24.6%) si o proportie de 15.8% pentru persoanele in varsta de peste 65 ani. Proportia celor de peste 75 de ani care este deja a doua mai ridicata decat media UE (-6.1%-) se asteapta in 2020 o crestere la 12.4%. Imbatranirea populatiei exercita presiuni din ce in ce mai puternice asupra sistemului de sanatate britanic. Pe global starea de sanatate a populatiei a fost considerabil imbunatatita in cursul ultimilor zece ani si majoritatea indicatorilor de sanatate se incadreaza in media UE.

Speranta de viataa fost estimata la 74.4 ani pentru barbati (73.9ani-UE) si de 79.3 ani pentru femei (80.2ani-UE) .

Rata mortalitatii a fost estimata la: 7.9 la 1 000 locuitori in 1993 (8.2-UE).

Rata a mortalitatii infantile afiseaza o valoare de 6.1 decese la 1 000 de nascuti vii in 1996(media UE- 5.4).

Ca si in restul Uniunii Europene principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare ,cancerul si accidentele inaintea varstei de 35 ani. Incidenta SIDA dupa o crestere progresiva intre anii 1982 si 1994, s-a diminuat apoi pentru a se stabili la - 24 noi cazuri diagnosticate la un million de locuitori in 1996 (media UE-42.7).

Indicele DMF al sanatatii in domeniul stomatologic a fost stabilit in 1990 la 3.1 la copii de 12 ani (media UE-3.1).

Consumul de alcool a fost estimat in anul 1990 la 8.9 litri pe persoana nivel inferior mediei UE - 11.6litri.

In 1992 consumul de tutun este mult inferior mediei UE pentru barbati-29% in timp ce pentru femei este relativ ridicat-28% toti fumatori de mai mult de 15 ani, (media UE 37.1%-barbati, 25.1%-femei).

Dimensiunea efectivului de profesionisti care lucreaza indomeniul sanatatii in Marea Britanie

Puncte forte si puncte slabe ale Serviciului National de Sanatate din Marea Britanie

Analiza comparativa dintre cele doua servicii prezentateIn ceea ce priveste analiza comparativa dintre cele doua servicii studiate, rezultatele sunt mai mult in favoarea Marii Britanii, care este o tara cu rezultate in domeniul sanatatii sub media europeana inainte de anul 1996, dar care dupa ce s-a finalizat reforma inceputa in anul 1991 a depasit mediile europene in foarte multe domenii, dar care in raport cu acelasi domaniu din Romania detine pozitii mai relevante reusind sa ofere cetatenilor un serviciu de sanatate furnizat in conditii de calitate si permanent. Pentru a sustine afirmatia de mai sus putem incepe cu comparatii dintre cifrele care sunt relevante pentru sistemul de sanatate din Marea Britanie, comparate cu cele din Romania si cu cele ale mediei europene.

Astfel ponderea medicilor specialist in Marea Britanie la o densitate de 10000 locuitori este cu 12 procente mai mica decat cea europeana, conform datelor din 1994, fapt din care rezulta ca in aceasta tara criza personalului medical s- a facut simtita de foarte multa vreme, iar aceasta problema s- a acutizat in timp, extinzandu-se si in alte state europe. In momentul de fata nici in Romania situatia personalului medial nu este una dintre cele mai bune deoarece tara noasta se confrunta cu o emigrare masiva a acestuia catre celelalte taricomunitare care ofera o remuneratie semnificativa si conditii de munca mult mai atragatoare fata de cele din sistemul de sanatate din Romania

Un alt aspect important al sistemului de sanatate din Marea Britanie este dat de faptul ca acesta ara ca principala sursa de finantare taxele generale, mai precis (95%) din bugetul acestuia, iar restul pana la suta la suta din alte contributii. In Romania conform Ordonantei nr. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii (publicata in Monitorul Oficial nr. 213 din 28 august 1992), distingem urmatoarele forme de finantare: de la bugetul de stat si bugetele locale, in conditiile legii; din fondul special pentru sanatate, constituit, potrivit prevederilor prezentei ordonante, din contributia persoanelor juridice si fizice; taxe asupra activitatii daunatoare sanatatii; veniturile din activitatea unitatilor sanitare. Din aceasta perspectiva observam ca in Romania modul de finantare a sistemului de sanatate este mai bine structurat decat in Marea Britanie, insa poate devinii mai greu de colectat si mult mai birocratic.Atat intr-o tara cat si in alta ambele sisteme de sanatate dispun de un buget de stat, fapt care limiteaza intr-o masura destul de mare calitatea serviciilor oferite, insa pe de alta parte asigura accesul liber si neconditionat al tuturor cetatenilor la aceste servicii

In Marea Britanie medicii sunt: - salariati sau platiti in functie de numarul pacientilor inscrisi pe listele lor (capitatie); se practica si o coplata a unor parti din costul unor prestatii. Intr-o analiza comparativa a sistemelor de sanatate din Europa (numita Indexul European de Sanatate), Romania a iesit printre ultimele locuri. Mai exact pe locul 27 dintr- un total de 31. Clasamentul include toate tarile membre UE, la care se adauga Norvegia, Elvetia si doua dintre tarile candidate (Croatia si Macedonia). In top se afla Olanda (839 de puncte dintr-un total de 1.000), urmata de Danemarca, Austria (prima clasata din anul trecut), Luxemburg si Suedia. Romania a acumulat doar 488 de puncte din maximul de 1.000, fapt ce o plaseaza intre Bulgaria si Ungaria. La clasamentele de nisa, performantele au fost relativ in aceeasi zona. La domeniul cardiovascular (Euro Consumera Heart Index), tara noastra este pe ultimul loc, in timp ce in cazul diabetului (Euro Consumer Diabetes Index), pozitionarea este ceva mai buna: locul 26.In ceea ce priveste accesul la medicamente in Marea Britanie si aici avem o problema semnificativa, deoarece cum sistemul este finantat mai mult din taxele generale, rezulta ca nu exista prea multe cazuri in care sa se acorde retete compenstate sau facilitati la obtinerea medicamentelor pentru persoanele in varsta

Privire globala asupra tarilor lumii din perspectiva sistemului de sanatateIslanda este cea mai sanatoasa tara din lume, conform unui top realizat de revista americana Forbes. Pentru intocmirea acestui clasament s-au luat in considerare date ca: rata mortalitatii infantile, rata bolnavilor de tuberculoza, nivelul de poluare din aer, apa si sol, numarul de medici pe mia de locuitori si speranta de viata ale fiecarui stat. Iata care sunt acestea:

15. Franta se afla pe lista celor mai sanatoase cincisprezece tari datorita sistemului sau sanitar foarte bine pus la punct si a aerului curat. Insa, ceea ceo face sa fie printre codasiilistei este rata bolnavilor de tuberculoza destul de ridicata 11 din 100.000 de persoane sufera de aceasta boala.

14. Dintre cele 15 tari care alcatuiesc lista, in Spania se regaseste cea mai ridicata rata a bolnavilor de tuberculoza 21,7 per 100.000 de persoane. La capitolul poluare, Spania esteprintre fruntasii listei

13. Cehia. Cehia este una dintre tarile cu cea mai slaba speranta de viata 66 de ani la barbati,71 la femei. O salveaza insa rata scazuta a bolnavilor de tuberculoza 10.8 per 100.000 depersoane si faptul ca este una dintre tarile cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantiladin lume. In 1990, numarul de nou-nascuti morti era de 13 la 1000. Acum este de 3.

12.Israel este unul dintre statele pe care trebuie sa le evitati daca aveti problemerespiratorii. Nivelul de poluare aici este foarte ridicat. Insa, dintre toate cele 15 tari, Israelare cea mai ridicata rata de medici/mia de locuitori 3,37. Speranta de viata este si ea destul de ridicata 70 de ani in cazul barbatilor si 72 in cel al femeilor.

11. Statele Unite aloca peste 15% din PIB-ul tarii pentru sistemul sanitar, un procentinsuficient pentru a acoperi nevoile populatiei. In 2006, circa 16% din locuitorii tarii nu aveau asigurare medicala. Cu toate acestea, America se situeaza pe locul zece in topul tarilor cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantila si pe locul doi in cel al tarilor cu cea mai ridicata speranta de viata. In plus, nivelul poluarii aici este destul de scazut si la fel sirata bolnavilor de tuberculoza

10. Chiar daca Olanda este considerata a fi una tarile cu cel mai ridicat standard de viata din lume, ea nu a reusit sa intre in primele pozitii ale acestui top, din cauza gradului de poluare extrem de ridicat. In favoarea ei insa vine rata scazuta de bolnavi de TBC 5,4 per 100.000 de persoane. Speranta de viata este de 70 de ani la barbati si 73 la femei.

9. Ca si in cazul Olandei, si pozitia Austriei in topul celor mai sanatoase cincisprezecetari a fost grav afectata de nivelul poluarii din aer. Rata de bolnavi de TBC este si ea destulde ridicata 8.8 per 100.000 de persoane. Austria are insa o rata a mortalitatii infantileimbucuratoare 4 copii morti per 1000 de nasteri.

8. Canada are cel mai mic numar de medici per mia de locuitori 2.1. Cu toate acestea,canadienii se bucura de una dintre cele mai ridicare sperante de viata si una dintre cele celemai scazute rate de bolnavi de tuberculoza 3.6 per 100.000 de persoane. Partea proastaeste ca in ceea ce priveste rata mortalitatii infantile, Canada are de pierdut 5 nou-nascuti morti per 1000 de nasteri

7. Danemarca.Intre 42 si 59% din veniturile danezilor revin statului drept taxe; 8% din valoarea acestor taxe merg spre sistemul sanitar. Cu toate acestea, sistemul nu este deloc eficient, iar procentul de medici per mia de locuitori este foarte mic 2.93. Speranta de viata este de 69 de ani la barbati si 71 la femei.

6. Sistemul sanitar al Australiei este unul dintre cele mai eficiente din lume. Aerul aici este foarte curat, insa ceea ce o face sa nu intre in top cinci este rata bolnavilor de TBC 5.9 per 100.000 de locuitori

5. Elvetia aloca 11% din PIBul sau sistemului sanitar, fiind al doilea cel mai mare procent de pe lista noastra. De asemenea, Elvetia se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata 71 la barbati si 75 la femei. Numarul de medici per mia de locuitori este si el unul dintre cele mai mari 3,61 / 1000. Din pacate, aerul aici este foarte poluat.

4. In Germania, pentru a merge la un medic nu trebuie sa-ti faci nici programare si nu ainevoie nici de recomandari pentru un specialist. Sistemul sanitar al Germaniei este unuldintre cele mai eficiente din lume, insa si unul dintre cele mai costisitoare. 10.6% din PIBultarii revin sistemului sanitar

3. Finlanda. Acum treizeci de ani Finlanda se confrunta cu o problema majora 5 barbati din 1000 mureau din cauza unor afectiuni cardiace. Asta a facut ca autoritatile locale sa incurajeze un stil de viata mai sanatos. Consumul de legume s-a dublat, iar numarul de fumatori a scazut simtitor. Ca rezultat, rata a scazut de la 5, la 1.

2. Suedia este pe locul doi in acest top datorita puternicei politici de mediu pe care o practica. Rata de mortalitate infantila 3 copii morti per 1000 de nasteri si cea a bolnavilor de TBC 4,6 per 100.000 de locuitori sunt cele mai scazute din lume.

1.Islandezii se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata din lume 72 de ani la barbati si 74 la femei si de aer foarte putin poluat. Rata bolnavilor de TBC este de 2.2 per 100.000 de locuitori, iar cea a mortalitatii infantile este doi copii morti per 1000 de nasteri ambele sunt cele mai scazute din lume.

Bibliografie1. Ministerul Sanatatii Publice http://www.ms.ro/pagina.php?id=119;

2.http://en.wikipedia.org/wiki/National_Health_Service_(England);

3. http://www.iccv.ro/;

4. http://www.nhs.uk/Pages/homepage.aspx;

5. Organizatia Mondiala a Sanatatii http://www.who.int/countries/rou/en/.