7/21/2019 ROMANA Pentru Toti

http://slidepdf.com/reader/full/romana-pentru-toti 1/3 

ROMANA

 PENTRU TOTI

UN DANS ISTORIC SE ÎNTOARCE ÎN COMUNITATE

Istoric 

 În Europa, spre sfârșitul secolului al XVIII–lea, dansur ile de curte au început să

fie înlocuite de dansuri preluate din popor. Primul dans inspirat din dansurile populare afost valsul, provenit din Germania și Austria, care a ajuns în saloanele Germaniei,

 Austriei și Franței iar apoi în celelalte țări ale Europei. În centrul și răsăritul Europei adominat varianta vieneză. La începutul secolului al XIX–lea a pătruns polca, danspopular din Boemia, iar la mijlocul secolului mazurca, dans popular de origine poloneză.Tot atunci, dansul popular ungar, ceardaș, devine dans orășenesc. Aceste dansuripătrund și la români. Astfel, dansul vienez și polca ajung în Transilvania prin populaț iagermană iar ceardașul prin cea maghiară. 

 Apariția dansurilor de origine folclorică în Europa a stârnit puternice reacții înrândul intelectualității românești din Transilvania. Conștientă de necesitatea consolidăriivieții sociale și a afirmării artistice și culturale, aceasta a considerat că este momentul

să creeze dansuri ”naționale” care să pătrundă în rândurile intelectualilor români. Iacob Mureșianu (1812 – 1887), profesor, redactor al primului ziar românesc din

Transilvania  –  Gazeta Transilvaniei , academician, un talentat muzician și un bundansator, preocupat de tot ceea ce putea ridica neamul său românesc la același nivelcu celelalte naționalități, a considerat că intelectualitatea românească are datoria săcreeze un joc de salon românesc inspirat din jocurile noastre populare.

 În casa lui Iacob Mureșianu se strângeau adesea intelectualii români din Brașov. Într-una din serile toamnei anului 1849 avându-i ca invitați pe George Barițiu, VasileOroianu și Emilian Ștefan (Kertész) ”aveau ca temă de desbătut compunerea unui jocde salon românesc, spre a dovedi Nemților pe atunci atotputernici că și Românii

 progresează în civilizație. Iacob Mureșianu, bun dansator, tot asemenea Vasile

Oroianu, sprinte, de la Murăș, iar Emilian Kertész, pianist excelent și cunoscător alcântecelor românești se sileau a compune muzica și ai adapta ei danțul, culese fiindelementele din popor .” 

Cunoscând dansurile românești precum și muzica lor, Iacob Mureșianu îi cereajutorul prietenului său Ștefan Emilian, profesor de desen, arhitect și bun pianist pentrua compune un dans tot atât de elegant ca și cadrilul franțuzesc, dar care să nu aibenimic străin în el ci numai dans și cântec popular. 

Compus în toamna anului 1849, dansul de salon a fost pregătit de 10 perechi dedansatori care au participat la repetiții în saloanele Mureșenilor până la sfârșitul anului.

 Aceștia l-au reprezentat în premieră la picnicul din duminica de 22 ianuarie 1850 subdenumirea de salt național. După această reprezentație, Iacob Mureșianu i-a acordat

suitei sale coregrafice numele de ROMANA.ROMANA, dans național de coloană, a fost alcătuit din cinci secțiuni, denumitefiguri: Rosa, care reproduce jocul  Ardeleana; Octavia, care înfățișează o Hațegană,numită în unele părți Joc de  doi ; Mureșana, bazată pe jocul bănățean Pe picior ;

 Augusta, reprezentată de o  Învârtită; Nimfa și mișcarea de final  Amata, asemănătoarecu Brașoveanca. Numele de ROMANA reprezintă acronimul figurilor care compundansul.

7/21/2019 ROMANA Pentru Toti

http://slidepdf.com/reader/full/romana-pentru-toti 2/3 

ROMANA s-a dansat pentru prima oară în public  la 31 ianuarie 1851, ladeschiderea balului Reuniunii Femeilor Române din Brașov (1850 –  1926), reuniune

 întemeiată de către Maria Nicolau, soacra lui Iacob Mureșianu, la sfatul și sub îndrumarea acestuia.

Imediat după apariția sa, dansul ROMANA este dus de către un maestru de dansdin Brașov, la Sibiu. ROMANA devine jocul tuturor Reuniunilor Femeilor Române, alsexului frumos și al junimii române, scoțând în evidență eleganța, grația, preciziamișcărilor și frumusețea costumelor.

Ziarul maghiar Kolozvári Közlöny   nr.16 din 23 februarie 1860 a consemnatparticiparea la balul organizat la Casina maghiară din Brașov   a unui grup de românicare au dansat ROMANA.

Nu a rămas doar un dans al brașovenilor, el s-a dansat la toate balurile șipetrecerile românești din Ardeal, Maramureș, Banat, Crișana și chiar din nordulMoldovei.

 În primele trei decenii dansul s-a răspândit doar pe cale orală. Pașii de dans

concepuți de Iacob Mureșianu și partitura muzicală realizată de Ștefan Emilian nu aufost publicate motiv pentr u care a dus la multe inexactități și improvizații ale ROMANEI. Acest lucru l-a determinat pe muzicianul Iacob Mureșianu (1857 –  1917), fiulcărturarului Iacob Mureșianu, să publice partea muzicală a ROMANEI aranjată de el

 însuși. Partitura apare tipărită în editura Constantin Gebauer București, pe la anii1880  –  1885, sub numele lui Iacob Mureșianu fiul. Coperta poartă titlul ROMANA  – Quadril Național Transilvănean, cu dedicația ”D –nei Amelia”. Faptul că partitura sepoate executa și ca piesă independentă pentru pian explică de ce a fost semnată deIacob Mureșianu – fiul și nu de Ștefan Emilian. Lucrarea a fost distinsă cu medalia de

 Argint la Expoziția Universală de la Paris din anul 1900.  În anul 1888, Iacob Mureșianu–fiul publică în revista Musa Română nr.6 din 1

iunie, apărută la Blaj, partitura muzicală în aranjament propriu precum și istoriculROMANEI, precizând că: ”atât colecțiunea și ordinea musicei cât și aranjarea Romaneiîn figuri și hore este opul tatălui meu decedatul Iacob Mureșianu...” Fiind dansat pentruprima dată în public la balul de înființare a Reuniunii Femeilor Române și rămânând

 jocul preferat la aceste baluri, în 12 februarie 1901, cu ocazia festivităților jubiliare alereuniunii s-a serbat și jubileul dansului național ROMANA. Cu această ocazie, GazetaTransilvaniei nr.22 din 1901 publică un istoric al ROMANEI. 

De la înființarea ei, ROMANA s-a dansat aproape 40 de ani la toate balurile dinBrașov, dar și în restul Transilvaniei și Banat. Treptat, odată cu scăderea interesului  pentru dansurile de coloană, și ROMANA a început să se danseze mai rar la balurileromânești. După împlinirea a 50 de ani de la compunerea ei și a apariției publicației luiIon Popa, ROMANA s-a răspândit din nou în toate ținuturile românești. Una din cele maifrumoase executări ale ROMANEI a fost cea din anul 1905, la Sibiu, în spectacolul”Serata etnografică” de Tiberiu Brediceanu prilejuită de serbările inaugurării MuzeuluiEtnografic al ”Asociațiunii pentru literatură română și cultura poporului român” sub titlulRomana jubiliară. Grupul de dansatori a purtat costume naționale. 

Tot la începutul secolului al XX –lea, un grup de studenți brașoveni de la Cluj, auprezentat dansul ROMANA cu ocazia serbării maialurilor foștilor absolvenți ai Liceuluinr.1 Românesc, astăzi Colegiul Național ”Andrei Șaguna”, din Brașov. 

7/21/2019 ROMANA Pentru Toti

http://slidepdf.com/reader/full/romana-pentru-toti 3/3 

Un studiu mai complex al ROMANEI este cel făcut de Tiberiu Brediceanu intitulat”ROMANA. Epoca și istoricul acestui dans”, apărut în patru părți în Gazeta Transilvaniei  numerele 25, 30, 31 și 32 din anul 1941. Același studiu este publicat în volumul ”Scrieri”apărut postum la Editura Muzicală din București în anul 1976. 

ROMANA a continuat să se danseze la balurile Reuniunii Femeilor Române, lamaialurile din Br așov și Cluj, la balurile ” Astrei ” din Brașov, la spectacolele  ”ReuniuniiRomâne de Gimnastică și Cântări ” din Brașov, la balurile studențimii din Budapesta șiViena, până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. 

 În anul 1962 ROMANA a fost reconstituită cu o echipă de dansatori din Săliște județul Sibiu și filmată de un colectiv condus de cercetătorul Andrei Bucșan, așa cumarată acesta în volumul său ”Specificul dansului popular românesc” apărut la editura

 Academiei R.S.R. din București în anul 1971. În urma colaborării dintre Muzeul ”Casa Mureșenilor” Brașov și Opera din Brașov

 în anul 2007 s-a reconstituit in situ ROMAN după versiunea din 1903 și s-a dansat întrei spectacole ale Operei Brașov, primul fiind cel de la Bastionul Țesătorilor. La 3 iu lie

2007 în saloanele muzeului s-a înregistrat ROMANA în interpretarea Ansamblului deBalet al Operei din Brașov sub coregrafia doamnei Nermina Damian. În anul 2010 Muzeul ”Casa Mureșenilor” Brașov a derulat un proiect cu finanțare

de la Administrația Fondului Cultural Național care a avut ca obiectiv inițierea a10 instructori de dans care să predea mai departe dansul ROMANA. După finalizareaproiectului, ROMANA a fost dansată de instructori în Piața Sfatului din Brașov în cadrulFestivalului ”Musica Coronensis”, de ansamblul ”Măgura Codlea” la festivitățileorganizate de Primăria din Codlea, de ansamblul Casei de Cultură dn Victoria laFestivalul ”Toamna Barocă” de la Avrig dar și de elevii Școlii Generale din Prejmer laCercul profesorilor de istorie din județul Brașov. 

 În ianuarie 2012 Muzeul ”Casa Mureșenilor” Brașov a realizat o expoziție

interactivă a dansului ROMANA iar în luna aprilie a aceluiași an a fost partener în cadrulproiectului ”Lecțiuni de dansu” derulat de Asociația de Artă și Tradiție ”Coconițe” din Iași în care 20 de studenți au învățat dansul ROMANA și l-au prezentat publicului ieșean. 

ROMANA a fost și continuă să fie promovată și internațional prin cursurile delimbă, cultură și civilizație românească organizate anual la Brașov de către InstitutulCultural Român de la București. La muzeul ”Casa Mureșenilor” Brașov, partener înacest program, începând din anul 2008 se desfășoară cursuri de învățare a ROMANEI,

 în fiecare vară. Revitalizarea dansului istoric de societate ROMANA contribuie la redefinirea

identității culturale a comunității brașovene și la o mai bună identificare a tinereigenerații cu valorile comune. 

Fragment cules din manualul redactat de Muzeul ”Casa Mureșenilor”, încolaborare cu Consiliul Județean Brașov, Inspectoratul Școlar al Județului Brașov șiCasa de Cultură a Municipiului Codlea. 

„ROMANA PENTRU TOȚI. UN DANS ISTORIC SE ÎNTOARCE ÎNCOMUNITATE” –  Proiect cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național,Brașov 2012 

Material prelucrat de LORENA DOMOCOS