Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Inginerie Electrica

Influenta Romei Antice in cultura si civilizatia Europeana

Velcu Sanda & Dumitrescu Maria

Grupa 111B

Aportul Romei antice la cultura si civilizatia europeana

Apariţia culturii antice romane propriu-zise a fost un proces foarte complicat. Ea a rezultat din întrepătrunderea complicată a culturii originale a mai multor popoare: a triburilor italice, şi mai ales, etruscilor, galilor, celţilor, germanilor, stc. Un aport colosal la crearea culturii romane au adus coloniile greceşti din sudul Italiei şi Siciliei. După cucerirea de către romani a Greciei influienţele culturii antice greceşti au devenit şi mai impunătoare. 

Ca urmare, cultura Romei antice se deosebea dprin varietatea şi caracterului pestriţ al formelor, în care se reflectau tăsăturile caracteristice ale culturii popoarelor cucerite de roma şi supuse ei. În acelaş timp Roma antică are o influenţă impunătoare şi directă asupra vieţii socio-culturale a acestor popoare.

Dimensiunea esentiala a influentei romane apartine sferei lingvistice a culturii europene exprimata de latinitatea geniului creator al romanilor. Latinitatea transmisa de Roma Europei s-a manifestat prin rationalitatea si luciditatea gandirii si exprimarii, prin pragmatismul politico juridic si capacitatea organizatorica si administrativa, trasaturi semnificative pentru realizarea intereselor statului roman.

 Spiritul latinitatii s-a exercitat in spatiul cultural al Europei prin intermediul limbii latine ca principal mijloc de comunicare, orala si in scris, la nivelul Imperiului Roman. Ulterior, latina a devenit limba culta pentru europeni, pana in epoca moderna. Dupa destramarea Imperiului Roman de Apus, catolicismul extinde influenta limbii latine dincolo de limitele romanitatii, in zonele ocupate de popoarele germanice si slave legate de scaunul pontifical al Romei

Forta Imperiului Roman pe plan militar, si eficienta diplomatiei romane (Pax Romana) erau comensurate in functie de delimitarea in spatiu si timp a frontierelor imperiului. Identitatea si delimitarea exacta a frontierelor pe cursuri de ape, lanturi de munti, tarmuri maritime,

reprezentau in strategia politica a Romei imperiale ratiunea motivarii de a apara cu orice sacrificiu granitele imperiului. Stafeta acestei mentalitati romane s-a transmis, ulterior, atat statelor europene aparute pe ruinele imperiului roman, cat si Bisericii Catolice. Biserica Catolica concepe intr-o perspectiva universala extensiunea si raspandirea spatiala a crestinismului, trimitand misionari pe toate meridianele globului, unde vor marca implementarea noilor frontiere ale catolicismului.

Aportul culturii si civilizatiei romane se leaga, de asemenea, de intelegerea interactiunii valorilor politice, juridice si morale ale cetatii. Intregul edificiu al societatii romane punea la loc central realizarea valorilor morale ale individului, bazate pe virtutile respectarii autoritatii (pietas), pornind de la familie (pater familias), la fidelitate (fides), la simtul datoriei civice (cinste si onoare), la devotamentul fata de patrie si la asigurarea austeritatii disciplinei militare, toate au fost percepte valorice care  insa de-a lungul timpului sau relativizat

In evolutia istorica a Europei, dreptul roman a reprezentat un factor civilizator hotarator, asigurand prin principiile si valorile lui temeiul institutiilor politice si juridice moderne. Juristii Romei au contribuit la realizarea stiintei dreptului, formuland principii care si-au dovedit valabilitatea lor pana in contemporaneitate. Astfel, in dreptul roman s-a facut o distinctie clara intre dreptul public si dreptul privat, intre dreptul penal si dreptul civil, intre dreptul constitutional al statului si dreptul international al gintilor.

Roma ne-a lasat mostenire statuarea unor principii de drept acceptate de intreaga lume civilizata, cum ar fi:

1) Principiul suprematiei legii (dura lex, sed lex) se aplica oricarui cetatean indiferent de calitatile si pozitia lui sociala;

2) Romanii au introdus justitia distributiva (fiecare primeste ce i se cuvine) si justitia remunerativa  (restitutiva), referitor la recompensa si recuperarea pagubei de catre cei indreptatiti de lege. Aceste aspecte ale justitiei evidentiau intemeierea  dreptului roman pe cele trei ipostaze principale ale moralei practice: de a trai cinstit (boneste vivere), de a nu dauna altuia (alterum non laedere) si de a

da fiecaruia ce i se cuvine (suuna quique tribuere), aspecte definitorii oricarei societati civilizate.

3) Intre izvoarele dreptului, romanii au introdus jurisprudenta (precedentul judiciar), acolo unde legea este opaca in aplicare, judecatorul sa aiba dreptul s-o aplice in spiritul ei, evidentiind flexibilitatea dreptului roman bazata pe increderea pe care societatea o acorda competentei profesionale si constiintei morale (deontologiei) judecatorului.

Compus din doua piete cu arc de triumf , cu statuia lui Traian , cu templul de cult al imparatului , cu bazilica Ulpia si Columna lui Traian. Orasul Roma apare si astazi ca cel mai impresionant dintre forumurile romane.

Mostenirea culturala a Europei nu poate fi conceputa si inteleasa in afara elenismului si romanitatii, cei doi vectori civilizatori si integratori ai spiritualitatii europene. Pentru universal cultural al Europei expansiunea romana a avut, comparativ cu alte imperii ale antichitatii, cele mai profunde consecinte prin care reverberatia geniului creator al Romei antice pulseaza pana astazi in structurile valorice ale Europei.

Mostenirea Imperiului Roman

Podul de peste Dunare. Construit de Apollodor din Damasc la ordinul Împaratului Traian dupa primul razboi cu dacii, acesta este asa cum este descris de istoricul roman Cassius Dio: “Minunat la fel ca si alte constructii ale lui Traian, acesta le depaseste prin marime”. Exista 24 de coloane taiate în piatra, atingând 46 metri înaltime, fara a include baza, si 18 metri grosime. Ruinele podului peste Dunare pot fi înca vazute astazi atât pe tarmul românesc cât si pe cel sârbesc al Dunarii.

Colosseum este cunoscut sub aceasta denumire datorita unei statui gigantice a Imparatului Nero care se afla in apropierea sa, dar adevaratul sau nume este Amfiteatrul lui Flavian. In el se desfasurau luptele dintre lei si crestini, precum si alte spectacole fiind una din cele mai cunoscute piese de arhitectura din lume.

“ Fontana di Trevi” a fost construita de arhitectul Salvi in 1735 si terminata in 1762. Aceasta fantana este un exemplu perfect de stil rococo cu efecte dramatice - creaturi acvatice de marmura, dominate de un impresionant Oceanus. Apa vine din izvorul Acqua Vergine, numit asa deoarece, conform legendei, o fecioara le-a aratat sursa soldatilor insetati. Povestea e sculptata in dreapta lui Oceanus. Se spune ca trebuie sa arunci un banut in fantana ca sa fii sigur ca te vei intoarce la Roma, dar si ca dorintele puse la aruncarea banutului se indeplinesca.

Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul împăratului Traian care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat în 113, basorelieful în formă de spirală comemorează victoria lui Traian în campania sa de cucerire a Daciei.

Columna are o înălțime de aproximativ 30 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântărind 40 de tone.

Inițial în vârful columnei se afla o statuie a lui Traian, însă ea a fost înlocuită în secolul XVI cu o statuie a Sfântului.

Parcul “Bourgheze” din Roma

In concluzie, valorile culturii spirituale si realizarile civilizatiei romane au imbogatit cu forme noi si tehnici artistice, care au servit ca modele, mai tarziu, statelor europene. Mostenirea romana careia noi romanii ii suntem datori, “ctitoria romana” a ramas in “instinctul claselor populare” din istoria societatii romanesti care au creat institutia politica – domnia  si apelativul – domnule, prin care ne recunoastem intrinsec originea comuna a semnificatiei lui.