MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA

Facultatea : Drept

Referat

Institutiile si rolul lor in dezvoltarea economica.

A studentei anului : 1

Studenta: Sclifos Cristina

A verificat :L.Teleuca

Chişinău 2015

CUPRINS:

Instituţiile şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea economie:Definirea institutiilorTipurile institutiilor: informale formale

Concluzie.

Instituţiile şi rolul lor în formarea şi dezvoltarea economie:

a) Instituţiile ca fenomen social:În activitatea umană a oricărei societăţi o importanţă primordială are "instituţionalizarea", datorită căreia se menţine ordinea stabilită.

Termenul "instituţie" are un conţinut multilateral. În lucrarea de faţă, această noţiune este reflectată în sens larg "cumulativ" ca: totalitatea normelor, regulilor, procedurilor şi mecanismelor de realizare, care structurează (ordonează) relaţiile dintre oameni.

După esenţa lor, instituţiile reprezintă "regulile jocului" în societate. Ele reglementează normele şi structurile relaţiilor sociale, funcţiile şi prerogativele structurilor de stat, diapazonul drepturilor şi obligaţiunilor individului, mecanismul interacţiunii producţiei şi consumului, direcţiile de dezvoltare şi tipul de coordonare a proceselor sociale.

Excurs "în ştiinţă" *** "Regulile de joc" acceptate formează modul de gândire şi standardele comportamentului în societate. Subiecţii sociali,

îndeplinind unele "roluri", real respectă funcţiile instituţionale prescrise şi motivele comportamentului. Respectarea normelor externe face acţiunile agenţilor economici mai hotărâte şi mai determinate, contribuie la realizarea concordanţei în activităţile comune. Instituţiile, aidoma, „codului genetic” în biologie, îndeplinesc un rol analogic în evoluţia social-economică. Posedând "continuitate" (stabilitate în timp), ele îndeplinesc în societate rolul unui mecanism specific de transmitere a informaţiei şi asigură succesiunea istorică de dezvoltare. Instituţiile reglementează şi "orientează" activitatea umană a societăţii.

” Instituţiile determină performanţa economică” susţine laureatul Nobel pentru Economie Douglass North

Tipurile institutiilor:

Institutiile pot fi formale si neformale.Astfel,constitutia unei tari,religia,legislatia,proprietatea sint institutii formale, pe cind traditiile,obiceiurile,instinctele sint institutii neformale.

Uneori institutiile sunt confundate cu organizatiile. Desi, in unele cazuri o organizatie poate fi in acelasi timp si institute, in linii generale insa intre institutii si organizatii exista o diferenta principala. Daca organizatia reprezinta un colectiv, un ansamblu de indivizi, institutia constituie totalitatea legilor si regulilor care determina interactiunea intre oameni. Instinctele pot fi o institutie ce conditioneaza comportamentul uman in anumite situatii. Asociatia aparatorilor limbii romane este o simpla organizatie.Insa in acelas timp biserica, firma,universitatea,sindicatele sint si institutii si organizatii.

In general, toate institutiile modeleaza comportamentul uman in atingerea anumitor obiective economice.

Potrivit teoriei lui North (1990), rolul instituţiilor în desfăşurarea activităţilor economice este predominant, deoarece calitatea acestora influenţează nivelul de dezvoltare economică.Instituţiile determină rentabilitatea activităţilor economice, aşa după cum acestea din urmă oferă cadrul pentru desfăşurarea tranzacţiilor economice, implicit determină costurile de transformare şi tranzacţionare, elemente care în sumă formează costul de producţie.Corelaţiile care se formează între instituţiile politice şi cele economice, văzute de North (1990), sunt de ambele direcţii, deşi în final regulile politice duc la formarea regulilor economice.

Acest cadru este format în baza a 6 argumente:

1. Instituţiile economice determină nivelul de dezvoltare economică şi modul de distribuire a resurselor în societate; 2. Instituţiile economice sunt endogene şi determinate de puterea politică; 3. Forţa politică este utilizată în interesul celor care o deţin, deşi instituţiile care rezultă din configuraţia politică nu sunt neapărat cele care corespund maximului de creştere agregată a societăţii; 4. Distribuirea politicii este endogenă. Două tipuri de forţe politice pot fi identificate: puterea politică de jure şi puterea politică de facto;5. Puterea politică de facto este mai importantă decât puterea politică de jure;6. Ierarhia instituţiilor este după cum urmează: instituţiile politice → instituţiile economice → rezultatele economice.

Institutiile informale:

Unele institutii informale sint proprii tuturor taranilor si popoarelor. Acestea sint: instinctele umane. In primul rind instinctual paternitatii,curiozitatea,necesitatea de autoperfectare.Altele,cum ar fi traditiile,obiceiurile,limba,coeziunea si unitatea nationala,ritualurile comunitare(nuntile,botezurile,inmormintarile), sint proprii doar unor popoare sau unui grup de popoare inrudite.

In economia de piata forta motricea activitatii economice este maximizarea profitului. ar Nu numai cautarea profitului ii motiveaza pe oameni sa fie activi. Unul din mobilele activitatii economice sint si institutiile informale.Astfel, asemenea institutii proprii moldovenilor cum ar fi ,,imboldul moldovenilor de a fi in rind cu lumea,, ,,de a nu se face de ris,, reglementeaza conduit omului si in viata

economica,motivindu-l sa atinga un anumit ,,standart,,.recunoscut in majoritatea celor din jur.

In general stiinta economica contemporana a reusit sa elaboreze niste mecanisme care fac posibila ,,masurarea,, aportului fiecarei institutii informale si formale la cresterea si dezvoltarea economiei.

Institutiile formale:

Printe cele mai cunoscute institutii formale care au o influenta, uneori decisiva,asupra dezvoltarii economice putem nominaliza statul,biserica,proprietatea,piata.

Statul:Statul intervine în viaţa economicã fie printr-un comportament obişnuit unui agent economic, fie prin exercitarea atributelor sale de reglator al pieţei. În anumite situaţii, statul poate fi producãtor, consumator, partener în operaţii de schimb, iar in alte situaţii, statul este titular unic de emisiune monetarã, este principalul realizator al protecţiei sociale, este responsabil al executãrii bugetului. Statul intervine în economie prin mai multe modalităţi: prin măsuri fiscale, investiţii, subvenţii, transferuri de fonduri, împrumuturi, crearea de întreprinderi publice.

Religia: Exista un cunoscut paradox potrivit caruia intensificarea activitatii religioase este insotita de o diminuare a perfomantelor economice.In acelasi timp, tocmai religia se afla la originea celor mai multe din reusitele economice.Astfel, exceptionalele succese economice obtinute din Europa Occidentala se datoreaza, in cea mai mara parte,reformei religioase infaptuite in sec. al 19-lea de catre germanul Luther si francezul Calvin.,,Reforma,, , interpretind intr-un mod original Biblia si

mesajul lui Isus Hristos, a contribuit la incurajarea vesniciei dorinte a omului de a se pricopsi, de a aduna bogatii, punind astfel temelia unei cresteri economice fara precedent.

La intrebarea ,,Care este cea mai placuta ocupatie a omului?,, un cunoscut filozof din Grecia Antica a raspuns ,,Imbogatirea,, . Reforma reabiliteaza si justifica aceasta sete arzatoare a omului de a se inavuti. Mai mult,, pricopsirea,, devine o fapta de lauda. Cu conditia insa ca banii adunati sa nu fie irositi in vint,ci folositi cu pricepere pentru largirea si modernizarea productiei. Astfel, avutia adunata de unele personae elese de cel de sus trebuie sa contribuie la prosperitatea intregii societati.Numai o astfel de utilizare a bogatiei ,spune religia reformata,este incuviintata de catre Dumnezeu, care, asigurindu-I omului de afaceri succesul economic, ii da de inteles ca acesta, dupa moarte va nimeri direct in rai.

Printr-o asemenea talmacire a cartilor sfinte, biserica protestanta a incurajat un comportament favorabil activitatii economice,a stimulat dezvoltarea interesului personal si spiritului antreprenorial.

Proprietatea: Cu un secol si jumate in urma, econmistul francez Pierre Proudhon lanseaza idea ca ,, proprietatea este un furt,,. P asemenea opinie nu era si nu este nici cum impartasita de majoritatea economistilor,care,referitor la originea proprietatii sustin uurmatorul fapt ca ea ar proven, in fond,din munca si economiile producatorilor.

Totusi procesele de privatizare ce au loc in fostele tari socialiste demonstreaza ca marile prorpietati pot aparea si prin jefuireaaverii nationale,deci sip e seama altora.

Oricum fie si partial justa, definite Proudhon a avut meritul de a scoate in evidenta faptul ca proprietatea este expresia anumitor relatii dintre care oamenii,in sensul ca o data ce un bun apartine unei persoane,el nu

poate fi in acelasi timp al alteia.Cu alte cuvinte, opinia economistului francez, proprietatea urmeaza a fi studiata nu numai din punct de vedere juridic si folozofic , ci si economic.

Din punct de vedere economic, proprietatea reprezinta ansamblu relatiilor dintre oameni, in legatura cu insusirea, posedarea resurselor utilizate in activitatea economica si a rezultatelor acestei activitati.

Sensul juridic al proprietati se reduce la dreptul de proprietate: de posesie de folosinta si de dispozitie adica de a instrainta bunul,de a-l consuma sau a-l distruge. La fel are si dreptul de usufruct adica de a culege roadele.Intrucit sensurile economic si juridic ale proprietatii merg mereu mina-n mina, constatm ca:Proprietatea reprezinta totalitatea raporturilor dintre membrii societatii cu privire la insusirea bunurilor existente in societate, raporturile reglementate de acte juridice sau norme sociale.

In sistemul economiei de piata locul central apartine prorpietatii private. Astfel 70-85% din PIB-ul tarilor dezvoltate este creat in cadrul proprietatii private. Desi in proportii diferite 10-15% proprietatea publica este prezenta astazi in tarile economice. Totusi proprietatea private este temelia libertatii economice.

Concluzie:In concluzie se poate spune ca institutiile atit formale cit si cele neformale au o importana deosebita si aparte in dezvoltarea economica a unei tari.Fiecare isi joaca rolul sau decisive de ex institutia neformala ca de ex instinctual uman duce la anumite actiuni in societate de acaparare a unor bunuri etc ce favorizeaza dezvoltarea

economica. Cit si institutiile formale ca religia proprietatea isi aduc aportul sau in economie.