Proiect cercetare-Rolul institutiilor administratiei publice in cresterea capacitatii de absorbtie a...
-
Upload
adelinafilimon1 -
Category
Documents
-
view
519 -
download
8
Transcript of Proiect cercetare-Rolul institutiilor administratiei publice in cresterea capacitatii de absorbtie a...
SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE
MASTER :STUDII ADMINISTRATIV EUROPENE
ANUL :II
PROIECT DE CERCETARE:
“Rolul institutiilor administratiei publice in cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor
europene”
Cadru didactic titular:Asist.drd.Teodora Dinu
Studenti:Nita C.Aurelian
Stoica Lucian
Bucuresti
2011
1
CUPRINS :
Capitolul I :Definirea conceptelor cheie de convergenta reala si redistribuire:
1.1.Redistribuire ;
1.2.Convergenta .
Capitolul II :Dezvoltarea instrumentelor redistributive pentru eliminarea problemelor
regionale –istoricul acordurilor,problema disparitatii si a compararii datelor regionale:
2.1.Introducere;
2.2.Politica de dezvoltare regionala in Uniunea Europeana:
2.2.1.Scurt istoric al acordurilor;
2.2.2.Situatia actuala :
A.)Baza legala ;
B.)Actori institutionali ai politicii de dezvoltare regionala;
C.)Instrumente de solidaritate.
Capitolul III:Dezvoltarea ca strategie-fondurile structurale si de coeziune.Istoric,principii si
obiective,formularea bugetului :
3.1.Istoric :
3.2.Obiectivele politicii de coeziune:
3.3. Fondurile structural
3.4. Mecanisme de transmisie a politicii de coeziune :
3.5. Agregarea fondurilor:
3.6.Politica de coeziune economica (2007-2013) :
3.7. Planul National de Dezvoltare (PND) 2007- 2013 :
3.8.Instrumente ale politicii de coeziune:instrumente ale politicii de coeziune :
3.9.Impactul macroeconomic al fondurilor structurale si de coeziune
3.10. Programe operationale:
A.) Programul Operational Regional- POR:
B.)Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice - POS CCE:
C)Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU:
2
D.)Programul Operational Sectorial de Mediu - POS Mediu:
E.)Programul Operational Sectorial de Transport – POST:
F.)Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative – PODCA:
G.)Programul Operational Asistenta Tehnica – POAT:
H)Programul National pentru Dezvoltare Rurala – PNDR:
I.)Programul Operational pentru Pescuit – POP :
J.)Programe de Cooperare Teritorala:
Capitolul IV :Responsabilitatea autoritatilor nationale in absorbtia fondurilor structurale si de
coeziune:
4.1.Concepte generale:
4.2.Obiectivele centrale ale proiectului:
4.3.Cadrul teoretic :
4.4.Capacitatea de absorbţie – definiţie:
4.5. Eficienţa politicii structurale în România; Probleme de absorbţie
4.5.1.Obstacole şi factori favorizanţi:
4.5.2.Ajustarea preţurilor relative
4.6.ANEXE:
Capitolul V:Dezvoltarea proiectelor de fonduri la nivelul institutiei
dumneavoastra.Identificati si prezentati pe scurt un astfel de proiect derulat de institutia
dumneavoastra sau schitati o propunere de proiect care sa se inscrie in misiunea institutiei
dumneavoastra ;
Concluzii
Bibliografie
3
Capitolul 1:Definirea conceptelor cheie de convergenta reala si redistribuire:
Concepte :
1.1.Redistribuire :-actiunea de a redistribui si rezultatul ei ;reimpartire.
Distribuire :-a imparti ceva in mai multe locuri sau la mai multe persoane,dand fiecaruia una sau mai
multe parti ;a repartiza.
-impartire,repartitie,repartizare,atribuire ;
1.2.Convergenta :-mat. Despre un sir infinit de numere ;
-care tinde catre un anumit numar finit,numit limita ;
-din franceza :convergent ;
-din latina :convergens.
Capitolul 2:Dezvoltarea instrumentelor redistributive pentru eliminarea problemelor
regionale –istoricul acordurilor,problema disparitatii si a compararii datelor regionale:
2.1.Introducere:
Politica de dezvoltare regionala este una din politicile cele mai importante si cele mai complexe ale
Uniunii Europene,statut ce decurge din faptul ca, prin obiectivul sau de reducere a disparitatilor
economice si sociale existente între diversele regiuni ale Europei, actioneaza asupra unor domenii
semnificative pentru dezvoltare, precum cresterea economica agricultura, dezvoltarea urbana, protectia
mediului, ocuparea si formarea profesionala, educatia, egalitatea de gen etc.
Politica regionala se bazeaza în principal pe solidaritate financiara, adica pe redistribuirea unei parti
din bugetul comunitar realizat prin contributia Statelor Membre catre regiunile si grupurile sociale mai
putin prospere.
Politica de dezvoltare regionala are un pronuntat caracter instrumental, iar prin fondurile sale de
solidaritate (Fondul de coeziune, Fondurile structurale, Fondul de solidaritate) contribuie la finantarea
altor politici sectoriale – cum ar fi politica agricola, politica sociala, politica de protectie a mediului. . În
plus, politica regionala este corelata si cu politica de extindere a Uniunii Europene, prin crearea
4
fondurilor speciale de pre-aderare Phare (fond de sprijin pentru reconstructia economica), ISPA
(instrument al politicilor structurale, ce prefigureaza Fondul de coeziune) si SAPARD (program special
pentru agricultura) la care au acces tarile în curs de aderare si prin care este sprijinita tranzitia acestora la
standardele si structurile de organizare ale UE. Caracterul complex al politicii de dezvoltare regionala
este subliniat si de modul în care acesta integreaza trei dintre obiectivele prioritare ale UE: coeziunea
economica si sociala, extinderea aplicarii principiului subsidiaritatii si dezvoltarea durabila. Astfel,
coeziunea economica si sociala nu numai ca este prezenta la nivelul obiectivelor fondurilor structurale,
dar importanta sa este reflectata prin crearea unui fond omonim (Fondul de coeziune)1.
2.2.Politica de dezvoltare regionala in Uniunea Europeana:
2.2.1.Scurt istoric al acordurilor:
Principiile unei politici de dezvoltare regională au fost avute în vedere la nivel European încă
din1957, odată cu semnarea Tratatului de la Roma, când cele 6 ţări semnatare (Belgia, Franţa,
Germania, Italia, Luxemburg, Olanda) au căzut de acord asupra nevoii reducerii diferenţelor
existente între diferitele regiuni şi sprijinirii celor mai puţin favorizate, în scopul realizării unei economii
comunitare solide şi unitare. Această nevoie a fost concretizată în 19582, prin înfiinţarea Fondului Social
European (FSE) ca principal instrument al politicii sociale comunitare, fiind centrat pe îmbunătăţirea
modului în care funcţionează piaţa muncii în diferite ţări şi pe re-integrarea şomerilor pe piaţa muncii. În
1962 a fost înfiinţat Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA), în scopul
finanţării politicii agricole comune şi pentru sprijinirea dezvoltării regiunilor rurale şi îmbunătăţirea
structurilor agricole.
Anul 1975 aduce crearea unui al treilea fond – Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),
cu scopul de a redistribui o parte a contribuţiilor bugetare ale Statelor Membre către regiunile cele mai
sărace ale comunităţii, în vederea sprijinirii dezvoltării lor economice.
Un moment important în dezvoltarea politicii regionale este reprezentat de adoptarea Actului Unic
European, în 19863, prin care se introduce conceptul de coeziune economică – adică a eliminării
1 (http://europa.eu.int/comm/regional_policy).
2Unele documente menţionează anul 1960 ca moment în care a fost înfiinţat FSE; crearea fondului a fost
prevăzută încă din Tratatul de la Roma, anul 1960 fiind anul la care FSE a intrat efectiv în vigoare. Atragem atenţia
asupra faptului că ambele variante sunt justificate şi nu este vorba de date inconsecvente.
3 Single European Act, ratificat în 1987.
5
diferenţelor economice existente la nivelul diferitelor regiuni - şi se crează premisele unei politici de
coeziune economică şi socială ca politică de sine stătătoare şi avînd drept scop facilitarea aderării la
piaţa unică europeană a ţărilor din sudul Europei. În februarie 1988, Consiliul European de la Bruxelles
extinde operaţiunea fondurilor de solidaritate, reprezentate de fondurile menţionate anterior şi numite
acum Fonduri structurale – mai precis creşte considerabil alocaţiile acestora din bugetul comunitar.
Astfel, este recunoscută şi declarată oficial importanţa acestor instrumente pentru reducerea
disparităţilor regionale la nivel comunitar.
Un element de noutate în cristalizarea politicii regionale îl reprezintă crearea programului
Phare, în 1989, în scopul sprijinirii Poloniei şi Ungariei (abia ieşite din spaţiul blocului comunist) în
efortul de reconstrucţie a economiilor lor naţionale şi revizuirea acestuia, în anul 2000, în scopul
susţinerii dezvoltării regionale în ţările candidate. Odată cu ratificarea Tratatului Uniunii Europene
în 1993, problema coeziunii economice şi sociale apare din nou în agenda comunitară şi devine unul
dintre principalele obiective ale Uniunii, alături de uniunea economică şi monetară şi de piaţa unică
europeană. De asemenea, duce şi la crearea unui nou fond – Fondul de coeziune, ce are drept scop
sprijinirea proiectelor din domeniului protecţiei mediului şi infrastructurii de transport în Statele
Membre mai puţin dezvoltate (Spania, Portugalia, Grecia şi Irlanda).
În anul 1994 este înfiinţat un nou fond structural, al patrulea - Instrumentul Financiar de
Orientare în domeniul Pescuitului (IFOP), creat prin gruparea tuturor instrumentelor comunitare privind
pescuitul existente la acel moment. IFOP a fost creat în perspectiva extinderii UE către nord, odată cu
aderarea Finlandei şi Suediei în 1995. În acelaşi an devine activ şi Comitetul Regiunilor - organ
consultativ înfiinţat prin Tratatul de la Maastricht, cu rolul de a emite opinii în procesul de decizie şi de
a sprijini Comisia Europeană în activităţile sale din sectorul dezvoltării regionale. Tratatul de la
Amsterdam (1997) confirmă importanţa politicii de coeziune economică şi social şi a reducerii
diferenţelor dintre standardele de viaţă ale populaţiei din diferite regiuni europene, accentuând nevoia
unei acţiuni coroborate de reducere a şomajului. În aceeaşi direcţie se desfăşoară şi procesul de reformă
a fondurilor structurale, început în 1999 în urma summit-ului de la Berlin, prin care sunt stabilite noile
reguli de funcţionare a acestora.
Reforma are drept scop creşterea concentrării asistenţei comunitare prin aceste fonduri, odată cu
simplificarea şi descentralizarea managementului lor.
6
Un element de noutate adus de reformă îl reprezintă complementarea programului Phare cu
alte două instrumente de pre-aderare – ISPA (Instrumentul Structural pentru Pre-aderare) şi SAPARD
(Programul Special pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), ce promovează dezvoltarea economică şi
socială a ţărilor candidate din Europa Centrală şi de Est. Un nou (şi ultim) instrument de solidaritate a
fost creat în 2002, în urma inundaţiilor majore suferite de ţările Europei Centrale, cu scopul de a
interveni în cazul dezastrelor naturale majore şi cu repercusiuni puternice asupra condiţiilor de viaţă în
regiunile afectate, asupra mediului sau economiei acestora.
2.2.2.Situatia actuala :
A.)Baza legala :
Baza legală a politicii comunitare de dezvoltare regională este stabilită prin Titlul XVII al Tratatului
Uniunii Europene (respectiv XIV în Tratatul de la Roma), ce defineşte obiectivul politicii regionale –
„reducerea disparităţilor existente între nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămânerii în
urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale” – şi principiile ce
stau la baza realizării acestuia. La Tratat se adaugă Regulamentul Consiliului No. 1260/994, prin care
sunt stabilite prevederile generale de funcţionare a Fondurilor structurale (şi amendat prin
Regulamentul No. 1447/20015) precum şi alte reglementări privitoare la funcţionarea FS şi a Fondului de
Coeziune.
B.)Actori institutionali ai politicii de dezvoltare regionala:
Politica de dezvoltare regională, prin amploarea dezvoltării ei, este o politică ce subîntinde mai
multe domenii de activitate, ceea ce face ca un număr mare de actori instituţionali să fie implicaţi în
elaborarea şi implementarea ei.
Comisia Europeană este direct responsabilă pentru pregătirea şi asigurarea implementării politicii
de dezvoltare regională a UE. Rolul său este de a iniţia si definitiva noi acte legislative în domeniu şi
de a se asigura că măsurile astfel adoptate vor fi implementate de Statele Membre.
Direcţia Generală (DG) pentru Politică Regională este principalul departament responsabil pentru
măsurile de asistenţă în vederea dezvoltării economice şi sociale a regiunilor la nivel European, în baza
articolelor 158 şi 160 ale Tratatului UE. DG Politica Regională este sprijinită în activitatea sa de alte
direcţii generale implicate în implementarea politicii regionale, acestea fiind DG Agricultură, DG 4 Council Regulation (EC) No 1260/99 of 21 June 1999 laying down general provisions on the Structural Funds
(Official Journal L 161, 26.06.1999).5 Council Regulation (EC) No 1447/2001 of 28 June 2001.
7
Pescuit, DG Educaţie şi Cultură, DG Mediu şi DG pentru Forţa deMuncă şi Probleme Sociale . În
prezent DG pentru Politică Regională gestionează 3 fonduri: FEDR, Fondul de Coeziune şi ISPA.
Parlamentul European este implicat în dezvoltarea politicii regionale comunitare la nivelul
luăriideciziei, prin Comitetul pentru Politică regională, Transport şi Turism. De asemenea, acest comitet
exercită şi activitate de control asupra instrumentelor instituite pentru realizarea obiectivului coeziunii
economice şi sociale, şi implicit asupra politicilor economice naţionale, a politicilor şi acţiunilor
comunitare în vederea realizării Pieţei Interne, precum şi asupra Fondurilor structurale, Fondului de
coeziune şi Băncii Europene de Investiţii.
Consiliul Uniunii Europene este echivalentul unui consiliu de miniştri la nivel european şi se
reuneşte de câteva ori pe an , în scopul coordonării politicilor economice ale SM. Comitetul Regiunilor
(CR) este un organ cu putere consultativă pe probleme de coeziune economică şi socială, reţele de
infrastructură trans-europeană, sănătate, educaţie, cultură, ocuparea forţei de muncă, probleme sociale,
probleme de mediu, formare profesională şi transport, fiind şi cea mai nouă instituţie europeană (creat în
1991, prin Tratatul de la Maastrichtfuncţional odată cu intrarea în vigoare a Tratatului, în 1993). CR este
compus din reprezentanţi ai autorităţilor regionale şi locale, ce reflectă echilibrul politic, geografic şi
regional/local din fiecare S.M.
Banca Europeană de Investiţii (BEI) este instituţia de finanţare a politicilor UE şi are dublu rol la
acest nivel, fiind percepută atât ca actor instituţional al politicii de dezvoltare regională, cât şi ca
instrument de finanţare (şi, implicit, implementare a acesteia). Banca acordă împrumuturi şi garanţii, cu
dobândă redusă, tuturor statelor membre pentru finanţarea de proiecte din toate sectoarele economiei,
susţinând prin acţiunile sale politica de dezvoltare regională la nivel comunitar, obiectivele FS şi a
celorlalte instrumente financiare ale UE.
C.Instrumente de solidaritate :
Politica de solidaritate şi coeziune a Uniunii Europene este implementată cu ajutorul instrumentelor
sau fondurilor de solidaritate, care se adresează ţărilor membre UE în principal şi regiunilor în special,
dar nu exclude şi ţările în curs de aderare pentru care au fost create instrumente şi fonduri speciale.
Pilonul principal al acestei politici îl constituie Fondurile structurale, alături de care stau două fonduri
speciale: Fondul de Coeziune Socială şi Fondul European de Solidaritate (FES şi Fondul de Coeziune
fiind numite şi instrumente structurale)6. În ceea ce priveşte ţările în curs de aderare, există trei fonduri
6 Am ales să prezentăm fondurile de solidaritate în ordine inversă importanţei lor datorită
nevoii de a corela FS cu fondurile de pre-aderare.
8
de pre-aderare care prefigurează instrumentele structurale şi exprimă principiul solidarităţii: Phare,
ISPA şi SAPARD.
Funcţionarea instrumentelor de solidaritate la nivel regional se face conform sistemului
NUTS (Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică) al Uniunii Europene, ultima dată amendat
în luna mai 20037. Conform acestuia, regiunile UE se împart, în funcţie de populaţia lor, în trei categorii
NUTS:
• NUTS 1 – cu o populaţie între 3 000 000 - 7 000 000 locuitori;
• NUTS 2 - cu o populaţie între 800 000 -3 000 000 locuitori
• NUTS 3 - cu o populaţie între 150 000 – 800 000 locuitori.
Menţionăm că NUTS 2 este nivelul la care este implementată politica de dezvoltare regională în
SM ale UE.
Capitolul III:Dezvoltarea ca strategie-fondurile structurale si de coeziune.Istoric,principii si
obiective,formularea bugetului :
3.1.Istoric :
Fondul de coeziune apare ca un instrument special al politicii de solidaritate şi, prin circumstanţele
în care a fost înfiinţat, trimite în mod direct la principiile acestei politici şi la unul din scopurile
principale ale Uniunii Europene: de a promova progresul economic şi social şi de a elimina diferenţele
care există între standardele de viaţă la nivelul diferitelor regiuni şi State Membre. Conceptul de
coeziune economică şi socială s–a cristalizat ca politică europeană de sine stătătoare prin Actul Unic
European (în 1986), iar prin Tratatul de la Maastricht (1992) a fost corelat cu realizarea uniunii
economice şi monetare, având astfel un rol major în funcţionarea eficientă a pieţei şi monedei unice
europene.
Înfiinţat în 1993 pentru a sprijini Spania, Portugalia, Grecia şi Irlanda - care, din punct de vedere
economic, se situau la un nivel inferior comparativ cu celelalte State Membre- Fondul de coeziune a
trecut deja printr-un proces de reformă, în 1999 (odată cu întreaga politică structurală) şi are două etape
de funcţionare: 1994-1999 şi 2000-2006. De menţionat este faptul că, deşi sunt eligibile în cadrul acestui
fond numai statele al căror Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor se situează sub 90% din media
UE, pentru perioada 2000-2006 rămân aceleaşi state, deşi Irlanda şi anumite regiuni din Spania au
depăşit acest prag. Progresul acestora va fi re-evaluat la sfârşitul anului 2003 iar indicatorii socio-
7 Regulation (EC )NO.1059/2003
9
economici utilizaţi vor fi actualizaţi, pentru a vedea dacă se menţin eligibile şi pentru următorii trei ani.
Procesul de reformă nu a adus schimbări de substanţă şi nu a modificat caracteristicile acestui fond, ci s-
a adresat mai degrabă aspectelor administrative, promovând subsidiaritatea şi întărind rolul SM în
controlul financiar; mici amendamente au fost făcute şi condiţiilor de asistenţă, dispărând astfel
condiţionalitatea dată de criteriul deficitului bugetar al statului beneficiar în continuarea finanţării
(ajutorul nu mai este suspendat în cazul depăşirii pragului de 3%)8 şi fiind încurajate utilizarea de
fonduri suplimentare private şi aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.
Domeniile în care acţionează Fondul de coeziune sunt protecţia mediului înconjurător şi reţelele
trans-europene asociate infrastructurilor de transport; sprijinul financiar acordat nu este structurat pe
programe ci pe proiecte, fiecare proiect primind finanţare în proporţie de 80-85% din totalul costurilor
eligibile. Finanţarea celor două domenii este echilibrată, fiecare primind 50% din bugetul alocat acestui
fond. Proiectele sunt selectate şi implementate de către statele membre beneficiare, care sunt
responsabile şi de managementul şi monitorizarea lor financiară. Pentru perioada 2000-2006 bugetul
estimat al Fondului de coeziune se ridică la suma de 18 mld. Euro (valoarea din 1999), cu o medie
anuală de 2,5 mld. Euro; pentru perioada anterioară de programare (1994 – 1999) au fost prevăzute
15,15 mld. Euro (valoarea din 1992) şi alocate16,7 mld.Euro(diferenţa apărută fiind datorată ratei
inflaţiei, astfel încât să se păstreze valoarea reală a finanţării).
Bugetul alocat pentru perioada 2000 – 2006, este distribuit între cele patru state beneficiare
corespunzător procentajului stabilit de Consiliul European (Berlin, martie 1999), după cum urmează:
Spania: 61-63.5%
Grecia şi Portugalia: 16-18.0%
Irlanda: 2-6%
3.2.Obiectivele politicii de coeziune:
Realizarea pieţei unice a avut fără îndoială efecte benefice asupra economiei europene în ansamblu,
însă acestea nu au fost egal repartizate între sectoarele productive, state, regiuni şi grupurile sociale. În
consecinţă se manifestă o dinamică teritorială dezechilibrată ca urmare a procesului de liberalizare a
pieţelor. Din această cauză s-au creat mecanisemele politicii de coeziune, pentru a corecta tendinţele
către concentrarea activităţilor economice odată cu intensificarea procesului de integrare economică.
8 http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/l60018.htm
10
Coeziunea poate fi definită ca reprezentând acea proprietate a elementelor constitutive ale unui
sistem, care asigură coerenţa şi unitatea ansamblului şi permite funcţionarea şi perpetuarea sistemului.
D. Tarschys distinge patru niveluri ale coeziunii: economic, social, cultural, şi politic.
Coeziunea economică reprezintă suportul atingerii obiectivului general urmărit de fiecare
naţiune, cela al creşterii bunăstării.
Coeziunea socială reprezintă un alt element important în dezvoltarea unui sistem economic,
izvorâtă din necesitatea constituirii unei politici distincte, destinată reducerii disparităţii dintre indivizi,
regiuni sau state (spre exemplu remodelarea sistemelor fiscale şi bugetare în scopul susţinerii cateoriilor
sociale afectate).
Coeziunea culturală favorizează raspândirea sistemelor de valori culturale comune, progresul
tehnologic cât şi dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale.
Coeziunea politică are ca principal obiectiv urmărirea unor interese şi scopuri comune, formarea
de alianţe, organizaţii, şi alte categorii de entităţi.
Politica de Coeziune Economică şi Socială (PCES) reprezintă politica fundamentală a UE
fiindu-i alocat 1/3 din bugetul său şi urmăreşte:
Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele
membre/regiunile UE;
Îmbunătăţirea funcţionării Pieţei unice;
Promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE.
Cea mai importantă componentă a politicii de coeziune economică şi socială o reprezintă politica de
dezvoltare regională(PDR). În abordarea politicii de dezvoltare regională în cadrul UE se pune accent pe
promovarea egalităţii de şanse.
Politica de dezvoltare regională include un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de către
autorităţile administraţiei public locale şi centrale, în parteneriat cu alţi actori economici, în vederea
asigurării unei creşteri economice şi sociale dinamice şi durabile, prin valorificarea eficientă a
potenţialului local şi regional.
PCES are şase obiective generale:
1. Promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor întârziate ca nivel de dezvoltare,
specifică zonelor cu un PIB pe locuitor inferior limitei de 75% din media comunitară.
2. Ajutorarea regiunilor aflate în declin industrial;
3. Combaterea şomajului de lungă durată;
11
4. Facilitarea inserţiei profesionale a tinerilor;
5. Accelerarea ajustăriistructurilor agricole şi promovarea dezvoltării zonelor rurale;
6. Dezvoltarea şi ajustarea structurală a regiunilor cu o densitate foarte redusă a populaţiei, sub 8
locuitori/km.
Mijloacele financiare prin care se implementează PCES se numesc Instrumente Structurale şi
cuprind:
1. Fondurile Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social
European);
2. Fondul de Coeziune.
Aceste 3 fonduri sunt cunoscute sub denumirea generică de Fonduri Structurale şi de Coeziune
(FSC). De asemenea mai există şi o categorie de fonduri complementare: Fondul European pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit.
Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel
regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii
precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, societatea informaţională, IMM-
uri, protecţia mediului, turism, energie.
Fondul Social European (FSE) contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a
întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii
active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi a migranţilor, sprijinirea
incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării.
Fondul de Coeziune (FC) finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor
de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile precum şi proiecte care vizează
îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea
şi modernizarea transportului multimodal.
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) are ca scop creşterea
competitivităţii în sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în
zonele rurale prin promovarea diversităţii activităţilor economice.
Fondul European pentru Pescuit (FEP) investeşte în dezvoltarea resurselor acvatice vii, în
modernizarea ambarcaţiunilor de pescuit şi îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor
piscicole. De asemenea, FEP sprijină implementarea strategiilor pentru dezvoltare durabilă a zonelor de
coasta.
12
Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie
finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri
in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata,
insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale. Multe însă dintre regiunile asistate au
rămas relativ sărace, manifestandu-se chiar regresii de creştere si care nu arata niciun impact
semnificativ al acestor transferuri.
Neutilizarea optima a transferurilor poate fi cauza urmatoarelor probleme:
Pierderilor de transferuri- Datorită unei administratii neadecvate; transferurile pot
fi utilizate pentru proiecte de investiţii care nu au niciun randament, adica sunt ineficiente;
costuri administrative care asigura cea mai buna utilizare a fondurilor. Resurse
suplimentarenecesare pentru programarea şi monitorizare, care nu pot fi folosite pentru creşterea
capacitatii productive a economiei. Ar trebui cel puţin să se încerce evitarea pierderilor din transferuri, şi
utilizarea acestora sub-optimala.
Activitati de rent-seeking. Transferurile ofera un stimulent agenţilor economici din sectorul
public şi sectorul privat să investească resurse în activităţi sub forma de renta pentru a primi o
chirie.Concurenta absoarbe resurse care nu mai pot fi utilizate eficient;
Deturnare de fonduri pentru consum. Utilizarea fondurilor pentru consum in detrimentul utilizarii
acestora pentru investiţii.
3.3. Fondurile structural:
Spre deosebire de cele două fonduri prezentate anterior (Fondul de solidaritate şi Fondul de
coeziune) care funcţionează pe bază de proiecte, FS– dată fiind amploarea lor- funcţionează pe bază de
programe, acestea fiind la rândul lor structurate în funcţie de domeniile şi obiectivele prioritare ale
politicii regionale.
3.4. Mecanisme de transmisie a politicii de coeziune :
Efectele pe termen lung ale politicii de coeziune se fac resimţite în economie în principal prin trei
mecanisme:
13
a) creşterea stocului şi calităţii infrastructurii fizice, care constituie un input pentru activitatea
productivă a sectorului privat;
b) creşterea stocului şi calităţii capitalului uman, prin investiţii în training, ce constituie de asemenea
un factor de creştere a productivităţii sectorului privat;
c) asistenţă financiară pentru firmele din sectorul privat pentru stimularea iniţiativelor investiţionale,
creşterea cercetării-inovării, dezvoltarea sistemelor de management şi marketing, etc., ceea ce duce în
final la creşterea productivităţii factorilor şi reduceri sectoriale ale costurilor producţiei şi costurilor
capitalului.
Pentru a surprinde impactul fondurilor structurale şi de coeziune, modelul utilizat a inclus
mecanismele externalităţilor directe (asupra outputului) şi indirecte (asupra factorilor de producţie), care
sunt prezentate pe larg în (Bradley J., Morgenroth, 2004).
3.5. Agregarea fondurilor:
După cum se ştie, programele politicii de coeziune includ un sistem complex de măsuri. Pentru a
putea însă estima efectul global al FSC, este necesar ca aceste măsuri să fie agregate în categorii cu
semnificaţie economică, mai precis care să fie relevante pentru mecanismele de transmisie amintite
anterior.
Astfel, sumele aferente diverselor programe sunt agregate în trei tipuri de cheltuieli: • investiţii în
infrastructura tehnică;
• investiţii pentru îmbunătăţirea capitalului uman;
• ajutoare directe pentru investiţii în sectorul industrial, servicii de piaţă şi agricultură. În plus, în
cadrul acestor trei categorii, este util să distingem între posibilele surse de finanţare:
• transferuri de la UE sub formă de subvenţii pentru autorităţile publice;
• co-finanţare din fondurile publice, aşa cum este stipulată în reglementările FSC;
• co-finanţare din fondurile private, stipulată de asemenea în reglementările FSC.
3.6.Politica de coeziune economica (2007-2013) :
Scop: scăderea disparităţilor economice şi sociale între regiuni.
Obiective:
14
- creşterea convergenţei socio-economice (sunt vizate statele cu PIB/per locuitor mai mic de 75%
din media comunitară)
- creşterea competitivităţii regionale
- îmbunătăţirea cooperării teritoriale europene (transnaţională şi inter-regională).
Programul operaţional sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane, 2007-2013 - elaborat de
Ministerul Muncii
Obiectivul general: dezvoltarea capitalului uman, prin legarea mai evidentă a educaţiei şi
educaţiei pe termen lung de piaţa muncii şi asigurarea unor oportunităţi crescute pentru participarea în
viitor pe piaţa muncii modernă pentru 1.650.000 de cetăţeni români
- 6 axe prioritare, axa 6 fiind dedicată promovării incluziunii sociale;
- măsuri de incluziune pentru următoarele grupuri vulnerabile:
* populaţia roma,
* tinerii peste 18 ani care ies din sistemul instituţionalizat,
* persoane cu dizabilităţi,
* persoane marginalizate, persoane fără locuinţă
* familii cu mulţi copii sau monoparentale,
* persoane infectate cu HIV/SIDA,
* persoane victime ale violenţei domestice
Administrarea politicii de coeziune în perioada 2007-2013 trebuie să asigure coordonarea a cinci
principii:
1. Programarea
- La nivel politic: fiecare stat membru trebuie să pregătească un document asupra dezvoltării
strategice;
- La nivel operaţional: pe baza documentului politic, Comisia va adopta programe naţionale şi
regionale pentru fiecare stat membru;
2. Controlul financiar
- Comisia işi asumă responsabilitatea pentru implementarea bugetului;
- Proporţionalitatea şi simplificarea în continuare a managementului financiar şi a controlului,
precum şi sancţiuni mai stricte în caz de iregularităţi sau fraudă.
3. Complementaritatea
- Resursele UE ar trebui mai degrabă să suplimenteze decât şă înlocuiască resursele naţionale.
15
4. Parteneriatul şi coordonarea
- Cooperarea între ţările membre, regiuni şi autorităţile locale atât la nivel de programare, cât şi la
nivel de implementare.
- Facilitarea accesului cetăţenilor şi al companiilor la proiecte finanţabile.
5. O concentrare sporită
- Resursele ar trebui să fie concentrate asupra celor mai puţin prospere ţări membre şi regiuni, cu
un accent pe ţările membre noi.
Conform perspectivei financiare 2007-2013, Comisia Europeana a alocat 308,041 miliarde euro
pentru finantarea Polticii de Coeziune la nivelul UE. Repartizarea acestei sume pe cele trei obiective ale
politicii reformate este urmatoarea:
81,7% pentru obiectivul Convergenta, din care 24.5% sunt destinate Fondului de
Coeziune
15,8% pentru obiectivul "competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca".
2,4% pentru obiectivul "cooperare teritoriala europeana".
3.7. Planul National de Dezvoltare (PND) 2007- 2013 :
PND 2007- 2013 fundamenteaza prioritatile si obiectivele de dezvoltare de vor fi negociate cu
Comisia Europeana in vederea finantarii din Fondurile Structurale si de Coeziune.
PND reprezinta documentul pe baza caruia se elaboreaza Cadrul Strategic National de Referinta
(CSNR) 2007-2013, reprezentand strategia negociata cu Comisia Europeana pentru utilizarea
instrumentelor structurale, si Programele Operationale (PO) prin care se vor implementa aceste fonduri.
PND 2007- 2013 - conform prevederilor HG nr.1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a
Planului National de Dezvoltare, care stabileste principiile metodologice, cadrul de lucru inter–
institutional si mecanismele de consultare parteneriala.
Obiectivele PND 2007- 2013:
- Obiectivul Global al PND 2007- 2013: „Reducerea cât mai rapida a disparitatilor de dezvoltare
socio-economica intre România si Statele Membre ale Uniunii Europene”.
- Conform estimarilor realizate, România ar putea recupera pâna în anul 2013 cca.10 puncte
procentuale din decalajul general fata de UE, ajungând la cca. 41% din media comunitara (PIB/capita)
- Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specifice:
16
* Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei românesti
* Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza
* Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton
3.8.Instrumente ale politicii de coeziune: instrumente ale politicii de coeziune :
- Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, care sustine reducerea disparitatilor inter-regionale
si dezvoltarea si conversia regiunilor, prin actiuni de sprijin in domeniul infrastructurii de baza,
infrastructurii de educatie si sanatate si sectorului productiv ( industrie si servicii )
- Fondul Social European, care urmareste indeplinirea obiectivelor Strategiei europene de ocupare a
fortei de munca, prin finantarea actiunilor de prevenire si combatere a somajului, dezvoltare a
capitalului uman si de promovare a integrarii pe piata muncii;
- Fondul de Coeziune, prin care se finanteaza, in principal, proiectele majore ( de interes european )
de infrastructura de transport, mediu si energie.
Pentru perioada 2007-20013 , politica petnru coeziune economica si sociala are la baza un buget de
308 miliarde € .
Aceste fonduri vor fi cocnentrate catre urmatoarele obiective :
- Convergen ta : 252 miliarde € ( sprijinind regiunile ramase in urma din punct de vedere al
dezvoltarii economice )
- Competitivitate Regional a s i Ocupare : 49 miliarde € ( sprijinind regiuni, altele decat cele ramase
in urma ca dezvoltare,pentru atingerea tintelor Agendei Lisabona )
- Cooperare Teritorial a European a , 9 miliarde € ( promovand o dezvoltare echilibrata a intregului
teritoriu comunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE),
organizat pe trei axe : cooperare trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala .
3.9.Impactul macroeconomic al fondurilor structurale si de coeziune :
Politica de coeziune influenteaza economia printr-o combinatie de canale ale cererii si ofertei.
Efectele cererii pe termen scurt ( keynesiene ) apar ca o consecinta a deciziilor politice de crestere a
veniturilor si a cheltuielilor legate de initiativele politicii de coeziune.
17
Prin efectele multiplicatorilor, acestea se vor propaga in toate componentele consumului intern
(investitii totale, consum privat, importuri etc.) si in componentele output-ului intern si ale venitului
national. Analiza nu trebuie insa sa se limiteze la efectele pe termen scurt, ci mai degraba sa isi indrepte
atentia asupra influentelor pe termen lung ale politicii de coeziune, de stimulare a ofertei potentiale.
Pentru evaluarea impactului macroeconomic al fondurilor structurale si de coeziune s-au folosit 3
modele macroeconomice :
1.Hermin - este un model econometric care combina atat elementele neo-clasice cat si cele
Keynesiene . Avantajul utilizarii acestui tip de model consta in posibilitatea de a cuantifica efectele
fondurilor structurrale si de coeziune asupra economiei nu prin simpla insumare a efectelor, ci prin
includerea efectelor de spillover si a externalitatilor.
Modelul este unul structural, bazat pe fundamente micro-economice : latura ofertei include
incorporarea principalelor mecanisme prin care fondurile influenteaza potentialul productiv
( externalitati directe asupra output-ului). Sunt incluse, de asemenea, externalitati indirecte ale factorilor
de productie ( capital si forta de munca ).
2.EcoMod - este un model multi-sectorial . Acest model realizeaza o prezentare detaliata a structurii
economiei ,in special a comportamentului si interctiunii sectoarelor economice respectiv agentii
economici. Modelul este util in analizarea modificarilor structurale , efectelor comerciale , respectiv
variatia ofertei – un obiectiv tinta a politicii de coeziune . Rezultatele acestui model nu sunt relevante
pentru masurarea schimbarilor pe termen scurt( care au loc de la an la an ).
3.Quest- este un model elaborat de Comisia Europeana.
Reprezinta un model global macro-econometric care se bazeaza pe sinteza noului model keynesist-
neoclasic .P rezinta mai putine detalii sectoriale in comparatie cu celelalte doua modele , dar are o arie
de acoperire geografica mai mare , incluzand toate economiile Uniunii Europene. De asemenea este
singurul dintre modele care include efectele avute asupra economiilor contribuitoare nete la politica de
coeziune.
3.10. Programe operationale:
A.) Programul Operational Regional- POR:
Obiectivul general al Programului Operational Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări
economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi
resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor
18
infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în
urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.
Obiective specifice:
Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări
policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor
Îmbunătăţirea accesibilităţii Regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi
a legăturilor cu zonele înconjurătoare
Creşterea calităţii infrastructurii sociale a Regiunilor
Creşterea competitivităţii Regiunilor ca locaţii pentru afaceri
Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor
Programul Operaţional Regional va fi finanţat în perioada 2007- 2013 din bugetul de stat şi
bugetele locale, cât şi din surse private, fiind cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională
(FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Contribuţia financiară a UE poate ajunge
până la 85% din totalul cheltuielilor naţionale (publice şi private).
B.)Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice - POS CCE:
Obiectiv general al POS-Creşterea Competitivităţii Economice îl constituie creşterea
productivităţii întreprinderilor românesti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la
nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera pâna în 2015 o creştere medie a productivităţii de cca.
5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE.
Obiective specifice:
Consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;
Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;
Creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituţii
de cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la
CDI;
Valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia
în sectorul public (administraţie) şi cel privat (întreprinderi, cetăţeni);
Creşterea eficienţei energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin
promovarea surselor regenerabile de energie.
19
C)Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU:
Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivităţii,
prin corelarea educaţiei si învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii si asigurarea de oportunităţi
sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă si inclusivă a 1.650.000 de
persoane.
Obiectivele specifice:
Promovarea calităţii sistemului de educaţie si formare profesională iniţială si continuă,
inclusiv a învăţământului superior si a cercetării;
Promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătăţirea calităţii si productivităţii muncii;
Facilitarea inserţiei tinerilor si a somerilor de lungă durată pe piaţa muncii;
Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile si incluzive;
Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele
rurale1;
Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;
Facilitarea accesului la educaţie si pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.
D.)Programul Operational Sectorial de Mediu - POS Mediu:
Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între Uniunea
Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cat si
calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a
principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”.
Obiectivele specifice :
Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea
serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor , prin îmbunătăţirea
managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe
până în 2015.
Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate
localităţi până în 2015.
Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.
20
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin
implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
E.)Programul Operational Sectorial de Transport – POST:
Obiectivul general al POS Transport constă în promovarea, în Romania, a unui sistem de transport
durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi bunurilor,
la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel naţional, în cadrul Europei, între şi
în cadrul regiunilor României.
Obiective specifice:
modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare
pentru protecţia mediului înconjurător
modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformitate cu principiile
dezvoltării durabile
promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal
sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale
transportului asupra mediului, şi îmbunătăţirea siguranţei traficului şi a sănătăţii umane.
F.)Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative – PODCA:
Obiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administraţii publice mai
eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.
Obiective specifice:
Obţinerea unor îmbunătăţiri structurale şi de proces ale managementului ciclului de
politici publice.
Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe
procesul de descentralizare
G.)Programul Operational Asistenta Tehnica – POAT:
Împreună cu celelalte Programe Operaţionale, PO AT va contribui în mod substanţial la
realizarea priorităţii tematice identificate în Cadrul Strategic Naţional de Referinţă, şi anume
“Construirea unei capacităţi administrative eficace”.
21
Obiectivul general al Programului Operational de Asistenta Tehnica este acela de a asigura
sprijinul necesar procesului de coordonare si implementare sanatoasa, eficienta, eficace si transparenta a
instrumentelor structurale în Romania.
Obiective specifice:
Asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi
implementări eficiente şi eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea
pentru următorea perioadă de programare a instrumentele structurale.
Asigurarea unei diseminări coordonate la nivel naţional a mesajelor generale cu privire la
instrumentele structurale şi implementarea Planului de Acţiuni al ACIS pentru comunicare în linie cu cu
Strategia Naţională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.
H)Programul National pentru Dezvoltare Rurala – PNDR:
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de
finanţare creat de uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole
Comune .
Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme care reglementează producerea,
procesarea şi comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o mare atenţie
dezvoltării rurale.
FEADR reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de
aproximativ 7,5 miliarde de euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR se bazează pe principiul
cofinanţării proiectelor de investiţii private.
Fondurile europene pentru agricultură vor putea fi accesate în baza documentului-cheie Programul
Naţional pentru Dezvoltare Rurală(PNDR).
I.)Programul Operational pentru Pescuit – POP :
Programul Operational pentru Pescuit al Romaniei (POP) contribuie la realizarea viziunii strategice
exprimate in Planul National Strategic pentru Pescuit, si anume: „Un sector piscicol competitiv, modern
si dinamic, bazat pe activitati durabile de pescuit si acvacultura care ia in considerare aspectele legate de
protectia mediului, dezvoltarea sociala si bunastarea economica".
Obiective generale:
Dezvoltarea competitivitatii si a durabilitatii sectorului piscicol primar;
22
Dezvoltarea pietei pentru produsele sectorului piscicol;
Sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti si imbunatatirea calitatii vietii in
aceste zone;
Sustinerea unei implementari adecvate a PO in cadrul Politicii Comune pentru Pescuit.
J.)Programe de Cooperare Teritorala:
a)Cooperare Teritoriala Transfrontaliera
Programele de cooperare transfrontalieră sunt acele programe care finanţează proiecte de
accesibilitate, mediu şi prevenirea riscurilor, dezvoltarea economică şi socială şi acţiuni „people to
people la granitele interne si externe ale UE”.
b)Cooperare Teritoriala Transnationala
Programele de cooperarea transnaţională au ca obiectiv principal finanţarea de acţiuni şi dezvoltarea
de reţele care să ducă la dezvoltare teritorială integrată în domenii precum: mediu, dezvoltare urbană,
inovaţie şi accesibilitate
c)Cooperare Teritoriala Interregionala
Programele de cooperarea interregională sprijina cooperarea între autorităţile publice pe probleme de
interes comun, prin transferul de experienţă şi bune practici între regiunile Uniunii Europene, prin
constituirea de reţele între oraşele UE, precum şi între cercetătorii UE.
Capitolul 4:Responsabilitatea autoritatilor nationale in absorbtia fondurilor structurale si de
coeziune:
4.1.Concepte generale:
România, ca ţară membră UE, va primi, conform planificării, în perioada 2007-2013 fonduri
structurale şi de coeziune din partea Uniunii, în valoare totală de 19,6 miliarde euro.
Implementarea Fondurilor Structurale Europene în România reprezintă prin urmare:
- o oportunitate pentru dezvoltarea economică şi socială
23
- o provocare pentru autorităţile de la nivel naţional şi regional care trebuie să
administreze alocarea resurselor şi pentru organizaţiile publice, private şi non profit care vor absorbi
aceste fonduri.
Plecând de la importanţa acestei oportunităţi şi luând în considerare dificultăţile anterioare în
managementul fondurilor de preaderare, proiectul îşi propune să analizeze capacitatea instituţională de
absorbţie şi utilizare a fondurilor structurale în domeniul incluziunii sociale.
4.2.Obiectivele centrale ale proiectului:
1. evaluarea instituţiilor care au derulat programe Phare şi a unui grup de control de instituţii care
nu au derulat programe pe dimensiunile de analiză stabilite;
2. propunerea unui sistem de indicatori de măsurare a capacităţii de absorbţie şi a performanţei
acestora;
3. analiza eficienţei în managementul fondurilor structurale, în a doua parte a proiectului, după
începerea utilizării acestor fonduri în România;
4. dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a progreselor realizate în aria incluziunii
sociale.
4.3.Cadrul teoretic :
Concepte:
- Excluziunea - incapacitatea/eşecul de integrare a unei persoane sau grup în unul sau mai multe
(sub)sisteme din următoarele patru: sistemul democratic şi legal (integrare civică), piaţa muncii
(integrare economică), sistemul statului bunăstării (integrare socială), sistemul familiei şi comunităţii
(integrare interpersonală).
- Incluziunea socială – asigurarea funcţionării sociale normale a persoanelor aflate în situaţie de
excluziune/marginalizare socială sau cu risc ridicat de marginalizare, prin dezvoltarea capacitãţilor şi
oferirea de oportunităţi
4.4.Capacitatea de absorbţie – definiţie:
Capacitatea de absorbţie - gradul în care o ţară este capabilă să cheltuiască efectiv şi eficient
resursele financiare alocate din Fondurile Structurale.
24
Capacitate de absorbţie din partea sistemului instituţional creat de statul respectiv pentru a
administra fondurile în cauză - capacitate de absorbţie din partea ofertei
Capacitate de absorbţie din partea beneficiarilor cărora li se adresează aceste fonduri - capacitate
de absorbţie din partea cererii.
Capacitatea de absorbţie din punctul de vedere al ofertei este determinată de trei factori principali
şi anume:
- Capacitatea macroeconomică de absorbţie
- Capacitatea financiară de absorbţie
- Capacitatea administrativă de absorbţie
Gradul de absorbtie a fondurilor de la Uniunea Europeana (UE) ar putea depasi 60% din acest an,
dupa ce in 2007 a fost de circa 21%, estimeaza analistii Bancii Comerciale Romane (BCR) intr-un
studiu publicat ieri.
Primele rezultate publicate de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) arata o crestere
considerabila a numarului de proiecte aprobate in cele sapte programe operationale, care cuprind 249 de
proiecte cu o valoare totala de 2,08 miliarde euro, din care 1,77 miliarde euro reprezinta fonduri
europene.9
"Interesul ridicat al investitorilor privati, dar si al unor organisme de stat din domeniul educatiei
si al administratiei locale pentru finantarile europene este demn de luat in seama in conditiile in care se
estimeaza ca o absorbtie buna a acestor fonduri ar putea genera o crestere economica aditionala de 15%-
20% in perioada 2007-2013", considera analistii de la departamentul de cercetare al BCR.
Fondurile europene alocate Romaniei in intervalul 2007-2013, inclusiv cele destinate agriculturii,
sunt de aproximativ 30 miliarde euro, iar accentul principal este pus pe dezvoltarea rurala si regionala
prin investitii in infrastructura.
Publicitate pe acest site. Astfel, 23,8% din fondurile europene sunt alocate in cadrul programelor
operationale pentru infrastructura de transport, 23,5% pentru infrastructura de mediu, 19,4% pentru
dezvoltare regionala, 18,1% pentru dezvoltarea resurselor umane, 13,3% pentru competitivitatea
9 Fuerea Augustin - Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti,
2006, pag. 98-99.
25
economica, 1,1% pentru capacitatea administrativa si 0,9% pentru asistenta tehnica, potrivit datelor
MEF.
"Consideram ca o absorbtie buna a fondurilor europene este obiectivul major pentru urmatorii
ani, fereastra de oportunitate pentru accesarea acestora fiind limitata in timp.
Printre efectele macroeconomice benefice ale unor intrari consistente de fonduri europene se
numara limitarea presiunilor de depreciere a leului si mentinerea monedei nationale intr-un interval
stabil pana la intrarea in mecanismul ERM II, cresterea in continuare a lucrarilor de constructii pe seama
investitiilor in infrastructura si un avans consistent al produsului intern brut (PIB)", sustin analistii BCR.
Totodata, fondurile europene pot produce mutatii majore si definitive in structura satului
romanesc, indepartandu-l de agricultura de subzistenta si facand posibila o apropiere de agricultura
moderna, orientata spre cerintele pietei, si de industria prelucratoare ce va absorbi tot mai multa forta de
munca din zona rurala, se mai arata in studiu.
Analistii BCR atrag, insa, atentia si asupra potentialelor efecte negative, printre care se numara
continuarea procesului foarte accelerat de aliniere a salariilor la media europeana, care ar putea duce, in
urmatorii ani, la pierderea a unui avantaj competitiv important al industriei romanesti.
Astfel, aparitia unor alternative economice in zona rurala va conduce la cresterea nivelului de trai
si la intoarcerea unor romani plecati in alte state din Uniunea Europeana.
4.5. Eficienţa politicii structurale în România; Probleme de absorbţie
Herve şi Holzmann au vorbit despre absorbţia fondurilor de input a sistemului economic.
Conform acestora accentul ar trebui sã cadã pe partea de output a economiei şi anume pe sprijinirea
competitivitaţii şi productivitãţii.
4.5.1.Obstacole şi factori favorizanţi:
Problemele adevãrate de absorbţie se manifestã pe partea de output a sistemului economic
naţional şi pot fi formulate astfel:
existã mecanisme economice care, la un nivel dat al transferurilor financiare ar putea
frâna manifestarea efectelor maxime de creştere?
pot conduce transferurile la apariţia de efecte de ofertã sau de cerere asimetrice şi prin
ajustarea preţurilor relative sã punã în pericol ţintele de creştere şi de convergenţã?
26
În ceea ce priveşte prima categorie de probleme de absorbţie pot fi identificate mai multe
elemente:
1) Incapacitatea tehnicã şi administrativã
Aceasta implicã costuri mai ridicate pentru administrarea fondurilor structurale astfel încât
resursele pentru formarea de capital vor fi diminuate. Cu toate cã în România s-a cheltuit 1% din
fondurile europene pentru asistenţa tehnicã costurile totale ale funcţionãrii sistemului de implementare a
politicii structurale nu sunt cunoscute.
2) Rent-seeking
Sprijinul financiar oferit din fondurile structurale poate sã creeze premisele elaborãrii de proiecte
care vor avea cea mai mare şansã de a fi alese şi nu a acelora care ar genera cele mai mari beneficii. Pe
lângã acest aspect existã şi o asimetrie de informaţii între aplicant şi autoritatea de management ceea ce
poate sã implice cã acesta din urma va finanţa proiecte de investiţii sub-optimale.
În România s-a practicat rent-seeking pe scara generalizatã în perioada de tranziţie în toate
domeniile: la privatizãri, în cazul acordãrii de credite neperformante din bãncile de stat sau prin
acordarea de facilitãţi fiscale sau de subvenţii
Cu toate cã activitãţile de rent-seeking din sectorul public au scãzut în intensitate dupã ce
participarea statului în economie s-a redus şi a fost preluat acquis-ul comunitar în domeniile specifice, a
continuat sã existe o culturã a lobby-ismului netransparent şi a traficului de influenţã economicã şi
politicã pentru a accesa anumite resurse financiare.
3) Considerente public-choice
Se poate întampla ca, de exemplu, creşterea economiei sã nu reprezinte prioritatea numãrul 1 în
ţãrile beneficiare de finanţãri structurale. Alte prioritaţi ale politicienilor pot sã conducã la finanţarea
proiectelor de investiţii neoptimale.
4.5.2.Ajustarea preţurilor relative
Problemele de absorbţie din cea de-a doua categorie, ce pot avea ca rezultat ajustarea preţurilor
relative, în cazul în care socul fiscal reprezentat de fondurile structurale nu va putea fi “digerat”, sunt
urmãtoarele:
1) Efecte de cerere asimetrice
27
Intrãrile de fonduri structurale vor avea ca prim efect aprecierea monedei naţionale şi creşterea
cererii interne. Aceasta din urma ar putea sã determine creşterea importurilor, ceea ce ar însemna
înrãutaţirea raportului de schimb şi pe termen lung deprecierea monedei naţionale. Pentru a reveni la
echilibru va fi nevoie de ajustãri în nivelul preţurilor relative.
România ar trebui sã beneficieze anual de transferuri din fondurile structurale în perioada 2007-
2013 în valoare de aproape 4% din PIB. Comparativ cu aceasta cifrã, muncitorii români din strãinatate
au trimis acasã în anul 2007 bani în valoare de aproape 6,5% din PIB. Aceastã sumã a acoperit aproape
4% din deficitul balanţei comerciale, dar având în vedere cã a fost utilizatã în cea mai mare parte pentru
achiziţii de bunuri de consum din import, pe termen lung vor prelua mai degraba efectele negative ale
acestui fenomen). De aceea este important cã fondurile structurale sã nu fie folosite pentru consum.
2) Efecte de ofertã asimetrice (fenomenul “bolii olandeze”)
Având în vedere cã transferurile vor avea ca efect creşterea cererii în sectorul necomercializabil
al economiei, acest fenomen poate duce la deprecierea monedei naţionale, sã existe presiuni asupra
salariilor şi preţurilor şi sã declanşeze declinul în sectorul comercializabil.
În cazul României, aproape 6-% din fondurile structurale şi de coeziune vor fi direcţionate spre
proiecte de infrastructurã şi prin urmare vor stimula cererea în sectorul necomercializabil ( construcţii,
servicii).
Pentru a preîntâmpina supraîncãlzirea acestui sector, Guvernul si Banca Naţionalã ar trebui sã ia
mãsuri pentru a asigura cã rata de creştere a salariilor nu va depaşi pe cea a productivitãţii, cã investiţiile
vor fi orientate în cea mai mare parte spre sectorul productiv şi cã se promoveazã mãsurile economice
anticiclice. Drept urmare, vom avea de a face cu un risc ridicat în ceea ce priveşte declanşarea
fenomenului “bolii olandeze”, ceea ce va compromite şansele de creştere a sectorului productiv.
4.6.ANEXE:
Tabelul 1: Planificarea FSC 2007-2013 pentru România, după categorii de cheltuieli şi surse de
finanţare (milioane EURO)
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total perioada
Total (fără 1,556 2,313 3,183 3,853 4,138 4,386 4,675 24,104
28
agricultura)
GECSFEC 1,275 1,854 2,513 3,027 3,264 3,513 3,767 19,213
GECSFDP 216 325 428 517 550 582 633 3,251
GECSFPR 65 134 241 309 324 291 275 1,639
Infrastructură 1,042 1,508 2,024 2,438 2,632 2,821 3,072 15,537
IGVCSFEC 859 1,207 1,594 1,909 2,072 2,259 2,480 12,380
IGVCSFDP 162 246 322 390 415 435 478 2,447
IGVCSFPR 21 55 108 139 145 127 114 710
Sector productive234 378 572 726 762 743 768 4,182
TRIEC 178 283 420 531 558 554 575 3,099
TRIDP 22 31 41 50 53 57 63 318
TRIPR 33 64 112 114 150 132 129 765
Resurse umane 280 427 587 690 744 822 835 4,358
GTRSFEC 238 364 500 588 634 700 711 3,734
GTRSFDP 31 48 66 77 82 91 92 487
GTRSFPR 10 16 21 25 28 31 32 164
Sursa: Comisia Nationala de prognoza, Impactul fondurilor structurale in Romania- Evaluare cu
ajutorul Modelului Herom, pag 28
Tabel 2: Impactul macroeconomic al fondurilor structurale. Diferenţa procentuală între valorile
obţinute în scenariul „cu fonduri şi cel „fără fonduri” (%)
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
CONS (consumul populaţiei) 3,05 3,30 4,45 4,78 5,59 6,39 7,63
GBORR (deficit bugetar fără
fonduri- % din PIB)
-1,5 -2,2 -2,5 -2,4 -2,6 -2,8 -3,0
29
GBORR (deficit bugetar cu
fonduri- % din PIB)
-0,1 -0,3 -0,9 -1,5 -1,9 -2,3 -2,9
GDPE ( PIB calculat prin metoda
cheltuielilor)
2,22 4,33 8,07 10,62 11,59 12,88 15,51
GDPFC (PIB la costul factorilor) 2,99 4,07 8,53 11,20 12,11 13,45 16,32
I (investiţii) 8,67 5,10 10,75 12,48 15,50 17,21 20,34
L (ocuparea forţei de muncă) 1,65 1,93 2,70 3,05 3,44 4,10 4,92
LLN (ocuparea în sectorul N) 5,31 6,62 6,78 7,17 7,12 6,91 7,25
LT (ocuparea în sectorul T) 7,40 11,84 16,02 19,16 20,95 23,28 27,41
M (importuri) -6,96 -3,96 -0,85 1,11 1,59 2,20 2,48
X (exporturi) 2,64 3,53 3,53 4,67 6,20 6,90 6,74
ON (output în sectorul N) -3,06 1,79 8,10 11,22 12,03 13,24 16,14
OT (output în sectorul T) 1,31 6,01 12,66 15,70 16,66 18,32 22,08
PGDPE (deflator PIB) -9,55 -8,7 -7,35 -10,1 -12,2 -14,3 -16,12
ULCN (cost unitar al fortei de
munca in N)
-5,73 -3,05 -2,04 -1,83 -1,63 -1,48 -1,33
ULCT (cost unitar al fortei de
munca in T)
-4,98 -2,77 -1,88 -1,80 -1,91 -2,16 -2,32
UR (rata şomajului) -18,25 -1,42 -4,49 -7,21 -6,63 -6,47 -8,60
WN (salariu mediu în N) -3,75 -4,95 -2,08 -1,84 -1,85 -1,52 -2,09
WT (salariu mediu în T) -3,55 -4,48 -2,25 -1,01 -1,01 -1,69 -2,34
Sursa: Comisia Naţională de prognoză, Impactul fondurilor structuraleîin România- Evaluare cu
ajutorul Modelului Herom, pag 32.
Tabel 3:Impactul macroeconomic al Fondurilor Structurale.
Diferenţa procentuală între valorile obţinute în scenariul“cu fonduri” şi cel “fără fonduri” (%)
30
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
(CONS) 1,48 2,68 3,86 5,01 5,66 6,08 7,83 8,26 7,72 7,48 7,13 6,75 6,61 7,08
(GBORR) 10,58 15,01 19,85 15,50 18,73 22,59 24,73 -9,74 55,21 -13,84 -7,21 -4,32 -5,00 -7,12
(GDPE) 5,36 5,30 7,15 9,02 9,78 10,46 17,70 16,66 15,21 16,62 16,86 17,14 19,31 24,02
(GDPFC) 5,88 5,70 7,61 9,58 10,29 10,99 18,98 17,65 16,01 17,75 18,10 18,48 21,03 26,39
(I) 10,49 14,04 15,70 17,48 16,28 15,90 22,56 12,47 11,13 14,79 15,21 16,18 18,92 25,15
(L) 1,93 1,75 2,57 3,39 4,01 4,60 7,46 7,04 6,98 7,38 7,61 7,68 8,40 9,74
(LLN) 0,66 1,31 1,94 2,54 3,12 3,66 4,57 4,50 4,45 4,40 4,40 4,34 4,28 4,21
(LT) 7,70 5,82 8,54 11,23 13,09 14,29 25,87 23,96 23,75 26,20 27,33 26,73 30,09 36,27
(M) 1,98 3,41 3,91 4,52 3,90 3,92 4,85 2,48 1,49 2,20 2,12 2,34 2,43 2,67
(ON) 6,40 6,41 7,94 9,87 10,20 10,71 18,78 18,09 15,24 16,72 16,19 16,66 18,72 24,59
(OT) 8,55 7,43 10,54 13,64 15,28 16,46 28,80 25,92 24,65 27,38 28,62 28,16 31,69 38,04
(PGDPE) 0,11 1,58 0,64 0,28 -1,96 -2,28 -3,92 -7,04 -8,72 -7,40 -7,38 -6,72 -7,16 -8,89
(ULCN) -0,76 1,52 0,31 -0,21 -3,13 -3,42 -6,27 -10,82 -12,32 -10,43 -9,85 -9,06 -9,56 -2,63
(ULCT) 3,69 4,62 3,92 4,24 1,34 1,02 3,51 -1,01 -3,96 -0,99 -0,88 0,26 1,30 2,49
(UR) -23,42 -27,87 -42,59 -46,43 -47,48 -50,27 -59,08 -47,59 -45,68 -43,90 -42,24 -44,78 -47,27 -3,95
(WN) 4,89 6,63 6,21 6,93 3,53 3,14 6,47 0,78 -3,27 0,14 0,34 1,68 2,97 4,46
(WT) 4,51 6,22 5,83 6,50 3,30 2,94 5,93 0,56 -3,25 -0,07 0,13 1,38 2,55 3,82
(CONS) – consumul populatiei (GBORR) – deficit bugetar
(GDPE) – PIB calculate prin met. Cheltuielilor (GDPFC) – PIB la costul factorilor
(I) – investirii (L) – ocuparea fortei de munca
(LLN) – ocuparea in sectorul N (ON) – ocuparea in sectorul T
(M) – importuri (ON) – output in sectorul N
(OT) – output in sectorul T (PGDPE) – deflator PIB
(ULCN ) – cost unitar al fortei de munca in N (ULCT) – cost unitar al fortei de munca
in T
(UR) – rata somajului (WN) – salariu mediu in N
(WT) – salariu mediu in T
31
Reg. Conv.Ob. convergenţă Total Ob. competitiv
reg.
Ob.
Coop. terit.
Total obiective
F. coez. Ef. Stat şi
ultrap.
Belgia 0 - 892 892 502 235 1.628
Danemarca 0 - 0 0 406 77 483
Germania 12.196 - 5.694 17.890 8.879 1.664 28.433
Grecia 13.061 5.381 6.458 24.901 687 1.282 26.870
Spania 21.734 9.227 3.623 34.584 9.966 2.032 46.582
Franţa 3.603 - 485 4.088 10.899 896 15.883
Irlanda 0 - 0 0 539 190 729
Italia 19.553 - 988 20.541 6.054 362 27.557
Luxemburg 0 - 0 0 50 16 65
Olanda 0 - 0 0 1.241 788 2.029
Austria 0 - 0 0 1.025 413 1.438
Portugalia 18.329 5.381 545 24.255 1.299 980 26.444
Finlanda 0 - 0 0 1.388 291 1.679
Suedia 0 - 0 0 1.004 348 1.352
Marea Britanie459 - 3.367 3.826 7.965 817 12.609
Nelocalizat 0 - 0 0 0 106 106
TOTAL UE-1588.934 19.898 22.054 130.977 51.904 11.006 193.887
Cipru 0 196 0 196 227 20 444
Cehia 6.159 3.414 0 9.574 419 321 10.314
Estonia 1.515 1.128 0 2.643 0 50 2.692
Ungariu 8.208 4.069 0 12.277 961 321 13.559
Lituania 3.651 2.214 0 5.865 0 105 5.970
Letonia 2.548 1.878 0 4.426 0 71 4.497
Malta 0 82 129 212 0 11 223
Polonia 34.367 15.317 0 49.684 0 1.033 50.715
Slovenia 1.042 694 0 1.735 0 111 1.846
Slovacia 4.334 2.092 0 6.427 261 194 6.882
32
TOTAL 10 61.824 31.086 129 93.039 1.869 2.236 97.144
TOTAL UE-25150.758 51.075 22.183 244.016 53.773 13.242 291.031
Bulgaria 7.075 3.292 0 10.367 0 0 10.367
România 20.035 9.323 0 29.358 0 0 29.358
TOTAL 2 27.109 12.616 0 39.725 0 0 39.725
TOTAL UE-27177.867 63.690 22.183 263.741 53.773 13.242 330.756
Tabel 4: Estimarea repartizării fondurilor structurale şi de coeziune pe ţări.
Limita 4% PIBTotal ob. lim. 4%
PIB
Media anuală
%PIB
Diferenţa
Perioada 2000-2006
Mil. Euro
2004
% PIB
Belgia 99.294 1.628 0,07 -640 -0,05
Danemarca 68.986 483 0,03 -439 -0,04
Germania 719.117 28.433 0,16 -4.694 -0,06
Grecia 67.810 26.870 1,59 -824 -0,99
Spania 327.799 46.582 0,57 -15.974 -0,63
Franţa 575.362 15.883 0,11 -1.554 -0,05
Irlanda 59.762 729 0,05 -3.694 -0,43
Italia 482.088 27.557 0,23 -5.450 -0,13
Luxemburg 9.406 65 0,03 -36 -0,03
Olanda 145.330 2.029 0,06 -1.629 -0,06
Austria 80.823 1.438 0,07 -599 -0,06
Portugalia 49.061 26.444 2,16 1.112 -0,59
Finlanda 52.790 1.679 0,13 -647 -0,10
Suedia 101.697 1.352 0,05 -1.081 -0,07
Marea Britanie 638.240 12.609 0,08 -5.863 -0,08
Nelocalizat - 106 - - -
TOTAL UE-15 3.477.567 193.887 0,22 -42.012 -0,14
Cipru 4.732 444 0,38 331 0,08
Cehia 30.148 10.314 1,37 7.723 0,31
33
Estonia 3.912 2.692 2,75 2.005 0,32
Ungariu 30.655 13.559 1,77 10.390 0,47
Lituania 8.270 5.970 2,89 4.450 0,21
Letonia 4.749 4.497 3,79 3.344 0,30
Malta 1.549 223 0,58 135 -0,08
Polonia 77.270 50.717 2,63 38.064 0,46
Slovenia 9.886 1.846 0,75 1.395 0,19
Slovacia 12.076 6.882 2,28 5.146 0,57
TOTAL 10 183.247 97.144 2,12 72.982 0,42
TOTAL UE-25 3.660.814 291.031 0,32 30.970 -0,07
Bulgaria 8.092 8.092 4,00 8.092 4,00
România 22.476 22.476 4,00 22.476 4,00
TOTAL 2 30.568 30.568 4,00 30.568 4,00
TOTAL UE-27 3.691.382 321.599 0,35 61.538 -0,04
Tabel 5: Estimarea repartizării fondurilor structurale şi de coeziune pe ţări.
Tabel 6: Impactul macroeconomic al fondurilor structurale. Diferenţa procentuală între valorile
obţinute în scenariul „cu fonduri şi cel „fără fonduri” (%)
2207 2008 2009 2010 2011 2012 2013
CONS (consumul populaţiei) -0,03 1,29 2,30 3,90 6,42 8,02 8,76
GBORR (deficit bugetar fără
fonduri- % din PIB)
-4,0 -4,4 -5,6 -5,7 -4,8 -3,1 -2,8
GBORR (deficit bugetar cu
fonduri- % din PIB)
-2,2 -3,9 -1,9 -4,9 -3,4 -3,1 -3,0
GDPE ( PIB calculat prin metoda
cheltuielilor)
3,67 3,49 4,90 8,15 13,44 19,91 14,73
34
GDPFC (PIB la costul factorilor) 3,51 3,93 5,21 8,70 14,33 14,54 15,23
I (investiţii) 13,15 18,18 21,82 27,61 33,52 30,71 28,37
L (ocuparea forţei de muncă) -0,28 -0,62 -0,93 -0,52 0,19 0,85 1,72
LLN (ocuparea în sectorul N) -0,53 2,96 6,42 11,07 16,22 14,70 13,86
LT (ocuparea în sectorul T) 2,41 3,64 8,42 14,27 23,08 21,82 22,75
M (importuri) -0,20 6,20 6,18 6,49 8,67 7,94 5,66
X (exporturi) 0,65 0,51 0,29 0,15 0,88 1,75 2,34
ON (output în sectorul N) 3,96 4,63 5,10 9,18 14,54 14,12 13,54
OT (output în sectorul T) 4,21 4,32 7,45 11,92 20,90 21,43 23,61
PGDPE (deflator PIB) -3,54 -2,53 -2,03 -2,53 -3,96 -4,55 -7,64
ULCN (cost unitar al fortei de
munca in N)
1,05 10,24 6,75 3,12 4,34 0,63 -4,65
ULCT (cost unitar al fortei de
munca in T)
3,33 10,81 6,92 3,51 4,83 1,48 -3,44
UR (rata şomajului) -37,38 -30,2 -37,5 -39,8 -51,4 -54,1 -53,9
WN (salariu mediu în N) 7,89 10,10 6,58 2,17 3,78 1,91 -2,86
WT (salariu mediu în T) 7,31 9,48 6,48 9,87 3,27 1,48 -3,07
Capitolul 5:Dezvoltarea proiectelor de fonduri la nivelul institutiei
dumneavoastra.Identificati si prezentati pe scurt un astfel de proiect derulat de institutia
dumneavoastra sau schitati o propunere de proiect care sa se inscrie in misiunea institutiei
dumneavoastra :
Proiecte cu finanţare internaţională
35
Primăria municipiului Slatina are în portofoliu un număr de 18 proiecte cu finanţare europeană.
Programele prin care se acordă finanţarea din fonduri structurale sunt:
Programul Operaţional Regional:
Axa 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere
Domeniul Major de Intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul Centre urbane
Număr proiecte: 13
Stadiu actual: contractare (6) / precontractare (7)
Toate proiectele au fost aprobate pentru finanţare nerambursabilă, urmând a se semna contractul de finanţare.
Valoarea totală a proiectelor: 142.325.819,90 lei
Valoarea finanţării nerambursabile: 103.414.795,07 lei
Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 28.789.948,01 lei
Cele 13 proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Slatina. Acest plan îşi
propune identificarea de pârghii pentru îndeplinirea priorităţilor strategice de dezvoltare identificate şi
enunţate în Strategia de Dezvoltare Durabilă 2008-2015.
Obiectivul general al PIDU Slatina este de a dezvolta municipiul Slatina, cu efect direct de antrenare a
investiţiilor şi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice a zonei de intervenţie prin creşterea
competitivităţii şi atractivitţii municipiului şi prin generarea unui efect de angrenare şi îmbunătăţire a vieţii
rezidenţilor.
Obiectivele specifice ale PIDU Slatina urmăresc dezvoltarea zonei de intervenţie urbană prin reabilitarea
infrastructurii publice de transport şi utilităşi, sporirea atractivităţii economice pentru antrenarea de noi
investiţii, îmbunătăţirea ofertei culturale prin reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi creşterea securităţii
36
locuitorilor pentru o viaţă mai bună şi mai sigură.
Proiecte individuale:
1. Reabilitare Centru Istoric, străzile Lipscani şi M. Eminescu
2. Sistem de supraveghere video centru istoric şi zone principale de interes public şi social
3. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal şi mobilier urban adiacent străzilor Sergent Major
Dorobanţu Constantin, Basarabilor, Centura Basarabilor şi Arcului
4. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Tunari, Ec. Teodoroiu,
Artileriei şi A. I. Cuza (sistematizare pe verticală Cartier Tunari, străzile Tunari, Ecaterina Teodoroiu, Artileriei,
A. I. Cuza)
5. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, a mobilierului urban – zona străzii Cornişei –
Spital
6. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Cireaşov, Prelungirea Tunari,
A. I. Cuza (sistematizare pe verticală cartier cuprins între S.C. Minatex, str. Crişan şi S.C. Comrem)
7. Amenajare zona Nicolae Iorga
8. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban – zona străzilor Arcului, Mânăstirii,
Constantin Brâncoveanu (sistematizare pe verticală Cartier Arcului, străzile Mânăstirii, Constantin Brâncoveanu)
9. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban adiacent străzilor Unirii, Libertăţii,
Crişan (sistematizare pe verticală cartier Unirii, Str. Libertăţii, Crişan)
10. Reabilitare ansamblu de străzi zona Strehareţi şi Nicolae Bălcescu
11. Reabilitare ansamblu străzi str. Basarabilor, Banului, Mânăstirii, Milcovului, Poenii, Cuza Vodă
(reabilitare inel secundar str. Basarabilor - str. Banului - str. Cuza Vodă - str. Poenii)
12. Reabilitare străzi zona Colegiului Agricol Carol I şi reabilitare zona Colegiului Naţional Agricol I -
Mânăstirea Strehareţi (reabilitare străzi Colegiul Agricol Carol I)
13. Reabilitare zonă prin amenajare pod Sărăceşti
Axa 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
Domeniul Major de Intervenţie 3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă
37
Număr proiecte: 2
Stadiu actual: contractare (1)/ precontractare (1)
Valoarea totală a proiectelor: 15.441.151,73 lei
Valoarea finanţării nerambursabile: 12.104.181,64 lei
Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 871.576,12 lei
Proiecte:
1. Reabilitare şi extindere clădiri - Colegiul Naţional Agricol "Carol I" din municipiul Slatina, judeţul Olt
2. Reabilitare şi extindere clădiri şi reţea de canalizare - Liceul cu program sportiv, municipiul Slatina,
judeţul Olt
Axa 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
Domeniul Major de Intervenţie 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru
valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice
Număr proiecte: 1
Denumire proiect: Amenajare club nautic şi de agrement "Plaja Olt" - Municipiul Slatina
Stadiu actual: precontractare (verificare tehnică)
Valoarea totală a proiectului: 34.669.195,59 lei
Valoarea finanţării nerambursabile: 10.171.783,34 lei
Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 19.026.694,99 lei
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice:
Axa 4. Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor
38
climatice
Domeniul Major de Intervenţie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea
energiei verzi
Număr proiecte: 1
Denumire proiect: Centrală fotovoltaică de producere a energiei electrice din conversia energiei solare în
municipiul Slatina
Stadiu actual: evaluare tehnico-financiară
Valoarea totală a proiectului: 45.741.079,97 lei
Valoarea finanţării nerambursabile: 35.705.471,23 lei
Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 10.035.608,74 lei
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane:
Axa 3. Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
Domeniul Major de Intervenţie 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale - "Fii întreprinzător"
Număr proiecte: 1
Denumire proiect: Antreprenoriat şi inovaţie pentru dezvoltare locală: I-LeAD
Stadiu actual: implementare
Proiecte cu finanţare internaţională
Primăria municipiului Slatina are în portofoliu un număr de 18 proiecte cu finanţare europeană.
Programele prin care se acordă finanţarea din fonduri structurale sunt:
39
Programul Operaţional Regional:
Axa 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere
Domeniul Major de Intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul Centre urbane
Număr proiecte: 13
Stadiu actual: contractare (6) / precontractare (7)
Toate proiectele au fost aprobate pentru finanţare nerambursabilă, urmând a se semna contractul de finanţare.
Valoarea totală a proiectelor: 142.325.819,90 lei
Valoarea finanţării nerambursabile: 103.414.795,07 lei
Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 28.789.948,01 lei
Cele 13 proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Slatina. Acest plan îşi
propune identificarea de pârghii pentru îndeplinirea priorităţilor strategice de dezvoltare identificate şi enunţate
în Strategia de Dezvoltare Durabilă 2008-2015.
Obiectivul general al PIDU Slatina este de a dezvolta municipiul Slatina, cu efect direct de antrenare a
investiţiilor şi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice a zonei de intervenţie prin creşterea competitivităţii şi
atractivitţii municipiului şi prin generarea unui efect de angrenare şi îmbunătăţire a vieţii rezidenţilor.
Obiectivele specifice ale PIDU Slatina urmăresc dezvoltarea zonei de intervenţie urbană prin reabilitarea
infrastructurii publice de transport şi utilităşi, sporirea atractivităţii economice pentru antrenarea de noi investiţii,
îmbunătăţirea ofertei culturale prin reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi creşterea securităţii locuitorilor pentru
o viaţă mai bună şi mai sigură.
Proiecte individuale:
14. Reabilitare Centru Istoric, străzile Lipscani şi M. Eminescu
40
15. Sistem de supraveghere video centru istoric şi zone principale de interes public şi social
16. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal şi mobilier urban adiacent străzilor Sergent Major
Dorobanţu Constantin, Basarabilor, Centura Basarabilor şi Arcului
17. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Tunari, Ec. Teodoroiu,
Artileriei şi A. I. Cuza (sistematizare pe verticală Cartier Tunari, străzile Tunari, Ecaterina Teodoroiu, Artileriei,
A. I. Cuza)
18. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, a mobilierului urban – zona străzii Cornişei –
Spital
19. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Cireaşov, Prelungirea Tunari,
A. I. Cuza (sistematizare pe verticală cartier cuprins între S.C. Minatex, str. Crişan şi S.C. Comrem)
20. Amenajare zona Nicolae Iorga
21. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban – zona străzilor Arcului, Mânăstirii,
Constantin Brâncoveanu (sistematizare pe verticală Cartier Arcului, străzile Mânăstirii, Constantin Brâncoveanu)
22. Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban adiacent străzilor Unirii, Libertăţii,
Crişan (sistematizare pe verticală cartier Unirii, Str. Libertăţii, Crişan)
23. Reabilitare ansamblu de străzi zona Strehareţi şi Nicolae Bălcescu
24. Reabilitare ansamblu străzi str. Basarabilor, Banului, Mânăstirii, Milcovului, Poenii, Cuza Vodă
(reabilitare inel secundar str. Basarabilor - str. Banului - str. Cuza Vodă - str. Poenii)
25. Reabilitare străzi zona Colegiului Agricol Carol I şi reabilitare zona Colegiului Naţional Agricol I -
Mânăstirea Strehareţi (reabilitare străzi Colegiul Agricol Carol I)
26. Reabilitare zonă prin amenajare pod Sărăceşti
Axa 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale
Domeniul Major de Intervenţie 3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii
educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă
Număr proiecte: 2
Stadiu actual: contractare (1)/ precontractare (1)
Valoarea totală a proiectelor: 15.441.151,73 lei
41
Valoarea finanţării nerambursabile: 12.104.181,64 lei
Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 871.576,12 lei
Proiecte:
3. Reabilitare şi extindere clădiri - Colegiul Naţional Agricol "Carol I" din municipiul Slatina, judeţul Olt
4. Reabilitare şi extindere clădiri şi reţea de canalizare - Liceul cu program sportiv, municipiul Slatina,
judeţul Olt
Axa 5. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
Domeniul Major de Intervenţie 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru
valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice
Număr proiecte: 1
Denumire proiect: Amenajare club nautic şi de agrement "Plaja Olt" - Municipiul Slatina
Stadiu actual: precontractare (verificare tehnică)
Valoarea totală a proiectului: 34.669.195,59 lei
Valoarea finanţării nerambursabile: 10.171.783,34 lei
Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 19.026.694,99 lei
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice:
Axa 4. Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice
Domeniul Major de Intervenţie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei
verzi
42
Număr proiecte: 1
Denumire proiect: Centrală fotovoltaică de producere a energiei electrice din conversia energiei solare în
municipiul Slatina
Stadiu actual: evaluare tehnico-financiară
Valoarea totală a proiectului: 45.741.079,97 lei
Valoarea finanţării nerambursabile: 35.705.471,23 lei
Valoarea contribuţiei Consiliului Local: 10.035.608,74 lei
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane:
Axa 3. Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor
Domeniul Major de Intervenţie 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale - "Fii întreprinzător"
Număr proiecte: 1
Denumire proiect: Antreprenoriat şi inovaţie pentru dezvoltare locală: I-LeAD
Stadiu actual: implementare
Titlul proiectului 1: Sistem de supraveghere video Centru Istoric şi zone principale de interes
public şi social.
Solicitant: Consiliul Local al municipiului Slatina ;
Parteneri:-
Programul: Programul Operaţional Regional;
Axa şi Domeniul Major de Intervenţie:
1. „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” DMI
1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Sub-domeniul: Centre urbane
43
Valoarea totală a proiectului: 1.487.255,58 lei ;
Valoarea finanţării nerambursabile: 985.184,28 lei ;
Valoarea contribuţiei proprii: 502.071,30 lei ;
Obiectivul proiectului:
Obiectivul general al proiectului este creşterea calităţii vieţii locuitorilor municipiului Slatina şi
îmbunătăţirea infrastructurii sociale prin implementarea unui sistem de supraveghere video a zonei
centrului istoric şi altor zone principale de interes public şi social ale Municipiului Slatina. Scopul
investiţiei este creşterea siguranţei în zonele vizate prin reducerea infracţionalităţii înregistrată (furturi
din autoturisme, locuinţe, societăţi comerciale; infracţiuni contra persoanelor şi patrimoniului).
Activităţile proiectului:
- montarea echipamentelor sistemului de supraveghere de la distanţă
- conectarea cu dispeceratul de supraveghere (din Str Speranţei, 1)
angajarea de personal specializat pentru perioada de operare (supraveghere şi întreţinere
echipamente)
Durata proiectului: 8 luni
Titlul proiectului:
Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Tunari, Ec.
Teodoroiu, Artileriei şi A.I. Cuza (Sistematizare pe verticală Cartier Tunari, străzile Tunari,
Ecaterina Teodoroiu, Artileriei, A.I.Cuza)
Solicitant:
Consiliul Local al municipiului Slatina
Parteneri:
-
Programul:
Programul Operaţional Regional
44
Axa şi Domeniul Major de Intervenţie:
1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, DMI
1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: centre urbane
Valoarea totală a proiectului:
15.852.077,87 lei
Valoarea finanţării nerambursabile:
12.111.897,51 lei
Valoarea contribuţiei proprii:
3.740.180,36 lei
Obiectivul proiectului:
Obiectivul specific al proiectului este reprezentat de reabilitarea zonei Cartierului Tunari – străzile /
aleile de acces (o parte dintre acestea fiind nenominalizate), adiacente străzilor Tunari, Ecaterina
Teodoroiu, Artileriei, A.I. Cuza: Drăgăneşti, Crizantemei, Garofiţei, Tunari, Mărăşti.
Activităţile proiectului:
-realizarea infrastructurii stradale;
-realizarea suprastructurii stradale;
- sistematizarea verticală a zonei aferente străzii, prin realizarea de trotuare şi spaţii de parcare, dar şi
asigurarea accesului la proprietăţi.
Durata proiectului:
10 luni
Titlul proiectului:
45
Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban str. Cireaşov,
Prelungirea Tunari, A.I.Cuza (sistematizare pe verticală cartier cuprins între S.C. Minatex, str.
Crişan şi S.C. Comrem)
Solicitant:
Consiliul Local al municipiului Slatina
Parteneri:
-
Programul:
Programul Operaţional Regional
Axa şi Domeniul Major de Intervenţie:
1 Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, DMI
1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: centre urbane
Valoarea totală a proiectului:13.508.171,66 lei
Valoarea finanţării nerambursabile: 10.334.320,65 lei
Valoarea contribuţiei proprii: 3.173.851,01 lei
Obiectivul proiectului:
Obiectivul general al proiectului este îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea accesibilităţii şi
atractivităţii prin reabilitarea infrastructurii urbane şi ameliorarea serviciilor urbane, aferente zonei
Cartierului Minatex – str. Cireaşov, Prelungirea Tunari, A.I. Cuza, Tunari şi General Aldea Aurel al
cărui beneficiar este PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SLATINA.
Activităţile proiectului:
-realizarea infrastructurii stradale: Prelungirea Tunari, Tunari, General Aldea Aurel;
-realizarea suprastructurii stradale;
- sistematizarea verticală a zonei aferente străzii, prin realizarea de trotuare şi spaţii de parcare, dar şi
asigurarea accesului la proprietăţi precum şi siguranţa circulaţiei.
46
Primăria Slatina îşi doreşte stoparea fenomenului de degradare al spaţiilor verzi, creşterea calităţii
peisajului, creşterea gradului de confort al populaţiei, înlăturarea aspectului neglijat şi neunitar al aleilor
ce deservesc spaţiile urbane, creşterea gradului de siguranţă rutieră şi nu în ultimul rând ameliorarea
calităţii factorilor de mediu.
Durata proiectului: 10luni
CONCLUZII
Fondurile Structurale sunt trei instrumente financiare la dispoziţia ţărilor adresate
sectoarelor specifice care au fost considerate relevante pentru dezvoltarea socială şi economică a
Uniunii Europene şi două fonduri complementare. Cele trei fonduri principale sunt: Fondul
European de Dezvoltare Regională (FEDR) – finanţează infrastructura, investiţii creatoare de noi
locuri de muncă, măsuri pentru dezvoltare locală, dezvoltarea IMM-urilor; Fondul Social European
(FSE) – orientat să cofinanţeze training şi măsuri privind înfiinţarea unor capacităţi şi sisteme care
urmăresc recrutarea şi ocuparea; Fondul de Coeziune – finanţează proiecte de infrastructură, şi cele
două fonduri complementare sunt: Fondul European pentru Pescuit (FEP) – include măsuri care
finanţează modernizarea industriei de pescuit în special acolo unde acest sector este afectat de
recesiune; Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – finanţează măsurile
pentru dezvoltare rurală.
1. Fondurile Structurale
Fondul Social European (FSE) contribuie la obiectivul de coeziune economică şi socială
fixat în articolul 158 al Tratatului CE, prin susţinerea politicilor şi priorităţilor care au ca scop să
aducă progresul printr-un grad de ocupare totală, să îmbunătăţească calitatea şi productivitatea
muncii şi să promoveze incluziunea socială şi coeziunea, împreună cu ideile şi recomandările
Strategiei Europene de Ocupare (EES).
În scopul atingerii acestui obiectiv, FSE trebuie să aibă în vedere trei provocări majore:
considerabilele disparităţi privind ocuparea, inegalităţile sociale, lipsa de calificare şi lipsa forţei de
muncă într-o Uniune lărgită; o viteză crescândă a restructurării economice şi sociale datorată
globalizării şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere; şi schimbări demografice, care au
rezultat scăderea şi îmbătrânirea forţei de muncă.
47
Fondul Social European va întări coeziunea economică şi socială prin sprijinirea politicilor
statelor membre care au ca scop atingerea ocupării totale, îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii
muncii şi promovează includerea socială şi reducerea disparităţilor de ocupare între regiuni. În
special, FSE va sprijini toate acţiunile în concordanţă cu liniile generale şi recomandările adoptate
în Strategia Europeană de Ocupare.
FSE va sprijini priorităţile Comunităţii privind nevoia de a consolida coeziunea socială, de a
întări competitivitatea şi de a promova creşterea economică. În special, se vor lua în considerare
obiectivele Comunităţii în domeniile includerii sociale, educaţiei şi training-ului şi egalităţii între
bărbaţi şi femei.
Scopul asistenţei
1. În cadrul convergenţei şi a competitivităţii regionale şi obiectivelor de ocupare, FSE va
suporta acţiuni în funcţie de următoarele priorităţi:
a) creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor;
b) intensificarea accesului la angajare a celor care caută locuri de muncă şi a oamenilor
inactivi, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii profesionale şi creşterea participării la piaţa
muncii a femeilor şi imigranţilor;
c) întărirea incluziunii sociale a oamenilor dezavantajaţi şi combaterea discriminării;
d) mobilizarea pentru reforme în domeniile ocupării forţei de muncă şi incluziunii, în mod
special prin promovarea dezvoltării parteneriatelor şi pactelor în reţelele de acţionari importanţi la
nivel naţional, regional şi local.
2. În cadrul obiectivului de convergenţă FSE va sprijini, de asemenea, acţiuni în concordanţă
cu următoarele priorităţi:
a) Creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capital uman;
b) Întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei administraţiilor publice şi a serviciilor
publice la nivel naţional, regional şi local pentru a pune în aplicare reforme şi o bună administrare
în special în domeniile economic, ocupare, social, mediu şi juridic.
3. În implementarea obiectivelor şi priorităţilor, FSE va sprijini promovarea şi desfăşurarea
activităţilor inovative şi a cooperării transnaţionale şi interregionale în special prin difuzarea
informaţiei, experienţei, rezultatelor şi bunelor practici, şi prin dezvoltarea căilor complementare şi
coordonate sau acţiunilor comune.
48
4. În implementarea priorităţii de incluziune socială, finanţarea de la FSE a acţiunilor cu
scopul Regularizării (CE) poate creşte la maximum 10% din prioritatea axei implicate.
Statele membre şi autorităţile de conducere se vor asigura că acţiunea suportată de FSE este
consistentă şi în concordanţă cu implementarea Strategiei Europene de Ocupare.
În cadrul programelor operaţionale, resursele vor fi direcţionate către cele mai importante
necesităţi şi focalizate spre acele zone ale politicilor unde suportul FSE poate aduce un efect
semnificativ în vederea atingerii obiectivelor programului. Pentru maximizarea eficienţei
suportului FSE, planurile operaţionale vor lua în considerare în special regiuni şi localităţi care se
confruntă cu problemele cele mai grave, inclusiv concedieri în mediul urban şi rural în declin şi
zone dependente de pescuit.
Fondul de Coeziune reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii
Europene, prin care se finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport
transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile, precum şi proiecte care vizează
îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban,
dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.
Crearea şi scopul Fondului de Coziune:
• Un Fond de Coeziune (denumit în continuare: Fondul) este în acest fel creat cu scopul de a
face mai pronunţată coeziunea economică, socială şi teritorială a Comunităţii cu interesul de a
promova dezvoltarea durabilă.
• Fondul va contribui la finanţarea programelor care susţin obiectivele stabilite în Tratat.
• Fondul este guvernat de prevederile Regulamentului (CE). Regulamentul (CE) cuprinde
prevederile generale pentru funcţionarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune pentru perioada
2007-2013. Se evidenţiază că Fondul de Coeziune contribuie la convergenţa celor mai puţin
dezvoltate state membre şi regiuni prin participare financiară în programe operaţionale ale acestui
obiectiv de convergenţă.
În cadrul reformei sistemului de implementare a politicii de coeziune, intervenţiile Fondului
de Coeziune sunt integrate în programul multianual al Fondurilor Structurale, care include
proiectele majore.
Reforma a fost anunţată în al treilea raport de coeziune, care a fost adoptat de Comisie în
februarie 2004. Odată cu menţinerea principiilor fundamentale care subliniază valoarea acestei
politici (program multianual, parteneriat, evaluare, management împărţit), aceasta reformă aduce
49
un echilibru între o componenţă strategică accentuată şi o simplificare a sistemului de
implementare. Simplificarea a avut loc în special prin reducerea numărului de fonduri, programare
simplificată, o clarificare a rolurilor Comisiei şi statelor membre în termeni de management
financiar şi control, şi prin adaptarea modalităţilor de implementare pentru a reflecta intensitatea
contribuţiei comunităţii.
În domeniul reţelelor de transport transeuropene, acţiuni finanţate de Fondul de Coeziune,
trebuie urmărite liniile de bază pentru aceste reţele, care au fost adoptate de Consiliu în decizia
revizuită (CE) nr. 1692/96. în domeniul mediului, Fondul de Coeziune contribuie la atingerea
obiectivelor politicii Uniunii evidenţiate la articolul 174 al tratatului.
O extindere a domeniilor de intervenţie este justificată de accesul noilor state membre la 1
mai 2004, toate fiind eligibile pentru Fondul de Coeziune, şi care se confruntă cu noi şi importante
nevoi financiare.
Astfel Fondul de Coeziune poate, de asemenea, să finanţeze acţiuni care să susţină
dezvoltarea durabilă, unde acestea au o dimensiune referitoare la mediu, precum eficienţa energiei
sau energia regenerabilă. Dincolo de reţelele de transport transeuropean, acesta permite, de
asemenea, finanţarea căilor ferate, căilor navigabile maritime şi transportul pe râuri, acţiunile
privind transportul multimodal şi interoperabilitatea lor, managementul traficului pe şosele şi
aerian, transportul urban ecologic şi transportul în comun. Această extindere a domeniului de
intervenţii este în acord cu prevederile corespunzătoare din tratat, şi este în concordanţă cu
priorităţile decise de Consiliul European la Lisabona (martie 2000) şi Gothenburg (iunie 2001).
Scopul acestei reglementări este să traseze sarcinile Fondului de Coeziune, şi modul său
specific de aplicare, în special privind condiţionarea asistenţei şi domeniile de intervenţie ale
Fondului.
Statele membre care beneficiază de Fondul de Coeziune trebuie să se conformeze condiţiilor
impuse în tratatul privind programele de convergenţă şi cele privind deficitele excesive pentru
statele membre care participă la uniunea economică şi monetară. Asistenţa Fondului de Coeziune
este condiţionată de respectarea acestor condiţii. Dacă Consiliul decide, pe baza propunerii
Comisiei, că un deficit excesiv există şi ca statul membru în cauză nu a acţionat în mod efectiv,
plata va fi suspendată în mod efectiv de la 1 ianuarie anul următor. Suspendarea încetează când
Consiliul decide, pe aceeaşi bază, ca statul membru în cauză a luat măsurile necesare care să
permită întoarcerea la situaţia care este în concordanţă cu Tratatul şi cu deciziile Consiliului.
50
Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) – Uniunea Europeană are puterea
unei pieţe interne a 27 de state membre care cuprind peste 200 de regiuni. Însă nu toţi europenii au
aceleaşi avantaje şi şanse de succes în termeni socioeconomici. Diferenţa este făcută de zona în
care locuiesc – dacă e o regiune prosperă sau săracă, o zona aflată în expansiune sau declin
economic, o zonă urbană sau rurală, la periferia UE sau în unul din centrele sale economice. Există
disparităţi semnificative între statele membre ale UE şi regiunile sale. Primele 10 cele mai
dinamice regiuni din UE au un produs naţional brut (PNB) de peste 5 ori mai mare decât ultimele
10 cele mai rămase în urmă regiuni din UE.
În acest conext, politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai importante şi
cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din faptul că, prin obiectivul său de
reducere a disparităţilor economice şi sociale existente între diversele regiuni ale Europei,
acţionează asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare.
Principalele domenii de finanţare ale Fondului European pentru Dezvoltare Regională
(FEDR) sunt:
• Cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare, antreprenoriat, inclusiv întărirea capacităţilor
de cercetare şi dezvoltare tehnologică şi integrarea acestora în Zona Europeană de cercetare.
• Societatea informaţională, inclusiv dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii electronice,
îmbunătăţirea accesului şi dezvoltarea serviciilor publice on-line.
• Mediu, inclusiv investiţii legate de furnizarea de apă şi managementul deşeurilor,
tratamentul apelor reziduale, calitatea aerului, prevenirea, controlul şi lupta împotriva secetei,
prevenţia şi controlul integrat al poluării.
• Prevenirea riscurilor, inclusiv dezvoltarea şi implementarea planurilor pentru prevenirea şi
lupta cu riscurile naturale şi tehnologice.
• Activităţi turistice, inclusiv promovarea valorilor naturale ca potenţial pentru dezvoltarea
unui turism durabil.
• Investiţii în cultură, inclusiv protecţia, promovarea şi prezervarea moştenirii culturale.
• Investiţii în transport.
• Investiţii în energie.
• Investiţii în educaţie, inclusiv training vocaţional.
• Investiţii în infrastructura de sănătate şi socială.
FEDR are în vedere două obiective:
51
• Obiectivul 1 - promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor cu dificultăţi.
Cuprinde regiunile corespondente nivelului doi din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale Statistice
(NUTS) al căror PIB/cap de locuitor este inferior nivelului de 75% din media comunitară.
El include, în afară de acestea, regiunile ultraperiferice, departamentele franceze de peste
mări ş.a. Comisia Europeană este responsabilă pentru definirea listei regiunilor cărora li se aplică
Obiectivul 1.
• Obiectivul 2 - Favorizarea reconversiei economice şi sociale a zonelor cu dificultăţi
structurale. Regiunile cărora li se aplică obiectivul 2 sunt zone care au probleme de reconversie
economică şi socială şi a căror populaţie şi suprafaţă sunt semnificative. Ele cuprind zone care se
află în faze de schimbări economice şi sociale în sectoarele industriale şi de servicii, zonele rurale
în declin, zonele urbane aflate în dificultate şi zonele dependente de pescuit care se găsesc într-o
situaţie de criză.
Principalul obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională este de a asigura
asistenţă financiară în scopul corectării principalelor decalaje între nivelurile de dezvoltare a
diferitelor regiuni. Măsurile admisibile pentru intervenţia FEDR sunt adaptate la obiectivele şi
priorităţile politicii de coeziune, astfel:
- Investiţii în infrastructură. Intervenţiile prin acest fond sunt concentrate pe creşterea
potenţialului economic, dezvoltare, adaptarea structurală şi la crearea şi menţinerea de locuri de
muncă durabile în regiunile selectate pentru Obiectivul 1. Totodată include şi investiţii care
contribuie la crearea şi dezvoltarea reţelelor transeuropene în sectoarele transporturilor,
telecomunicaţiilor şi energiei, ţinând cont de necesitatea de interconectare a regiunilor centrale ale
comunităţii cu cele care prezintă dezavantaje structurale, care derivă din poziţia insulară, lipsa
căilor de acces şi situarea la periferie. În regiunile sau zonele care intră în
Obiectivele 1 şi 2, FEDR poate participa la finanţarea investiţiilor în domeniul infrastructurii
zonelor industriale în declin, renovarea zonelor urbane degradate, precum şi relansarea şi
integrarea zonelor rurale şi a celor dependente de pescuit. În acelaşi timp sunt finanţate activităţile
creatoare de locuri de muncă, inclusiv cele care vizează conectarea infrastructurilor de comunicare
şi de altă natură.
- Dezvoltarea potenţialului intern prin iniţiative de dezvoltare locală şi ocuparea forţei de
muncă, precum şi susţinerea activităţilor întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul
52
stimulentelor acordate pentru crearea de noi locuri de muncă (cu excepţia măsurilor finanţate de
Fondul Social European).
Altfel spus, FEDR susţine în particular următoarele sectoare:
• mediul productiv, în special pentru dezvoltarea competitivităţii şi investiţiilor durabile ale
întreprinderilor mici şi mijlocii, şi pentru creşterea capacităţii de atracţie a regiunilor prin
intermediul potenţialului infrastructurii lor;
• cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în scopul favorizării dezvoltării de noi tehnologii;
• dezvoltarea societăţii informaţionale;
• dezvoltarea turismului şi a investiţiilor în patrimoniul cultural, inclusiv protecţia acestuia şi
a celui natural, cu condiţia de a crea locuri de muncă;
• protecţia şi ameliorarea mediului ţinând cont de principiul precauţiei şi acţiunile preventive
în sprijinul dezvoltării economice, utilizării depline şi eficace a energiei şi dezvoltarea surselor de
energie regenerabile;
• susţinerea egalităţii şanselor între bărbaţi şi femei prin crearea de întreprinderi şi
infrastructură de servicii care să faciliteze concilierea dintre viaţa de familie şi cea profesională.
2. Mecanismul derulării fondurilor structurale
După ce sunt definitivate Programele Operaţionale, ministerele au obligaţia să prezinte
Comisiei Europene şi MFP „programul complement”, unde primele vor fi detaliate. Apoi, se va
elabora ghidul solicitantului, asemănător celor din programele Phare. Aici se vor descrie cerinţele,
cum trebuie să se pregătească, ce documente sunt necesare. Dacă programele Phare şi programele
de preaderare au fost dedicate pregătirii pentru regulile europene, fondurile structurale şi de
coeziune au scopul de reduce diferenţele de dezvoltare în plan social şi economic între regiuni şi
între statele membre UE.
Până în acest moment, prin programele Phare, beneficiarii au fost obişnuiţi cu alocarea sau
implementarea proporţională. A fost un avans, apoi alte plăţi intermediare, aşadar beneficiarul a
avut fonduri suficiente pentru a derula activităţile propuse în proiect. Acum, beneficiarul va primi
o plată în avans, după care, pe propria cheltuială, va realiza activităţi, plăţi, după care cu facturile
va solicita decontări.
Regulile sunt extrem de dure. Avem celebra regulă „n+2”: proiectele trebuie contractate,
finalizate, implementate şi plăţile efectuate în doi ani de la acordarea finanţării. Dacă un segment
de autostradă nu este finalizat în timp, pot apărea blocaje, chiar şi procese, iar partea română,
53
autoritatea responsabilă, va trebui să finanţeze ce a rămas de la bugetul de stat, adică în loc să fie
folosite fondurile europene, vom plăti de la buget.
Oportunităţi vor fi în special pentru mediul privat. Implementarea acestor fonduri se face în
mod absolut cu contribuţia sectorului privat. Niciun proiect nu va fi implementat de către stat, totul
se va face pe baza unor licitaţii. Sectorul privat va avea o contribuţie decisivă, cu toate
componentele lui: IMM din producţie, furnizori de servicii, furnizori de bunuri şi echipamente,
ONG-uri, ca furnizoare de servicii şi expertiză. Experienţa statelor deja integrate. Putem învăţa din
problemele recente pe care le-au întâmpinat noile state membre. Fondurile UE au dat bătăi de cap
atât beneficiarilor, cât şi instituţiilor. Multe din proiecte au fost de o calitate îndoielnică, nu foarte
bine realizate. Instituţiile au avut probleme deosebite în evaluarea proiectelor şi stabilirea listei
finale. Este un proces care trebuie gestionat într-un timp scurt. Au fost identificate dificultăţi în
semnarea contractelor şi efectuarea primelor plăţi, cele de avans.
Ce măsuri a luat România concret, pentru a evita aceste probleme, până acum? A fost
introdus un program special de asistenţă pentru instituţii. Legislaţia comunitară se schimbă. De la
an la an apare o nouă decizie, un nou regulament. Termenele date pentru adaptarea instituţiilor au
fost foarte scurte. Inerţia este foarte mare. Pentru a sprijini instituţiile să se pregătească, este nevoie
să existe un sprijin financiar.
Controlul gestionării fondurilor va fi o adevărată aventură pentru instituţiile din România. O
marjă de 1% de proiecte cu probleme este considerată „normală”. Pentru a nu „sări” de acest
procent, a fost pus la punct un sistem complex, care, de sperat, va funcţiona. În toate ţările membre
sunt probleme în derularea proiectelor, cu siguranţă vor fi şi în România. Singura noastră grijă
trebuie să fie menţinerea sub control a problemelor. Un management performant al fondurilor
structurale indică între 0,5 şi 1% procentul de proiecte cu probleme. Este o rată acceptată de
majoritatea statelor membre.
Sunt trei niveluri de control financiar care se execută de diferite instituţii. Nivelul de vârf se
va regăsi între MFP şi Autoritatea de Audit, un organism înfiinţat pe lângă Curtea de Conturi,
independent. A fost creat în acest scop, inclusiv pentru a realiza închiderile de program –
certificarea că plăţile au fost realizate în conformitate cu acordul de finanţare, contractele şi
celelalte documente care au stat la baza realizării proiectelor. Fără să-şi dea seama, un beneficiar
final va avea între trei şi cinci instituţii care vor verifica corectitudinea utilizării fondurilor.
54
Următoarele aspecte vor fi monitorizate: înregistrarea documentelor, a facturilor, modul în
care instituţiile gestionează proiectele, totul va fi verificat de autorităţi. Va exista un sistem
informatic unic, dedicat gestionării acestor fonduri structurale, care deja este finalizat. Acesta va
conecta MFP direct la Comisia Europeană. Toate autorităţile vor putea urmări neregulile şi chiar
fraudele astfel încât va fi foarte uşor identificat beneficiarul cu probleme.
Atribuţiile Agenţiilor de Dezvoltare Regională în ceea ce priveşte gestionarea Programul
Operaţional Regional (POR).
Agenţiile pentru Dezvoltare Regională, în calitate de organisme intermediare, vor prelua
unele atribuţii privind gestionarea fondurilor alocate prin Programul Operaţional Regional, la nivel
regional, iar Ministerul Integrării Europene, ca autoritate de management, va asigura monitorizarea
şi controlul atribuţiilor delegate, în vederea implementării programului.
Acordul-cadru reprezintă documentul încheiat între Ministerul Integrării Europene (MIE), în
calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional, şi Agenţia pentru
Dezvoltare Regională (ADR), în calitate de organism intermediar, care stabileşte cadrul general de
implementare a Programului Operaţional Regional 2007– 2013 în România, la nivel regional.
Acest acord prezintă responsabilităţile şi atribuţiile Autorităţii de Management (AM) şi a
Organismelor Intermediare (OI), în vederea implementării Programului Operaţional Regional şi va
fi încheiat pentru o perioada de 10 ani, care va acoperi perioada de implementare a programului,
până la închiderea oficială a acestuia.
Se vor delega o serie de atribuţii către nivelul regional, cu un impact major asupra absorbţiei
fondurilor structurale în regiunile de dezvoltare din România. Printre principalele atribuţii
delegate se numără: informare, publicitate şi help-desk (punct de informare şi sprijin pentru
solicitanţi şi beneficiari); dezvoltarea portofoliului de proiecte; participarea în procesul de evaluare
şi selecţie a proiectelor, semnarea contractelor cu beneficiarii; monitorizarea, şi verificarea
implementării proiectelor finanţate prin POR 2007-2013.
Programele Operaţionale (PO) reprezintă o detaliere sectorială a investiţiilor de efectuat în
diferite domenii. Acestea trebuie pregătite, finalizate de un minister sau instituţie publică
responsabilă cu elaborarea mai multor politici. Programele şi instituţiile responsabile: Pentru
resurse umane, ministerul responsabil este MMSSF. Programul Operaţional Regional, coordonat
de MIE, va fi implementat efectiv prin ADR.
55
Programul dedicat transporturilor, implementat de către ministerul de resort, cu ajutorul
instituţiilor specializate: CFR, Agenţia Naţională a Drumurilor etc. Un alt PO este dedicat
protecţiei mediului şi este gestionat de Ministerul Mediului. Unul din cele mai importante PO, de
Competitivitate, va fi gestionat de MEC. Va mai exista un program dedicat asistenţei tehnice,
pregătirii instituţionale, gestionat de MFP.
Acesta a fost necesar din cauza dificultăţilor semnalate în celelalte state membre. Din acelaşi
motiv, va mai exista un program dedicat instituţiilor statului, pentru ca acestea să ajungă să
funcţioneze similar celorlalte state membre.
BIBLIOGRAFIE
Albu Cornel, Andreescu Eugen, Carata Viorel - Piata comuna si perspectiva anului 2007,
Bucuresti, 2005.
Alexandrescu Gr., Popa V. - Posibile arhitecturi institutionale europene, Editura
Universitatii Nationale de Aparare, Bucuresti, 2004.
Andresan-Grigoriu Beatrice, Stefan Tudorel - Drept comunitar, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2007.
Anghel M. Ion - Personalitatea juridica si competentele Comunitatilor Europene / Uniunii
Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007.
Arvatu Cristina, Ionescu Daniela, Lucinescu Ioan Codrut, Cinca Sanda, Luca Ruxandra,
Campean Calin - Romania si Uniunea Europeana. Cronologie istorica, Editura Institutului de
Stiinte Politice si Relatii Internationale, Bucuresti, 2004.
Avram Cezar, Radu Roxana, Gaicu Laura - Uniunea Europeana. Trecut si prezent, Editura
Universitaria, Craiova, 2006.
Avram Cezar, Radu Roxana, Pirvu Gheorghe, Gruescu Ramona - Romania si exigentele
integrarii europene, Editura Alma, Craiova, 2007.
Avram Ion - Uniunea Europeana si aderarea Romaniei, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001.
Baluta Oana, Balan Catalin - Justitie si Afaceri Interne, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.
Barbulescu Iordan Gheorghe - De la Comunitatile Europene la Uniunea Europeana, Editura
Trei, Bucuresti, 2001.
56
Barbulescu Iordan Gheorghe - UE de la national la federal, Editura Tritonic, Bucuresti,
2005.
Barbulescu Iordan Gheorghe - UE de la economic la politic, Editura Tritonic, Bucuresti,
2005.
Barbulescu Iordan Gheorghe - Politicile extinderii, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.
Barbulescu Iordan Gheorghe - Sistemul institutional, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.
Badescu Ilie (coord.)- Geopolitca integrarii europene, Editura Universitatii din Bucuresti,
Bucuresti, 2003.
Bârsan Corneliu - Drept institutional comunitar, note de curs predate în anul de învatamânt
1993-1994 studentilor de la Facultatea de Drept, Bucuresti.
Bârsan Maria - Integrarea economica europeana, vol. I, „Introducere în teorie si practica”,
Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1995.
Bidilean Vidu - Uniunea Europeana: institutii, politici, activitate, Editura Agroprint,
Timisoara, 2000.
Birzea Cezar - Politicile si institutiile Uniunii Europene, Editura Corint, Bucuresti, 2001.
Blidaru Gheorghe, Florea Paul Tiberiu - Banca Europeana de Investitii. Promotorul
dezvoltarii Uniunii Europene, Editura Bibliotheca, Targoviste, 2006.
Booker Christopher, North Richard - Uniunea Europeana sau Marea amagire. Istoria secreta
a constructiei europene, Editura Antet, Filipestii de Targ, 2004.
Bukovski Vladimir - Uniunea Europeana... o noua URSS?, Editura Vremea, Bucuresti,
2006.
Busek Erhard, Werner Mikulitsch - Uniunea Europeana si drumul catre rasarit, Editura
Institutul European, Iasi, 2005.
Calin Razvan, Teodor Cristian - Politica de mediu, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.
Carp Radu - Proiectul politic european, de la valori la actiune comuna, Editura Universitatii
din Bucuresti, Bucuresti, 2006.
Cociuban Aristide - Extinderea Uniunii Europene si România, Editura Apimondia,
Bucuresti, 2002.
Cociuban Aristide - Piata unica europeana - cele patru libertati fundamentale, ESEN-2, IEM,
Bucuresti, 2002.
57
Coman Ramona, Dobre Anna-Maria (coord.) - Romania si integrarea europeana, Institutul
European, Iasi, 2005.
Constantinescu Mihai, Nicolae Serban, Amzulescu Marius - Parlamentele europene, Editura
Fundatiei România de Maine, Bucuresti, 2003.
Corbett Richard, Jacobs Francis, Shackleton Michael - Parlamentul European, Regia
Autonoma "Monitorul Oficial", Bucuresti, 2007.
Cracana Mihaela, Capatana Marcel - Libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor si
capitalurilor, Editura Tritonic, Bucuresti, 2007.
Daianu Daniel - Pariul Romaniei. Economia noastra: reforma si integrare, Editura
Compania, Bucuresti, 2004.
Daianu Daniel - Ce vom fi in Uniune. Pariul modernizarii Romaniei, Editura Polirom, Iasi,
2006.
Diaconu Nicoleta - Dreptul Uniunii Europene. Partea speciala. Politicile comunitare, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 2007.
Dinu Marin, Socol Cristian, Merinas Marius - Mecanisme de convergenta si coeziune,
Editura Economica, Bucuresti, 2005.
Dinu Marin, Socol Cristian, Niculescu Aura - Fundamentarea si coordonarea politicilor
economice in Uniunea Europeana, Editura Economica, Bucuresti, 2006.
Dobre Ana Maria, Coman Ramona (coord.) - Romania si integrarea europeana, Institutul
European, Iasi, 2005.
Dragos Dragos Cosmin- Uniunea Europeana. Instituii. Mecanisme, Editura All Beck,
Bucuresti, 2005
Fuerea Augustin - Manualul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006.
Gheorghe Carmen Adriana - Drept bancar european, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2008.
Ghica Luciana Alexandra - Romania si Uniunea Europeana, Editura Meronia, Bucuresti,
2006.
Gornig Gilbert, Rusu Ioana Eleonora - Dreptul Uniunii Europene, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2006;
Gyula Fabian, Mihu Nicolae, Veress Emod - Parlamentul European, Editura Wolters
Kluwer, Bucuresti, 2007.
58
Ignatoiu-Sora Manuela - Egalitate si nondiscriminare in jurisprudenta Curtii Europene de
Justitie, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2008.
Ionescu Claudia, Toderas Nicolae - Politica de dezvoltare regionala, Editura Tritonic,
Bucuresti, 2007.
Jinga Ion - Uniunea Europeana in cautarea viitorului. Studii europene, Editura C. H. Beck,
Bucuresti, 2008.
Jozon Monika - Raspunderea pentru produse defectuoase in Uniunea Europeana, Editura C.
H. Beck, Bucuresti, 2007.
Matusescu Constanta - Constructia europeana. Evolutia ideii de unitate europeana, Editura
Bibliotheca, Targoviste, 2007.
McGiffen P. Steven - Uniunea Europeana. Ghid critic, Regia Autonoma Monitorul Oficial,
Bucuresti, 2007.
Nita Ion - Economia tarilor membre ale Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti,
2007.
Popa Cristian - Justitita europeana. Dimensiuni, putere, perspective, Editura Concordia,
Arad, 2007.
Serban Radu - Romania in Uniunea Europeana, Editura Tribuna Economica, Bucuresti,
2007.
http://infoterra.mappm.ro/integrare/comp1/FEDER.htm
http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/
articleID_5828/Interviu-Din-2007-fonduri-UE-pentru-tot-ce-ti-treceprin-cap.html
http://www.adrnordest.ro
Pagina de Internet a Delegaţiei Comisiei Europene în România:
http://www.infoeuropa.ro
Pagina de Internet a Direcţiei Generale pentru Extindere a Comisiei
Europene: http://europa.eu.int/comm/enlargement/financial_assistance.htm;
Pagina de Internet a Ministerului Finanţelor Publice: http://www.mfinante.ro,
Site-l EuropeAid: http://europa.eu.int/comm/europeaid/index_en.htm,
Pagina de Internet a Agenţiei Naţionale Sapard: http://www.sapard.ro
59
60