Rolul bacteriilor I. Ce sunt bacteriile? Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice. Sunt raspandite in mii de speci, pe tot pamantul, in apa, in sol, in aerul atmosferic, pe organisme vii sau moarte (1 gram de sol contine circa 50-100 de milioane de bacterii). Aceasta raspandire extraordinara se datoreaza capacitatii bacteriilor de a se inmulti in timp foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, usurimii lor si adaptabilitatii lor la multiple feluri de nutritie, precum si a rezistentei mari la conditiile vitrege de trai. In marea majoritate a cazurilor ele sunt lipsite de clorofila. Aceste organisme joaca un rol foarte important in circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi descompunerea substantelor organice, pana la mineralizarea acestora. Marimea si forma bacteriilor: Dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor, fiind cuprinse intre 0,1 20 . Forma lor este variata, sferica, - numindu-se in acest caz, coci, in forma de bastonase purtand numele de bacterium, iar daca poarte cili se numesc bacili. Mai pot fi in forma de virgula vibrioni, sau rasuciti in spirala spirili. Cocii se pot grupa cate 2 (diplococi) , sau se inlantuiesc in forma unei salbe (streptococi), sau se dispun in forma unui ciorchine de strugure (stafilococi). Structura bacteriilor: Celulele bacteriilor au la exterior o membrana, iar in interior un continut protoplasmatic. Membrana este o formaiune strns legat de peretele celular, o formaiune fin, elastic, subire de 5-10 nm, alctuit din 3 straturi intercalate, straturile exterioare fiind mai dense decat cel interior. De multe ori in jurul celuluei sau a celulelor, citoplasma secreta o materie gelatinoasa, care inglobeaza bacteriile in colonii sau cenobii. Acest invelis gelatinos se numeste capsula, si poate avea marimea de 10-1000 de ori mai mare decat a bacteriei. Citoplasma este incolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate. In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natura albuminoida volutina, precum si picaturi de grasime. Inmultirea bacteriilor: Se face direct prin bipartitie. Bipatitia consta in aparitia unui perete transversal despartitor, formandu-se astfel 2 celule. Aparitia peretelui incepe prin formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul celulei. Viteza de diviziune este in functie de insusirile specifice bacteriei si de conditiile de mediu, ea variad intre cca 20 de minute si 2 ore. Pentru ilustrarea vitezei de diviziune, presupunand ca o bacterie de 1-2 microni se divide cu o viteza de 20-30 de minute, se obtin urmatoarele cifre: dupa 5 ore rezulta 1024 celule; dupa 15 ore 265 275 636 celule; dupa 70 de ore bacteriile pot de o masa in greutate de 1,4107 tone, adica de cateva ori mai mult decat greutatea organismelor vii pe suprafata pamantului.

II. Exemple de bacterii: 1. Arheobacterii: sunt organisme anaerobe (organisme care nu necesit oxigen), primitive, care populeaza habitate restrnse cu condiii extreme cum sunt apele termale, zona arctic, solurile sruroase i acide. Exemple: bacteriile metanogene care produc gaz metan i triesc n pturile profunde ale pmntului; bacteriile halofile care triesc n zonele bogate cu sruri. 2. Eubacteriile: cuprind bacteriile propriu-zise care populeaz o gama larg de habitate aerobe i anaerobe. Eubacteriile se mpart n: Bacterii de putrefacie Bacterii fixatoare de azot Bacterii de fermentaie Exemple: Vibrio cholerae, Escherichia coli. 3. Cyanobacteriile: - algele albastre-verzi sunt prezentate n toate mediile acvatice, pe sol umed sau pe stnci umede, n izvoare sau oriunde se afla umiditate persisten. n condiii de dezvoltare n masa apare fenomenul de ,,nflorire a apelor". n asemenea "infloririi" se intalnesc i algele albastre filamentoase din genurile Anabaena, Oscillatoria, Phormidium, Plactonema sau Lyngbya. - Cleiul pmntului (Nostoc commune) este o cianobacterie care se dezvolt pe sol umed, n locuri umbrite, precum i pe scoarta copacilor vechi, scorburoi. Cianobacteriile au organizare celulara tipic procariot. III. Bacterii folositoare: Biotehnologiile tradiionale sunt utilizate cu succes n industria alimentar. La baza lor se afl procesele de fermentaie descompunerea substanelor organice - n condiii aerobe sau anaerobe i formarea produselor intermediare (aceton). Diferite tipuri de microorganisme: drojdiile (fermentaia alcoolic),bacteriile lactice (fermentaia lactic) pot provoca procesul de fermentaie. Cacavalul se pregtete din lapte cu utilizarea bacteriilor speciale (uneori i a ciupercilor). Bacteriile intestinale "prietenoase" dintre (Acidophillus, Lactococcus, Lactobacillus) au un rol important in mentinerea sanatatii florei tubului digestiv, fiind esentiale pentru functionarea intregului organism. IV. Bacterii daunatoare: Bacteriile se nmulesc foarte repede n organismul uman i n alimente: n doar 9 ore, o bacterie d natere la alte 100 milioane de bacterii. Scarlatina - este cauzat de bacteria numita Streptococul beta-hemolitic din grupul A. Tuberculoza (TBC) infectie bacteriana acuta sau cronica care ataca prima oara plamanii dar mai poate afecta si rinichii, oasele, nodurile limfatice si creierul. Boala este cauzata de Mycobacterium tuberculosis o bacterie de lungime 2-4 micrometri.