Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe l/% an 12 cor., pe 1/ i an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 4 0 franci, pe * */2 an 20

franci, pe y 4 an 10 franci.

REDACŢI A,T I P O G R A F I A Ş l A D M I N I S T R A Ţ I A : B R A Ş O V , PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe y2 an 10 coroane, pe y4 an 5 coroane. Un număr 10 bani, Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Răspuns la o scrisoare.De I)r. Vaier Moldovan.

II.

In vieaţa de toate zilele multe sunt altfel de cum şi-le zugră­veşte fantasia tinerească.

Dar dacă cineva deja de pe băncile şcolilor şi-a învăluit su­fletul cu cele trei virtuţi despre cari a fost vorbă în articolul prim, adecă: dragoste de neam, cugetare idealistă şi credinţă optimistă în isbânda finală, pot tot veni ispi­tele şi năpastele vieţii. Ele vor rupe unele podoabe ale sufletului, dar nu vor putea altera fondul să­nătos al caracterului.

Mai ales dacă tineretul de cu vreme se va angaja la acţiunea mare de trezire şi luminare a po­porului.

Nici o altă şcoală în lume nu îţi înalţă mai mult moralul decât când însuţi fără vreun interes ma­terial, te angajezi să instruezi mas- sele fără carte.

In articolul meu „Vnarod“ am fost făcut numai o scurtă amintire despre aceasta măreaţă chemare a tinerimei când am zis între altele:

„In vacanţe sau după ispră- fdrea studiilor tinerimea să asal teze pe conducătorii oficiali ai in- âtituţiunilor noastre culturale ce­rând impetuos teren de validitareM.

In şirele ce urmează voi să tălmăcesc mai pe larg aceasta pro­poziţie a mea dând In conturele lui generale un quaşi program de muncă pentru cei-ce au la inimă soartea neamului nostru.

Are şi o oare-care actualitate acest program tocmai acum când peste câteva zile tinerimea noas­tră se va împrăştia pe la vetrele părinteşti.

înainte de toate se încep cu un negatívum. Se spun că în ce direcţie nu aştept o activitate dela tinerime.

Terenul acesta e cel politic în Înţelesul strâns al cuvântului.

Libertăţile publice din Ungaria încă nu stau aşa de bine ca să ţi poţi spune fără frică părerea, fără de-a te trezi cu nn proces după cap.

E de lipsă să fii sau cunos­cător de legi, seu cel puţin să ai la activ câţi-va ani de esperienţă, cari să te facă stăpân desăvârşit peste fie-care vorbă spusă şi mai ales peste urmările ei.

Apoi trebue să ţinem cont de faptul, că mai ales pe sate sunt o mulţime de „spiţlF cari abia apucă să scapi o vorbă din gură, ca să ţi-o sucească şi să te bage la năcaz.

De sine înţeles, că observările aceste nu se refer de loc la ches­tiuni, cari numai într-un înţeles mai larg se pot numi şi politice.

In decursul propagandei curat culturale nu odată trebue să atingi chestiile controversate ale originei şi trecutului neamului românesc. Trebue să-i vorbeşti poporului de­spre dragostea de neam şi spre scopul acesta eşti nevoit să-i aduci pilde din paginele mai fru­moase şi mai înălţătoare ale istoriei neamului român de pretutindenea. Prin asta să trezeşte în popor în­crederea în sine, în acelaş timp însă îl însufleţeşti şi îl câştigi pentru lecturile ce i-îe recomanzi.

O singură escepţie e admi­sibilă:

Tinerimea ne poate face esce- lente servicii politice, îndemnând poporul, şi anume pe ţăranii mai cu stare, ca să aboneze foi poli­tice poporale.

*Dar să trec la terenul adevă­

rat al activităţii de vacanţe al tinerimii, adecă propaganda cul- turală-literară pe sate.

Aici ii se deschide tinerilor însufleţiţi un teren de muncă atât de vast şi atât de mulţumitor cum nici închipui nu-şi pot.

E natural, că fiind vorba de propagandă culturală, flecare se cugetă la prelegerile poporale ce le ţin despărţămintele Asoeiaţiunii prin satele din raionul lor.

E de dorit, ca la aceste pre­legeri să ia parte activă şi ti­nerimea.

Cu ocazia acestor prelegeri aranjatorii ar face bine să se îngrijească, ca temele să fie cât de variate. Dacă e bine ca să fie întotdeauna o prelegere luată din domeniul practic al economiei, sau de pe terenul ştiinţelor populari­zate tot atât de raţional e, ca să fie întotdeauna barem o temă luată şi de pe terenul curat literar.

Nu numai pentrucâ Asocia• ţia însăşi nu e c tovărăşie agri­colă, ci e în linia prim ă o soci­etate pentru cultura şi literatura poporului, dar şi din motivul, că variind temele, poţi mai uşor ţine trează atenţia şi interesul ascul­tătorilor.

Temele economice nu le re­comand tineretului, care nu are esperienţă mai temeinică în ale economiei.

Am văzut adese cum ţăranii pun întrebări şi fac observaţii co­recte în decursul prelegerilor eco­nomice. Şi prelegătorol trebue să fie om acasă în ramul ce-1 tratează ca să poată răspunde imediat la astfel de întrebări. •

Pe când din potrivă temele curat literare sau de istorie lite­rară şi culturală se îmbie dea- dreptul tinerimii, care e mai în curent cu ele decât oamenii ieşiţi în vieaţă.

Nimic mai uşor pentru un stu­dent din clasele superioare gimna­ziului, decât să ţie prelegeri des­pre G. Coşbuc sau Goga, despre I. Creanga, Ispirescu sau I. Pop Re- teganui etc. Scrise Ia înţelesul po­porului, întreţesute cu lectură din operele lor bine alese, ele produc un efect admirabil şi poporul le gustă cu multă plăcere.

Dar mi-se va spune: Nu toţi tinerii au darul şi curajul de-a păşi în faţa publicului, ca conferenţiari.

Mai e şi inconvenientul, că nu în toate despărţămintele se ţin pre­

legeri sau nu se ţin aşa de des, ca toţi tinerii să ajungă la rând.

Răspunsul e uşor.Fiecare tânăr, dacă vrea să

fie folositor neamului, poate aduna în Dumineci şi serbători, cât mai mulţi ţărani în jurul său, fie în şcoală, fie subt un arbore umbros, fie în şura părinţilor şi să le dea o lectură bine aleasă şi respicat predată.

Avem azi, har d-lui, atâtea o- pere de artă scrise anume pentru ţărani, cu cari îţi poţi face audi­torul să lăcrămeze, poţi stârni în el interesul faţă de slova româ­nească poţi trezi dragoste faţă de neam.

Numai pe apucate citez aici câteva din bucăţile literare foarte potrivite pentru popor şi în ace­laşi timp şi din punct de vedere al trezirei conştiinţei naţionale, de-o netăgăduită valoare : Duioasa nu­velă a lui Sorcovă: „Sărmanul Fe- kete Joska“; novelele lui I. Sla­vici; Povestiri din război, a lui Sa- doveanu; Războiul pentru neatâr­nare a lui Coşbuc etc. etc.

In fine o admirabilă acţiune ar putea desvolta tineretul prin câştigarea de membrii ajutători la Asociaţiune. Lucrul acesta să nu se facă prin apeluri făcute în general, ci prin propagandă dela individ la individ .

Dacă l-ai înmuiat şi pe cel mai renitent şi i-ai spus cum pen­tru cele 2 cor. ce le dă pe an, ca­pătă 10 broşuri şi un calendar, să nu-i dai pace până nu îţi şi plă­teşte banii.

Toamna după începerea stu­diilor, fiecare tânăr să-şi dea seamă despre rezultatul practic al propa­gandei din vară şi cel ce poate dovedi, că a câştigat pe seama Asociaţiei mai mulţi membrii să fie lăudat şi pream ărit din par­tea soţilor săi.9

Iată dar că pe câmpul înţele- nit al culturii neamului românesc este un vast teren de muncă pen­tru fiecare din noi.

Şi dacă e de lăudat munca bărbatului, care ţine cu braţe vân- joase de coarnele plugului tăind brazde adânci în ogorul neştiinţei de veacuri a poporului, nu mai puţin necesară şi vrednică e munca tinerilor plivitori, cari scot una câte una buruienile rele şi sădesc în loc mlădiţe noui de învăţătură şi de lumină. înainte deci cu Dum­nezeu tineri plivitori l

La muncă cu dragoste de neam , cu gând jertfitor şi cu cre­dinţă în viitorul mai bun al nea­mului românesc!

Din Braşoy s-au espediat la adresa ddui Dr. Mardac, advocat în Alba-Iulia, următoarele două telegrame:

V ă d o r im cea m a i s tr ă lu c i tă i z ­b â n d ă în lu p ta m ă r e a ţă p e n tru a p ă r a ­r e a d re p tu r ilo r lim b e i n o a s tr e s tr ă m o ­şeşti. D seu s ă v ă a ju te .

S a ţ iu , O n iţiu , V ecerdea , D im a , L e n ­g e m , P o p u , B o g d a n . —

Salutăm fra ţii în trun iţi întru apărarea limbei şi bisericei.

Gazeta Transilvaniei.

«Ga deplină mulţumirea ziarul «Narodne Novine» e informat, că co­misarul reg. în Croaţia, Cuvai, a fost Sâmbătă fn audienţă la M. Sa, făcând raport despre s i tu a ţ ia d in C ro a ţia . M. Sa a luat la cunoştinţă raportul cu d e p lin ă m u lţu m ire l

Cine ştie în ce culori trandafirii va fi prezentat Cuvai situaţia posomo­râtă din Croaţia!

Epilogul demonstraţiilor din Buda­pesta. Restabilindu-se liniştea Sn Buda­pesta prin reluarea muncei de cătră lucrători, guvernul are da gând, după informaţiile ziarului «Népszava», să re ­glementeze organizaţiile muncitorilor. In cazul acesta conducerea partidului social-democrat e hotărâtă se opună cea mai mare rezistenţă. In senzul a- cesta s’au dat avisuri în toate părţile ţări'.

Basarabiei.Soartea ţi-a lăsat de zestre Jugul cel mai greu,L’ai purtat de-un veae într’una Şi-o să-l porţi mereu!

Ce-am putea să faeem doară Pentru tine, noi,Chiar de-am fl pe lumea asta Cei mai mari eroi ?!

Ce-am putea să-ţi dăm noi oare, Cuib de pui de lei?—Cândrăbdăm şi noi-eăei jugul Ştim eă nu ni-1 cei.

Moscovit e azi Hotinul Plâns e ’n Chişinău,Dar prin stepe sună încă Sfântul cânt al tău.

Iţi trimit amar revolta Mândrului Ardeal, Basarabie, Basarabie Roabă de muscal!!

Io n N e g u ră .

B aril— Notiţe ţi aprecieri din vieaţa lui. —

C o n feren ţă ţ in u tă la s e rb a re a cen ­te n a ru lu i n a ş te r ii iu i G B a r i ţ , la

1 4 /2 7 M a iu c. în B r a ş o v ,de Silvestru JTloldovan.

— (Urmare). —

Vieaţa lui Bariţ, ca şi a ori cărui bărbat epocal, este în strinsă legătură cu istoria contimporană, aşa că scriind biografia iui, trebue să trecem în re ­vistă toate evenimentele, ce «-au suc­cedat do la anul 1830 până cătră finea secolului trecut.

Când la 1892 româniinea întreagă a serbat aniversarea de 80 de ani a

I lui Barîţ, iubîlantuî a primit felicitări şi ii s au prezentat omagii din toate părţile locuite de Români. Dintre toate însă nici o adresă de felicitare n’a ca­racterizat atât de marcant rolul lui Bariţ în tJesvoitarea noastră pe toate terenele, ca adresa trimisă de Românii din Murăş-Oşorheiu şi împrejurime, iată aceasta adresă :

»Tipul abnegaţiunii, exemplu! ia- boriozităţii şi al perseveranţel, adevăra­tul fiu ai Românului ardelean, zelosul şi onestul octogenar George Bariţ să ne mal trăiască mult timp. Noi ştim, că toate prin dânsul s’au făcut şi fâră

de dânsul nimic nu s’a făcut, ce s’a făcut.«

Acesta e adevărul, cuprins în a- ceste cuvinte. Şi acest adevăr îl putem constata pas de pas, urmărind mersul vieţii lui Btriţ. Regret că timpul scurt nu-mi concede să prezentez o biografie minuţioasă a ilustrului bărbat. Mă voi mărg ni deci a suieva numai momen­tele principale ale vieţii iui bogate în fapte.

Născut la 1812 în Jucul de jos (i. Cluj), dupâee absolvă facultatea filo­sofică în Cluj şi cursul teologic în Bisj, Bariţ fu numit profesor la liceul din Blaj. Nu stătu însă decât un anin Blaj, căci îa 1836 a fost chemat de Românii din Braşov spra a întemeia şl organiza aici o şcoală românească sistematică. Bariţ a corăspuns pe deplin aşteptărilor. A organizat o şcoală primară cu teme­iuri solide, pe care a condus-o cu dibă­cie până In anul 1845. Prin îatemeîa- rea acestei şcoale s’a aruncat sămânţa productivă, din care au răsărit mai tâ r­ziu şcoalele medii româneşti din Braşov.

Dar Bariţ dornic de muncă şi de luptă pe terenul naţional, nu era mul­ţumit numai cu activitatea şcolară. Ei râvnea după un cerc mai larg de lu­crare prin care să între în slujba nea­mului. Acest cerc de activitate ii-1 ofe­rea presa, ideia creiârii unui ziar sau reviste, exista la unii fruntaşi, dar abia ca o dorinţă tainică, aproape nereaJiza-

bîlă. Cauza era greutatea vremilor. Prin­cipatul Ardealului îşi avea constituţia sa, dar o constituţie retrogradă, aristo- cratică-nemeşească, care favoriza nu­mai casta privilegiată şi eschidea popo­rul românesc de la ori ce drepturi po­litice şi-i tăia calea progresului cultu­ral. Pentru produsele de tipar era in­trodusă cenzura preventivă, severă şi intolerantă. In astfel de împrejurări grele cine ar fi cutezaG să facă pasul, putem zice temerar, de-a arbora dra­pelul presei româneşti? Dintre toţi Românii de pe acel timp, singur Bariţ s-a rezolvat la acest pas. Dânsul îşi dăduse seama de greutăţile, ce le va întâmpina, ştiia că îşi jertfeşte liniştea, că va fi expus la persecuţii, dar cu toata aceste energia lui iese trium­fătoare

Astfel Bariţ, curând după sosirea sa ia Braşov, înfiinţează aproape de-o- datâ două foi, o revistă »Foaia pentru minte, inim \ şi literatură« şl o foaie politică »Gazeta de Transilvania«.

Iată-I deci pe Bariţ, îa vârstă ti- nerâ, abia de 25 ani, organizator pe terenul învăţământului şi întemeietor de organe de publicitate. Iafcă-1 pe Bariţ deschizând o nouă cale, până atunci necunoscută la noi, o cale de lumină şi cultură pentru poporul românesc. Deja p-m aceste începuturi, modeste dar solde, Bariţ a plecat pe calea glo­rioasă a aleşilor neamului nostru, glo­

rioasă, dar de altă parte presărată cu spini şi mărăcini.

Dacă prin înfiinţarea şcoalei ro­mâne Bariţ şi-a atras asupra sa mânia Saşilor din Braşov, Intemeiarea foilor i-a adus pe cap întreagă urgia statului. Intr’un timp cancelaria aulică transilvană dispuse ca foile iui Bariţ să fie contro­late de doi censori de-o iată, unul sas şi celalalt ungur, li se excepţiona ati­tudinea ostilă faţă de Rusia, ca amică a Austriei şi îi se ordonase să nu scrie nimic din principate, căci prin aceasta — ziceau censorii — se turnură bunele raporturi între vecini. Şi altele de felul acesta. Foile erau ameuinţate în conţinu cu sistarea, mai cu seamă la insistenţa unora dela guvernui din Cluj. Intre a- o eşti a şovinistui Pdterffy stăruia să convingă guvernul, că »însăşi existenţa foilor româneşti, ori cât de inocente la părere, este un pericol pentru noi«, — cum obicinuia el sâ zică. Să făceau confiscări de broşuri şi alte şicane.

Naturii, că presa româna perse­cutată astfel in modestele ei începuturi trebuia să sucombe, dacă nu ave a în frunte un vajnic stegar şi vizir, ca Bariţ. Eaergia şi forţa lui le apăra şi le ducea înainte. Când opresiunea îşi ajunsese culmea, Bariţ aleargă la Cluî, la guvernul ardelean, apoi la Viena, cu plânsori contra prigonirilor abuzive, dar pe lângă toată stăruinţa nu i suc­cede să amelioreze situaţia foilor.

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 107—1912.

Ministrul comun de finanţeBiHnsky va sosi in 15 Iunie în Bosnia, unde va petrece 2 săptă­mâni. Ministrul va vizita mai multe oraşe şi comune, unde se pregătesc mari festivităţi din p r i­lejul acestei vizite.

m inistrul de externe an itro -u n ga r Berchtold a fost primit eri în audi­enţi de împăratul Germaniei.

Ext6FI16- Ministrul de externe al Turciei, Assim-bey, care se află la Ber­lin, a declarat unui ziarist că T u r c ia , e c o n tra u n e i co n fe r in ţe in te rn a ţio n a le , preconizată de Rusia, care să reguleze conflictul italo-turc. O conferinţă inter­naţională ar însemna sfârşitul Turciei, căci, de fapt, ea e pusă la cale de Bul­garia şi Muntenegrul în scopul de a tace ca Turcia să fie îmbucătăţită. După ştiri din Viena şi Paris, Puterile sunt în tratative în ce priveşte convocarea conferenţei. Dacă aceasta se va mărgini numai la chestia războiului, fără să a- tingă alte chestiuni orientale, poate că Turcia tot o va accepta.

— O te le g ra m ă a a g en ţie i Ş te fa n i a - n u n ţă o v ic to r ie i ta l ia n ă la B u c h a m e z , în T r ip o l ita n ia . O p e ra ţiu n ile tru p e lo r i ta lie n e a u fo s t s tră lu c ite ş i s 'a u “ p u tu t cu lege d e s lu ş ir i fo lo s ito a re d e sp re p o z i­ţ ia tu rc o -a ra b ilo r în m ijlo c u l p u n c tu lu i S id is a n d .

— I n M a r o c , s i t u a ţ i a e f o a r t e g r a v ă . T r i b u r i l e m a r o c a n e c o n t i ­n u ă s ă a t a c * p e f r a n c e z i ş i e u r o ­p e n i . T r u p e l e m a r o c a n e a u r e s ­p i n s p â n ă a c u m t o a t e a t a c u r i l e , d a r s u n t m e r e u h ă r ţ u i t e . D i n c a u ­z a a c e s t e i s i t u a ţ i i , s e v o r b e ş t e d i /n n o u d e i n t e n ţ i a s u l t a n u l u i M u l a i H a f i d s ă a b d i c e .

— L a L isa b o n a se ju d e c ă p r o c e ­su l c o n s p ir a to r ilo r re g a liş ti. P o p u la ţia s -a d e d a t la d e m o n s tra ţi i c o n tra a c e s­to ra ş i a u a ta c a t tr ă s u r i le ce lu lare , c a r i î i d u cea u . T ru p e le a u a p ă r a t cu g re u p e c o n s p ir a to r i c o n tra fu r ie i p o p o ru lu i.

Dela ordinea zilei.— L a s itu a ţie . — U n n o u p ro ie c t

e lec to ra l. — Z ia re le m o n d ia le d e sp re s itu a ţie . — A lia n ţa tr ip lă d e 3 0 a n i —

Ştirile mai nouă sosite din Buda­pesta vorbesc iarăş de pace, care sa va încheia în curând, cei mult în săptă­mâna viitoare. Partidele opoziţionale continuă a ţinea conterenţe comune. Eri a fost iarăş o astfel de conferenţă, în locuinţa lui Kossuth. A fost de faţă şi şeful oficiului statistic, Vargha Gyula, ca să controleze datele statistice. Appo- nyi, lusth şi alţii au declarat, că pacea se va încheia negreşit. Mai e lipsă însă să se discute unele chestiuni de ordin secondar. Din cauza aceasta, se zice că ar fi bine să fie iarăş prorogate şedin­ţele camerei pe câteva zile.

Tratativele de pace să fac pe baza reformei electorale. Partidele opoziţio­nale, să afirmă, că In una din consfătu­irile lor din zilele aceste ar fi stabilit principiile sufragiului universal.

*

Sosi anul epocal 1848. In eveni­mentele ce se desfăşoară, Bariţ are rol însemnat. Ia parte la adunarea dela 8/15 Maiu în Blaj, unde este ales de viceprezident al comitetului naţional. Dela Blaj, la ordinul comitetului, pleacă la Cluj cu deputaţiuuea de 110 inşi, aleasă de adunare pentru a preda o peuţiune şi protest la dieta ardeleană. Bariţ, împreună cu Pavel Dunca cer­cetă pe membrii mai marcanţi ai dietei. Din convorbirile, ce avu cu ei, dânsul se convinse, că feudalii încarnaţi nu vreau să recunoască şi să acorde nici un drept poporului românesc. Intre a- ceste evenimentele se precipitau. Se iveau ciocniri violente în diferite părţi ale ţării, iar în toamnă isbucni revo­luţia şi în Transilvania cu toată furia. Comitetul de pacificaţiune, ales ia Blaj, işi începu activitatea, având sediul în Sibiiu. Cei 6 membrii ai comitetului nu răzbeau însă cu lucru şi dădură or­din între alţii şi lui Bariţ să ia parte ia lucrările comitetului. Bariţ în simţul datorinţei sale încredmţă conducerea Foaei şi Gazetei lui Andrei Murăşanu, pe care îi avea de mai mult timp cola­borator şi plecă la Sibiiu. Aici tu ales membru şi în comitetul pentru apăra­rea ţârii, un comitet constituit din ofi- ceri şi doi membrii români şi doi saşi.

(Va urma).

Proiectul reformei electorale, ce serveşte ca bază la tratative, ar fi ur­mătorul :

Toţi cei ce au azi drept de vot, îşi păstrează acest vot până la moarte.

Vor avea drept de vot aceia, cari au etatea de 24 de ani, ş t iu s c r ie ş i ceti, locuiesc de 1— 2 ani în un loc şi au gospodărie proprie. In ţinuturile in ­dustriale nu se va recere gospodărie proprie.

Vor avea drept de vot şi acei a - n a lfa b e ţi, cari plătesc dare directă decel p u ţin 15 cor.

Votarea va fi secre tă în acele lo­curi, uncb 70% d in lo cu ito r i ş t iu sc r ie ş i ceti. Votarea să se facă d u p ă c e rc u r i.

Dacă guvernul va accepta şi el proiectul opoziţiei, cu conturele gene­rale de mai sus şi dacă va scoate din proiectele militare gravaminele de drept public, opoziţia va înceta cu obstrucţia tehnică.

*Răsvrătirea de Joi şi Vineri din

săptămâna trecută a muncitorimii din Budapesta, preocupă şi presa mondială. Părerea generală este, că evenimentele sângeroase din Budapesta, constitue o linie de schimbare în luptele democra­tice din Ungaria. De altcum ziarele mondiale franceze şi germane con­damnă atitudinea guvernanţilor faţă de popor şi faţă de sufragiul univer­sal, şi arată, că aceasta e cauza ne­mulţumirilor.

Intre ziarele germane d. e. ziarul tP r a n k f . Z tg .v zice, că d e 6 a n i p o p o ­r u l este m ereu a m ă g it de o lig a rh i cu promisiunea sufragiului universal. Nu e mirare, dacă şi-a perdut răbdarea. Tre- bue să se conviogă cu toţii, că ches­tiunea sufragiului universal nu este o glumă, trebue rezolvită grabnic şi în mod cinstit.

«V ossiche Z tg .y constată între al­tele, că cel mai mare duşman al li­bertăţilor poporului este Tisza István.

In sensul acestora scrie şi «Ber­liner Morgenposfc», iar cB e r lin e r T agé- b la tt» face următoarele aprecieri co­recte :

Numele lui Tisza István — zice ziarul — înseamnă un program, şi el e considerat de călăul obstrucţiei şi al sufragiului universal. I n U n g a r ia d o m ­n eşte o m a io r ita te p a r la m e n ta r ă , ca re n u e id e n tic ă cu m a io r ita te a locuito­r ilo r . O astfel de stare e insuportabilă. Bărbaţii de stat maghiari îşi asumează o gravă răspundere, d<că nu trag con­secvenţe corecte din evenimentele sáp- tămânei trecute.

*

In 22 Maiu c. s-au Împlinit 30 de ani de la încheiarea alianţei între Austro-Ungaria, Germania şi Italia. Când s a încheiat alianţa, lucrul s-a ţinut în secret şi numai preste un an, în 1883, a aflat lumea despre alianţă, din o vorbire în camera din Roma a ministrului de externe italian, Man- cini. Textul tratatului triplic originar nu s-a publicat nici odată în între­gime, S-au publicat numai mai târziu punctele alianţei dintre Austro-Ungaria şi Germania, la cari se alăturase şi Italia, cu unele puncte noui.

Din România.A n i v e r s a r e a r ă p i r e i B a s a r a ­

b i e i . Studenţii români bucureşteni au ţinut să vestejească serbările proiectate de Rusia cu prilejul împlinirei cente­narului de la răpirea Basarabiei, şi în scopul acesta au ţinut alaltaeri o în­trunire de protestare în sala Oppier. întrunirea s-a deschis printr’un cântec intimat de corul elevilor seminarului central. Cel dintâiu ia cuvântul d. Can- cel, care arătând scopul întrunire!, ves­tejeşte acţiunea Rusiei şi infierează actul acesta necugetat al serbărilor de anexare. Vorbesc apoi studenţii Teodo- rescu şi E. Diaconescu, cari protestează de asemenea contra serbărilor proectate în Rusia, după cari ia cuvântul d. Zam­fir C. Arbore, care e primit cu aplauze. D-sa începe cuvântarea arătând întâm­plările, cari l’au gonit acum 40 de ani din Basarabia. închis, a fugit, a rătăcit prin multe ţări, până ce România l’a împământenit. Arată apoi imensa do­rinţă ce-o au reciproc românii din toate ţinuturile de-a se vedea uniţi. Se ocupă apoi de Rusia, de caracterul ei pravoslavnic. Numără apoi numeroasele nenorociri ce au avut de suferit, şi mai au încă Românii din Basarabia: peste 400 biserici româneşti au fost prefăcute în biserici ruseşti; şcolile româneşti au fost închise şi de limba românească în administraţia rusească nu se pomeneşte.

Ţăranul e judecat şi e bătut ru­seşte. Şi grozăviile împotriva oricărui sentiment românesc merg aşa de de­parte, încât, mitropolia rusească din Kişinău, ierni întregi a fost încălzită cu toate cărţile bisericeşti româneşti, cari au fost găsite in Basarabia.

Se dă apoi cetire unei moţiuni în care se protestează contra serbărilor din Basarabia.

*C o n g r e s u l L i g e i C u l t u r a l e s’a

deschis alaltaeri la Constanţa. Cu tre­nul de dimineaţa a sosit un număr de 500 membrii ai Ligei Culturale din în­treaga ţară sub conducerea d-lui Nicolae Iorga. Congresiştilor li s’a făcut o pri­mire grandioasă de cătră autorităţi şi poporaţiune. După oficiarea unui servi­ciu divin s’a deschis congresul în sala «Eipis>, asistând un public numeros.

*

A l e g e r i l e î n D o b r o g e a . A legerile g en era le p e n tru C a m e ră ş i S e n a t d in D obrogea se c red e c ă v o r a v e a loc în c u rsu l lu n e i Iu lie , în ved erea c ă r o r a o r g a ­n iza ţi i le p a r t id e lo r p o litice de a c i fa c d e p e a c u m p r e g ă tir i le n ecesare . P r o p a ­g a n d a p r in tr e a le g ă to r i a ş i în c e p u t.

*Vineri se va face de cătră Academia

Română recepţia d-lui Or. Antipa. Discur­sului d-lui Antipa î i va răspunde d. Hepites.

Sâmbătă se va face recepţiunea d-lui genera! Crăiniceanu. Va răspunde d. Mrazec. Regele va prezida şedinţa de Vineri,

Scrisoare din Lipsea.— 10 Mai la Lipsea. —

— 12/25 Maiu c.Vor fi fost frumoase şi înălţătoare

serbările de 10 Mai, la Bucureşti, şi în Ţară, cu «Te Deum» pentru rege şi po­por, cu defilări inpunătoare de trupe, cu cuvântări entuziaste pentru impor­tanţa zilei, cu producţii şcolare pentru educarea tinerimii e tc ... Nu, puţină în­sufleţire va fi domnit şi printre studen­ţii români, din centrele mai Însemnate aie Apusului, la amintirea acelor fapte, cari cumpănesc atât de mult în istoria Regatului român.

Intre cei-ce şi-au ţinut de datorie, serbarea proclamării Regatului şi a în­coronării Regelui sunt şi studenţii din Lipsea. Acest oraş de veche cultură germană, întruneşte la şcolile sale înalte an de an, un număr însemnat de stu­denţi români, cari deşi nu sunt organi­zaţi într’o societate, totuşi ştiu la po­menirea momentelor mai însemnate ale istoriei naţionale, să dea tributul cuve­nit de respect şi omagiu,factorilor, cari au contribuit la realizarea unor ideale, însufleţindu-se tot-odată pentru ajun­gerea celor neînplinite. Aşa a fost şi de data asta.

In frunte cu eruditul filolog roma­nic şi slavist, cunoscătorul apreciat al ţinuturilor româneşti, dl. consilier aulic şi profesor universitar D r. W e ig a n d , care şi în alte rânduri, a patronat de a- tâtea-ori serbarea iui 10 Mai la Lipsea, s’a făcut o escursie în împrejurimea o- rsşului, luând parte pe lângă studenţii români şi nemţi din seminariul numi­tului profesor, şi consulul României dl. Schmieder, Vremea cam nefavorabilă nu ne-a prea permis să vizităm prea mult din frumoasele regiuni din jur. După-ce ne-am dat întâlnire la 3 ore p. m. în suburbiul Connewitz, am por- nit’o pe drăguţele promenăzi înverzite, însoţiţi de cântecele înviorătoare ale pasărilor, la D ö litz , Castelul de aici, ciu­ruit de gloanţele anului 1813, ne po­vesteşte de lupta fie acum 100 de ani a Francezilor sub conducerea lui Ponia- towsky contră Austriecilor şi Ruşilor. Iar obuzele de tun, ce se observă încă în zidurile castelului ne evoacă în me­morie — prin analogie — luptele dela Plevna şi bubuitul victorios al tunuri­lor româneşti pentru 10 Mai. Nu de­parte spre Ost dela acest castel, se des­făşură câmpia, unde s’a dat renumita luptă dela Lipsea, <Xvpla p o p o a r e lo r» contra puternicului Napoleon în zilele lui Oct. 16—19 anul 1813, Muzeul de aici şi monumentul <Völkerschlachtdea- kmal> ce este în pregătire, conţin multe privitoare la marea bătălie.

După-ce mai bine de 1% oră, am vizitat aceste regiuni bogate în amin­tiri istorice, ne aşezăm într’un pavilion al restaurantului din Dölitz, unde dl. Weigand scoate în reliev importanţa lui 10 Mai pt. Români. «E de prisos să a- mintesc de însemnătatea acestei zile — începe d-sa in nemţeşte — căci fiecare din dv. o ştie», însă pentru studenţii nemţi espune pe scurt şi în termini e-

logioşi prosperarea României pe toate terenele sub glorioasa domnie a regelui Carol. Se adresează apoi în special că­tră noi Românii, vorbind de id e a lu l ce trebue să’J urmăriască studenţii noştrii îu general, şi cei ce cercetează centrele culturale ale Germaniei în special, idea­lul Românilor — zice d-sa — nu e a- juns pe deplin. Pentru îndeplinirea lui, se cere conlucrarea armonică a tuturor forţelor de care dispunem, făcându-şi datoria fie care în sfera şi după pute­rile lui.

La Germani s’ar tolera luxul, ca unul sau altul din conaţionalii lor să urmăriască altceva, decât idealul naţio­nal fiind acesta ajuns. La Români însă acest lux ar fio perdere naţională, care ar amâna realizarea idealului. Intruchi- pase-va «visul Vostru neîmplinit?» zice d-sa aceasta e chestia viitorului, de­pinde însă dela priceperea tinerimii! închină pentru înfăptuirea lui!

Cuvintelor însufleţite şi mult a- plaudate ale d-lui profesor îi răspunde studentul E r iv a n , care declară că noi studenţii români din centrele de cul­tură ale Germaniei avem în toate pri­vinţele multe de învăţat dela poporul nemţesc. Ne ajunge însă pentru reali­zarea idealului nostru, imitarea stu ien- ţimii germane, care a ştiut contnbui la ajungerea unei Germanii mari — prin cultură. Tot odată mulţumeşte d-lui Werigaud pentru interesul ce’J a- rată Românilor, patronând serbarea lui 10 Maiu.

Cornului României toastează pen­tru sănătatea Regelui Carol. Cu această ocazie se trimete următoarea telegramă:

M a je s tă ţii S a le R egelu i C arol.Si na i a .

«Studenţii români, adunaţi, cu membrii seminarului românesc şi cu consulul Schmieder, pentru a sărbă­tori 10 Mai, trimet Majestăţii Voa stre însufleţită omagii».

C o n silie r W e ig a n d .

Cu cântări şi jocuri naţionale, cari au plăcut mult mai ales Nemţilor, s’a în­cheiat serbarea românească din Lipsea, pornind apoi spre centrul oraşului, de unde ne-am împrăştiat pe la locuinţele noastre.

< C oresp .

D in Ţ ara -O ltu lu i.— A d u n a r e a R eu n . în v . — S a t h a r ­

n ic . — U n ex a m en . — N e g lija r e a lim bai ro m â n e . —

F ă g ă r a ş , Maiu c.In 12 1. c. s’a ţinut adunarea de

primăvară a Reuniunii învăţătorilor gr. cat. din despărţământul Făgăraş, în co­muna grăniţărească Dejani. Laudă se cuvine locuitorilor acestei comune, oameni harnici şi Români buni.

O şcoală de nou edificată, ca un palat, o biserică frumoasă, apoi case curate, grădini de pomărit, iată înfăţi­şarea satului. Din acestea pot lua esem- plu toate comunele noastre româneşti.

Cu ocaziunea adunării s’a ţinut examenul la şcoala confesională gr. cat. sub presidiul d-lui Vicar. 8-a început cu religia şi a urmat apoi intuiţiunea, care a mers mai mult în limba ma­ghiară.

Examenul s’a continuat din ce­lelalte studii, dar n u m a i în lim b a m a ­g h ia r ă afară de ceti tul românesc. La studiul geografiei d - l c o m isa r a fă c u t a ten t p e d - l în v ă ţă to r G eorge T u rd e a n c a s ă în tre b e ş i în lim b a r o m â n ă . D -l în v ă ţă to r se opu n e , z ic â n d , c ă p la n u l de în v ă ţă m â n t o p reşte a -se p ro p u n e în lim b a r o m â n ă (?! 1) E dureros, că co­piii noştri cei puţin in şcoaiele confe­sionale şi comunale cu limba de pro­punere română nu se pot cultiva în limba dulce a mamei lor, ceea-ce de de altcum planul de învăţământ o pre­tinde. Se atrage atenţiunea învăţători­lor, ca să nu neglijeze limba româ­nească, ca să nu putem zice: »Ferirea ta din tine Israiiec. Ca răsplată pentru progresul în limba maghiară şi poate pentru neglijarea limbei române d-l prim pretore, care era de faţă l’a lău­dat, zicând, că aşteaptă deia toţi învă­ţătorii astfel de progres In limba ma­ghiară. I-a dat apoi 20 coroane, cari să le împartă între elevii cei mai buni,

In urmă am aşteptat dela comi- siunea aleasă pentru apreciarea exame­nului, cum şi dela membrii Reuniunii şi dela comisarul de examen să-şi facă

observările referitoare la neglijarea lim­bei române, respective a studiilor ce nu s’au propus în limba română. Dar nu s’a făcut nici o observare.

Rog Onor. Redacţîune să binevo- iască a publica în »Gazeta« aceste triste lucruri, ce se fac din partea ace­lora, c a r i s u n t ch em a ţi a lă ţ i cu ltu ra p o p o r u lu i ro m â n e sc .

U n u l d in tr e cei d e fa ţă .

Ş T I R I .- 16 Mai 1912.

La festivalul pentru comemo­rarea Ini George Bariţ s’au făcuturmătoarele contribuiri benevole pentru fondul ziariştilor: Dr. Aurei Vlad 50 cor. Dr. V. Bontescu 20 cor., Dr. Iustin Pop, Deva 20 cor., Dr. C. Moldovan adv. Şeroaia 12 cor., Ioan Sabadeanu comersant 10 cor., Ştefan Suciu 5 cor., prof. A. Cîortea 3 cor., d-a Lucreţia Lnpan 2 cor., d-şoara E. Petric 2 cor., părintele Rafiroiu (Ceraatu de jos) 1 cor., N. Balea 1 cor.fD. Jaliu 40 b. Tuturor donatorilor li se esprimă şi pe această cale mulţumiri.

Venitul material al festivalu­lui a fost îmbucurător şi, după încheierea socotelilor şi încasarea unor contribuiri ce s’au mai pus în vedere, se va publica.

La raportul nostru de eri mai adaugem, că o bună im presiune a făcut asupra tuturor prezenţa unui frumos număr de reprezen­tanţi ai poporului nostru din Bre- şovul-vechiu. La parastasul de Luni a fost reprezentat şi gremiul comercianţilor rom. din Braşov prin numeroşi delegaţi.

Pentrn ajutorarea românilor atinşi de furia uraganului a maiincurs de la d-l Ioan Săbădeanu comersant în loc suma de 10 cor.

Potop Şl pUStltre. Comitatul Caraş- Severiuuiui a ajuns iarăşi cuibul foame­tei şi at mizeriei. PJoaia,—care de câte­va zile cade cu nemiluita, — a pustiit pe întinderea întregului comitat o mul­ţime de comune şi a nimicit sămănâ turiie, lăsân i fără adăpost şi fără pânt' pe sărmanii nenorociţi. Mai greu a fost/ atins de mânia sorţii comitatul Garaşi. Severinului, n-a fost însă cruţat nici Timişul, nici Aradul, ba nici Sălagiul din nordui Ardealului, căci valurile fu­rioase ale Someşului au împrăştiat şi prin acele părţi cea mai neagră mizerie.

Pe străzile comunei R e ş iţa din Caraş Severin apa — în urma revăr­sării râurilor — a ajuns înălţimea de aproape doi metri. Peste 600 de case au fost prăbuşite, şi multe dintre ele duse de apă. Lemnele aduse de valuri au închis scurgerea apei lângă podul dela Reşiţa, aşa că acesta a trebuit să fie aruncat cu dinamită. Sunt temeri, că dacă gatul dela Reşiţa —■ care în continuu e ameninţat — se va rupe, întreg ţinutul va fi pustiit. Digurile şi podurile deia calea ferată au fost duse de apă. In aceiaşi stare se află comu­nele D ogn ecea , V a şcâ u , L u g o şe l şi Vă- liug . Sămănăturile sunt complet nimi­cite; 200 pioneri din Timişoara desfă­şoară o vie activitate pentru ajutora­rea celor năpăstuiţi. Pagubele se urcă la câteva milioane.

L u g o şu l a fost inundat de râul Timiş, care a surpat o mulţime de case. Podul de fier construit de curând a fost dus de apă. Fabrica de cărămizi »Muschougc zace in ruine. Mulţi locui­tor), cari au fost surprinşi şi strâmto- raţi de apă în case, nici până acum n-au putut fi salvaţi. Un sergent de honvezi a fost omorât de ruinele casei, care s-a surpat peste el. Numărul vic­timelor este până acum de 8; un om a dispărut fără să i-se ştie de urmă. Sub­locotenentul de artilerie Hoeher a sal­vat pe un copil de ţâţă —• care cu lea­găn cu tot fusese răpit de valuri — înotând cu el. Fostul marinar Iosif He- ger a scăpat dela moarte 17 persoane. Locotenentul Chiricean a salvat cu aju­torul unei iuntriţe mai multe familii. In decursul salvării luntrea s-a răstur­nat şi eroicul ofiţer a căzut în apă, de unde a fost scos pe jumătate mort şi transportat la spital.

Din Timişoara se anunţă, că co­muna B o c ş a se află sub apa râului Bega, care asemenea s a revărsat. Să­mănăturile sunt distruse pe o mare în­tindere. In comuna Gătaia valurile au răpit o femeie bătrână şi un copil.

Prin G h erla Someşul a înecat mai multe străzi. Localităţile din marginea Someşului asemenea au fost cuprinse de apă, iar sămănăturile distruse. Cir­culaţia pe o mare întindere e între* ruptă.

Nr. 107.—1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

Tot astfel Murâşul s-a revărsat prin mai multe locuri. Localităţile de pe ţărmul iui ld ic e l , F â lfa ld u , partea mai jos situată a R e g h in u lu i, le r n u t- fa ifl, A b a fa ia , P ete lea şi Q h ern esig u l sunt sub apă. Trei oameni şi un copil de ţâţă şi-au găsit până acum moartea în valurile Murăşului; o mulţime de case au fost surpate.

Din T â rg u l M u re şu lu i se anun ţă, că acolo au iost cuprinse de apă 110 case. Tot sub apă stau comunele Po- deni, Remetea şi S â n ta n a . Foarte multe vite au îose duse de apă.

Din Arad vine vestea, că în urma unei uriaşe ruperi de nori, râuleţul ce trece prin M a r ia - R a d n a a inundat în­treagă comuna. Pe o mulţime de pele­grini din toate părţile ţării, cari cu o» cazia Rusaliilor se adunaseră la mănăs­tirea de acolo, i-a surprins potopul în vreme ce durmiau sub cerul liber, aşa că au fost nevoiţi să ' petreacă toată noaptea Intr-o apă până peste genunchi. 0 femeie venită din comitatul Heves a fost răpită de apă şi numai moartă a putut fi scoasă din valurile furioase.

Cutremurul de pământ de Sâmbătă seara, care a produs atâta panică in unele oraşe ale României, a fost simţit şi în Ungaria, ce-i drept de tot slab. Din Bucureşti ni se scrie că la palatul regal s’a simţit cutremurul de Sâmbătă seara, în momentul când d-i Dr. Bog­dan, rectorul universităţei din Iaşi era în audienţă ia rege. Suveranul nu s a speriat de loc, ci s-a dus numai în a- partamectul de alături spre a vedea dacă cumva nu cade marele policandru.

Despre spaima şi pagubele produse de cutremur în Focşani se mai anunţă următoarele :

Primul cutremur a durat 30 se­cunde; lumea, care se afla prin prăvălii, unde făcea diferite cumpărări, a pără­sit prăvăliile alergând în stradă. Ţipe­tele se auzeau din toate părţile, lumea aierga, care ioc&trău, fiecare căuta un loc spre a se refugia, cu atât mai mult ră se afirma că cutremurul va fi urmat de altele. Io adevăr ia orele 10.50 noap­tea a avut loc un al doilea cutremur, care s-a simţit însă mai uşor, dar cu toate acestea lumea a fost şi mai spe­riată. întreaga populaţie a părăsit casele?, instalându-se în mijlocul străzilor, alţii au plecat afară din oraş, şi cu toţii au aşteptat »răsturnarea luraei«.

Pe ia ora 1 noaptea, un al treilea cutremur destul de puternic a provocat o panică de nedescris.

Pe străzile oraşului mii de oameni staţionau, aşteptând repetarea cutremu­rului. Pe ia orele 2 şi jumătate un al Patrulea cutremur se simţi, dar de data Aceasta a fost foarte slab.■ Spre a ilustra puterea cutremuru­lui e destul sâ menţionăm faptul că noul palat de justiţiie, care este o clă­dire destui de solidă şi nouă, totuşi a avut tavanul crăpat şi parte dintre pă­reţi asemenea. Peste 600 clădiri au fost crăpate. Foişorul (observatorul de in­cendiu) a fost crăpat în aşa mod că a fost nevoie ca sentinela să fie scoasă, căci clădirea ameninţa cu dărâmarea. Oficiu! postai e o adevărată ruină şi aceasta datorită faptului că clădirea lo care e instalată poşta e foarte ve­che şi astfel la pri mul cutremur a fost aproape complect prăbuşită. Din cauza groazei ce a domnit în populaţiune sute de persoane au leşinat, având ne­voie de asistenţa medicală.

Noii advocat român. Din Lugoj ni se scrie: Tânărul lugojan Io n G e le jia n a depus Vineri în 24 1. c. cu bun suc­ces cenzura de advocat înaintea corni- Blănii din Târgul Murăşului.

Atentat contra unui tren chine­zesc. Un îndrăzneţ atentat s’a săvârşit Bilele acestea contra unui tren chine-

presc, care ducea în capitală plăţile ofi cian ţi lor de stat.

In momentul când trenul a intrat lo gara Chienien, hoţii au dat foc edi­ficiului gării , ca astfel — în încurcaia provocată de groaza focului — să^poată jefui mai uşor vagoanele trenului în­cărcat cu aur şi argint. Planul însă nu le* succes * căci focul a putut fi stins imediat, iar hoţi au fost prioşi tocmai lo momentul când s’au apucat de jăfu- irea trenului.

Filia Năsăud a societăţii pentru fond de teatru român invită ia concer­tul dat de d-şoara M ela n ie B te n d u ş ia n , care se va ţinea în 8 Iunie a. c. In sala de gimnastică a gimnaziului supe­rior fundaţional din Năsăud cu concur­sul d-lui A. Bena.

Program : 1. Beethoven: Appassio- natta I. 111. 2. Grieg: Sonata E moli.3. Verdi: Arie de bariton din Traviata.4. Liszt: Tarr.ntelle. Schumann: Gtudes symphoniques. 5. Stefanescu: Cântecul flueraşului. ;6. Mureşian: Capriciuri de concert. Începutul precis la 8 oare seara. Preţul de întrare: de persoană 1 cor. 6QJ1I.; în familie de persoană

ţl cor. 20 fii.; pentru elevi şi copii 50 fii. — C om itetul filie i.

Ştiri mărunte- Intr-un cinematograf in Villareal s’a iscat un foc în decur- iil reprezentaţiunei. Au ars 80 oameni, unt şi numeroşi răniţi.

— P ro to p re to ru l d in S zeg vá r a o p r it o a d u n a r e p o p o r a lă , c o n vo c a tă p e n tr u a cere în f ă p tu ir e a v o tu lu i u n i­ve rsa l.

— In Pesta continuă arestările celor implicaţi în demonstraţiuuile din săptămâna trecută.

— I n B e lg r a d s ’a desch is a la l ta - e r i a p a t r a e sp o z iţie re g n ic o la ră a S la ­v ilo r d e su d în p r e z e n ţa f a m il ie i re g a le sâ rb e ş ti.

— O luntre, în care se aflau 14 persoaue a fost răsturnată de vânt lângă Odessa, pe Marea Neagră. 10 din­tre cei aflători în ea s-au înecat.

— După cum se anunţă din Orăş- tie, p r in c o m u n a P u i ş i îm p r e ju r im i 8-a u iv i t m u şte le co lu m bace , c a r i p r ic i- ■nue&c m a r i p a g u b e în c ire z ile d e v ite .

Braşov şi Tara-Bârsei.Îndrăzneală nemaipomenită. Cian-

găii din Săceie au ţinut să-şi arate iarăşi vitejia străbună. Cu ocaziuuea concertului din Cernatu, Duminecă ia ziua primă de Rusalii, pe când se exe­cuta tocmai programul, doi derbedei au pătruns în sală şi au spart o lampă aprinsă, producând o panică de nede- scris în public.

Va să zică încă unui din nesfâr­şitele atentate puse la cale de ciangăi împotriva păci ni ci i or Români seceleoi.

întrebăm autorităţile competente şi în deosebi cu toată stăruinţa ne adresăm comitelui suprem şi vicecomi- telui şi ne permitem a Întreba; până când vor mai tolera atâta anarhie din partea Ciangăilor în Săceie?

O interpelaţie în chestiunea asta credem că se impune ca o necesitate imperativă membrilor români din con­gregaţie.

Malalul şcoaleler noastre centrale române se va ţinea în caz de timp fa­vorabil, mâne, Joi, in Stejeriş.

Necrolog. Tânărul membru al ca­pelei oraşului, Nicolau Germaon, în vârstă de 25 ani a încetat din vi» eaţa eri.

Târgul de porci a fost oprit în­cepând de azi până la alte dispoziţii din cauza epizootiei (epidemiei), c=>re s-a declarat între rîmători.

Concertul filarmonic va avea loc în 5 Iunie n. în sala Redutei, cu urmă­torul program: 1. Mozart: simfonia g-moll. 2. Beethoven: Concert Esdar pentru pian (d na Kellemen). 3 Tschai» kovsky: Ou cartare 1812,

Elite proiectograf va avea roâoe Joi în 30 Mai următorul program :Ren- desvous-ul de noapte (film de record). — Bandica pictorul â la minut. — In­trigă amoroasă (humor). — Legenda stâncii indice (dramă) — Ziar chine- matografle (actualitate).

Avis. Subsemnatul am onoare a aduce ia cunoştinţa On. public din Bra­şov şi jur, că am iuat în întreprindere birtul numit Fiat,a din Piaţa Prundului Nr. 14 Braşov. Stau ia dispoziţia On. public românesc cu mâncări calde, me­zeluri. Beuturi curate, procurate de mine. Biliard şi popicărie de vară şi arinâ. Grădină frumoasă cu arbori. Rog On. public a-mi da tot sprijinul.— la n c u A x en te , fost comerciant în Arpă tac.

Litere, arte şi ştiinţe.Scriitorii Basarabeni — în secolul XIX —

întâiul scriitor basarabean, după anexare, este C o n s ta n tin S ta m a ti , care se născu la sfârşitul veacului ai XVIII şi muri în adânci bătrâneţi, tocmai după 1870. El era nepotul vestitului Mitro­polit Iacob Stamati, cel darnic şi tipă- ritor de cărţi. C. Stamati, la anexarea Basarabiei, rămase locului, unde căpătă mai târziu titlu de Titularnii Sovetric (Consilier titular). Ce va fi simţit boe- rinaşut moldovean sub noua stăpânire, nu n-ea arătat în destul, dar se poate vedea după cercetarea pe care o făcea rudelor de prin Bucovina şi Moldova. Astfel, cu dorul de patria «liberă», el trece şi ne vizitează în anul 1830. Do­rul cei mare de pământul Moldovei nu şi-i putea astâmpăra decât vizitându-ne din nou, şi de aceea îl vom găsi la 1834 «în pământul patriei sale cel de mai înainte». Despre o altă călătorie, dedata aceasta şi prin Bucovina, unde se opri la Suceava cu smerenia pe care o şi descrise, ne spune însuşi poetul că a făcut-o la 1839. Nu-şi putea pierde sentimentul pentru o decoraţie şi un titlu.

Se credea unul dintre «fii patriei» sale, şi, atunci când dorul cel mare îl apucă iarăşi de pământul pe care-i iu­bea cu atâta simţ, când dorul acesta îl apuca dincolo, printre cei ce nu îl în- ţelegeau, atunci, Stamati îşi aşterne a în versuri ceeace sim ţea:

Mâhnit şi pe gânduri şed posomorât,Ca an dor nespus

Ş’intristat, şi dornic trăind amărât.Mă uit spre apus...Acolo e vieaţă!Acolo-i speranţă |Să fim fericiţi De-am fi toţi uniţi.Eu tânăr fiind Acolo lăsând,

Strămoşeşti mormânturi, fraţi ce mă iubea Şi plină de graţii pe Moldova mea,

Dornic părăsind 1).Aşa simţea poetul basarabean când

poate, afară îi va fi urlet în urechi vr’un cântec rusesc al vreunui mujic. Şi aşa simţeau toţi contimporanii lui Stamati.

Iar, când gândurile înstrăinării., îi coprindeau din nou, poetul ofta din adâncul sufletului şi scotea accente de felul acesta, cari ne tac să oftăm şi noi de-o dată cu e i :

Am fost şi eu român,Dar m’am făcut păgân,Căci tânăr fiind,Bietul med pământ De tătari călcat Ei sclav m’au luoat

D’acum numai moartea Să mă scape poate Din păgânătate.

(Doina vech e a unui p r is o n ie r l a t ă t a r i 2).

Pe lângă cele 55 de poezii, pe lâugă cele 40 de fabule, mai toate după Kriiov, versurile de mai sus rămânea ca tot ce simţiră cele câteva sute de mii de Români de sub stăpânirea ru ­sească.

Contimporanului C. Stamati, fu A le x a n d r u P e lr ice ic u -H a şd e u , fiul iui Tadeu Haşdeu. încă tânăr, la etatea de 26 de ani, Alexandru Haşdeu rosti ves­titul său discurs la Hotin, asupra ve­che! glorii a Moldovei. Pe lângă, că a scris mai multe lucrări însemnate, ia 1872 trimise în ţară o nuvelă istorică »Domnia Arnăutului«, într’o limbă clară, cu imagini de cea mai mare frumu­seţe. Gât de mult era dânsul suspectat de Ruşi, se vede şi din faptul, că la 1866, când Academia Româna îl alese membru, guvernul rus îi interzise tre­cerea în România. Desnâdăjduit, că cel puţin nu putu muri pe pământul pa­triei libere, se retrasej din vieaţa pu­blică ia ţară, unde muri în anul 1874.

Haşdeu, aproape de bătrâneţe, îşi aşternu pe hârtie toată durerea din sufletul său, provocată de înstrăinarea în care se afla:

»A trăi fâr de tine şi afară din tine, — O patria misa scumpă 1 — se poate; dar o asemenea vieaţă e mai groaznică decât de a muri de mii de mii de ori şi iară a învia pentru o clipă!«

A le x a n d ru D on ic i, întemeietorul fabulri la Români, fiind trimis de pă­rinţi în armata rusă, fugi, de unde trecu in România. Nu putu suferi vieaţa fără ideal, vieaţa destrăbălată a ru­sului.

»Viind în cazarmă, mă aruncam pe tristul meu p a t; camarazii mă râ­deau, cântau şi se jucau, iar eu plân­geam, gândind ia ţara mea, ţara unde erea Fât-Frumos şi llşana^Cosinzeana“.

Celălalt scriitor basarabean, A U x . R u sso , fiul Dvoraninului şi Cavalerului lancu Russo, fiind de mic "crescut în străiuătaie, nu pomeneşte, în scrie­rii 3 sale, nimic despre Basarabia. Insă, în descrierii a iui, »vezi satul basara­bean din Codrii Baicului, cu »opinca strămoşească« a curţei boereşti, pe »troscotul verde al ogrâzei mari«, cu livada, biserica, ţintirimul »pestriţ de iarbă lungă, de suicină aurită şi de cruci negre«, cu fântâna de lângă »ră­chita crengoasă« şi cu pădurea ţâră fund3)«.

Pe la 1850—52, a trăit în Chiri- nău un alt scriitor basarabean, Io n S â rb u , despre care nu se ştie nimic. Era in strânse legături; probabil, cu C. Stamati şi Ai. Haşdeu. A scris iabuie şi poezii în prefaţa cărora pomeneşte de »patriotism« şi »patrioţi«. Şi ei tre­cuse cu sufletul în România, întărind puntea de peste Prut dintre fraţii de ac-elaş neam şi: lege. 1« poezii pome­neşte de »Moldova, frumoasă, cu pământ bun şi inbelşugat« ia care că lâtorul »se uită cu însufleţire«. Apoi:

Când vede vre-o Moldoveancă lnima-i sare din lcc, etc...,

Dar nu acestea le înregistrăm cu ocazia centenarului răpirei Basarabiei, ci nota pesimistă şi melancolica pe care o găsim şi ia predecesorii săi.

Sârbu şi-a exprimat heniimtntul iui provocat de înstrăinare, în urmă­toarele versuri:

O ! crinule; ce ai păţit ?De ce aşa te»ai veştejit?Unde ţi-i mireasma, frate;Au doară nu plouă de ajuns?„Aleu !- crinul a răspuns ;Sunt In străinătate.

{Străina floricică,

1) C. Stamati: Mus’a Românească, laş i fără an, (ediţia complectă a scrierilor lui), p* 10—71.

2) Musa, p. 60.3) N. Iorga: Istoria Literaturei Româ­

neşti, voi. III, p. 171).

B o g d a n P e tr ic e ic u -H a şd e u , trecând în Iaşi la 1858, este, pe câmpul pustiu al istoriei şi filologiei, sentinela nea­dormită a ştiinţei româneşti. Dar ce am putea spune despre uriaşa sa acti­vitate, în câteva cuvinte? Este de a- mintit numai, că omul care dă un a- vânt istoriei, omul, care începe să lu­creze dicţionarul limbeî române, omul ajuns riegendar ţn mijlocul poporului,— omul acesta era de origină basarabeană, fiind fiul lui Alexandru Haşdeu, El moare în adânci bătrâneţi, cu con­deiul în mână, la 1907.

Odată cu el însă, nu se întrerupe şirul scriitorilor basarabeni. Avem în mijlocul neutru în vieaţă, doi repre zentanţi ai Românilor^ dintre Prut şi Nistru, ai celei mai înstrăinate provincii româneşti, avem pe d-nii Z a m fir C A rb u re ş i D u m itru O. M o r u z i. Cel dintâi poartă condeiul în mai multe direcţiuni, de mai multă vreme. D-sale i se dafco- reşte cunoştinţa pe care o avem despre Ba arabia. Opera la care a lucrat ani îndelungaţi: Basarabia în secolul XIX, ne scuteşte de orice aprecieri şi discuţii asupra autorului. Din mijlocul Basara­biei, din mijlocul acelor uitaţi cărora numai opere ştiinţifice nu li se putea cere, din mijlocul boerimeF basarabene, care aşa de repede a trecut de partea celor rusificatori, de acolo, d. Arbure s’a ridicat, cu o nesecată energie, care te uimeşte şi care ar rămâne neexpli- cabi ă ia un om, dacă nu ne-am gândi că iu d-sa s’a acumulat toată energia de care dispuneau cele câteva sute de mii de Români, cari l-au trimis în mij­locul nostru să le spue^ durerea, să le spue păsul.

Di Dumitru C. Moruzi, deşi, poate, mai bătrân decât di Arbure, târziu de tot prinde a ne povesti vieaţa năcăjită, vieaţa zbuciumată a basarabenilor. Până ac ora no-a dat ia lumină câteva ope”0, în care se oglindeşte, sufletul ţăranului basarabean, în care se oglin­deşte Basarabia, întreaga mentalitate a diferitelor clase din cuprinsul ei. D sh îşi are un loc foarte important în şirul cronologic al scriitorilor ba- i-arabeni, ca unul care, cuocazia cente­narului dureros, a participat cu o pro­testare energică prin scoaterea ia lu­mină a romanului basarabean: »Pribegi în ţară răpită«.

»FI & căra«. R a d u S . D ra g n ea .

C ă r ţi şi rev iste*P o v e s tir i p e n tr u c o p ii ş i tin e r im e .

Zilele acestea a apărut în tipografia noastră Nr. 2 din povestirile pentru copii şi tinerime, edaie de învăţătorii din loc R a d u P r iş c u şi C a n d id M u ştea . Broşurică aceasta de 81 pagini. împodobită cu 5 iiustraţiuni frumoase, cuprinde povestirea pentru adulţi »Vanja«, o în­tâmplare adevărată din vieaţa unui copii rus şi frumoasa poveste »Lupul, ursul şi vulpea«, luată din gura popo­rului braşovean şi prelucrată de d-na E le f ie r a P r iş c u .

Limba uşoară şi curată, a acestor două povestiri, face posibhă înţelegerea lor şi pentru elevii din clasele primare şi costă, ca şi broşurică cea dintâi, numai 12 bani.

Fiind aproape do finea anului şcolar, atragem atenţiunea directorilor şcolari asupra acestor două broşurele ief­tine şi potrivite spre a fi împărţite ca premii şcolarilor diligenţi.

*Au apărut:iS tu d ii Ş tiin ţif ic e (Anul II, Fasci­

colul 11«III de G a v r il T od ica . Cupi insul broşuri*: Creditul, Băncile, Moneta de hârtii, Băncile de emisiune, Banca Austro-Ungară, Banca Naţională a Ro­mâniei, Bursa, Bursa şi telegraful, Car­teluri, Trusturi, Comerciul, Comerctul in iar n, Co m erciul extern, .Regi ementarea comerc. internaţional, Convenţiile eco­nomice.

Nr. 6 din »Biblioteca Şcoa'ei secun­dare«: In v e n ta to r ii ş i în te m e ie to r ii de in d u s tr i i . Traducere^*n limba fraecezâ cu adăugiri şi note de D. M u n tea n u — R â m n ic profesor. — Vălenii de Munte, Tipografia Boc. »Neamul Românesc«. Preţui broşurii SO^nani.

Reuniunea; de înmormântare din Deva.

— C o n v o c a r e . ~

Mea;brii » R e u n iu n e i a d o u a d e În ­m o rm â n ta re d in D e v a « şi toţi binevoi­torii p* porului tiin filia Alba-Iulia, sunt invitaţi la a d u n a r e a g e n e ra lă , carea s« va ţine* la 2 Iunie 1912 c. n. Duminecă după araeazi ia 3 oare în şcoala gr. or. din Cetate în Aiba-Iulia.

D eva ş i A lb a -Iu lia , 24 Maiu 1912.directorul reuniunei:

A u g u s t A . JNicoara m. p., director la banca „Industria“,

directorul filiei: cassaral filiei:lo a n 7 eculescu mp, B a r iu C acovean inp.}

protopresbiter. cassar la instit. „Iulia“.

P R O G R A M A :

1. Deschiderea adunării gene­rale prin directorul reuniunei.

2. Raportul cassarului asupra socotelilor si starea filiei din anul1911.

S. Problemele reuniunei cu fi- liele sale, azi 12:

a) susţinerea unei scoale eco­nomice şi de industrii pe seama orfanilor reuniunei întregi;

b) susţinerea unui învăţător economic călător pentru grabnica lă­ţire de cunoştinţe şi întocmiri mo­derne economice în sânul poporului din toate 12 filiele şi cele următoare, împărţirea de premii şi cărţi econo­mice. Susţinerea aceloraşi probleme din partea băncii „Industria“ în Deva, ca operaţiuni de bancă, pro- văzute în statutele sale.

Prelegere de propagandă: de di­rectorul reuniunei.

4. înscriere de membrii noui: câte 2 cor. 60 fii.

5. Propuneri privitoare la îna­intarea reuniunei, insinuate la direc­torul reuniunei cu 48 de oare îna­inte de adunare.

ULTIME ŞTIRI.Meet>ngul dela AlbaUnlia ■

— R a p o r t te le fon ic d e la co re sp o n ­d e n tu l n o s tr u . —

Orele 2 y2 d. a.O mulţime enormă de Români

s’a adunat azi la Alba-Iulia la meetirgul de protestare. După eva­luarea cea mai imparţială sunt la 20 mii de oameni, din toate păr­ţile locuite de Români.

Azi dimineaţă s’a ţinut ser­viciu divin în biserica gr. cat. din Maieri. La 10 V2 s’a deschis adu­narea în restaurantul din prome­nada. Mulţimea a ocupat tot spa­ţiul vast din jurul restaurantului. Dl Dr. Ştefan C. Pop arătând rostul adunării, propune constitu­irea. Să alege cu aclamaţiune pre- zident mirean dl George Pop de Băseşti, iar prezident din cler ca­nonicul Dr. lzidor Marcu,

Dl GK Pop de Băseşti deschide adunarea prin o vorbire mai lungă, arătând că scopul adunării este a protesta contra înfiinţării episco­piei gr. cat. maghiare. Accentu- iază, că la protest au să adereze şi fraţii gr- or., deoarece atacul ce se proiectează e îndreptat nu nu­mai contra bisericei gr. cat. ci contra întregului neam românesc din Ungaria.

Ia cuvântul apoi dl Dr. Do- mide, canonic în Gherla, rostind un frumos şi avântat discurs. Au fost mulţi, cari au lăcrimat sub impresia pătrunzătoarelor cuvinte ale d-Iui Domide. Dânsul acceutu- iază, că nici odată n’a fost un prilej mai potrivit, ca acum, când poporul românesc întreg să-şi ri­dice glasul contra atacului calui mai nou. Propune să se espedeze din adunare o depeşă ia Scaunul papal şi alta la M. Sa. Propune­rea e primită şi executată.

In depeşe se dă expresiune credinţei, alipirii şi loialităţii bi­sericii gr. cat. române, respective a poporului românesc faţă de Scau­nul papal şi tronul împărătesc. Oratorul următor d-1 Dr. Gavril Tripont în cadrul unei avântate vorbiri propune alegerea unei co- misiuni pentru redactarea unui protest la Scaunul papal. Corni- siunea se alege şi se încredinţează cu alcătuirea protestului.

Mai ţine o entuziastă vorbire d-1 Dr. Vasile Lucaciu şi pro­pune să se facă un pelerinaj la mormântul primului episcop unit, Atanasiu. Se primeşte. Şedinţa so încheie, având a se ţinea şedinţa a doua la oarele 3 d a. când îşi va tace raport comisiunea şi se vor lua hotărâri. După şedinţă s a făcut vizitaţiunea pioasă ia mor­mântul ep. Atanasiu.

Pe strade circulează marea mulţime de Români. Entuziasm pretutindenea. Au sosit o mulţime de telegrame de aderenţe din toate părţile.

Proprietar:T ip . A . Mureşianu: H rănise-e & C om p.

Redactor reaponzabii : lo a n B ro te a .

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 107 1112.—

Extraordinar de important!Am onoarea a face cunoscut Onor public, că după ce am cumpărat o cantitate mare de măr­furi în pârtie, sunt în poziţie, ca hainele mai jos notate, să lo dau cu preţurile următoare :

i Costum croială americană, lână curată2 5 şi 28 c.I Pardesiu croială arneric. lână curată 20 şi 30 c.i Pardesiu croială americană lână cu­

rată, pentru băeţi 16 şi 20 c.I Costum pentrn copii dela 3 ani

până fa !0 ani deia 5—16 c.1 Pardesiu pentru copii deia 3 ani

până la 10 ani deia 12—S5 c.I Pelerină pentru bărbaţi din păr de

cămilă 12-15 c.Coloarea hainelor este modernă, ieftină

tatea fi durabilitatea esclude oricare concurenţă.

Totodată cu onoare aduc la cunoştinţa On dame, că . mi-a sosit în cele mai moderne culori

Novităfi de prim ăvară şi varăşi adecă: Raglane, Jachete, Costume, matineuri, jupoane ş bluze, în mare şi bogat asortiment.

Principiul meu în despărţământul acesta este ser­viciu soiid şi punctual.

Zace în interesul propriu al fiecăruia ca să-şi acopere cele trebuincioase dela mine până durează provizia.

Rugându-mă de sprijinul preţios senmezCu toată stima

ASCHER I. JBraşov, Târgui inului Nr. 26. *

m

& x x x x x x x n x x x m m x m o G G tx M x x x m Q & ij ţ K) ţ A " 1 Aduc la cunoştinţa Onor. public din Braşov^ i i y I şi din împrejurime, că in’am reîntors din vo-

SX X V JLâu m jajuj meu târguială din Viena sesonul de primăvară şi vară şi am adus

| Modele de pălării de damed i n V i e n a ş i P a r i s g

şi sunt în stare a vinde cu preţurile cele mai moderate. ^ Totdeauna avem un bogat asortiment de Pălării în maga- Jt zinul meu. Pălării vechi prelucrez pe formele cele mai mo- HK derne cu preţuri ieftine. Asemenea se găseşte Pălării de J i (:—:) doliu totdeauna gata. (:—:) f tRog pe Onor. Pubic a sprijini şi a vizita magazinul meu.

La pălăria parisiană.B ra ş o v , S t r a d a JPorţli (Casa Fieisă)

XX X8Xx ;w X w KtfXXXK W X M .

Cu deosebită stimă : nnX

me

>«mQ

tHOSU0TB0LCBs

Zilnic cafea prăjită ca propria prăjitorie*

Am onoarea a aduce la cunoştinţa on. public că-i stă la dispoziţie în cantităţi mari zarzavaturi, trufanda

proaspete zilnic, cu preţ ieftin oa muştirii.

F R A Ţ I I G I N 6 0 L DStrada Hirscher 4 — Casa proprie. — Telefon 316-

Articoli de băcănie, dulceţuri, fructe sudice, faină, zarzavaturi, trufanda, sardine, con-

— —- serve ea gros. — —

Deposit mare de zaharicale. Marfa dela 140—2 coroane. M are d e p o s it de S to liw erck ş i K aram ele .

Zilnic somn proaspăt, Feste sărat en-gros.

10a

*8oo»sas

&

tt<HI3IX

mi i■

Georg CoponyStr. Furculiţii 3. BRAŞOV, Str. Măcelarilor 4.Uzină de lăcătuşerie, istalaţiuni de gaz, conduct de apă pentru

Iluminaţii electrice.Lucrează: balcoane la grădini, balustrade, grilaje la morminte, ba- lustraide de fer şi ferestri la scări, uşi, obloane şi orice lucrare de ferăse. — Pentru instalaţii electrice întocmiri complecte de oţel. Conrole, grilaje pentru ferestri. — La zidiri lucrările ce cad în branşa lăcâtuşeriei. — Primesc lucrări a feminina cu acetilen şi oxigen. Aranjamente moderne pentru bucătării, odăi de bae, closete. Instalaţii moderne pentru iluminare cu gaz şi unde nu se află ca- nalizaţie de gaz pe stradă. Praxa îndelungată mă face destoinic a ucra bine şi solid. — Despre lucrul meu durabil garanteiz.

§IÜ

Recomandăm

I X U E Tnou preparat, folosind zilnic cultură proaspătă;

pentru stârpir. a ciupercei

B a z i l l u s b u lg a r i cu s .Produsul nostru întreco ori şi ce fel de iaurt,

Preţul unei sticle mari 22 b.9 9 99 9 9 mici 12 b.

Lăptâria centrală din Braşov.

In Editura Tipografiei şi Libăriei „DOINA“ din Beiuş a apărut:

» FOILETOANE”De ALEXANDRU CIURA.

Un volum elegant şi bogat care va face plăcere amatorilor de o lectură selectă.

Preţul Cor-160+10 b- oorto. Pentru România Lei 180+20 p-Comandele sa se adreseze Librăriei „DOINA“ in Beiuş

(Beleoyes) Ungaria.

H H

I NiS t r a d a IP o v ţ i 5 V r . 5 i . m

Nu scăpaţi ocazia!Pentru sărbătorile de Paşti, Rusali, sezonul de vară,

a Vă aprovisiona cu haine de dame şi bărbaţi dela firma

F raţii F ischerJB raşo v . Strada Porţii Nr. 51.Se pot cumpăra cele mai frumoase, moderne parde-

iuri de dame d e l a ................................ 14 coroane în sus.Pardesiuri elegante de fetiţe . . . 10 „ „ „Pardesiu fin modern de bărbaţi Raglan 20 „ „ „Costume m o d e m e .....................................18 „ „ „Costume pentru b ă e ţ i ................................12 „ „ „

M CostU

I h h

Costume pentru c o p i i ...........................4 „

Atragem atenţia On. public asupra firmei. 166,3-50.

® S t r a d a JP © r t i I I r . S t . A

C ruţarea tn eco n o m ia c a s e i :Bani ş i tim p , lu e r a ş t o b o s e a la c r u ţă

S Ă P U N U L

S u n l i g h tde oarece spală mai iute şi mai uşor decât ori care alt !'săpun iar vre-un

adaos ejjsuperflu.Sa ne ferim de i mitaţii cu nume sau esteriorasămă nător, că acestea sunt neveritabile.

P r o b a ţ i m e t o d a » p a l a t u l u i S u n l i g h t

LEVER & Co-, Wieu III

« â b .'b o 3 3 .a .3=C Lex3 . t e l a ,

„Gazeta Transilvaniei“,se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat sau lunare.

Administr. . Gazetei Transilvaniei*.

Casa din ColţulSradei Aţei 7 şi strada neag.ă

21, este de vânzare din mană li­beră.

Informaţii ss pot lua acolo, deia proprietăreasa

Doamna Balaşa Riebea.

Subscrisul are onoarea a a- duce la cunoştinşa On. public din oraş şi împrejurime, că lucrez haine bărbăteşti, croială modernă, după o praxă îndelungată, şi-l roagă a-1 onora cu comande. Reparaturi cu preţ ieftin.

Frldolin Karl Jirkovsky juniorcroitor bărbătesc.

Braşov , Târgul Cailor 14 etaj I.

naturală franţuzascH„A se indica corect isvorul“

■n cont-a şolaiiiei, 1 besică biliară şi A albnmenerie

I âj j w ■£ H

\FI CHY GRONDE GRIUE

VICHY HOPITAL

La moibu’i de fi at.

La sufVrinţe de .şToiEac ş i i n t e s t i n e i .

A se feri de imitaţii.

Avem onoare a aduce la cu­noştinţa on. public că proiectatul institut de bani „Românul“ cu începere dela 1 Aprilie 1912 n. şi-a început activitatea sub nu-

peori

pe

mirea de

„Brancoveana“institut de credit ş i economii, so­cietate pe acţii în Zârneşti.

Capitalul societar e de 80.000 coroane.

Totodată aducem la cunoş­tinţă că institutul nostru să ocu­pă şi respective se va ocupa suc­cesiv cu următoarele operaţiuni:

a) . Primeşte bani spre fruc­tificare pe lâDgă libele de depu­nere sau în cent curent pe lângă interesele ce le va stabili din când în când direcţiunea.

b) . Acoardă împrumuturi obligaţiuni pe lângă cavenţi asigurare hipotecară.

, c). Acoardă împrumuturi amortizare.

d) . escomptează cambii, efecte şi pretenziuni sigure.

e) . Acoardă împrumuturi pe lângă amanetare de efecte.

f) . Acoardă credite cambiale şi de cont curent cu acoperire hi­potecară, amanetare de efecte, monete, mărfuri, producte şi alte valori.

g) Cumpără şi vinde efecte, monete, mărfuri şi alte producte.

h) . Primeşte in deposit efect producte şi alte valori.

i) . Cumpăra şi vinde, arâ t dează şi esarândează imobile ş* mijloceşte astfel de afaceri.

l) . Iniţiază, mijloceşte şi în­fiinţează pe teritorul său de ope­raţiune reuniuni de interes econo­mic ca d. e. reuniuni pentru asi­gurarea vitelor, pentru valorizare de producte, esploatoare de pă­duri şi lăptării.

m) . îngrijeşte afaceri de co- misiune şi de tot felul de afaceri de bancă.

n) . Sprijineşte înfiinţarea reu­niunilor de credit săteşti.

Notăm că conform statutelor cel puţin 10^ din venitul curat sunt destinate pentru sc puri cul­turale şi de binefacere.

Zârneşti la 21 Aprilie 1912.Direcţiunaa.

Se caută, un ucenicla

Constantin CristoloveanPălăriei*.

Braşov, strada Sf. Nicoiae b. Nr. 4. i—6,

asTo-ui asroia.1

LTJD O V IC Â SOSSfr îz e r iţă d e tea tru ! • . .

— Primul atelier de frizat pentru dame — Str. Hircher 5. vis â-vis cu Redouta.

împletituri de păr, bucle, asor­timent mare de păr. Frizuri de bal, spălat de cap cu aparat mo dern de uscat, masage de obraz, mani cure. îngrijirea parului cu sistem american, vopsire de păr. etc. Totfelul de lucrări de păr se face în execuţia cea

mai frumoasă.

Se cnnsjmră păr cazat.

W A R U L TBPO G RAFÄ A. MURIŞI A NU : BRANISCE & fO J f f , BRAŞOV.