Anul XIX C a r a n s / p ^ , 12 S e p t e m b r e c . v. , 1904 Nr. 37

OAIA DIECESANA Org-an al E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i

A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an 10 coroane

» „ » P e v « a n 5 » , România şi străinătate pe an 14 franci » .. '»'• » > pe V » a» 7 - , ••

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r Pentru publicaţiuni oficioase, concurse edicte

etc. publicate de 3 ori, dacă conţin până la 150 de cuvinte 6 cor, până la 200 de cuvinte 8 cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redacţiunei „ F O A I A D I E C E S A N A "

iară banii de prenumeraţiune şi inserţiunile la A D M I N I S T R A Ţ I U N E A

Librăriei şi Tipografiei diec. în Caransebeş

Adunarea dela Timişoara A d u n a r e a g e n e r a l ă a „ Asociaţiunii pent ru

l i teratura r o m â n ă şi cultura poporului r o m â n " s 'a ţinut conform programulu i publicat şî în foaia noas t ră .

Şedinţei p r ime i-a p r e m e r s servitul divin, sânta Liturgiă şi c l i emarea Duhului sânt , ce labra t în biserica noas t ră din Fabr ică de P . O. D. Pro topresbi te r Dr. T r ă i a n Puticiu, azistat de presbiterii Bugar iu şi Mateiu.

A d u n a r e a a ibst deschisă de d-1 Dr. Liviu Lomeny i prin u r m ă t o a r e l e cuvinte :

Onorată Adunare generală !

Diferite c a u z e d e n a t u r a diferită au î rnpedocat pe bărbaţ i i ace ia , cari erau c u m u l t mai c h e m a ţ i d e c â t m i n e . d e a c o n d u c e a c e a s t ă a d u n a r e g e n e r a l ă .

N u m a i în m o m e n t u l d in u r m ă m'a d i s t i n s Co­mi te tu l centra l c u onori f ica sarc ină , la care nu m ' a m a ş t e p t a t , — cred deci , că o n o r a t a A d u n a r e g e n e r a l ă va fi c u i n d u l g e n ţ ă faţă de m i n e şi va a p r e ţ i a m a i m u l t b u n e l e m e l e in ten ţ iun i , d e c â t m o d e s t e l e m e l e puter i .

N a t u r a i n c i d e n t a l ă a m i s i u n e i m e l e a d u c e cu ş ine , c ă nici nu m ă s i m t c h e m a t a d e s v o l t a î n a i n t e a D o m n i e l o r - V o a s t r e vre-un s i s t e m a t i c p r o g r a m sau vre-o reprivire m a i a m ă n u n ţ i t ă , c u a t â t m a i vâr tos , c ă c i raportul g e n e r a l al c o m i t e t u l u i centra l s e r v e ş t e d e b u n ă orientare .

C h e m a r e a m ă r e a ţ ă a A s o c i a ţ i u n e i n o a s t r e o c u ­n o a ş t e fie-care m e m b r u al ei, o c u n o a ş t e fîe-care R o m â n .

Scopu l , pe care-1 u r m ă r e ş t e A s o c i a ţ i u n e a n o a s t r ă , e s t e a t â t d e nobil , a t â t d e just , î n c â t şi s t ră inul dator e s t e să-1 aproabe .

S c o p u l A s o c i a ţ i u u e i e s t e c u l t i v a r e a poporulu i r o m â n , c o n s e r v a r e a şi d e s v o l t a r e a du lce i n o a s t r e l imbi s t r ă m o ş e ş t i , ş i — u r m ă r i n d a c e s t s c o p — de o par te î n d e p l i n i m n u m a i o d a t o r i n ţ ă s a c r ă firească, d e a l t ă

par te u z ă m d e un drept nopreser ipt ib i l î n ă s c u t l ie-cărui ind iv id şi fie-cărui popor de un drept d iv in , de D u m n e ­zeu b i n e c u v â n t a t .

Dator inţă n o a s t r ă şi dreptu l nos tru de a c u l t i v a şi d e s v o l t a l i m b a n o a s t r ă s u n t c u a t â t mai e v i d e n t e , cu c â t p u t e m c o n s t a t a faptul, c ă a n o a s t r ă A s o c i a ţ i u n e nici o d a t ă nici nu s'a g â n d i t ch iar la a c e e a , ca s ă i a s ă c u t e n d e n ţ e l e s a l e din cadrul poporului r o m â n , nici c a n d nu a c ă u t a t a cucer i de la alţi, ci n u m a i a c o n s e r v a şi a d e s v o l t a ce e al s ă u .

Astfe l rhare p ă c a t c o m i t e ace la , p ă c a t în c o n t r a logilur . : ' ! , f n " "•'-?•>' priv<'şT'> o,tx. ™»hi rju t e n d l n ţ y , ) ^ n o a s t r e cu l tura le , cu cari n i m i c a l ta nu ţ in t im, d e c â t ca şî poporul nos tru în l imba s a şi prin l i m b a s a în nobi lă f r ă ţ e a s c ă e m u l a ţ i u n e cu c e l e l a l t e popoare , s p r e b ine le patriei c o m u n e , s ă o c u p e p e t eren cu l tura l locul a c e l a d e m n , la care de P r o v e d i n ţ ă e c h e m a t conform însuş ir i lor sa le , p e cări nici v i t reg i ta tea seco l i lor nu le-a p u t u t î n ă b u ş i

A s o c i a ţ i u n e a noas tră , mai cu s e a m ă , de c â n d a c t i v i t a t e a ei s e e s t i n d e a s u p r a tuturor locuri lor d in a c e a s t ă ţară locu i tă d e R o m â n i , e s t e s i n g u r a i n s t i t u ţ i u n e care î n t r u n e ş t e t o a t ă suf larea r o m â n e a s c ă din a c e s t regat , în ea s e m a n i f e s t e a z ă u n i t a t e a noas tră , s copu l ei e s t e ace la , la a cărui a jungere cu e g a l ă însuf leţ ire p u t e m c o n l u c r a : p u t e m z i c e — vari ind o vorbă ve­s t i tă — c ă în tabăra A s o c i a ţ i u n e i s e află poporul r o m â n din a c e a s t ă ţară.

A c e a s t ă tabără t r e b u e ş ă o a p e r â m d e ori-ce d u j m a n , s ă o a p ă r ă m cu a r m a cul ture i , a r m a c e a mai putern ică , şi s ă ş t i m , c ă p e r d u t ă v a fi l i m b a noas tră , p e r d u t poporul nostru , c â n d a c e a s t ă t a b ă r ă nu o v o m şti apăra, — dar o v o m a p ă r a cu glorie şi cu i zbândă , căc i p u r t ă m luptă d r e a p t ă şi l u p t ă m pen­tru e s i s t e n ţ ă , căc i poporul , care n u e c a p a c e de cul­tură, a c e l a nu e nici d e m n d e v iaţă .

Când s'au modi f i ca t v e c h i l e s t a t u t e a l e R e u n i u n e i noas tre , şi în s p e c i e s'a lărgit teritorul ei de ac t iv i ­tate , s'au aflat o a m e n i , cari d in diferite p u n c t e d e v e d e r e cu totul o p u s e s e t e m e a u sau s e b u c u r a u

2 Í 'OAIA D I E C E S A Ñ A

de acele schimbăr i prevădând, fiecare pa r t e din al său p u n c t de vedere, efecte d â u n o a s e pent ru intere­sele cul tura le româneş t i . ,

Ia tă însă, esper in ţa dovedeş te ; că nebaza te âu fost de o pa r t e temeri le , şi de a l tă p a r t e nereal izate a r ă m a s speranţe le , iar Asociaţ iunea noas t ră , tócrnái de când în braţele sale cupr inde pe ,toţi Români i din patr ie , a luat cel mai. frumos a v â n t

Cu vie plăcere a m venit deci d e a s t ă d a t ă în aces t frumos emporiu al vechiului Bănat , în istorica ce ta te ; ! Timişoara, şi cu bucur ie vedem, a d u n a t ă în această- sa lă , f loarea Românimei din apeste părţ i .

- -Dacă e adevă ra t aceea, că. r enaş t e rea culturală a Românismulu i din Ardeal a izvorît din acea f ân tână mul te veacur i acoperi tă, şi suprimată, de ordele barbare ale şecohlor t recuţi , t rebue s ă cons t a t ăm şi aceea, că prin părţile Bănatului s'a născut prima mişcare pentru cultivarea poporului român şi Q Hmbei sale, prin păr ţ i |e aces te s'a înfiinţat primul institut pedagogic, din care au. purces apostolii învăţător i , cărora es te a, se mu l ţ ămi faptul, că puţ in i ţ ă r a n i afli în aces t ţ inu t , — fie d int re cei mai băt râni — cari nu şt iu car te , jţţeritul aces ta a l Român i lo r , din B ă n a t es te cu a t â t mâi mare , căci în t impur i le acelea biser ica, or todoxă era supusă une i ierarhii s t ră ine, n

Cu p lăcere pot constata- , şi faptul acela, că tot din părţ i le Bănatului mai întâiu ş'au ivit bărbaţi , , cari din că ldura inimii !qr s'au ocupat cu apa ra t ştien'ţifie,

desvolta.rea e i . , .... . E deci lucru firesc, că bucuros am venit din

depăr tă r i , u r m â n d frăţeasca invi ta re ad re sa t ă nouă şi nu ne îndoim, că în t runi rea noas t r ă de aici va forma o t r eap t a nouă că t râ înă l ţ imea idealului nostru cultural , la care nişuim. Declar a d u n a r e a genera la a Asociaţiunii deschisă. .

înainte de a şe trece la ordinea zilei, d-1 E. Ungurean, ca director al despărţământului, Timişoara, d-1 Dr. G. Dobrin, ca esmis al Societăţii pentru Fond de Teatru. Român, şi d-1 Ñ. Onou, ca representănt al Asociaţiunii naţionale arădano, salută adunarea, prin lungi şi frumoase discursuri, Discursul d-lui Ungurean este următorul :

Inte l igenţa r o m â n ă din despă r ţ ămân tu l Timişorii, reprezentată prin comite tul despăr ţământu lu i , când a

. inv i t a t Asociaţ iunea pentru . literatuţa ;rpmâijă şi cul tura .poporului - român; ; . ,ea ; să-şi ţ i n ă a d u n a r e a genera lă în ă s t a n î n T i m i ş o a r a , a voit şă decdr^vadă , i ,câ ţo tdeuua e ga ta a sprijini ins t i tu ţ iuni le noas t re culturale.

Din motiv de m a r e î n s e m n ă t a t e s'a,;aflat îndem­n a t ă a c e a s t ă intel igenţă a se înrola, . între sprijinitorii Asociaţiunii şi pr in aceas ta a culturii poporului nostru ; aces t motiv e, că în m u l t e locuri locuite de. .Români, asemenea: şl î n ţ inu tu l şi j u ru l .despă r ţ ămân tu lu i Timi­şorii, poporul român, nici intelectual min te nu -e a ş a de deş tepta t , nici ma te r i a lmin te nu : îna in tează aşa, qa să poa tă ţ inea paşi cu celelalte popoare intelec-tua lmin t e mai deş tep ta te şi mate r ia lmin te mai î n a i n t a t e ;

noi pe aici vedem, că în at ingere cu alte neamur i conlocui toare şi în via ţa socială şi pe" terenul economic tot poporul nostru se a r a t ă inferior, el e par tea , ca re cedează.

A c e a s t ă împrejurare ne-a d u s p e noi la convin-gareă , că deşi a v e m în m a r e pa r te , scoale bune po­porale, deşi şcoala b u n ă popora lă contr ibue mul t la deş tep ta rea şi moral izarea poporului, dar to tuş faţă cu emula ţ iunea popoarelor pen t ru "superioritatea şi

, domni rea cul tura lă şi economică, pen t ru poporul no­stru deia sa te a c u m nu mai e des tu lă in s t ruc ţ iunea şi educaţ iunea, ce o c a p ă t ă în scoală popo ra l ă ; — in­s t ruc ţ iunea şi educa ţ iunea din şcoala poporală t rebüe a c u m si la noi pr ivi tă de- minimalul cul tural , ce e de l ipsă în viaţa poporului, -ca pe aces t fundament să se poa tă t r ep ta t mai depar te desvol tâ şi întări , — deci la noi sé a r a t ă în mod imperat iv t rebuinţa , ca poporul nostru, — precum fac şl al te popare mai c u l t e , ' — " s ă cape te î nvă ţ ă tu ră şi d u p ă ce a eşj t din şcoala popora lă ; t t ebue şi mâi depar te să se lumineze, c a s a s e poa tă sus ţ inea şi întăr i , î n să -desvOltarea cul­turará" să hu fie nunirai intelectuală, ci să fie şi eco­nomică, adecă poporul român să nu fie numai cu car te , dar să fie şi econom bun. . .

Aflu de lipsă a releva, că faţă cu progresul rapid, ce-1 fac acum al te neamur i pe terenul economic, t rebue şi noi în lucrări le noas t re culturale, în p romovarea culturii generale .a poporului nostru , s ă ajrşm to tdeuna

_ îna in tea ochilor şi desvtfrtaiea ş j . îîţtă/^fja. lut, ^coftO-"mică, '-— pentru-câ e ' f r u m o s ideal ismul, cul t ivarea Ijîi

dă semn de sen t imen t nobil, t r ebue s ă cul t ivăm şi noi idealismul : aces ta n e înva ţă să ţ i n e m la naţ iona­litatea, la l imba şi legea noas t ră , la portul, t r a d i ţ m i m e şi datinile părinţi lor noştri, n e î n v a ţ ă să r ă m â n e m credincioşi s t rănepoţ i ai s t rămoşi lor noştri , adecă să r ă m â n e m Români , ce au fost şi dânşii.,

• Din idealism răsare sen t imentu l de d rep ta te şi ones t i ta te ; să cul t ivăm aces t s en t imen t cu mare zel. ca să nobil i tâm caracterul poporului, sâ-i r idicăm nivoul moral ; în munca noas t r ă cu l tura lă să ţ in t im într 'acolo, c a fie-cărui Român să i-se prefacă în ins t inc t , ca să fie om cins t i t şi om de omenie.

Dar să ţ inem cont de spir i tul t impului şi de imprejurările, în cari t ră im, să n u ui tăm că t ră im într 'o epocă, în care a lă turea eu idealismul în grad aseme­nea de mare domneş te şi real ismul, sau mai bine zis mater ia l i smul adecă tăr ia .economică, sau p u t e r e a aver i i ; — să nu perdem din vedere, că u n popor, fie el câ t de idealist, dacă nu se nizueşte s ă . a j u n g ă şi la bună­s ta re mater ia lă , dacă nu se nizueşte s a s e în t ă rească ş l în avere, dacă pe moşiile şi p ă m â n t u l moş ten i t dela părinţi i lui se. lă ţesc şi în tă resc al te neamur i , a tunc i poporul cel sărăcit , tocmai ca un om, care sufere de boală fără leac, cu t impul t rebue să peară .

Acest adevăr la noi aplicat , ca să fiu bine înţeles şi de p ă t u r a societăţ i i noas t re , care n 'are mu l t ă carte, z i c : că wzădar vom cânta noi Deşteaptă-te Române, dacă alte neamuri vor cumpăra holdele şi moşiile Românilor. I ' ' .

Spre paguba noas t ră p â n ă în t impul cel mai nou am fost idealişti şi de acolo vine, că ne tot tânguim, că s u n t e m săraci , ce în par te nu e adevăra t , deci a c u m n u e ma i destul din ideal ism să zicem : să ne p ă s t r ă m şi a p ă r ă m limba şi legea s t r ă m o ş e a s c ă ; — acum, dacă voim să trăim şi să trăim pc acest pământ, unde au trăit şi strămoşii noştri, trebue să zicem ; să ne.păstrăm şi apărăm limba, legea,şi moşia; a ceas t ă t re ime a ş dori eu să ,fie scrisă în ca techismuj popo­rului român.

într 'acole t insti tuţiuni cul turale , cari sun t c h e m a t e să grijască, ca poporul nos t ru şă cape te î nvă ţ ă tu ră şl diipà ce ă eşi ţ din şcoala poporală, cari sunt, c h e m a t e a cul t iva ş i d e s volta, l i tera tura noast ră , şi prin m u n c a lor a d a direcţ iune; desvoltării noas t re cul turale , în p r ima linie s ta şi Asoc ia ţ iuae€ pen t ru l i teratura română şi cu l tura poporului român, pe care D-Voastră onorat Comitet cent ra l o représentâ t ! .

Dacă ne gândim, că m u n c a noas t r ă cu l tura lă şi cu aceas ta împreună în t reaga ac t iv i ta te a Asociaţiunii e aviza tă numa i la sprijinul nostru, dăcâ considerăm, cât de m a r e e problema, ce a re Asociaţ iunea a o deslega şi câ t de grefe sun tda to r in ţ e l e , ce are a le îndeplini, a tunc i delà fie-care Român, fără deschil inire.de sex, care voeşte, ca să fié ţ inu t de Român şi de om intel igent , delà fiecare Român, care pricepe, că numai promovarea culturel poporului nostru é mântuirea noastră, t rebue să pre t indem, ea să în t r e în şirul sprijinitorilor Aso-claţitrhei, pentiru-că'cine spr i j ineşte a c e a s t ă Asociaţ i une, a 'ce lăSpt i j iheş te cu l tu ra poporului român, r. : i

Acum onora t Comitet centra i în numele, despăr­ţ ămân tu lu i nos t ru asigurândU-Vă de s t ima şi recu­noş t in ţa noas t ră pen t ru zelul şi iubirea de n e a m , cu care conduceţ i afacerile Asociaţiunei, şi mul ţ ămindu-Vă pent ru ostenelele, ce le puneţ i ca jertfă pe a l tarul culturei poporului nost ru — a m onoare a Vă sa lu ta .

Toate discursurile au fost primite cu vii aplause din partea mulţimii de membrii, veniţi la adunare.

Trecându-se la ordinea zilei se alege un notar ad hoc şi diferitele comisiuni, cărora li-s'au încredinţat diferite rapoarte şi propuneri spre referare în şedinţa proximă. (va urma)

Câteva cuvinte despre personalitatea învăţătorului

Mulţi sunt de părerea, că numai ceea ce se propune în şcoală are putere de a învăţa pe copii. Aceasta nu e tocmai aşa. Instrucţia cea mai eficace o formează îndeosebi experi­enţa şi convieţuirea cu alţii. Pentru tinerime e de o neasămănată valoare cultivatoare petre­cerea în societatea celor crescuţi, anume a oame­nilor de caracter, îndeosebi dacă aceştia au poziţie însemnată în societate. Ceea ce se învaţă

în şcoală, fie aceea ori cât de preferabil, tot-deună poartă timbrul teoreticfemiilui şi al imper­sonalităţii. Oeea ce însă experiem, păţim sau învăţăm în viaţa de toate zilele din atingerea cu alţi oameni, aceasta posede coloritul proaspăt aîpropriei experienţe, aceasta influinţează asupra lumii din Iăunţrul nostru, şi nu arare ori şi pe cel .flegmatic îl scoate diii indolenţa sâ.

Din această cauză e de o deosebită însem­nătate personalitatea învăţătorului pentru viaţa şcolară. '" ' ." ' " : '

Copilul arată mai mult interes pentru cele vii şi concreté/ decât pentru cele moarte ţi abstracte, — numărând la coste din urm? ştiinţa din cărţi. Afară de aceea, fiecare copil âf© însu-, şirea de a dori să ia parte activă la ori ce lucrare; aceasta însă i-o poate oferi numai o persoană, ó fiinţa-vie. O altă trebuinţă a spiri­tului copilăresc este aceea de â se alipi de oamenii mari, a privi faptele lor şi a imita ceea ce i se pare de însemnătate în lucrarea acelora.

' învăţătorul e acela, care zi de zi stă îna­intea copilului; el regulează întreaga lucrare a copilului în decurs de mai multe oare; el îi ocâr-mueşte întreaga viaţă spirituală cu p mână deli­cată sau cu o mână aspră şi grosolană ;• învă­ţătorul îi face bucurii şi-1 învioşeazâ'sau îl plic­tiseşte şi-1 năcăjeşte. Deci, nu o nici o mirare, dacă toata atenţia copilului e îndreptată asupra acestui''^bm. 'întocmaf cúni fláaréa; s ó a r é M á̂ jL întoarce faţa sa ţotdeuna spre blândul soare', aşa şi privirea copilului se îndreaptă , asupra învăţătorului, cetind do pe, faţa lui semnul şi bunătatea saü feceală şi furtuna.

Privjrea copilului, se îndreptează ' mai întâi asupra esteriorului învăţătorului. El cercetează cu de-amăruntul cum e faţa învăţătorului, cum îi sunt ochii, cum i-e barba, singuraticele organe şi părţi ale feţei; cum e felul de vorbire al în­văţătorului, cum e risul lui. Pe când copilul la aparenţă ascultă cu atenţie prelegerea învăţă­torului, gândurile lui de odată rătăcesc la figura învăţătorului, face asemănări între învăţător ' şi între vecinul său, examinează, că oare haina sau vesta învăţătorului e tot aşa de curată sau în ordine ca şî cele ale tatălui. • -> N-

I'oarte rare ori perde ceva* din vedere micul critic. Copii sunt eu atenţiune la poziţia învăţătorului când şede: şede el liniştit ori se leagănă cu scaunul ? Cercetează, cum e umblarea învăţătorului: umblă el repede, rezolut, cu ţinută dreapta, ori umblă el a lene, legănându-se ori gârbovit ? Oare degetele învăţătorului sunt curate şi ce lucră cu ele? Dânsul e ora modest, simplu, ori e închipuit şi poartă bucuros inele şi alte giuvaericale ? Chiar şi gesturile şi manierele în­văţătorului formează obiectul observaţiilor şco­larilor.

4 F O A I A -DIECES ANA

în deosebi atu ochi ageri şcolarii pentru obiceiurile şi slăbiciunile învăţătorului. în această priviriţâ &i surit- cehsori mai severi decât .toţi inspectorii şcolari

Negreşit; câ în toate acestea,, ei; nu'sunt conduşi de jttdefeiâtâ, el fna} mult de simţeminte obscure şi iHstihctlve.

Numai decât au observat elevii, că; e punc­tual învăţătorul ori nu, că examinează el con­ştienţi os temele do eâsă ori numai dă mult de lucru şi nu controlează nimica. Cu deosebită atenţie Urmăresc şcolarii pe învăţător la împăr­ţireapedepselor. Aci înţeleg pedepsele corporale. De nenumărate ori se întâmplat că şcolarii. în joeurile lor imitează pe învăţător. De aceea învăţătorul să pună pond pe axioma: „Cu-noaşte-te pe tine însuţi!" Să se examineze pe sine însuş şi să se disciplineze. Când întră în şcoală, să lase afară la uşa şcoalei toate grijile sale şi toate năcazurile casnice, toate greu­tăţile ce-i apasă pe suflet; cari ar da ansă co­piilor Ia mânie, leneviro, neascultare ori la ivi­rea altor sîăhiciuni spirituale ale elevilor. Pen­trucă o lucru cunoscut, că d. e. afectele dau naştere afectelor, adecă în cazul de faţă: spiri­tul fraged, mlădios al copilului prin' izbucnirea afectelor învăţătorului şi educatorului, îşi pierde echilibrul • şt i se dă ocazio pentru 'o âsemoiiea izbucnire a afectelor. în faţa tractărit aspre, - a x^rWeter t^râfc^,'.«ririiile's& în ttttf.fi^rifi tractare umană, plină de iubire, câştigăm intrare : iîn ini­mile şcolarilor.

Pentru unele lucruri şcolarii;-îndeosebi cei mai mărişori, sunt foarte simţitori, şi anume pentru următoarele: E. învăţătorul drept ori e părtinitor? Ţine el strict şi consocuent la adevăr ori nu rămâne totdeuna pe lângă el? Ceea ce propune el̂ este efluxul inimii sale, ori vorbeşte numai, pentrucă trebue să vorbească aşa, pentrucă aşa e prescris ?

Nimic nu are urmări mai primejdioase asupra şcolarilor decăt făţărnicia şi nedreptatea din lăuntru. Chiar şi dacă elevii nu pot câştiga deplină convingere despre această însuşire a învăţătorului, efectele ei strieăeioaso totus se manifestează într'un chip oarecăr-e: Şcolarii simt din fonul, vocea şi gesturile învăţătorului, că el nu simţeşte şi în inima sa ceea" ce- vorbeşte. Deci, interesul învăţătorului să nu se manifesteze numai în lucirea ochilor săi,- ci şi în 'alipirea sa vădită faţă de obiectul de învăţământ şi în acti­vitatea sa spirituală, prin ceea ce devine sim­patic şcolarilor.

Un atare învăţător nu va fi numai obiectul de observare, ci şî de admiraţie al şcolarilor. Căci pentru cei mai mulţi dintre şcolari e un lucru ciudat şi o întâmplare neobininuită, ca cineva să se însufleţească pentru o simplă idee.

Că învăţământul religiei şi peste tot materia pentru nobilitarea sentimentelor produce rezul-. tate foarte neînsemnate în ce priveşte formarea caracterului, cauza o în multe cazuri învăţătorul şi personalitatea sa.

După cum se. ştiq, 'cugetarea religiosă şi ăpreţierea morala su iveşte foarte târziu în desvoltareâ spiritului. Cel ce voeşto să influinţeze în această direcţie asupra formării caracterului, trebue să se bucure de iubirea şi alipirea şco--larilor săi. Un om urâcios, nesimpatic sau chiar

. temut, nu va putea produce caractere. . Copiii numai decât au observat, dacă în

persoana învăţătorului au înaintea lor un om de caracter, b personalitate morală. Un astfel de învăţător, care se .dă cu totul scopului edu­caţiei, chiar şi numai prin prezenţa sa influin-ţează ca o putere căreia nu i-se poate opune nimonea. Religia e un ce intern, personal, con­vieţuit. Aci influinţează învăţătorul, nu prin ceea ce propune, ci" mai. vârtos'prin ceeace reprezintă el însuş. Religia nu se poate propune şi învăţa, ea trebue să fio privită, experiată şi convieţuită. Din această cauză numai acolo poate fi aprins un suflet şi o inimă de ea, unde schinteeâ vieţii religioase a sărit delà persoană, la persoană. Şcolarii simt îndată, dacă vorbele învâţătouului sunt numai fraze, ori sunt izvorite dintr'o inimă care arde de credinţa şi dragostea faţă de Dumnezeu şi de 1 împărăţia Lui. învăţătorii de felul celor din urmă, chiar să nu purceadă corect din punct de vedere pedagogic, vor pune bază religiosităţii şi moralităţii ; ceilalţi, din contră, foloseasoă-se ei de vorbe oricât de înduioşe-toare, nu vor putea ajunge la aceasta.

Fiecare învăţător deci să se gândească la vorbele Mântuitorului şi să le aplice la sine şi la elevii sâi : Căci, ei vor fi judecătorii voştri.

Europa Sudică Lecţie din Geografie pentru clasa V. de Petru Buzera.

I—II. Analiza şi Sinteza.

A. Peninzula Balcanului 1. Peninzula Balcanului în general.

Ţinta : A s t ă z i v o m î n v ă ţ a s ă c u n o a ­ş t e m m a i c u d e - a m ă r u n t u l u n a d i n t r e c e l e 3 p e n i n z u l e d e l a S u d u l E u r o p e i , ş i a n u m e c e a m a i a p r o p i a t ă d e n o i , c a r e n i - i c u n o ­s c u t ă î n c â t v a d i n i s t o r i a b i s e r i c e a s c ă , a d e c ă : peninzula Balcanului.

Elevii reproduc ceea ce li-i cunoscu t din istoria biser icească : In Macedonia şi i n Grecia a predicat s. apostol P a ve l ; în Tracia a predicat s. apostol A n d r e i ; în Tesalonic a t ră i t m. m. Dimjtrie ; Cons tant in cel

FOAIA DIE CE S A N A 5

Mare îşi m u t ă reşedinţa (în 329) delà Roma la Bizanţ, care d u p ă numele; î m p ă r a t u l u i - s e numeş t e Constau-tinopol; în Constant inopol 'î^i a r e a . reşedinţa unul d int re c e i 5 pa t r i a rh i ài: bisericii creşt ine ; acî a lost pa t r i a rh s. Grigorie Teologul şi loan Crisostom, aci s'au ţ i nu t unele s i n o a d e ecumenice (II. V. VI. V—VL); aei a n fost p a t r i a r h i Fotie şi Mihai. Ceruiariu sub.car i s'a în tâmpla t , s c h i s m a cea mare ; la 1453; au octipat Turcii Constant inopolul , etc. . -. •

Urmează; apoi cet i rea har ţe i pe baza întrebări i : C e n e s p u n e h a r t a d e s p r e a c e a s t ă p e n -i n z u l ă d e î n s e m n ă t a t e i s t o r i c a ? '

I) E a ne s p u n e mai întâi despre forma şi poziţia peninzulei . Noi aflăm, că : Pen inzu la a re forma unui t rèîunghi . Vârful trëiunghiuTui zâce là Sud. Pen inzu la se află în pa r t ea ostică a Mării Mediterane şi e peninzula cea mai de că t r ă Ost a Europei.

Hotarele ei s u n t u r m ă t o a r e l e : ; ! ' 1. La N. se mărg ineş te cu p a r t e a sudică à Car-

paţi lor (Alpii Transilvaniei) , cu Dunărea şi cu afluentele acesteia, cu Sa va.

2. La 0 . è mărg in i tă d e Marca Egeicâ cea bo­ga t ă în inzule, cu s t r â m t o a r e a Dardanelelor1 (sau Hellespont), cu Marea-Marmora2, cu Bosforul şi cu Mat ea-Neagra3.

3. La S. cu Marea Mediterană. 4. La V, cu Marea Adriatică şi cu M.-Ionică.

A.pyofundcţre materială. ' â. Âsamâoă ţ i pa r t ea ; vest ieâ cu , cea ost icâ li

Ce aflaţi ? P a r t e a ost ică e mai variată, fiind în­t r e rup tă pr in sinuri, peninzule şi inzule ; cea vest ică e monotonă .

b. Pen inzu la Balcanică se împa r t e în 2 pe­ninzule — ? Una nordică mai m a r e şi a l ta sudica, mai mică. Cea din u r m ă se c h e a m ă Morea şi e despăr ţ i t ă de cea mare prin sinul de Corint şi Egina. Numai prin o l imbă de p ă m â n t foarte îngus tă s t ă Morea : în legătură cu peninzula mai mare .

c. Morea însemnează ţara mării. Cum îţi esplici aces t n u m e ? Peninzula e încunjura tă de mări . Acestea taie afund în uscat . — Pa t ru peninzule mici la Sud.

d. Marea Egeicâ poar t a şi numele de Arhi­pelag, adecă mare de inzule. Cum pu tem esplica aces t n u m e ? Aceas tă mare e boga ta în inzule. Ceteş te de pe h a r t ă numele inzulelor mai mari ! însemnaţ i -vă numele inzulei celei mai mari ! (Creta.) II) în a doaua linie ne dă lămuri r i ha r ta despre

suprafaţa peninzulei . Noi aflăm, că :

1 Dardanek se numesc de Turci cele 6 fortăreţe, care se redică pe ţermurii acestei strâmtori; 3 dintre ele se află pe fermul european, 3 pe cel asiatic.

2 In Marea-Marmora se află inzula Marinară, de unde se es-poartă marmor alb cu figuri negre, care deja din vechime era preţuit.

3 Marea Neagră îşi are numirea vsrosinul dela ceriul care mai întotdeuna este întunecos.

A) P a r t e a c e a m a i m a r e a p e n i n z u l e i e m u n t o a s ă . Ea cons t a din m a i mul te muntenii . . Unele din aces te munten i i se în t ind de că t r â Vest spre Ost, al tele de că t r ă Nord sp re Sud. Din aceas t ă cauză cons t ruc ţ ia p ă m â n t u l u i ia forma unor gratii (zăbrele) (Desemn !) P u t e m deosebi deci 2 grupe principale : u n a ost ică şi una vestica. Hotarul în t re aces te 2 g rupe îl formează riurile Vardar (obârşia, direcţia, gura ?) Morava (obârşia, direcţia, gu ra !)

1. G r u p a v e ş ţ i c ă constă , d in un n u m ă r m a r e de munten i i cu cârca îngustă , da r înal te , care se înt ind paralel unele cu altele şi cu ţermul , de că t r â N—V spre S—0 şi se finesc în peninzula Moreà. De aceas t ă g rupă se ţin : '

a. Alpii Dinarici. . ...... b. Muntenia Ţernagora (munţi i negrii) în

Monténégro. c. Şardagul, care e numai de câ teva mile

de lung. d. Pindul. e. Olimpul. cea mai îna l tă red icà turâ a pe- '

ninzulei (3000 m ) aci. credeau Grecii cei vechi, c ă locuiesc zeii lor.*

2. G r u p a o s t i c ă se a l ă tu ră ia Carpaţ i (Alpii Transilvăneni),, porneşte, deci dela Dunăre şi cuprinde* ţ inu tu l ost ie dela Morava şi Vardar. E a cons t a d in munten i i late, car i .ştrăţaie peninzula în diferite direc­ţiuni.. AçPse, ţ in ,;< . : ,.

;.---;r-friî ^<.Bcilmmtl.-Asi ia - începutu l «-ta "gWfldţîf ..... Serbiei . ş i ; s e ' i n t inde de că t r ă N—V spre S — 0

p â n ă la riul Ischex, apoi de c ă t r ă V spre 0 şi ajunge p â n ă la M, Neagră. Căt ră S. c a d e prea p(an ca u n părete , ear că t r ă N. p rea îpcet, f o r ­m â n d te rase (coloritul m a p e i ! ) şi formează o linie î n s e m a t ă în t re ape , — c u m p ă n a ape lor (Dunărea şi Mariţa !)

b. Muntenia Rhodope. îşi ia începutu l în-t r 'un vârf pu te rn ic Rilodagh, şi se în t inde I n direcţie sud-ostică p â n ă la Marea Egeicâ, um­plând cercul întreg în t re Mariţa şi Struma. B) N u m a i o p a r t e m i c ă a p e n i n z u l e i

e ş e s . Afară de unele văi numa i un s ingur şe s mai mare pu tem afla. Acesta e şesul de pe lângă Mariţa, care în pa r t ea nordică (Rumelia răsă r i t eană) e foarte productiv şi s t ră luceş te de vii, de câmpi i le cu t ran­dafiri şi cu cereale, şi de p lanta ţ iuni le de t a b a c ; p a r t e a • sudică (Tracia) însă e în cea mai mare pa r t e câmpie s t ea rpă (stepă), care ajunge p a n ă la poar t a Cons tan-tinopolului, a şa că Constant inopolul nu are împreju­r ime bine popula tă .

Aprofundare materială. a. Care e cea mai î n s e m n a t ă mun ten ie a

peninzulei ? Nici în t r 'un chip Balcanul , p e n t r u c ă deşi el formează î n s e m n a t a c u m p ă n ă a apelor, dar nu cea mai î n seuna t ă înă l ţ ime , nici cent ru l

4 01imp=munte luminos; peutrucă unele dintre vârfurile sale în mare parte aceperite cu neaua.

6 fSQAlA D I E C E S A N A

izvoarelor. Cea mai mare redicătură e Olimpul, , , centrul apelor e, Rilodagbuţ.. ,.;M^.

b. De ce s e n u m e s c m u n ţ i i d inMonte^şg jQ „munţii negri" — Nu pentrucă coloarea lor ar fi neagră. Negru înseamnă aicij ceea ce e pustiu, ne­productiv, fără.păşuni: C6 puteţi deduce voi din aceasta cu privire la firea acestor munţ i? Munţii negri formează partea cea mai selbatecă a mun-teniilor din. peninzulă. Cu, un repeziş înspăi­mântător se înalţă aici stânci goale, pleşuve şi ascuţite. Numai cărări înguste, caxe se redicâ în sus în o mulţime de strâmbături, îndoituri, ne

' conduc po munţii prăpăstioşi prin văi mici înguste, în care Montenegrinii, un popor de munte, liber, îndrăzneţ şi-au aşezat colibele lor simple.

c. De ce ziceau Grecii cei vechi, că tocmai pe Olimp locuiesc zeii lor? Nu numai pentrucă acesta e cea mai înaltă muntenie, ci ş i pentrucă vârfurile lui sunt îneunjurate de nori. Şi-care zei să fie locuit ac i? (Zeus, regele ceriului, tatăl oamenilor şi al zei lor; el e s tăpânul , tunetului şi a l fulgerului, el veghează asupra sfinţeniei jurământului .şi ospitalităţii,) şi trimite ajutor celor ce cer. — Hera, soţia, lui Zeus, zeiţa

.căsătoriilor şt a vieţii 1 familiare: lApdlton,{ 'fiul • lui Zeus, zeul soarelui, al poeziei şi a l muzicei. — Afară de aceşti zei mai credeau' Grecii cei vechi şi în alţi ze i^jşe i ţp , despre_ cari tyţffifâ s u ^ l t j a i i că-şi au reşedinţa pe vârfurile .Ofimpului încun-jurate de nori.) — Reasumare şi reproducere. III) Să vorbim acum ceva şi despre;.aj»ele penin-zulei. Ce ne spune mapa? Putem deosebi: A) Ri U r i l e p o vârhi^uluiI (Gl îne i ) n , o r d i c..

Toate se varsă în Dunăre. Dunărea însăşi numai prin cursul său inferior se ţine de peninzulă. Ea formează începând dela poarta de fer (prin care munţi e for­mată?) un arc deschis spre N, apoi Ia vărsarea Pru­tului în ea formează o cotitură şi se varsă, prin trei braţe, în Marea Neagră. Cel mai însemnat dintre aceste 3 braţe e cel din mijloc, numit braţul Sulma. Dintre riurile care se varsă în Dunăre mai însemnate sunt:

1. Sava cu Drina, se Vărsă la Belgrad. 2. Morava, se varsă mai : jos de Belgrad (la

Semendria). 3. Iskerul, izvoreşLp din partea.cea mai înaltă a

munteniei Rbodope, din Rilodagh, şi împarte Balcanul într'o parte ostică şi lina vestică. ,

B) R i u r i l e p o v âr n i ş u 1 u i s u d i c. Se varsă în Marea Egeicâ. Ele sunt:

1. Mariţa, izvoreşte din partea ostică a Riloda-ghului, curge întâi spre S-0, la Adrianopol face o cotitură şi se varsă spre S în M. Egeică. ,. .

2. Struma izvoreşte spre N dela Rilodagh şi curge în direcţie sudică.

3. Vardar curge paralel- cu Strumă. Izvoreşte în Şardagh şi se varsă în sinul de Salonic (Tesatonie!). între gura riului Vardar şi a riului Struma se află

penihzula Chalkidike, care. earăş se desparte în 3 peninzule mai mici. Pe. cea ostică se află muntele

-Atonului: (Athos), cu 1000 capele, biserici şi mănăstiri ortodoxe. - ; . • .

C) R i u r i 1 e p o v â r n i ş u l u i v e s t i c. Acestea sunt o mulţime de riuri de prin munţi. Cele nordice s e varsă, în M. Adriaţică, cele sudice în M. Ionică. Cel mai însemnat dintre acestea este Drimţl, care izvoreşte din lacul Ochrida, şi curge spre N. sub numele de Drinul negru, apoi împreunându-se cu Drinul alb, care vine de cătră N spre S, curge spre V şi se varsă în Marea Adriaticâ.

Aprofundare matexială.... a. De unde vine, că peninzulă Balcanului

nu are n u r i . m a r i ? 6 Suprafaţa peninzulei între­ruptă prin munţi, cu forma unor gratii, nu lasă ca riurile să se poată des.volta....... .-,-«.

b. Care riuri vor fi. navigabile? (Cele.de pe povârnişul nordic şi vestic la nici .un caz, pen­trucă în cea mai mare parte curg printre mun­tenii şi astfel cursul lor e prea repede. Poate că cele de pe povârnişul sudic, vor fi:, naviga­bile, pentrucă ele d a maro parte curg şi prin Joc şes). Aşa e s t e ! To.tuş şi pe acestea,: nayiga-

• ţiunea e de puţină valoare. Aşa d. e.. pe riul Mariţa numai plute pot umbla, pentrucă vara are foarte puţină apă.

. IV) Dacă privim harta cu băgare, ,de samă, ue putem face içlee ,sj despţ§.,p)jn^a r^e fmpzu^j. l tAfl^mK |ç|.;

Peninzulă zace mai spre Ş decât ,ţara noastră, deci va avea climă mai caldă decât Ungaria şi.Austria. Mai priincioasă (favorabilă) trebue să fie clima în Grecia, pentrucă aceasta zace mai spre Sud şi marea întră afund în uscat (climă maritimă !) Şi totuş se simte şi în Grecia lipsa de umezeală. în deosebi dela începutul lui Iunie până la finea lui August în mare parte nu cade nici un strop de ploaie. Aceasta are urmări însemnate. Anume? în timpul numit domneşte în lăuntrul ţării o căldură şi uscăciune mare şi pă­mântul devine neroditor.

Acum să privim partea nordică a peninzulei şi din aceasta mai întâi cea vestică. Ce aflăm ? Observăm aci coaste înguste, apoi muntenii înalte şi lungi. Acestea nu lasă vânturile de mare să între în lăuntrul penin­zulei. De aceea va fî acolo clima uscată şi aspră-Priviţi acum partea .ostică ! Aceea are şesuri mari, deci va fi clima mai blândă, îndeosebi în partea ce se află spre S dela Balcan, pentrucă această muntenie opreşte vânturile uscate delà N. Spuneţi acum tot ce am observat despre climă ! (Reasumare),

Aprofundare materială După cele discutate pân' acî spuneţi-mi

întrucât e peninzulă Balcanică o bucată de pă- • mânt favorizată de natură? Ea are o poziţie favorabilă, pentrucă formează trecătoarea (podul) spre Africa şi Asia. •— Are o conflguraţiune des-

s Dunărea e la hotarul nordic* al peninzulei.

F O A I A D I E C E S AN A 7

voltata- şi posede porturi bune d. e, portul de Corint şi cel d e Constant inopol . — ' Ea posede ţ inutur i rodi toare d / e . pe lângă Mariţa. V) Mai depar te voim să ş t im ceva şi despre

m ă r i m e a peninzulei . Ce ne spune ha r t a ? (E aproape a ş a de m a r e ca Ungaria . 6 E ceva mai mare decâ t pa t r i a noas t r ă şi a re numai 15 milioane de locuitori. De unde vine a c e a s t a ? (E mul t loc muntos) . Aceste 15 milioane de locuitori — întocmai ca şi în pa t r ia noas t ră — se compun din diferite popoare. Aflăm a c i : Albanezi, Români (Macedo-Români sau Ţ in ţa r i ) 7 Greci, Bulgari, Sârbi, Turci, Jidovi şi Ţigani. (Va urma)

V a r i e t ă ţ i M o b i l e î n m o t i v e r o m â n e ş t i . Şcoalei de lem-

năr i t din Câmpulung (Bucovina) revine meri tul de a fi re înviat aces-t soiu de mobile ţ inu te în stil românesc , care de un t i m p încoace şi-a făcut in t ra re în cele mai e legante saloane. Execu ta rea e legantă a obiectelor scu lp ta te în p lan şi coloritul motivelor ţ inu te î n J co lo r i na ţ ionale V i e face a ş a a t răgă toare , încâ t ochiul privi­torului deja în pr imul m o m e n t es te câşt igat . Azi aces te mobile făcute după modelele celor pu ţ ine aflate încă în casele' ' româneş t i din munţ i , împodobesc palatele patr iciani lor vieţii sociale din ţ e a r ă şi s t r ă i n ă t a t e . . . O garn i tu ră întreagă- r o m â n e a s c ă cons t ă din : 1 m a s ă , 1 c a n a p e a (scaliti dtftig fofcriâheâe ,cu ; spalai),- 2 ^fotele ( scaune mài scur te cu spătar ) , 2 tabure te . De p ' resent ele se lucreză în a te l ie ru l d-lui Vasile Buliga, un ab­solvent al acestei scoale, care lifereză 1 garn i tu ră pen­t ru preţul de 66 fi., pre ţ care în compara ţ iune cu obiectele, es te ne însemna t . Deşteptarea.

Pentru a încunjura multe neînţelegeri atragem atenţiunea celor interesaţi asupra următoarelor şire, puse în fruntea foii noastre : „Corespondinţele se adresează Redacţiunii „Foaia Diecezană" iară

«' Austro-Uhgaria: 622'/ 2 miikm s . 417 2 mii. loc. , Ungaria: 322'/., „ „ .17«/, „ . „ - ; .

România: 131 „ „ 5>/3 „ „ Peninzula Bale. : 398 \ „ 15 •„ • „

' Macedo-Românii sunt în număr peste 200.000. Ei se numesc între fii. Armâni, ear străinii le zic mai mult în batjocură Ţinţari (p'entrucă vorbesc cu „ţ" şi „s" în loc de „ci" şi- „ş") şi Cuţovlahi (români .şchiopi,- pentrucă umblă l.egăriându-se în urma traiului de pe munţi).. Particularităţi în dialectul macedo-român sunt :

a) sunetele c şi g urmate de i sau e s'au schimbat în urma îrifluinţei greceşti în / şi dz (şi nu în ce şi ge), d., e. dzaţe (zece), ţinti (cinci),

b) sunetele n şi 1 s'au păstrat mueate, d. e. catcâni, vine, gutune, ca şi în graiul bănăţean (pentru : călcâi, viie, gutue), cliemare, gălină, ocliu, urecliă, liepure, liertare ;

c) sunetul « final e păstrat, ear în cuvinte articulate se pierde, d. e. paru, pariu, grecu, greclu (par, parul, grec, grecul);

d) articlul în plural e li în loc de i d. e. parii, gresii (parii, grecii);

e) sunetul î la începutul cuvintelor urmat de. m sau ,n nu se aude : mfartu, ncăldzescu ;

f) pe lângă cuvinte luate delà Turci, Greci şi Albanezi, dia­lectul macedo-român a păstrat cuvinte latineşti, ce nu se găsesc în daco-română, d. e. auă (uva=strugure), coru (cor=inimă) iinţ (viginti=douăzeci) [E. Hodoş, Ist. lit.]

banii de prenumeraţiune şi inserţiunile adecă: concursele, licitqţiunile minuende, anonţurile etc. —• la Adniihistraţiunea Librăriei şi Tipografiei diecezane în Caransebeş. ,.. = , , , . Redacţitmea şi Administraţiunea

Foii Diecezane.

Concurse P e n t r u ocuparea definitivă a postului der învă­

ţ ă to r la şcoala gr. or. r o m â n ă din A p a d i a protopre-şbi ţera tu l Caransebeşulu i se escr ie , concurs cu te rmin de 30 de zile. , , . , ."'' .

'.',,. E m o l u m e n t e : Salar in bani ga t a 600 cor. Relut în bani pen t ru 16 metri i l emne de foc

64 cor. ;

Două jugere de p ă m â n t ce aduce venit 70 cor. In t rav i l anu l şcolar de 3,» jug- ce aduce veni t

20 cor. . . •-. ';, 7

P e n t r u conferinţele în«vâţătoreşti 20 cor. Pen t ru scr ip tur i scâ 10 cor. Pen t ru serviţiul curatorelui şcolar 20 cor. P e n t r u par t ic ipare la î nmormân tă r i 4 0 fii: Locuin ţa liberă în edificiul vechiu a l şcoalei.

. Concurenţi i au să-şi înainteze peti ţ iunile lor la P . On. Oficiu protopresbi teral în Caransebeş .

Concurenţi pă ta ţ i şi compromişi nu se vor admi te . Alesul învă ţă to r va fi înda tora t a pu r t a can tora tu l ,

scr ip tur is t ica comite tului şi s inodului parohial şi a compune - srâcoţile -bisericii şi cultutei . u

'' Pen t ru servi ţ i i p res ta te hî a l te c o m u n e t iu se dau emolumen te . '•

Concuren ţ i i - să se prezenteze in vre-o Duminecă sau s ă r b ă t o a r e . ' . ! -

Apadia în 10 Iunie 1904. . 2—3 [46]

Comitetul parohial. , în conţelegere cu protopresbi terul t rac tua l .

P e baza ordipaţ iunei . Venerabilului Consistor diecezan ddto 22 Mart ie a; c. N r .4199 B. se: escrie concurs p e n t r u 1 în t regirea postului de preot în paroh ia de c lasa a I I I din c o m u n a M u t n i c u l - m i c c u filia Dragşineşti , protopresbi tera tu l Făgetului , cu t e rmin de 30 zile delà p r ima ; publ icare în „Foaia Diecezană"

Dotaţiunea. • 1. 0 ses iune parohia lă c o n s t a t a t o a r e d i n '32 jugere .

: î 2: Un in t ravi lan (fără de casă parohială?)1'"'

3. Stola uzuată : ; « ! 4. Birul parohia l delà 100 case. • Doritorii de a ocupa aces t post au a-şi t r imi te

recursele lor, î n s t r u â t e conform Stat . org. şi regula­mentu lu i pen t ru parohii , comitetului parohial pr in Prea On. Oficiu protopresbi tera l al Făgetului .

Delà recurenţ i se cere a se p résen ta în vre-o Duminica sau serbă toare în s â n t a biserica spre a-şi a r ă t a des t e r i t a t ea în cân ta re şi oratorie pe lângă prealabi la încuv in ţa re a P rea On. Domn Protopresbi ter , da r nici decum în ziua de alegere.

MUtnicul-mie din şed in ţa comitetului parohial ţ i un t ă la 13 Iunîu 1904. 1—3 [50] Comitetul parohial. In în ţe legere cu mine : Sébastian Olariu, protopres-

bi ter t rac tual . -

Pr in a c e a s t a subscr isul comite t parohial escrie eoneu-r-s pen t ru o c u p a r e a postului de învă ţă to r la şcoala confesionala gr. or. rom. din G o r m a , cu te rmin d e 30 de zile delà prittt» publ icare în „Foaia Diecesană" , cu u rmă toa re l e emolumern te :

1. în bani ga ta (500 cor. -2. 32 m. l emne (16 m. pen t ru învă ţă to r şi 16 m.

pent ru sa la de propunere) aduse de c o m u n a biseri­cească la cortelut învă ţă to resc în valoare de 106 cor.

3. P e n t r u a d u n a r e a generală a Reuniunii înv. 30 cor. 4. P e n t r u par t ic iparea la conferinţa înv. 28 cor. 5. Pen t ru scr ip tur i s t ica ŞGolară 10 cor. 6. Delà î n m o r m â n t ă r i unde va fi poftit 80 fii. 7. 2 jugere de p ă m â n t de păşune , avênd alesul

învă ţă to r a plă t i dări le reèerute . 8. Cortel cu 3 chilii, cuină, c ă m a r ă şi grajd ou

o grădină in t ravi lan de 400 s tângeni pă t ra ţ i . 9. P e n t r u p u r t a r e a agendelor comitetului :şi sino­

dului parohial , p recum şi pent ru facerea socoţilor bisericeşti şi şcolare de cul t 50 cor.

Alesul învă ţă to r o înda to ra t a puf ia can to râtul în şi afară de biser ică şi a ins t rua t iner imea şcolară în cân ta rea b iser iceasca şi a conducea cor t i l ' biseri­cesc. A r e % e fie can to r bun şi se pr iceapă Mst rum'ènte

muzicale . ' : • •

P e n t r u serviţiile p res t a t e în al te comune , c o m u n a biser icească nu acoardă nici un émolument .

Recurenţ i i au a-şi subş t e rne recursele lor P rea On. Oficiu P r o t o p r e s b i t e r a l d i n Orari ţa montană , fiind ad re sa t e comite tului parohia l din Sbruia . Concurenţ i i au a se p r e z e n t a cu î ncunoş t in ţ a r eăp ro top re sb i t e ru lu i concern ih te în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sta biserica.

Din şed in ţa comite tului parohial ţ i nu t a în 8/21 Augus t 1904. 1—3 [48]

M a t e i i i P o p o v i o i u m. p . I o a n F r e n ţ i u m. p. ; preş. com. par. not. corn. par. în conţ','legero cu protopresbi terul t rac tua l .

P e baza' încuviinţăr i i Ven. Consis ter diecezan de dt to 31 Iulie a. c. Nr. 2627 B ex 1904 se escrie con­curs pen t ru ocuparea postului de capelan la paroh .a de clasa IlI-ă din C i o r d a , dieceza Caransebeşului , protopresb. Bisericii Albe, pre l ângăSepu t i r i c io su l preot Nicolae Otonoga cu te rmin de recurgere de 30 zile delà p r ima publ icare în Foaia Diecesană.

Emolumènte le : 1. 1 / j din sesiunile parohia lă cons ta t a toa re din

32 jugere p ă m â n t . 2. un intravi lan de 600 s tâng, fără casa paro­

hială de prezinte .

3. x/s din t oa t e ; venitele ş t o l a r e u z u a t e . 4. V-s din.-'o g r ă d i n a „vărzăr ia" ^de 2 0 0 D *t. 5. esfravilan d e 20OFJ>şt. '•

, , , .Doritorii-,de a.;ociipa a c e s t : p o M s i m t ăvisaţ i a ş trimite, recursele lor i n s t r u a t e ' conform regulamente lor pen t ru . parohii ad resa te xjomdtetutui' parohial , prin Oficiul protopresbi teral al Bisericii-Albe, în Iam.

;.. Tot oda t ă sun t poftiţi a se prezenta în vreo Duminecă ori să rbă toare în sft. biserică spre a ş a r ă t a des te r i t a tea în c â n t a r e şi oratorie î n s ă n u m a i cu prea­labila încunoş t in ţa re a propresbi terului t r ac tua l , da r nici c u m în ziua de alegere.

Ciorda din şed in ţa comitetului parohial ţ i n u t ă la 22 Augus t 1904. 1—3 [49]

N i c o l a e O t o n o g a m. p. M e i l â M o i s e m. p . : preot; , • preşedinte.

A u r e l N o v a c m. p. not. com.

In .conţelegere cu mine : Filip Adam protopresbi ter .

Senegin cot ra tusei, răguşelii, durerii de piept, ofticei, tusei tnăgâreş t i , ca­

tarului as tmei , greută ţ i i de respirat , lungoarei şi tusei seci,. V i n d e c ă s i g u r ş i r e p e d e . P re ţu l 1 c o r . 2 0 fii. şi 2 c o r .

C a p s i c u n s o a r e . Contra.durere/i de oase, podagrei reumat i smulu i , receletor, durer i lor -de cap, dinţi şi nervi, precum-şi sarinti tori lor. Cele mai îmbă t rân i t e boale le vindecă. P re ţu l 1 c o r . 2 0 fll. şi 2 c o r .

C e n t a r i n . Contra morburi lor de s t o m a c , precum lipsa de apeti t , mis tu i rea rea^ ca taru l şi apr inderea de s tomach , g rea ţa şi vomarea , sgârciurile cele mai grele. Leac sigur. Folo-sesce şi la curăţ i rea sângelui . Preţul 1 c o r . 2 0 fii. şi 2 c o r .

K a l j o d s a r s a p a r i l . Mijloc escelent pen t ru curăţ i rea sângelui la sifilis, morburile t inere-ţelor ' 1 s t ic lă 2 c o r .

T i a x b o n b o n s . înch iderea scaunului e causa diferitelor morburi , precum, pa lp i ta rea de inimă, ameţel i , dureri de cap şi altele. Deci cine sufere de încheierea scaunului n u m a i de câ t se comandeze L a x b o n b o n s zacharele purgat ive, p lăcute şi dulci la luat. Pre ţu l 1 o o r .

Chemicale, drogue, legături şi bandager ie chirurgice. Ins t rucţ ie pen t ru p repara rea dife­ritelor vinarsuri , l iqueruri, r um şi al tele. Teuri russice, ParfUmuri, săpunur i , crem esce lent pen t ru faţă şi mâni . Articoli cosmetice , oleu pent ru per, Esen ţă pen t ru picatul şi în tăr i rea perului. Apa de gură şi dinţi pe cum şi prav. Ori ce fel de ar t iclu din branşă . Toate foarte ieftine. Faceţ i în t rebare şi V6 veţi convinge.

Cornel De meter, apotecar în Békas-Mégyer, frj-utoza 45 sa&m

o—io [47] Budapest mell'ett.