Nr. 226. Brasov, Sâmbătă în 13 (26) Oetomvrie 1912. Anul LXXV,

Apare în fiecare zi de lucru.A b o n a m e n tu l: p e n tru A u s t r o -U n g a r ia pe an 2 4 c o r., pe * / , an 12 c o r., pe l/ 4 an 6 c o r. P e n tru R o m â n ia şi s tre in ă ta te pe an 4 0 f ra n c i, pe * / , an 2 0

fra n c i, pe * /4 an 1 0 fra n c i.

R E D A C Ţ I A ,T IP O G R A F IA Ş l A D M IN IS T R A Ţ IA : BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226.

P e n tru B ra ş o v cu d u su l acasă pe an 2 4 c o ro a n e . F ă ră dus acasă pe an 2 0 c o ro a n e , pe l/t an 10 c o ro a n e , pe * /4 an 5 c o ro a n e . U n n u m ă r 10 ba n i. In s e ra te : un ş ir p e tit 2 0 ban i p e n tru o p u b lic a re . P u b lic ă r i m a i dese d u p ă ta r i f şi în v o ia lă . — R e c la m e pe p a g in a a 3 - a un ş ir 2 0 b a n i.

Mai încet cu... M e le .Ştim, că compatrioţii noştri ma-

ghiari sunt foarte mândri, foarte lâ- \ udăroşi şi închipuiţi. Constituţia Un- f* gariei — aşa zic ei — e cea mai ' veche în Europa şi n’are păreche

decât în constituţia de granit a Engliterei. Poporul maghiar e cel dintâiu între popoare, care la ve­nirea lui a adus cultură din Azia, el e cel mai nobil, cel mai cava­leresc popor... şi aşa mai departe, şovinismul ducând până la extre­mul ridicol laudele de sine.

Dacă apoi în Europa, în sta­tele culte, Ungaria şi poporul ma­ghiar este apreciat real, aşa cum în adevăr fiinţează el, fără atribuţii fantastice şi fără exageraţii, şovi­nismul sare ca muşcat de şarpe, ţipă, sbiară şi se vaieră, că lumea cultă e sedusă, e râu informată şi că informaţiile aceste le dau duş­manii Maghiarilor, anume naţiona­lităţile şi austriacii.

Dăm *aci un caz mai nou de felul acesta.

Un anumit Tas Iozsef se plânge în „Peşti Hirl“ , că geografia Ungariei e falş tratată în manua­lele şcolare din ţările culte şi ast­fel poporul maghiar e jignit în demnitatea sa. E năcaz dlui Tas cu deosebire, că Ungaria e pome­nită între ţările monarhiei Austro- Ungare, că să face amintire sepa­rată şi de Ardeal, ba — horibile dictu — în un manual danez se spune chiar, că „în Siebenbürgen sunt mulţi Români“ .

Dl. Tas ne prezintă întâiu un manual de geografie din Svedia: Skolgeografi-Förta Kursen, de Ernst Carlson, apărut în Stokholm. In acest manual la descrierea oro- grafică a Austro-Ungariei, Ardealul se aminteşte separat: Siebenbür­gens Högeland (Platoul Ardealului), iar la geografia politică se face următoarea descriere: „Förbunds- statul se alcătueşte din două părţi:

IOsterikska Kronlănderşi Ungerska- [ Grönländer. înşiră întâiu ţările

Dragul meu prieteni

Frumoasă carte ’mi pare biblia, când înţelegâud noima învăţăturilor budiste, când bănuind chiar o ucenicie alui Crist în Indii, eşti în stare să in­terpretezi cu atât mai uşor flecare zicere din cartea neamurilor, adă- pâudu-ţi adesea sufletul la izvorul desfătător, pe care-1 găseşti numai în regiunile romantismului antic.

Decât această carte sfântă, tipă­rită mai în toate limbile noroadelor pământene, cunosc numai una singură, mai frumoasă, mai strălucitoare, este cartea naturii.

Până când un om n-a ajuns să ştie cel puţin sloveni în această biblie universală, orce ştiinţă, orce artă, crce morală, ii va părea — cum a zis poe­tul durerii — «tristă şi ’ncâicită», fi­indcă dibuind prin toate unghierele ascunse, lui îi scapă din vedere raza luminoasă ce se furişează prin o sin-

1 gură uşiţă tăinuită,... el e lipsit de cheia care descuie, cum a zis apostolul Pa-

► vel, «toate tainele şi toată cunoştinţa».Natură! Iacă vorba mare şi a-

dâncă, iacă singura dogmă admisibilă

*) Rânduri adresate prietinului V. B. în ajunul plecării sale la Seghedin. Noemvrie 1910.

austriaco, apoi despre Ungaria zice, că se alcătuieşte din : Unger med Siebenbürgen (Ţara*ungurească cu Ardealul).

Aceste date îl necăjesc rău pe dl. Tas, deşi Ardealul, mai cu seamă în ce priveşte poziţia lui orogra- fică, a fost şi va fi întotdeauna separat de Ungaria proprie şi în studiile geografice va trebui amin­tit deosebit.

De aceeaş „belea" dă dl. Tas şi cu manualele de acest fel din Danemarca. Citează cartea pentru şcoalele poporale: Geografi for Folkeskolen, de C. C. Christensen. Aceasta e cartea, care arată ade­vărul, că în Ardeal există mulţi Români şi apoi mai scrie urmă­toarele :

«Au8tro-Ungaria este un stat compus din două state, cari au un domnitor comun. Statul e locuit de multe naţionalităţi, cari se duşmănesc între daltă şi de aceea ţara aceasta este fără de o ţinere la olaită mai deosebită».

întrebăm, că nu are dreptate îu esenţă cartea daneză? Atunci la ce supărarea? Pentru-că se dă în şovinism şi îi se mai taie coar­nele?

Aşa mai departe, dl. Tas e năcăjit şi pe cărţile din Anglia „unde nu-şi bat mult capul cu noitf, şi „unde ştiu puţin despre noiu etc. şi în urmă tăbăreşte cu furie asupra Austrîacilor, cari calomniază Ungaria in străinătate şi sunt de vină pentru informaţiile de mai sus. Ce se ţine în special de Ardeal, dl. Tas scoate de vino­vaţi pe Saşi, cari se dau prin Ger­mania nu ca cetăţeni din Ungaria, ci din Siebenbürgen.

Ei, iată pe scurt un mic ca­pitol din supărările şi năcazurile şoviniştilor noştri. Dar asemenea cazări treacă-meargă... sunt teore­tice şi ating în deosebi orgoliul ridicol şovinist, peste care lumea trece cu un suris mai mult sau mai puţin ironic, zicând:

— Lumea vă cunoaşte!Lucrul însă se schimbă în se-

îq vremile noastre moderne, dogmă largă, pe care se va putea clădi odată temelia trainică a fericirii omeneşti.

In acest veac nervos, care aleargă de sârg cătră limanul dorit de atâta amar de veacuri, ne străluceşte fix o stea, care ne va călăuzi însfârşit cătră bine şi mulţumire: legea naturii. Legea simplificată şi tot mai desbrăcată de balastul prejudiciilor ş’al minciunilor legendare, cari păreau în ochii noştri o stâncă eternă şi nerăsturnabiUL

După o trudă sisifică de mii de ani, iacă, ne eşte dat să apucăm firul Ariadnei, care ne va scoate din beznă ia luminiş. In curând fi-vom în piscul muntelui, de unde ni-se va limpezi za­rea până’n adâncurile cele mai depăr­tate ale orizonului.

Este gloria vecinică a «veacului ştiinţei» de-a se fi statornicit clădirea impozantă din care să se propovădu­iască lumina Învăţăturilor drepte şi simple. întreagă baraca şubredă şi reac­ţionară a contradiţiiior se va prăbuşi ca deia sine. Principiile naturii curate ca lumina soareiui, se pot aplica la toate învăţăturile, ele dau soluţia tutu­ror problemelor. Aceste principii mari şi eterne indică şi calea mântuirei noa­stre naţionale.

Tu, iubit prieten şi necăjit gaze­tar român, trebue să pleci mâine în temniţă, fiindcă muncind pentru un ideal firesc, ai ajuns în contrazicere cu un paragraf meşteşugit, care opreşte va-

rios şi mai îngrijitor, când vedem, că lumea cunoaşte şi din altă parte pe compatrioţii noştri, Ie cunoaşte isprăvile şi pe terenele practice, cari au consecinţe păgubitoare pen­tru patria întreagă.

Iată un caz recent în privinţa aceasta :

Io urma votării creditelor mi­litare extraordinare, Ungaria e si­lită să contracteze împrumuturi în streinătate. Spre acest scop minis­trul Teleszky a iniţiat tratative cu Adolf Ullmann, reprezentantul gru­pului Rotschild din Ungaria. Tra­tativele însă n’au dat rezultatul dorit: Rothschilzii nu dau bani Ungariei. La aceasta Teleszky a declarat, că el nici nu are lipsă acum de împrumut, ci numai la primăvară.

„Sunt acri strugurii“ — aşa se vede, dar mai acri îi face re­vista financiară specială din Pariz, „Information“ , care la declaraţia de mai sus a lui Teleszky caracte­rizează în chipul următor raportul statului ungar faţă de piaţa de bani din străinătate:

»Faptul, că ministrul de finanţe ungar a voit să contracteze un împru­mut, nu înseamnă încă, că ministrul va fi capabil a şi real'za acest împru­mut, Piaţa de bani ungară şi austriacă sufere de un marazm incurabil, iar cu­cerirea pieţelor streine devine tot mai grea din zi în zi. Azi la împrumuturi joacă rol şi consideraţii politice şi cu aceste are de-a face şi diplomaţia. D-l Teleszky însuşi nu crede, că va putea contracta împrumutul, pentru care a primit încredinţare dela cameră.^Acela, care a fost de faţă la şedinţa parlamen­tului ungar dela 17 Septemvrie 1912— aceia va avea îndoieli temeinice, că pro­iectul de budget al lui Teleszky se va putea vota în viitorul apropiat«.

Aşa scrie o foaie specialistă mondială din Paris asupra situaţiei financiare precarie a Ungariei. Şi la starea aceasta au adus Ungaria regimele oligarhice, cari s’au înhă­mat de la început la carul neno­rocit al şovinismului. Regimele cari au orbit lumea maghiară cu laude şi ştiri înfumurate, dar cari în rea­litate nu au fost în stare să chi-

lorarea cugetului, a scrisului ş’a fapte­lor ce isvorăsc din inimile noaste ro­mâneşti. Tu trebue să întri în robie, fiindcă ’ţi aperi poporul tău — cu con­deiul.

Dar te ’ntreb, ce vrea în definitiv poporul acesta românesc? Vrea el răz- boiu, vrea anarhie, vrea răsturnarea ordinei de stat prin nihilism?

Nu I El vrea să se desvolte în cadrele stabilite de firea sa. Ei vrea ceeace trebue, ceeace e fatal să vrea, dacă nu are de gând să se desbrace de însăşi fiinţa, de însăşi existenţa şi viitorul său ca neam.

El vrea înainte de toate libertate. Elementul, pe care natura îl pune la dispoziţia tuturor vieţuitoarelor create de Dumnezeu — gratuit şi fără nici un bir. Kâma ’şi are nămolul, peştele ape, pasărea văzduhul — pentruce să ni-se iee nouă glia, care ne-a hrănit şi adă­postit în această ţară mai bine de o mie de ani?

In natură, în firea largă toate fiinţele aleargă slobode, egale, agonisin- du-şi cele trebuitoare trupului şi susţi- nâudu-şi continuitate i prin sporul spe­ciei ce reprezintă — pentru ce, în or­ganizaţia de stat silnică şi contra tu­turor legilor naturei, neamul nostru ro­mânesc să nu se bucure de egalitatea întronată în lume prin fier şi ioc şi consfinţită prin revoluţia franceză?

Ş’apoi când, după atâta amar de robie, după atâta intunerec de prejude­căţi omeneşti, a început să se sălăşlu-

verniseaseă ţara, aşa că falimentul se apropie.

Lumea ne cunoaşte, ne cu­noaşte destul de bine. Deci, d-lor şovinişti, mai încet cu laudele de sine, cari, cum se ştie, nu amiroasă a busuioc.

— sm. —

Achitaţi. Am amintit, ca pro­cesul cu „Deşteaptă-te Române“ al membrilor congregaţiei Făgăraşu­lui se va pertracta Marţi în 22 l. c. la tabla reg. din M. Oşor- liieiu. Pertractarea s’a ţinut. Tabla a achitat pe ţoţi cei acuzaţi cu crima agitaţiei.

Deşteaptă-te Române!

C o n s iliu m in is te r ia l. Semioficios se anunţă, că miniştrii ungari se întrunesc azi la 5 oare în consiliu ministerial.COQtfa războiului. Partidul socialist german a lansat următorul manifest:

„Teama că războiul balcanic va provoca o conflagraţie univer­sală apasă greu asupra popoarelor Europei.

Diplomaţia, a cărei neputinţă şi duplicitate ies încă odată la iveală, nu poate inspira nici o încredere când afirmă că intervenţia marilor Puteri va avea drept rezultat că va localiza războiul şi că nu va permite ca războiul balcanic să aibă repercusiune în Europa.

Presa socialistă a atras dela început atenţia germanilor asupra primejdiei unni conflict general.

Ea a conjurat guvernul să nu se lase încurcat în complicaţii răz­boinice. Din contră: proletariatul din toate ţările, care ar fi prima victimă dacă s-ar produce un con flict, detestă războiul şi este ho­tărât să se opue din toate pute­rile extinderei conflictului.

Biroul socialist internaţional va da expresie formală acestei idei, care este împărtăşită de pro­letariatul lumii întregi.

Camarazii noştri trebue să se folosească de orice prilej pentru a participa la manifestaţii în fa-

iască între noi în sfârşit duhul frăţiei ş’al păcii, — numai noi Românii să n’avem dreptul a numi fraţi pe toţi cei răslătiţi de noi, cari au aeelaşi sânge, vorbesc aceiaşi limbă şi au aceleaşi os- piraţii, ca şi noi?

Pentru ce se încearcă a ni-se lua sfintele drepturi umane, cu şcoala şi dascălii, cu biserica şi legea, cu fiinţa şi limba?

Dar n u ! Linişteşfce-te prietine, căci tu cunoşti implacabila lege a flrei, tu ştii, că în împărăţia nemărginită a naturei nici un atom nu se pierde fără să aducă roadeie şi să împlinească sluj­ba ce i-a încredinţat-o ziditorul. Deci tot aşa se întâmplă în lumea etică, în lumea cea mare a ideilor.

Nici o singură ideie adevărată) reală, răsărită din rădăcinile adânci ale pâmântuiui n’a pierit fără urmă în noaptea uitării ş’a zădărniciei — ci mai curând ori mai târziu ea ş’a împlinit chemarea.

Puterea principiilor o dă convin­gerea adevărului. întreg poporul nos­tru românesc e convins, ca lupta ce-o purtăm pentru ţarină, pentru limba şi le­gea strămoşeas că este o exigenţă a fiinţei noastre, prin urmare o cerinţă a na­turii. Deci cauza noastră naţională se va putea amâna, se va putea încă asu­pri, se va putea chiar înfrânge pentru o bucată de vreme, — dar nimici şi învinge, nici-odată, căci legea flrei tre­bue să izbândească cu ori-ce chip.

voarea păcii. în acest scop trebue convocate imediat în tot imperiul, meetinguri monstre. Oasele unui singur soldat nu trebue sacrificate imperialismului lacom de cuceriri şi de sânge. Cuvântul nostru de ordine e scurt şi hotărât:

Jos războiul \

Rusia pentru menţinerea păcii eu­ropene. încă în cursul acestei săptă­mâni se crede că se vor face cunoscute instrucţiunile date de minstrul de ex­terne rus Sassanov, reprezentanţilor Rusiei în străinătate, asupra cărora, ca formă şi cuprins, a hotărât ÎDsuşi ţarul Nicolae II. In aceste instrucţiuni se in- zistă că Rusia este dispusă să contri­buie ca războiul să se sfârşească cât mai curând şi să întărească, prin spri­jinul ei, opera diplomaţiei. Ţarul şi guvernul rusesc au asigurarea, că nici una din marile Puteri nu se va opune la introducerea şi realizarea unui pro* gram de reforme în Turcia. Se asigură că Sassanow inzistă în circulara sa cu un deosebit optimism asupra faptului că Austro-Ungaria este gata să sprijine realizarea reformelor în Macedonia, în- tr’u căt în Viena nu se mai crede că ar fi un pericol pentru monarhia habs- burgică dacă se va da satisfacţie cere­rilor statelor balcanice.

încredere guvernului — în Hune­doara. Alaltăeri s-a deschis în Deva adunarea de toamnă a comitatului Hu­nedoarei. Un obiect principal a fost votarea încrederii faţă de guvern. Dr. Tolmay a făcut o contrapropunere, în care se reprobau actele guvernului. S’a născut o discuţie mai viie, iar în urmă s-a votat încrederea comandată.

S’a făcut şi alegerea nouilor mem­brii ai comitetulei administrativ. Au ieşit aleşi membrii din partidul muncii Dintre Români au fost ales dep. Vasile Dămian. Românii — după cum anunţă ziarele maghiare — au avut de astă- dută faţă da adunare o atitudine pasivă.

Atitudinea opoziţiei În faţa şedin­ţei camerei din 30 Oct. preocupă în măsură mare cercurile politice ma­ghiare. Unu! dintre deputaţii eschişi

^Individul asocial, egoistul care trăeşte numai pentru sine, trebue să se stingă în curând, căci natura indi- cându 1 ca pe-un element parazitar, de prisos, îl va elimina grabnic din corpul social. CJn popor trăeşte, nu prin aceste escepţii anormale, ci prin acei fii ai săi, în sufletul cărora tresară, la ori-ce pe­ricol, toate fibrele altruiste şi în sufletul cărora se dă alarmă pentru apărarea intereselor obşteşti.

Tu, prietine şi năcăjit gazetar ro­mân, încă eşti o astfel de fiinţă care se cutremură ori de câte-ori vântul în­tărâtat ameninţă slaba căscioară a nea­mului românesc din ţara ungurească. Şi mâne, iată. va trebui să mergi în temniţă pentru tăria convingerilor apă­rate cu sabia gazetarului, cu conde­iul tău.

Du-te, robeşte, dar nu dispera, ci cu fruntea senină împiineşte-ţi ş’această da­torie. Căci iată, pentru suferinţele tale, pentru toate clipele amare ale slujbei tale grele, când răpeai fărâmă cu fărâmă din sufletul tău şi-l aşterneai pe hârtie ca să plece ’n lume şi să întărească întreg sufletul românesc, — ai ş’o răsplată: sunt prietinii tăi buni gazetaruie ro­mân, cari te urmăresc, te au drag, şi cari doresc să te vadă ieşit din prin­soare şi mai întărit şi mai îndărătni­cit pentru cauza sfântă a neamului nostru.

Bun tovarăş:Aurel F. Bănuţ.

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E i. Nr. 226— 1912

dela şedinţele camerei, Barabás Béla, a declarat, că deputaţii opoziţionali, cu toată opreliştea de-a participa la şedin­ţele camerei, vor căuta să pătrundă în sala şedinţelor şi să-şi reia »activita- teac, de unde au Intrerupt-o.

Luptele dela Kirkilise.Confirmarea Înfrângere! Bulgarilor — înaintarea generală a Turcilor.—

Laptele dela Maras.Din ştirile mai nouă sosite de

pe câmpul de războia rezultă, că Turcii, cari până eri-alaltăeri se re­trăgeau din faţa armatelor aliate, şi-au schimbat tactica şi au luat ofenziva înaintând în masse com­pacte în contra duşmannlui. In momentele de faţă armatele tur­ceşti stau încăerate în lupte sân­geroase cu corpuri de armată muntenegrene, sârbaşti şi bulgare. Cu deosebire ciocnirile din ulti­mele trei zile cu armatele bulgare, dirigiate spre Adrianopole, au fost din cele mai sângeroase, fiind fa­vorizate de soarte armatele tur­ceşti.

Iată ştirile mai nouă:Goostantinopol, 24 Oct. Noaptea

târziu ministrul de războiu turc a pri­mit următoarea telegramă:

Intre trupele bulgare şi tur­ceşti s-a dat o luptă sângeroasă intre Kirkilisse şi Adrianopole. Bulgarii au suferit o înfrângere complectă. Bulgarii au avut 3000 m orii şi au fost nevoiţi să se re­tragă. Trupele turceşti i-au gonit până la graniţă.

Gonstantinopol, 24 Oct. Ministerul de războiu comunică oficial următoarele:

Luptele angajate pe l in ia A - drianopole continuă cu şl m a i m are violenţă. Luptele se în tind în acest m am ent d inspre nord-vest de K irk ilis e până la ră să rit de f lu v iu l Tundja. M a r i în că eră ri au toc şi în ju ru l localităţei K irk ilis e . Forţe le otomane au luat ofensiva d irect spre B ju m a ib a la p r in Ca- rovo şi JEqripalanka.

Luptele cu Sârb ii continuă în ju ­rul Priştinei. Sârbii au voit să treacă in Sandjac prin Covorcapu,

M un tenegren ii au încetat ofen­siva la est de lacul Sculări; ei se în­cearcă să ajungă acum la Sculări pe la vest. Torţele otomane de la Sculări au fost întărite aşa, că oraşul nu e ameninţat de nici un pericol.

Sofia, 24 Qctomvrio. Cu toate că Su jurul perderilor suferite de armata bulgară în luptele dela Mustata-paşa şi Kirkilise se păstrează mutismul cel mai complect, totuşi s-a putut afla pe cale particulară dela un oficer rănit aci, că perderile suferite de Bulgari pentru cucerirea acestor două localităţi sunt foarte mari.

Primul atac dat pentru cucerirea ambelor oraşe, cari deschid drumul ar­matei bulgare spre Adrianopole a fost dut de trupele diviziei a 4-a din Hus- ciuc} cuprinzând regimentele 2 şi 5 ( Rusciuc), 33 S'iştov şi 22 din Silislra, compuse în marea lor majoritate de Români, sub comanda generalului de divizie Hatco Ditnilrieff.

Avand-garda acestor trupe a fost făcută de regimentul 9 de cavalerie,

0 expoziţie de pictură.B ucureşti 8 Oct. v. 1912.

îmi reiau activitatea mea de co­respondent, după o tăcere mai lungă, comunicându' vă din când în când ştiri, cari vor avea menirea să vă ţină mereu în cunoştinţă mai ales cu mişcările cul­turale şi artistice• Ştirile mele vor avea menirea să vă înalţe câtuşi de puţin sufleteşte. Să vă aducă veşnic lucruri noi.

încep cu o expoziţie de pictură, mai întâiul

O expoziţie de pictură ? Parcă noi n’am mai v£zut sau auzit de asemenea lucruri, — vor zice linii din Dv Prea bine. Ştiu. Dar o expoziţie de-a lui Anton Ventzel, de sigur că nu vor fi văzut, pentrucă expune pentru prima oară In Bucureşti. A expus până acum tot prin Craiova, şi publicul l-a răsplă­tit precum i se cuvine.

asemenea din Rusciuc, care a primit cel dintâiu botezul sângelui. Lupta a fost cât se poate de crâncenă. Turcii au opus o rezistenţă cu adevărat ero­ică. Regimentele 2 şi 5, cari formau prima brigadă de infanterie, au fost complectamente decimate de tocul bine nutrit al inamicului.

Perderile suferite se evalu­ează la 3000 morţi şi 8000 de răn iţi.

Răniţii au fost transportaţi cu tre­nuri sanitare în oraşele din interiorul ţărei spre & fi căutaţi. Această simţi­toare perdere, cunoscută în unele cer­curi, a făcut o puternică şi dureroasă impresie. Trupele bulgare au avut de luptat Ja Mustafa-Paşs şi Kirkilise cu trupe turceşti de primul ordin din Turcia Europeană, echipate complect, având instrucţiune militară germană.

Se aşteaptă dintr-un moment în altul angajarea unei mari lupte în ju ­rul Adrianopolului, unde Turcii au con­centraţi peste 200 de mii de oameni.

Constantinopol, 24 Oct. Turcii au primit mari întăriri. Generalul Abdullah paşa s’a hotărât să ia ofensiva în potriva bulgarilor.

Constantinopol, 24 Oct. (Oficial). Forţele otomane, care operează pe (flu­viul Mariţa şi care au luat ofensiva, au întâlnit eri pe la amiszi în partea de est a fluviului Tumdja forţe bulgare însemnate. O luptă violentă s’a produs şi continuă într’un mod satisfăcător pentru turci.

Gonstantinopole, 24 Odomvrie. Ziarele turceşti au publicat o de­peşă din Adrianopole dând amă­nunte despre lupta de noapte în ­tre râurile Tundja şi Mariţa. Lupta a avut loc lângă Maras, la 6 kilometri spre vest dela Adrianopole şi a ţinut 9 ceasuri. Forţele bulgare erau de 30.000 de oam eni; bulgarii ar fi fugit spre Karasa, lăsând m ii de morţi.

Ziarele turceşti mai anunţă o victorie turcească lângă Kad i- keuy, la 25 kilometri nord-vest dela Adrianopole, turcii ar fi luat 11 tunuri, un maior şi mai mulţi soldaţi bulgari ar fi prisonieri.

Alte ciocniri ar fi avut loc la Kirtşali, Haskeux, Ispinli şi Cea- licanac Hamidie, unde bulgarii ar fi fost bătuţi.

Salonic, 24 Oct. D in loc com pe­tent se află , că trupele bulgare şi cele turceşti au deschis o luptă v io lentă în valea f lu v iu lu i S îrum a. B ă tă lia ia d in ce în ce p ro p o rţ ii m a i m a ri, d in cauză , că sosesc m ereu în tă r ir i in ambele p ă rţi.

Constantinopoi, 24 Oct. Cu toate că ministerul de războiu nu a publicat până acum nici o ştire despre luptele de pe graniţa turco-grecească, se asi­gură că ar fi primit confirmarea ştirei spunând că trupele turceşti au părăsit Elasona.

Atena, 24 Oct, Agenţia Ateniană spune :

Trupele noastre sunt pretutindeni in urmărirea duşmanului. Dela Sambo- nia la Serfidje şi spre câmpia Aiiak- mon, armata turcă este împrăştiată. Am cucerit 22 tuuuri de campanie cu cbesoanele lor cum şi un mare număr muniţii şi camioane.

Generalul Dangiis telegrafiază ia 9 jum. seara: Turcii au avut mari per- deri. Am făcut mulţi prizonieri printre cari un locotenent. Un detaşament

In rotonda Ateneului dl Tony Ventzel expune 55 pânze, mai toate iucrate în acest an şi cu suoiecte trăite. Pictorul a stat mult timp la Brezoiu, aşa că din acea lume şi-a alcătuit e! subiectele expoziţiei de faţă. De aceea pânzele lui sânt ru mult diferite de ale altor pictori. Veţi întreba de ce? Foarte uşor. Pentrucă pânzele ue arată realitatea pură. Pentrucă dl Ventzel a avut în faţă icoana pe care a prins-o apoi în culori pe pauză. Aceasta e o editate: a avea veşnic în faţa ta mo­delul. Şi va fi pictat di Ventzel de-atâtea ori flori, şi poame, şi ap0 şi pomi şi munţi. Şi va fi pus de multe ori suflet în cele ce va fl făcut. Dar dacă n’ar fi avut pururea în faţă fiinţa vie a celor ce picta, şi florile, şi poamele şi apele şi toate celelalte, ar fi fost altfel decât cum le vedem aatfeh

Astfel lucra şi Grigorescu. Marele nostru pictor trecut de câţiva ani între cei buni, avea această nevoie sufletaască;

compus din 2 batalioane comandate de locot-colonei Constancopulo, a atacat lângă Vlaholivadon 2 batalioane tur­ceşti pe cari le-a distrus şi împrăştiat.

Belgrad, 24 Oct. P r im a arm ată sârbească a in tra t în K gri-Pa la n ka şi K um anovo. P o d u rile distruse de tu rc i pe calea fe ra tă dela JRiso• vao l i K um anovo au fost resta­bilite.

Constantinopol, 24 Oct. S’a confir­mat ştirea după care o p*rte din flota tur­cească de pe Marea Neagră, ajutată cu două cuirssate şi mai multe contra* torpiloare se găseşte în Dardanele gata de plecare spre Arhipelag spre a ataca flota grecească. Rămân în Marea Nea­gră numai câteva contra-torpiloare spre a menţine biocusui ţărmurilor bulgare.

Brăila, 24 Oct. Aseară au trecut prin faţa acestui port 4 vapoare mari ruseşti cu destinaţie pentru porturile bulgăreşti. Pe vapoare se aflau îmbar­caţi un număr însemnat de rezervişti bulgari.

Şe crede Că pretinşii rezervişti bul­gari, nu erau de cât soldaţi activi din armata rusească trimişi să formeze un corp de pază la graniţele bulgare în spre România. Pe aceste vapoare se mai afla o mare cantitate de muniţiuni şi un număr însemnat de cai.

Conferenţa învăţătorilor noştri.

Braşov, 25 Oct. n. 1912,

Astăzi şi mâne sunt întruniţi la Braşov în confere aţă pedago­gică învăţătorii noştri din proto­popiatele Braşovului, Brunului şi Treiscaunelor. Lucrările acestei eonferenţe, cari au sa elucideze importanta chestiunea învăţămân­tului limbei materne în şcoalele noastre prim are, sunt de o deose­bită importanţă pentru învăţămân­tul nostru naţional ca deosebire în ziua de azi, când puterea sta­tului caută se reducă tot mai mult acest învăţământ prin im­punerea in măsură tot mai mare a învăţământului limbei statului.

Avem convingerea, că aceste eonferenţe vor lămuri şi vor duce cu un pas însemnat mai departe chestiunea limbei materne în şcoa­lele noastre, fără de care nu se poate desvolta conştiinţa unui popor şi fără de care nu poate exista cultură şi în genere vieaţă.

In această convingere salutăm ca toată dragostea pe luminătorii poporului nostru, întruniţi la Bra­şov, dorindu-le cele mai frumoase succese în lucrările lor.

In următoarele lăsăm să ur­meze un scurt raport despre şe­dinţa de azi.

La orele 8 s-a oficiat un serviciu divin în biserica Sf. Nicolae de cătră preoţii Dr. V. Saftu şi I. Prişcu, la care au participat aproape toţi învăţătorii din tractele Braşov, Brao şi Treisc-aune, în număr de vre-o 200. După termi­narea serviciului divin şi invocarea du­hului sfânt asupra lucrărilor conferea- ţel, toţi învăţătorii s-au îndreptat spre edificiul gimnazial, unde la orele 8 şi trei sferturi s-a deschis conferenţa de

modelul pururea în faţa şevaletului. Aţi văzut pânzele lui? A făcut atâţia boi, cari duc care. Seamănă unul cu altul, ca două picături ? Sau fie ce grup de doi cu alte grupuri? Nu.JPentrucă fie­care fusese altfel. Dar veţi zice Dv: Ce atâta deosebire între două exemplare de aceeaşi specie? Cum adecă doi trandafiri nu’s la fel ?

Cine îi vede cu ochi profani, aşa li vede." Inpru mutaţi însă ochii măies­trului. Veţi,vedea apoi atâtea şi atâtea lucruri.

Pentru aceleaşi motive crinii dela Nr. 39 nu’s crinii dela Nr. 42, şi nici garoafele dala 49 cu cele deia 53. Şi tot crini şi tot garoafe sânt. Şi tot aşa cu celelalte subiecte.

Peci lumea pe care ne-o prezintă dl Ventzel e în plină realitate.

Priviţi cum toarce’a pridvor ţă­ranca cu furca spnjinitâ’a brâu ? Câtă poezie în atitudine, în portul frumos

cătră comisarul conzistorial Dr. Onisi- for Qhibu, referent şcolar.

Sala era literalmente tixită de membrii corpurilor didactice din cele trei protopopiate şi de un public nume­ros, între cari am remarcat pe d-nii protopopi Dr. V. Saftu, I. Hamzea, pe inspectorul şcolar Dr. Pintér Gábor, pe preoţii I. Comanescu, T. Giurgiu, C. Proca, Zorea, A. Nistor, I. Bucşa, Z Popovici, I. Leucă, P. Debu, pe d-nii I. Lengheru, directorul gimn. V. Oniţiu, profesorii Dr. Biaga, N. Bogdan, Dr. A. Bogdan, V. Micula, N. Sulică, V. Neguţ, pe directorii şcolari î. p. I. Aron şi I. Dariu, pe d-nii locot. A. Bogdan, A. P. Bănuţiu, V. Branisce, etc. etc.

In mijlocul unei f atenţiuni gene­rale d«l comisar Dr. O, Ghibv, a ros­tit un discurs documentat despre în­semnătatea limbei materne în şcoala poporală, care a produs, atât ca formă cât şi conţinut, o profunda impresiune asupra numeroasei asistenţe.

S a trecut apoi ia ordinea zilei conform programului stabilit pentru couferenţele de azi şi mâne. Un raport mai amănunţit despre lucrările confe- renţei, vom aduce după terminarea con* ferenţei.

Din cercurileînvăţătorimei.

Poate învăţătorul român corăspunde chemărei sale între împrejurările cari se află azi?

Invăţătorimea română de un timp încoace este expusă la atacuri nu nu­mai din partea streinilor, ci chiar şi din partea aior noştri.

Persoane nechemate, cari poate că îu viaţa lor nu şi au luat puţină oste­neală a se interesa de causa şcoalei şi mersul instrucţiuuei vin şi aruncă în cârca învăţătorului scăderile de cari su­fere şcoala şi învăţământul nostru.

Da, recunoaştem şi noi, că sufere şi încă in măsură, mare, dar acea­sta numai în mică parte să poate atri­bui îovăţătorimei, ci mai muit s-ar pu­tea referi I» întreagă societatea româ­nească, care încă nu este pătrunsă de ajuns de necesitatea culturei.

Nu numai în clasa de jos, ci chiar şi în clasa cultă avem foarte mulţi — onoare escepţiunilor — cari sufer de aceasta boală, ce numai cinste nu ne face. O nepăsare şi apatie generală ne a cuprins pe toţi faţă de aceasta iostitu- ţiune, pa care se basaază biserica şi existenţa neamului, ceea ce trebue să umple de grije pe toţi câţi doresc îna­intarea şi prosperarea acestui neam oropsit.

învăţătorii noştri şi azi în foarte multe locuri sunt salarizaţi asemenea celui din urmă boactâr dela tren, ser­vind şi acum pe lângă mizerabilul sa­lar de 600 cor., din care nu un om cu familie, ci chiar şi unul singur, între împrejurările de azi trebue să flămân­zească şi să umble gol şi sfârticat. Unde salarul îi este sistemisat, cu de­osebire dacă postul de învăţător este împreunat cu cantoratul, ca să poată ajunge mai uşor la suma de 1000 co­roane, stolele cantorale îi sunt com- putate aşa de scump, încât nu multă deosebire este între acesta şi între cel ce funcţionează numai ca învăţător p8 lângă plata de 600 cor.

Dacă vom lua în considerare aces­tea, apoi deia învăţătorul român să cere prea mult in proporţie cum este ei sa­larizat şi foarte mulţi se fac a uita, că

naţional! Sau priviţi pe frumoasa satu­lui din ograda cu pruni, cum merge agale, gânditoare şi împleteşte. Sau ştrengarul de ţigănuş, om mulţumit în sufletul iui: rezimat de zid, cu cobiliţa în dreapta şi mucul de ţigară îu stânga, priveşte şiret la cele două căldări cu spă.

încet vine spre casă, sub povara unui braţ de lemne culese din pădure, pe-o potecă strâmtă, de abia poţi merge, o femee. Apoi^ drumul îijş i pe-un po­vârniş!

Parecă auzi murmurul tainic şi răsfăţat al părâul'd ce se strecoară printre arini. Ce splendid pe isa j... Undele arginţii caută să treacă printre pietrele stâncoase coborâte din munte şi să mişte roata unei mori de ţară sau morii din vale . . . Altă data, spu­moase, lovesc cu putere în maluri, răs­pândind lumini arginţii.

Trandafirii te privesc trişti dintr’un

şi el bietul este om şi are lipsă de e* xistinţă.

Ori cine poate fl convins, că sta­tul în fiecare şcoală conf. română vede o piedecă ce i stă în calea propăşirii şi înaintărei sale spre a*şi ajunge mai cu uşurinţă şi în grabă scopul de a-ne ni­mici, prin urmare dela stat nu mult putem aştepta, ca să ne ajute,» ci tre­bue ca să ne ajutăm noi prin puterile noastre proprii.

Recunosc, că suntem un popor să­rac, dar tofcuş nu suntem atât de mi- seri, încât să nu fim în stare a jertfi pentru ce avem noi mai scump : pen­tru şcoală, care este pulsul de viaţă a unui popor, căci un popor lipsit de şcoale să poate socoti ca şters din şi rul naţiuaiior, iar când am pierdut şcoala, oare de ce lipsă ne va mai fl şi biserica.

Nu voesc să imput nimănui, ba din contră mă bucur când văd atâta însufleţire pentru Viaicu şoimul Ardea­lului şi mulţi dintre învăţătorii noştri vor fi trişti, că ei nu se află în poziţia de a putea aduce o jertfă de câteva coroane pentru acest fiu, care a făcut atâta cinste şi fală numelui de român. — Intâmplatu-sa Insă, ca cineva să ini­ţieze o coiectă pentru vre-uo învăţă­tor? Va răspunde cineva, că pentru ce să se colecteze, doar învăţătorii n’au să sboare. Şi eu zic, că nu. Ştim însă cu toţii, că de când odioasa lege a iui Apponyi s’a pus îu practică mai mulţi învăţători rom. din cei mai bravi şl mai activi — căci aceştia sunt spinele ce-i ustură mai rău — au fost suspen­daţi şi amovaţi din post, rămânând ei cu familiile lor în ghiarăle sărăciei oare pentru aceştia întreprin-s’a cineva vre-o colectă, ca astfel să li se uşureze în câtva starea miseră în care au ajuns? Pot afirma că jiu . Avem o mulţime de învăţători, cari din cauza ţinutei lor româneşti ajutoriul de stat nu Ji-se abordează, ci sunt siliţi, ca să trăiască numai din ceea-ce le dă comuna în serviciul căreia se afla. Ce paşi se fac ia favorul acestora? Şi când învăţăto­rul se plânge superiorilor lui spre ai sări în ajutor, la aceştia nu arare-ori află numai urechi surde şi uşi încuiate, iar ei văzându-se părăsit şi de ai lui, io'dt de cruda realitate, desperat şi iără de nici un sprijin trebue să pice rănit de loviturile primite deia duşma­nul fără milă, căruia rin voit a i-se tacă coadă de topor.

Ne plângem, că nu se mai aplică tineri pe cariera dăscălească, iar insti­tutele preparandiale ne stau goale şi lipsa de învăţător se resimte toi trai tare pe zi ce merge. E trist, dar ade­vărat. Părintele ce-şi creşte băiatul la şcoală, cunoscând viaţa de helot a în­văţătorului din comuna sa, l’ar durea inima, ca din pruncul lui să vadă o fiinţă nefericită, care să blasteme’ cia- sul şi minutul, când s’a decis a se de­dica de muncitor îu ogorui neamului ia care puţină recunoştinţă află; zic, că acest părinte sub nici un pretext nu-şi va lăsa pruncul său, ca să se de­dice pe această carieră.

Ca să ce putem mântui şcolile şi învăţ, ar trebui, ca în flecare Dumi­necă şi sărbătoare în biserică cu oasiu- nea petrecerilor şi nunţilor să se facă colecte, dând flecare după putinţă, iar sumele încassafe să se administreze Preaveneratelor consistoare, iar băncile noastre, de cari har D-lui avem destule încă să deie in flecare an o anumită sumă spre acest scop, să iee exemplu dela băncile săseşti, cari dau zeci şi sute de mii pentru susţinerea şcoalelor lor. Prin aceasta, aşa cred, că nu vor pierde nimic, căci ţăranul român văzând că băncile noastre jertfesc cu drag pen­tru instituţiuniie lui, mai bucuros va alerga la aceste, decât ia cele streine.

vas. A ajuns până la ei frigul, şi slăbiţi, ofiliţi încep şi ei să se scuture. Cu ce durere se uită petalele scuturate ia cele ce încă puternice mai sânt strânse la un ioc.

Din coş te privesc, veşnic tinere şi frumoase albăstrele şi tromaiţe, flori de câmp, mai puternice, mâi învăţate cu frigul şi cu ceieiaite greutăţi.

Ciobanul rezemat într’o bâtă pri­veşte departe în zare. E tânăr, frumos şi plin de vieaţă, — e omul nostru dela munte, — nu pipernicit ca cel dela câmp.

... Şi multe v’aşi putea încă spune. Dar dacă nu le vezi, nu le poţi simţi îndeajuns frumseţea. Unul singur n’ai putea găsi ca să nu-ţi spună cât de puţin.

In curând alte veşti.

litu Şerban.

Pentru comoditatea cumpărătorilor din T r an s i l v a n i a , am deschis o F i l i a l ă în stil mare în Braşov, strada porţii Nr. 60.înainte de a vă procura mobile, visitaţi depositul nostru, deoarece firma noastră în toata Transilvania este cea mai capabilă de concurenţă, având cel mai mare depos >t

F a b r i c ă d e m o b i l e S z é k e l y ş i R é t iMarosvásárhely, Széchenyi-tér 47. Mraşov, Strada Porţii 60..................................Se creditează fără urcarea preţului şi plată în rate.............................................

Nr. 226— 1912. Pagina 3G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

Ne trebue numai puţină însufleţire şinnbiţiune şi In câţi* va ani am dispune de ud iond puternic şi D-am mai fi a- vizaţi ia ajutorul statului pentru care jrf'Se pune scăiuşul în gură şi ni-se leagă mânile şi picioarele Tfără ca să

ţ mai putem mişca.Făcând aşa am avea şcoli bine

adjustate şi învăţători salarizaţi în mod cinstit, cum s-ar cuveni unor apostoli culturali; iar aceştia văzându-se spriji­niţi şi ajutaţi de societatea neamului, îşi vor împlini datorinţele în chipul, că nu se va mai afla nimenea care să poată zice, că-i lipseşte dragostea faţă de cartea neamului,' că nu e destul de activ. Atunci ei nu va mai„fi silit, ca si lupte pentru un} codru de pâne, ci seva dedica cu trup, cu „suflet şcoaJei şi neamului care-i susţine şi j nu va fl putere pe lume, care ]să-i poată clătina credinţa, că el poate servi şi altuia a- fară de neamul său.

In chipul cum este tractat şi sa­larizat azi învăţătoriul, cu greu poate satisface aşteptărilor ce se leagă de persoana lui, căci cu stomacul gol cu ireu poate cineva îndeplini muucă cul­turală.

Prin urmare, ca şcoala să poată aduce fructele ce se aşteaptă, e dato- rinţa tuturor câţi se numesc români,

l ca nu numai cu graiul ci şi cu fapta f i arete că ştie ce înseamnă şcoala pentru un popor, iar atunci şcoala conf. română va fi facla pururea^nestinsă, a- rătâpd calea pe care să înainteze a- cest neam} vrednic de o soarte mai bună.

Pompei Demianu.

Ş T I R I .— 12 Octomvrie v. 1912.

Pentru;fondul ziariştilor. — d - iIlie Chebeieu; (Şoimuş), absolvent de teologie şi d-şoara Letiţia Ţucra au dăruit — prin adm. «Românului» — 10 cor. pentru fondul ziariştilor români, ca răscumpărare a anunţurilor de lo­godnă. Transmitem tinerei perechi sin­cere mulţămite şi urări de bine.

Nou vicar episcopesc in Orade. inlocul decedatului vicar episcopesc gr. cat. din Orade, Augustin Lauran, — P. S. S. episcopul Dr. Demetriu Radu a nu­mit pe canonicul Dr. Fiorian Stan.

Cursul de istorie româna la Uni­versitatea din Cernăuţi. — Săptămâna aceasta şi-a inaugurat profesorul Dr. Jaaca Nistor cursul de Istoria Români­lor la universitatea din}} Cernăuţi. A a- zistat mitropolitul dr. de Repta, precum şi mulţi deputaţi români, profesori uni­versitari, etc. întreaga studenţime uni­versitară română a umplut sala de pre­legeri. Profesorul Dr. Nistor este buco­vinean şi a fost^premiat de academia română pentru lucrările sale ştiinţifice. Prin înfiinţarea acestei catedre ia uni­versitatea din Cernăuţi s’a realizat una din dorinţele de căpetenie ale români­lor bucovineni.

POSt fOSta. Biroul Asociaţiunei a cerut deia ministrul comunicaţiunei bi­lete reduse pentru adunarea Asocia­ţiunei la Sibiiu. Ministrul ţinând seamă de cererea justă a Asociaţiunei şi tot odată spre a da dovadă cât de mult sprijiueşte mişcările ^culturale româ­neşti, a acordat 100 bilete reduse Aso­ciaţiunei, pentru adunarea sa generală din Sibiiu, punându-le ia dispoziţia biroului Asociaţiunei tocmai la cinci zile după tncheerea adunării \ E bine, ca şi acest act de deosebită bunăvoinţă sâ-1 punem ia răboj.

Catastrofa do pe Donare. De e&trăcăpitănia portului din Hârşova cât şi de inspectorul general al porturilor, s’a Instituit o serioasă anchetă cu privire la catastrofa suferită pe Dunăre de şa­lupa „Trotuş“ . Din această anchetă ter­minată, reiese complecta vinovăţie a va­sului ungar <.Sz4chenyi-lstvdn>, Căpita­nul secund al vasului, Corkver, care conducea vasul ungar în momentul a- brdajului şalupei > Trotuş*, a fost de­pus de parchetul din Constanţa şi dat judecăţei pentru omor prin imprudenţă. Ministerul de războiu — pe de altă par­ii — pentru pagubele ce a suferit, a ho­tărât intentarea unei acţiuni societăţei ungare de navigaţie pe Dunăre.

Victimele italiene ale războiului tripolitan. Ziarul englez „Daily Ex­press“ publică o statistică despre pierderile, suferite din partea Ita­lienilor în războiul tripolitan. După această statistică, Italienii au avut cu totul 9100 morţi, dintre cari numai 2500 au căzut pe câmpul

de războiu, ucişi de duşman, restul a fos t v ictim a d ife rite lo r boale, anume 6000 au m urit de tifas, iar 600 de holeră.

Drept de alegere femeilor daneze.In vreme ce la noi se dă lupta despe­rată contra negrului feudalism, pentru dreptul de vot universal şi secret, în Danemarca ministrul preşedinte a îna­intat „Folkething“ -ului un proiect de lege care acordă şi femeilor drept de vot. Iată cuprinsul telegramei din Copenha­ga, care anunţă acest caz, ca ceva sim­plu şi foarte natural : Ministrul preşe­dinte a înaintat „Folkethingului“ un proiect de lege, care cuprinde următoa­rele dispoziţiunl : Femeilor li se acordă dreptul de vot activ şi pasiv. Etatea re- cerută pentru dreptul de alegător s-a statorit la 25 ani, în Ioc de 30 cum era până acum. Numărul membrilor Folkethingului se ridică dela 114 la 132, iar durata unei sesiuni dela 3 la 4 ani.

Boala moştenitorului rus, desprecare am amintit într’un număr trecut, a ajuns obiectul unei vii discuţii, deoa­rece nu se poate şti sigur cauza, care i-a provocat această boală. Medicii cu­ranţi declară, că ar fi vorba de o lezi­une internă, provenită în urma unei lo­vituri. Faţă de această declaraţie însă circulă diferite aserţiuni senzaţionale. Se spune, că ţarevieiui ar fi victima u- nui atentat al nihiiiştilor, îndreptat contra familiei Ţarului, şi că asasi­nul s-ar fi strecurat în palatul imperi­al, travestit în haine de lacheu. O altă versiune spune, că un oare care nihilist ar fl tras un glonte de revolver asupra Marelui duce, iar o a treia părere e, că ar fi fost străpuns cu pumnalul. Con­trar tuturor acestor versiuni un ra­port oficial declară că în decursul u- nei alergări, moştenitorul de tron s’ar fl Jovit de un obiect tare, care i-a pro­vocat boala. Deşi din ultimele rapoarte medicale rezultă că starea bolnavului dă în spre bine, totuşi medicii sunt cât se poate de îngrijoraţi, temându-se de conplicaţiuni.

BăZbOiQi âepeşilor. înainte de decla­rarea unui conflict armat, izbucneşte de regulă un războiu între ziarele ţă­rilor respective. Apei conflictul izbuc­nit, începe războiul agenţiilor tdegra- flee respective. Fie-care ţară expediază depeşiile ce*i convin. Cel mai mic suc­ces a trâmbiţat ca un triumf. La aceste relaţiuni interesante se mai adaugă şi opera fantaziei populare. Prinderea a zece prizonieri, se transformă în prin­derea a zece mii. Ue tun cucerit se multiplică de 12 ori. Ba une ori, o a- devărată întrân ge e are proporţiile unui triumf mincinos, până ce vine realita­tea şi restabileşte lucrurile-

Te întrebi care este rostul acestor ralaţiuni mincinoase, care a făcut oda­tă pe principele Bismarck să exclame cuvintele: neadevărat ca o telegramă. Rostul e foare simplu: popoarele îu lup­tă au nevoie de entuziasm. De aceea se inventează succese, se exagerează cele existente, pentru că aşa se înteţeş­te entuziasmul. Dar asta e adevărat numai pentru noi Europenii, fiind că noi ducem lupta cu spontaneitatea ata­curilor.

Asiaticii însă, medidători n’au ne- voe de aceste inteţiri. Ei luptă cu re­semnare şi cu încâpăţînare. Dar fie că se apără, fie că atacă, ei luptă cu tena­citate şi n’au nevoie de stimulente. Aşa au procedat Japonezii în râsboiul cu Ruşii.

Aşa luptă Turcii cari sânt tot a- ziatici. De aceea vin atât de puţine ştiri din lagărul turcesc. Iufrân erile nu-i descurajiază, iar succesele nu-i îmbată. E i luptă, preocupaţi numai de obiectul luptei dar nu şi de aplauzele galeriei. E şi aceasta o metodă, care s’a dovedit a fi eficace.

Bicicletă Sburătoare. Din Paris se anunţă: Un interesant eveniment a atras alaltaeri o mulţime de public în Parcul des Priuces de aci, unde bici­clistul Rettich — pentru un premiu de 500 franci — a făcut nişte încercări reuşite cu bicicleta sa sburătoare. După o rulare de vre-o 30 metri pe pământ, biciclistul s’a ridicat în aer cu bicicleta sa, provăzutâ cu două aripi — lungi de câte 10 urme şi fixate de cârmă, — per- curgând Ia înălţimea de 4 policari, dis­tanţa de 9 urme şi 10 policari.

Spre Balcani şi din Balcani. DinTriest se anunţă: Un grup compus din 6 medici, 12 îngrijitoare şi 14 îngriji­tori de bolnavi ai Crucei Roşii ruseşti s-au oprit aci, în drumul lor spre Muntenegru. De aici îşi vor continua drumul spre Cattaro.

Din Serajevo au plecat peste 300 voluntari albanezi şi musulmani din

Bosnia ca să se înroleze în armata oto­mană. Până la gară au fost petrecuţi de vre~o 5 mii musulmani, cari la des­părţire au îsbucnit în strigăte d e : Jos Serbia, jos Bulgaria, Allah ajută pe padişak!

36 soldaţi turci, prinşi la Celebic, se află internaţi în spitalul militar din Serajevo, unde vor rămânea până când guvernul turc va interveni, prin conzu- lat, pentru transportarea lor. Unul din­tre ei e rănit; comandatul lor, un sub­locotenent, e sănătos.

Din Zimony se anunţă: Doi co­respondenţi de ziar s-au reîntors aici din cartierul principal sârb. Unul din­tre ei, supus german, a părăsit Serbia din cauză că în urma prea strictei cen­zuri nu putea trimite ziarului său nici o informaţie obiectivă şi adevărată.

In Rutka au fost secvestrate trei care, încărcate cu praf de puşcă, cari erau trimise din Prusia spre Bulgaria. Carele — până la un ordin din partea forurilor competente — sunt păzite ziua şi noaptea de jandarmi.

Tot astfel la Zsolna au fost sec­vestrate vre-o 25 care cu pulbere.

Din Constantinopol se anunţă : Exsultanul Abdul-Hamid va fi strămu­tat la Smyrna.

— Ministrul de interne muntene­grean a oprit exportul din Muntenegru a tot soiul de vite, cai, gaiiţe, articoli de mâncare, nutreţuri şi piei brute.

Ştiri mărunte. Ţăranul Racsko Ka­roly din Z mta, întorcându-se beat acasă, s’a năpustit asupra membrilor familiei. Soţia-sa, luând-o la fugă, a scăpat în stradă, pe cei doi copilaşi şi i-a străpuns de moarte.

— Intr’un institut de alienaţi din Anglia a murit zilele aceste muzicantul lames Kelly, care fiind internat în acel institut la etatea de 26 ani, a petrecut între nebuni 47 ani. El îşi omorâse so­ţia, la tribunal medicii îl declaraseră de anormal şi astfel a fost luat drept ne­bun, scăpând în felul acesta de ştreang.

— Din Oradea-mare se anunţă: Primpretorele comitatului Bihor, Dr. Miskolcy Ferencz a numit pe învăţătoa­rea Szendrei Szabó Maria, soţie de no­tar, de conducătoare a mairiculei, împu­ternicind o cu toate drepturile ce i corn- pet în acest oficiu. E primul caz în Un­garia, când o femee ocupă acei post.

Atragem atenţiunea cumpărători- or de mobile asupra anunţului; Szé­kely ş i H éti, fabrică de mobile.

fim Braşov şi Ţara-Bârsei.Faslonarea venitelor după chiria

de case. Dela oficiul de dare al ora­şului. Deoarece acuma se face măsu­rarea dării după chiria de case pe anul 1913, ministerul reg. ung. de finanţe a fixat ca termin pentru prezentarea fa- siunilor ziua de 2 Noemvrie 1912 până în 30 Noemvrie 1912. Aceste fa- siuni vor servi de bază la măsurarea dării după chiria de case. Prin urmare se provoacă toţi cei obligaţi de a fa- siona (afară de proprietari de case, a căror case sunt pe teritoriul de vile din Noa, Timişul de jos, Timişul de sus şi f redea!) să facă tasiunile despre chiria de case exact şi corespunzătoare adevărului şi apoi sâ le presente oficiu­lui de dare orăşănesc în terminul mai sus indicat. La cas contrar se vor pe­depsi aspru după legea cea nouă. Goa­lele să primesc gratis eventual să vor inmanua din partea oficiului de dare orăşenesc.

Aceia cari în termenul fixat nu prezentează fasiunea, plătesc: a) dacă baza dării fixate nu trece peste 1000 cor. 1% ca adaus la darea ce se va fixa în decursul măsurării şi dacă nu va prezenta fasiunea nici la termin de 8 zile dela primirea provocării de a prezenta fasiunea, atunci plătesc încă 4% î b) dacă baza dării fixate trece peste 1000 cor., plătesc 5% ca adaus la darea ce se va fixa în decursul mă­surării şi dacă nu va prezenta fasiunea nici în termin de 8 zile dela primirea provocării atunci plătesc încă 25%* (In senzul §-lui 48 al art. de lege Vi din 1909, resp. §-iui 39 ai art. de lege LIII din 1912.) Lămuriri mai detaliate se pot ceti în pubiicaţiunile afişate.

Probă de gimnastică, mâne Sâm­bătă la 6 ore seara. Asiz membrilor secţiei de gimnastică.

Necrolog. Cu cea mai adâncă du­rere aduc la cunoştinţa rudeniilor şi cunoscuţilor, că soţia mea Aneta Sârbu n. Cârstocea in Cernaml-Sâcelelor, a rep&usat in Domnul eri în 24 Octomvrie, în etate de 24 ani şi după 2 a. şi 4 ani ai fe.

ricitei căsătorii. — Braşov 25 Octomvrie 1912- Soţul nemângăiat Ioan Sârbu, măiestru în lăcătuşărie artistică.

Uranîa-Kino. Se atrage de pe-acum atenţiunea asupra elegantului program, care se va reprezenta Duminecă la orele 4, 6 şi 8 seara şi Luni la 6 şi 8 seara în Urania-Kino. Frumoasele ta­blouri oferă în măsură mare distracţie, artă şi frumseţi ale natúréi.

A z i şi în fiecare zi concertează în cafeneaua »Drechsler — urmaş« de aici Albert Roth, solist şi primaş şi fratele lui Wilhelm, virtuos în «tárogató» cu întreaga lor capelă de muzică.

E con om ie .Zaharisirea mustului.

După afirmarea astronomilor, un an mai nefavorabil ca acesta nu a mai fost de 137 ani. Timpul nefavorabil ploile şi timpul ploios a lipsit de razele soarelui şi căldura trebuincioasă stru­gurii astfel, că în anul acesta cu greu să pot afla struguri în cari să fi ajuns formarea zahărului la gradul recerut, respective natural. Dar în viile stricate de peronosporă (rodie, fulger) şi de făiuare (oidium tukeri) de molie (Coe- hylis) şi de ghiaţă, nu numai, că nu să desvoaltâ zahărul trebuincios, dar ne- desvoltându-se strugurii îndeajuns, în­cep a putrezi. Astfel vom avea pe multe locuri un vin acru, rău şi aplicat spre toate stricăciuuile. intre astfel de îm­prejurări, cine voiesce să aibă şi îm­bunătăţească vinul — trebue să za- hariseze mustul de cu bună vreme.

Notez însă aici, că, — după cum scrie foaia : Revue» de viticulture din Francia, vinu din mustul zaharizat este mai espus la morburi, ca vinul cu con­ţinut de zăhar natural, pectru-că din zăharul pus rămâne o parte nedisolvat, care apoi este stratul respective nutre- mânt bun pentru morburile vinuiui».

Legea nouă a vinului din 1908 art. XLVII permite zaharisirea mustu­lui dar numai pe lângă observarea le­gii, a regulamentului şi ordinaţiunei mai nouă ministeriale reg. u. din 28 Septemvrie a. c. în următoarele voiu încerca de a face cunoscut proprietari­lor de vil dispoziţiile acelei legi în speranţa, că vor trage ceva folos din ele vierii.

Aplicarea zahărului la must este, afară de unele cazuri, oprită.

Zaharisirea în restimpul dela stors până cel mult la 30 Noemvrie a ace­luiaşi an este permisă numai la cerere deia diregătoriiie îndreptăţite la aceasta şi pe lângă observarea regulelor de control şi exclusive pentru a îmbogăţi conţinutul de tot puţin de zăhar al mustului. Aceasta se poate face Insă numai până la conţinutul de zăhar, ce se obţine între împrejurările din anii normali. La un hectolitru de must însă la nici un caz nu este permisa adauga mai mult de 4 kilograme de zăhar.

Pentru de a obţinea îngăduinţă de zaharisire, trebue înaintată cerere în acest scop dela vre-un directorat de şcoală de vierit sau dela inspectorii de vierit şi vinuri din locurile respective, (ord. § 17). Contra decisiunilor aduse în această materie, cel ce a cerut în­găduinţă, poate apela în restimp de 15 zile deia în mânu are a decisului, la mi­nistrul de agricultură. Pentru zaharisire să poate folosi numai zăhar rafinat de napi sau de trestie. E’oiosirea altor fel de zăhar precum de aspreală, de stru­guri, de cartofi, zâoar topit in apă, zsharină, sirup de zahăr etc. este o- prită.

Este strict oprită apoi zaharisirea mustului sau vinului cu scopul de a ob­ţinea vin dulce. (§ 4).

Vinul sau mustul zaharisit nu să poşte numi de «natural», «veritabil» sau cu alt atribut prin ce s’ar putea naşte presupunere«;, că n’ar fi fost za­harisit. (§ 5).

Cei-ce amestecă în must materii oprite de lege, asemenea cei-ce’l aduc în circulaţie cu vin «natural» sau «ve­ritabil» comit falsificare şi să pedep­sesc cu 8 zile până ia 3 luni închisoare şi cu 10— 100 coroane amendă în bani. (§ 38).

(V a urma).

Scene din războiul Balcanic.In Constantinopol.

Despre stările din Constantinopol se mai scriu următoarele:

Fregătiriie de războiu continuă în Capitala Turciei cu un zor extraordinar. Redifii (rezerviştii) cari vin în continuu,

sunt îmbrăcaţi imediat, înarmaţi şi re­partizaţi şi aceasta se face în irod au­tomatic.

Singura critică ce s’ar putea face e numărul prea mare al redifllor în vârstă. Dar graba a împiedicat selecţia.

Sâmbătă seara am azistat la de­filarea mai multor mii de anatoiieni (din Azia-mică) cari veniseră pe mare. Anatolienii, ca o trupă credincioasă] mergeau prin mijlocul; străzii ş ix din când în când un singur glas eşea-din piepturile lor. Capetele aceste sălbatice şi învălite în turbane, costumele colo­rate şi barbare, totul avea ceva j fan­tastic.

Sultanul a vizitat trupele. A cerut să-i fie prezintaţi toţi ofiţerii, cari la rândul lor se proşterneau în genunchi în faţa sa. Muzica a intonat apoi imnul naţional şi aclamaţia reglementară }a trupelor.

Padişaha cioc iaşa — a răsunat din toate piepturile. Scena cu îndoitul ei caracter religios şi războinic era foarte mişcătoare.

La Cospoli suntem un număr oa­recare de ziarişti străini, francezi, en­glezi, germani şi ruşi, cari aşteptau momentul plecării. Ofiţerii de stat. ma­jor au fost însărcinaţi sub direcţia colo­nelului Izzet bey să conducă ofiţerii străini şi ziariştii. Pentru noi s’a adop­tat sistemul japonez din timpul ̂ războ­iului în Manciuria. Ataşaţii cartierului generai, vom merge în grup conduşi, de ofiţerii ataşati acestui serviciu. Ne va fi cu neputinţă să vizităm lagărul; telegramele şi scrisorile noastre, cum e şi natural vor fi supuse la censura care de sigur va fl din cele mai minu­ţioase. Regulamentele stabilite pentru presă sunt de o existenţă ^excesivă. Ca să vă dau o idee, e că noi trebue să sem­năm un angajament, contrasemnat de reprezentanţii ţărei noastre de a ră­mâne pe câmpul de luptă până la sfâr­şitul războiului. Numai în caz de boală, constatată de un medic oficial, numai atunci ne putem retrage.

Părerea generală e că acest}război va fl un război de exterminare.

Ziarişti şi ataşaţi militari.

Un corespondent de ziare scrie din Stara-Zagora (Bulgaria) următoarele, cu datul de 23 Oct. c . :

Eri, la orele 10 dimineaţa, pe un timp splendid, a pornit din Sofia un tren cu 80 ziarişti şi 20 ataşaţi mili­tari, între cari se afla şi ataşatul ro­mân, maior Dabija.

Pe tot parcursul am întâlnit tre­nuri militare pline de oameni şi obiecte de rechiziţie. Cu acest prilej am putut vedea de câtă extraordinară dărnicie au dat dovadă bulgarii: nu mai este o mobilizaţie ci un exodiu colosal.

Am văzut vagoane pline de tot felul de lucruri ieşite din palate şi co­libe : paturi vechi, scaune şi orice fel de obiect care ar putea servi într’un caz ca acesta.

Oamenii au dat tot avutul lor şi au pornit la războiu.

La ceasurile 10 seara am ajuns la Filipopoii. Noaptea fiind splendidă şi fiind în apropiere de frontiera, vedem peste munţi flăcări.

Cum regiunea aceea e deja cuce­rită de bulgari, se afirmă că focul ace­lor sate numiţi Pomaţi, adecă bulgari turciţi, refuzând probabil să se supună, comitagii au incendiat; satele.

Ziariştii şi ataşaţii militari au luat loc în două vagoane imense plus un vagon restaurant, unde au ospătat în mijlocul unei atmosfere de prietenie şi cordialitate.

La miezul nopţii am ajuns la Stara-Zagora, — cartierul general al armatei bulgare, — vechi u oraş turcesc unde odinioară fusese masacraţi toţi locuitorii creştini.

Aci am avut o mare surpriză ; nu se afla nimic pentru încvartirarea noas­tră, nici trăsuri.

Toţi ziariştii au rămas noaptea în vagoane.

In momentul când scriu aceste rânduri răsare soarele. Pe câmp se văd femei şi bătrâni continuând munca pă­răsită de cei plecaţi la războiu.

U L T IM E ŞTIE!Budapesta, 25 Oct. In procesul

de „a g ita ţ ie " , a deput. Dr. N ic. Şerban, Curia a adus eri sentinţa, reducând osânda la 14 zile tem­n iţă şi 640 Cor. pedeapsă în bani.

Proprietar:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp

Redactor responzabil: ioan Brotea.

FRAŢII SIMAY, Braşov Târgul grâului 3.Recomandă toate articolele cele mai moderne pentru dame şi domni.

Confecţionăm costume în tim pul cel mai scurt garan tăm pentru fason.Stofe, măfcăsării, eonfeeţiuni, biuse şl ru fărie solidă. — TrUSOUTi complete-

Serviciu prompt şi preţuri moderate.

4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 226—1912

. I UiII

Gel mai mare magazin de Iiaine InA m onoare a aduce la cunoştinţa Onor. mei muştirii din Braşov şi împrejurime, că în urma circulaţiei streinilor de

peste vară — devenită obieeiu în oraşul nostru — prăvălia mea de

haine pentru bărbaţi băeti copii si fetiteJ I I ) r

am aranjat-o cu cel mai bogat şi mai fin asortiment de haine confecţionate, esclusiv, la comandă. — Din acest depozit, după

ce partea cea mai mare a fost cumpărată peste vară, mai ales, de streinii vizitatori, — au mai rămas, între altele:

P a r d e s i u r i d e t o a m n ă , p a l t o a n e d e i a r n ă , b l ă n i p e n t r u o r ă ş e n i ş i v o i a j o r i , ş o l o v a r i , h a i n e p e n t r u b ă r b a ţ i , b ă e ţ i c o p i i ş i f e t i ţ e ,pe cari le vând cu cele mai moderate preţuri, oferind astfel oricui ocazia ca cu bani puţini să-şi poată procura haine fine, pregătite la comandă.

IiRog sprijinul binevoitor şi cât mai multe comande din partea Onor. public.

Cu deosebită stimă

Succesorul N. P. Goldmann: SAMUEL L1P0T.Braşov, Târgul Inulii 33. (Palatul Cell).

Prea stim ată Doamnă!Frumoasă, delicată şi de un temperament vesel aseme­

nea unei fete numai aşa poţi fi dacă eşti sănătoasă. Mare parte din dame sufer de catar, de mitră acut sau învechit, de poala albă, acestor boale cele mai multe femei nu atri- bue nici o importanţă, cu toate că daca o neglijează, şi fe­meia cea mai frumoasă îşi perde coloarea feţei roză, pe care apoi de geaba vrea să o coreagă ca mijloace cosmetice căci până când există boala, coloarea feţei e palidă, fără expre- siune. Deja şi faţă de familia s’a păcătueşte fiecare femeie dacă nu’şi procura singurul mijloc sigur, extractul de baie „B aiie in um V o tsc h “ , care nu e medicină internă, ci un extract de baie, ce să poate pregăti casnic comod fără nici o os­teneală şi care curează, desioficiază şi întăreşte şi după o folosinţă regulată de câte-va zile sistează total boala. Dar totodată cu sistarea boalei încetează nervositatea femeilor cauzată de beală, durerea de spate şi de mijloc şi din femei a palidă nervoasă sa face o femeie cu put^r * do vieaţă şi fru­moasă. „Balneium V o tsch “ în urma puterii sale de desinfi- ţiare şi totuşi nestricăcioasă nu e permis să lipsească din nici o casă.

O încercare convinge şi cucereşte pe fiecare, ceeace să dovedeşte prin nenumăratele scrisori de recunoştinţă şi mul- ţămită.

Pachet de probă la comandă de 6 doze =? 6 cor. pache- tarea gratuită şi liberă de porto. Cu rambursa sau pe lângă trimiterea înainte a banilor o expedează inventatorul şi ex­clusiv singurul fabricant V otsch Otto, fa rm ac ia „Ő ran g y a l“ îu T ărlungen i (T a tran g , comitatul B raşovu lu i).

Discreţie necondiţionată.

"S Untul nostru pentru cieai Primaprm

se distinge:

Q-ULstuLl e s c e le n t . iLl1pasterîzăm smântână;

prin puţinul conţinut de apă î t fspălăm bine untul.

prin Forma plăcută şi pachetare cu atenţiune,căci noi nu economisim hârtia de pergament pe cos­tul curăţeniei.Cu toate acestea Untul pentru Ceai Prima al nos­

tru este cel mai ieftin în târg.Untul pen ru ceai Prima al nostru se capătă în toate

prăvăliile şi Sa toţi cari duc laptele nostruCereţi ^sp^es productul nostru.

însoţirea Lăptâriei.

n

E D . G k 3 D IT I N I C H I G I U Ş l I N S T A L A T E y R

BRAŞOV, TÎRGUI CAILOR 20Recomandă On. proprietari de ca; ă, closete patentate, care nu îngheaţă şi se spr'ă cu apă.

S:a probat în trei erni foarte as­pre şi s’a constatat că nu

poate îngheţa.Deşi pentru a se putea instala u se pretind «pese mari, niJ

vre-un local deosebit.

S t r ă m u t a r e de lo c a l .Am onoarea a aduce la cunoştinţa Ou. mele clientele, că

A te lie ru l m eu de c ro ito r ie ,aranjeat după modelul din capitale, l’am strămutat în

Etajnl I. Strada Vamei lip. 6.deasupra Filialei Sănceî de cred it nng.

Cu deoaeb/tă stimă

R I E M E R J A K A BTot în etajul acesta sunt de închiriat 4 odăi frumoase,

luminoase, acomodate prntru birouri.

DeschidereaP răvă lie i cn Linoleum ş i muşamalepentru Braşov, Strada Vamei h’r. 22) colţul dela Strada Mihael W o is s ) va arma cu începutul lunei N ovem bre

Industria LinoleumBiroul Central viena XIII,

FRAŢII GRAEF,9 Strada Vămei 9.

Nov'lăţiS to fe m oderne pentru dame Albituri pentru dam e şi domni. A rtico li de spo rt şi podoabe.

f

^.■bo3n.a,23Q.ea^.te la,„Gazeta Transilvaniei“,se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat sau lunare.

Âdm inistr. „G aze!ei Transilvaniei*.

1l a b r i e a t e c la s a p r im a i

Pentru s e u l fle toană şi iarnărocomandăm produsele noastre renu­mite ca cele mai bune şi anume:

Stofe de haine pentru domniCheviot şi Kamgarn.

Stofe de costume pentru dameunicolor şdesen.

RtnfpUnnhlp Pentru paltoane, Uls- O lU ld JJUUUiti terşi mantale de dame

Velours şi Palmerstonsne de earnă şi paleto.

Cheviot şi Kamgarn negrnpentru costume salon, frac şi smoking.

Stofe Loden impenetrabilepentru sport şi costume de vânat j®

Stofe de rniforme ţ r t X iZ - !îPleduri pentru voiaj, cergă pentru voiaj, trăsuri, cai,

covoare- etc- etc-F a b r ic i d e p o s t a v , m ă r fu r i de j

m o d ă ş i t r ic o t a j .

I18.

D e p o s i t d e v â n z a r e !

F a b r ic a t e e la g a p r ím á i

»f i

Si »I •I

TIPARUL TiPOOPAFJEI A. MUREŞ! â NU, BPANJSCE & COMP: uAŞOV.