Nr. 116. Braşov, Luni-Marţi în 29 Maiu (11 Iunie) 1912. Anul LXXV,

Apare în fiecare zi de lucru.Abonamentul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe 1/i an 12 cor., pe y4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe i/a an 20

franci, pe y4 an 10 franci.

II Pentru Braşov cu dusul acasă pe an ! 24 coroane. Fără dus acasă pe an II 20 coroane, pe */t an 10 coroane, pe- i/4 an 5 coroane. Un număr 10 bani, || Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese II după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

Serbărilet

,1 Când scriem aceste şire, laşul, România şi întreg neamul româ­nesc e mai bogat cu o comoară naţională, cu un monument măreţ, ridicat din sentimentul celei mai curate recunoştinţe.

Eri s-a desvălit în vechea ca­pitală a Moldovei statuia marelui Domn, îndeplinitorul Unirii ţărilor Române, Vcdâ-Guza. Figura lui mă­reaţă şi simpatică, înconjurată de patru din cei mai însemnaţi sfet­nici ai domniei sale, priveşte cu mândrie la lumea de azi, la Româ­nia modernă, la mândrul regat ale cărui petre fundamentale ei le-au depus.

Istoria, acest tribunal impar­ţial, a constatat mai de mult, că unul din cei mai însemnaţi înte­meietori ai României de azi, este fără îndoială Domnitorul Alexandru loan I. Cuza.

Unirea, organizarea armatei, justiţiei, şcoalelor, clerului, împro­prietărirea ţăranilor, autonomia prin­cipatelor, secularizarea averilor mâ­ndreşti, — sunt acte de-ale lui (iza, dar sunt acte, ce formează \za statului român de azi. i Acele acte ar fi şi ar rămâne mari în istoria ţărei, chiar dacă ar fi fost săvârşite în vremuri de li­nişte şi de prosperitate şi Domnul, care le-ar fi săvârşit ar fi rămas nemuritor pentru neamul lui.

Dar Cuza-Vodă a săvârşit acte mari în vremurile cele m ai neîn­chipuite lipse de siguranţă.

Unirea Principatelor a fost fă­cută în contra voinţei marilor pu­teri şi a număroşilor interesaţi din cele două ţări.

Priceperea şi patriotismul lui

Îşi a colaboratorilor săi pre- au făcut însă ca toate greu- să fie învinse. Unirea s-a fă- i a rămas, fiind menţinută cu iâ îndârjită şi cu o preve- ce a uimit întreaga Europă. Secularizarea averilor mânăs- i şi desrobirea Bisericei de egemonia Patriarhului din

tantinopol au fost făcute cu atât de mult tact, cât şi

împroprietărirea ţăranilor, de enea.[ar dacă trecem de la aceste mari de stat, la actele de or­are, trebue să recunoaştem, odă-Cuza a fost un spirit It de prevăzător pe atât de

Stăpânea două ţări vasale, fusese sfâşiate de desbinări şi îite până la extrem de nesa- de aur al turcilor şi de pofta ăpire a ruşilor. Preocupat zi )apte să menţină Unirea fă- într-un moment de elan al

matului patriotism, Cuza a totuşi grijea să dea ţărei or-

zaţia necesară unui stat menit jungă de sine stătător.Trebuia armată regulată: a iţionat primele legi pentru or- izarea ei.Era nevoe de magistratură,

[iu împărţirea justiţiei: a creat iţia şi Curţile de apel.Ţara avea trebuinţă de un naţional: a contribuit la or-

izarea lui.

delà, Iasi.5

Nu erau de cât puţine şcoale: Cuza a prevăzut învăţământul obli­gator şi gratuit. Iar pentru forma­rea corpului profesoral, a înfiinţat şcoale secundare şi Universităţi.

Cine ar fi putut iniţia şi ajuta mai mult atâtea opere mari, fun­damentale, într-o domnie de şapte ani şi în vremuri atât de puţin prielnice ?

Iată faptele lui Cuza, iată cre- iaţiunile lui neperitoare, cari au dat bogate şi îmbelşugate roade.

Iată mărimea istorică a ace­luia, care eri s-a întors ca figură de peatră în mijlocul iubitului său popor şi a iubitei sale patrii, ca să îndemne pe descendenţi la tărie, energie, muncă, jertfe şi avânturi naţionale.

Poporul românesc de pretu- tindenea şi-a trimis reprezentanţii săi şi s-a adunat la Iaşi, ca să se închine umbrei şi amintirii marelui Domn al principatelor unite.

Eri pulsul întregului neam al nostru a bătut viu în Iaşi, bătăile inimelor româneşti s-au concentrat în vechia capitală a Moldovei, a- ducând închinăciune, mulţumită şi recunoştinţă celui ce odinioară a dat patriei române ce a avut mai bun şi mai scump în sufletul său.

Serbările desvălirii statuei au fost frumoase, înălţătoare. Le-a premers pelerinagiul la locul de vecinică odihnă a lui Cuza şi fa­miliei sale.

La Ruginoasa.Un punct înălţător al festivităţi­

lor desvălirii statuei lui Cuza-Vodă, a fost pelerinajul organizat Sâmbătă, în 8 Iunie c. de studenţii din Iaşi, ia mor­mântul lui Cuza, Ja Ruginoasa. Peleri­najul a fost o manifestaţie da înaltă pietate religioasă şi de un elan puter­nic naţional. Iată ce ni-se scrie din Iaşi despre pelerinagiu :

la ş i , 26 Maiu c.Sâmbătă dimineaţa la oarele 6 şi

6.20 au plecat din Iaşi două trenuri spre Ruginoasa. Trenurile erau înde- suite de public. Afară de publicul ex­cursionist, plecaseră studenţii, nume­roase delegaţii ţărăneşti, delegaţii me­seriaşilor şi ai veteranilor, delegaţii Li- gei Culturale în frunte cu d l Dr. Şu- muleanu etc.

In gara Ruginoasa trenurile au a- juns la oarele 9 jumătate.

Pe peronul gărei frumos povoazat, împodobit cu arcuri de triumf, cu stea­guri şi cu inscripţia A le x a n d ru lo a n 1. C u za , erau înşirate şcolile din Rugi­noasa şi comuna Blăjeşti în frunte cu învăţătorii, membrii consiliului comu­nal, primarul, numeroase delegaţii ţă­răneşti din Ruginoasa .şi satele de prin împrejurimi, precum şt numeroşi preoţi şi învăţători.

Corul şcoalelor Intonează »Deş- teap?ă-te Române«.

La oarele 10 fată un sfert soseşte din Paşcani un tren special, care aduce pe vizitatorii din Bucovina şi delegaţii ţărani din întreaga ţară, studenţii din Bucovina, precum şi o delegaţie a ve­teranilor din jud. Suceava.

P a r a s t a s u l l a m o r m â n t u l l u t C u z a .

Delà gară excursioniştii formează

R E D A p Ţ I A,T I P O G R A F I A Ş l A D M IN IS T R A Ţ IA : B RA Ş OV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr. 226,

un cortegiu impunător, care în frunte cu muzica reg. 16 Suceava pornesc spre Caste!.

Aci se oficiază serviciul religios în biserica dela Ruginoasa de arhiereul Anfcim Petrescu vicarul Mitropoliei, a- sistat de economul Ştiubei din Iaşi de preoţii Popovici şi Florescu din Rugi­noasa şi de corul seminarului Venia- min Costache.

In biserică iau loc delegaţii tutu­ror societăţilor de studenţi şi ţărani cu drapelele şi coroanele aduse pentru a fl depuse pe mormântul lui Cuza.

După serviciul diviu arhiereul An­tica Petrescu a ţinut o scurtă cuvân­tare relevând toate actele măreţe să­vârşite în timpul domniei lui Cuza, după care apoi face o rugăciune.

Din biserică asistenţa în frunte cu clerul se duce la mormântul neuita­tului domnitor, unde se face un paras­tas la mormântul celor doi fii ai lui Cuza Vodă anume : Alexandru Grlgore şi Dumitru. Se mai iac rugăciuni şi pentru membrii decedaţi ai familiei Cuza.

După acest serviciu religios se ţin cuvântările:

D iscursurile .Cel dintâi vorbeşte d. D ă seă le scu

preşedintele centrului studenţesc din Iaşi, care arată însemnătatea serbărei de azi şi spune că studenţimea în aju­nul desvelirei monumentului simte de a sa datorie de a veni să îngenunchd la mormântul lui Cuza şi să depue o lacrimă de recunoştinţă.

D. Dăseălescu a arătat apoi toate greutăţile, cari s’au întâmpinat cu oca­zia ridicărei monumentului şi cu ocazia organizărei serbărilor.

Dl M a rm eliu c delegatul soc. «Z2o- m â n ia J u n ă > din Viena vorbeşte în numele coloniei române de acolo şi a- rată că întreaga românim© din Ardeal ţine să aducă prinos de recunoştinţă pe mormântul unuia din cei mai mari domni ai ţărei româneşti.

Mai vorbesc studenţii la m a n d i din Iaşi, I să c e a n u din Cernăuţi, C rib a tzk i preşedintele soc. «Dacia» din Cernăuţi, D ia co n escu şi S to ic a din Bucureşti.

Mai vorbesc învăţătorul Bordeianuîdin Griveşti (Roman), căpitan Paladi delegatul veteranilor din Iaşi, studen­tul Todicescu, ţăranul Grigoresou din comuna Gilortu jud. Gorj, învăţătorul N. Cresu din Costeşti (Suceava), ţăra­nul Dumitrache Anton delegatul săte­nilor din coran na Drânceni jud. Fălciu, şi preotul V. F lorescu fostul duhovuic al lui Cuza-Vodă, care funcţionează ca preot la Ruginoasa de mai bine de 60 ani.

Au mai vorbit şi numeroşi ţărani.In deosebi printre aceştia s’a ob­

servat o mare dragoste pentru memo­ria lui Cuza-Vodă pe care îl numesc, apărătorul şi salvatorul ţărănimei ş i m u lţi d in tr e v o rb ito r ii ţă r a n i d u p ă ce te rm in a u c u v â n tă r ile se d u c e a u d e s ă ­r u ta u ţă r â n a de p e m o rm â n tu l lu i Cu za -V o d ă .

La Ruginoasa au parii:ipat la a- cest pelerinaj peste 4000 de persoane. Studenţii şi ţăranii au luat după cu­vântările rostite masa împreună în par­cul Castelului.

Pelerinajul de azi de la Ruginoasa a luat proporţiile unei adevărate mani­festaţii naţionale.

Şezătoarea de d u p ă am la zi.

După amiazi a avut loc în caste­lul Ruginoasa o şezătoare populară cu care ocazie a vorbit profesorul Zelea

Cod rea nu şi au cântat corul şcoalei din Blăgeşti şi al seminarului Veniamin.

Reîntoarcerea din Ruginoasa s’a făcut în două trenuri la orele 3 şi ju­mătate.

Cu toate că ambele trenuri aveau câte 80 de vagoane, publicul era atât de numeros încât mulţi s’au urcat pe acoperişul vagoanelor.

in gara Iaşi excursioniştii au fost aşteptaţi de muzica militară şi un pub­lic imens. S’a format un imposant cor­tegiu, care s’a îndreptat spre piaţa Unirii, unde s’a jucat Hora Unirii.

Desvălirea statuei.In mijlocul unor frumoase serbări s-a

făcut eri desvălirea statuei iui Cuza-Vodă în iaşi. La desvăiira şi serbări a fost de faţă M. Sa regele, însoţit de moşteni­torul tronului Ferdinand şi de prinţul Caroi, cari însoţiţi de ministru! Pan- grati şi de o strălucită suită au plecat din Bucureşti Sâmbătă seara cu un tren regal. Sosirea la Iaşi a fost eri di­mineaţă. La serbări au luat parte re­prezentanţii a o mulţime de corpora- ţiuni, instituţii şi reuniuni, apoi şcoa- iele din împrejurimea laşului, o uriaşe mulţime de ţărani şi oaspeţi din străi­nătate şi dela Românii de peste gra­niţă.

laşul s-a îmbrăcat pentru aceste zile in haine festive de sărbătoare. Stindarde tricolore vesteau solemnita­tea zilei şi decorul îl dădeau casele pavoasate şi împodobite cu ghirlande de flori şi verdeaţă. Totul era cuprins de un nimb magic, solemn) înviorat de entuziasmul şi veselia Ieşenilor şi mul­ţimii oaspeţilor din apropiere şi din de­părtare.

In mijlocul acestei dispoziţii săr­bătoreşti s-a făcut desvălirea statuei. S-au rostit discursuri frumoase şi de valoare, reoglindându*se în fiecare iu­birea de neam şi de patrie. Şirul vor­birilor l-a început, conform programu­lui, I. P. S. metropolitu! Moldovei, iar în urmă şi-a spus M. Sa Caroi cuvân­tul său regal, corect, preciz, ca turnat în caractere de bronz.

întreaga serbare a fost impună­toare, demnă de figura măreaţă a lui Cuza şi de vrednicia poporului româ­nesc recunoscător.

Inscripţia statuei.Pe statuia iui Cuza se află urmă­

toarea inscripţie, compusă de unul din istoriografii noştri, (probabil d-1 A . D. X e n o p o l ) :

Cuza-Vodă, în scurta lui dom­nie de şapte ani, a pus temeliile Statului român:

El a întrupat Unirea şi a făcut din două provincii orientale o ţară respectată.

El a readus în patrimoniul na­ţional a şasea parte a pământului strămoşesc închinat mănăstirilor greceşti; — şi, prin afirmarea au­tocefaliei bisericei române, a înlă­turat pentru totdeauna încălcările Patriarhiei dela Constantinopole, în afacerile religioase ale Statului.

El a împroprietărit, eu pace, 600.000 familii rurale şi a făcut pe ţărani cetăţeni liberi.

El a suprimat privilegiile de clase — şi, prin organizarea Tri­bunalelor, Curţilor şi Curţei de Ca­saţie, a pus bazele dreptăţii, una şi aceeaşi pentru toţi.

Ei a creat şcoalele şi Univer­sităţile — şi prin obligativitatea în­văţământului a dat avânt culturei româneşti.

El a organizat puterea militară română — chemând prin sorţi pe toţi tinerii la apărarea patriei.

In sfârşit prin pnterea voinţei Lui, a întemeiat adevărata suvera­nitate naţională, pentrucă a rupt pactul politic impus de streini în 1857 şi a isbutit să obţină în 1864— dela marile Puteri — recunoaş­terea dreptului de a ne alcătui în­şine aşezămintele politice, fără a- mestecul nimărui. Această mare isbândă politică a făcut posibilă libera noastră constituire la 1866— şi înfiinţarea Dinastiei Române prin M. S. Caroi I, din ilustra fa­milie de Hohenzollern.

In numele poporului român s-a ridicat acest monument, prin sub­scripţie publică, pentru ca să se slăvească în curgerea vremilor me­moria marelui Domnitor român.

Proclamaţia domnitorului Cuza cătră sătenii clăcaşi.

S ă te n ilo r ,îndelungata voastră aşteptare, ma­

rea făgăduinţă dată vouă de Innaltele Puteri ale Europei prin art. 46 al Con­venţiei, interesul Patriei, asigurarea proprietăţii fondare şi dorinţa mea cea mai vie s’au îndeplinit.

Claca (boerescului) este desfiinţată pentru de-apururea, şi de astăzi voi sunteţi proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre, în întinderea hotărâtă prin legile în fiinţă.

Mergeţi dar, mai înainte de toate, la poalele Altarului şi, cu genunchile plecate, mulţămiţi Atotputernicului D-zeu pentru că, prin ajutorul Său, în stârşit aţi ajuns a vedea această zi frumoasă pentru voi, scumpă inimii mele şi mare pentru viitorul României.

De astăzi, voi sunteţi stăpâni pe braţele voastre; voi aveţi o părticică de pământ, proprietate şi moşie a voas­tră ; de astăzi, voi aveţi o patrie de iubit şi de apărat.

Şi, acum, după ce, cu braţul Celui de sus, ara putut săvârşi o asemenea mare faptă, mă întorc cătră voi, spre a vă arăta calea pe care trebue să o urmaţi, de voiţi să ajungeţi la adevă­rata îmbunătăţire a soartei voastre şi a copiilor voştri.

Claca şi celelalte legături silite între voi şi stăpânii voştri de moşii sunt desfiinţate, prin plata unei drepte despăgubiri.

De acum înainte, voi nu veţi mai fi cu dânşii în alto legături, decât acele ce vor itsvorî din interesul şi buna pri­mire a unora şi a altora. Aceste legă­turi însă vor ii pururea neapărate pen­tru ambele părţi. Faceţi dar ca ele să fie întemeiate pe iubire şi încredere. Mulţi şi foarte mulţi din proprietari au dorit îmbunătăţirea soartei voastre. Mulţi din ei au lucrat cu toată inima ca să ajungeţi Ja aceauStă frumoasă zi, pe care voi astăzi o serbaţi. Părinţii voştri şi voi aţi văzut de la mulţi stă­pâni de moşii ajutor la nevoie şi tre­buinţele voastre. Uitaţi dar zilele grele prin care aţi trecut; uitaţi toată ura şi toată vrajba; fiţi surzi la gîasu» acelora, cari vă vor întărâta în contra stăpânilor de moşii, şi, în legăturile do buuă voie ce veţi mai avea de aics în­colo cu proprietarii, nu vedeţi în ei de­cât pe vechii voştri sprijinitori si pe viitorii voştri amici şi buni vechii. Au nu sunteţi toţii fii ai aceleiaşi Ţări ? Au pământul României nu este muma care vă hrăneşte pe toţi*?

Stăpâni liberi pe braţele şi pe o- goarele voastre, nu uitaţi mai înainte de toate că sunteţi plugari, sunteţi muncitori de pământ. Nu părâs ţi aceas­tă frumoasă meserie, care face bogăţia Ţârii, şi dovediţi şi în România, ca pre- tutindenea, că munca liberă produce îndoit decât munca silită. Departe de a vă deda trândăviei sporiţi însă hărnicia voastră în ogoarele voastre îndoit să fie mai bine lucrate, căci de acum a-

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 116—1912.

ceste ogoare sunt averea voastră şi moşia copiilor voştri.

îngrijiţi-vă asemenea de vetrele satelor noastre, care de astăzi devin comune neatârnate, şi lăcaşuri stator- nicite ale voastre, din care nimeni nu vă mai poate izgoni. Siliţi-vă dar a le îmbunătăţi şi a le înirumseţa; faceţi- vă case bune şi îndestulătoare; încun- juraţile cu grădini şi cu pomi roditori, lnzestraţi-vă satele cu aşezăminte folo­sitoare vouă şi la urmaşii voştri. Sta­torniciţi mai ales şi pretutindenea şcoli, unde copii voştri să dobândească cu­noştinţele trebuitoare pentru a fi buni plugari şi buni cetăţeni. Actul din 2 Mai v’a dat la toţi drepturite; învăţaţi dar pe copii voştri a le preţui şi a ie bine întrebuinţa.

Şi, mai presus de toate, fiţi şi Sn viitor ceea ce aţi fost şi până acum, şi chiar In timpurile cele mai rele, fiţi bărbaţi de pace şi de bună rânduială; aveţi Încredere în Domnul vostru, care vă doreşte tot binele; daţi, ca şi până acum, pilda supunerii cătră legile ţării, Ja a cărora facere aveţi şi voi de acum a lua parte; şi, In toată întâmplarea, iubiţi România, care de astăzi, este dreaptă pentru toţi fii săi.

Şi acum, iubiţilor mei săteni, bu- curaţi-vă şi păşiţi la munca de bună voie, care înalţă şi îmbogăţeşte, şi Dumnezeul părinţiior noştri să binecu- vinteze sămânţa ce veţi arunca pe cea dintâiu brazdă liberă a ogoarelor noastre.

A le x a n d ru lo a n , K o g ă ln io e a n u , IV. C re- ţu le scu , N . B ă lă n e sc u ,

g e n e ra l M â n u .

C u z a V o d ă ş i B a s a r a b ia .P roclam aţia către lo­

cu ito r ii d in Basarabia .L o c u ito r i d in B a s a r a b ia .

Venim printre voi, ca Domn şi ca Părinte, ca să vă aducem bucurie U vindecarea rănilor, de care aţi pătimit

'până acum. Din ziua. în care partea Ba­sarabiei locuită de voi s a lipit de ve­chea ei tulpină, ea s-a împărtăşit de toate bântuirile şi nevoile, ce de mai mulţi ani au năvălit această Ţară a Moldovei, atât de bună şi de frumoasă! Insă şi pentru voi, ca şi pentru toţi, va răsării în curând ziua dreptăţii, după multele nedreptăţi despre care aţi avut a vă plânge.

Noi dorim, ca să priviţi SGsirea noastră în mijlocul vostru ca un semn de pace şi de mângâiere; dorim ca să uitaţi cele trecute, să închideţi urechea la glasul patimilor rele şi să fiţi ne­strămutaţi în simţirile voastre de cre­dinţă către guvern şi de iubire către Ţara Moldovei.

Patria noastră a intrat pe o cale de îmbunătăţiri, care se vor revărsa asupra tuturor fiilor ei, fără osebire. Nu trebuie însă a pierde din vedere înţelepciune şi răbdare vom putea do- dândi împlinirea dorinţelor noastre.

Liniştească-se dar inimile voastre de ori-ce griji şi îndoeli, căci noi ne ocupăm de soarta voastră ca un pă­rinte binevoitor. Dumnezeu şi Naţia ne-au înălţat pe Tron pentru a da dreptate acelui ce o are, pentru a în­frâna pe cei răi, şi pentru a îmbrăţişa pe cei buni.

A le x a n d ru lo a n .Mim treburilor străine:

V. A le x a n d r i .Anul 1859 Oct. 19.

Domnitorul Cuza negustor de lână.

— C um a v iz i ta t C u za m ă n ă s tir ile , —— Povestirile unuia, care l’a întovărăşit pe

domnitor. —

Am colindat o stradă, două, până în sfârşit, departe, într’o mahala a Foc­şanilor, — mahalaua Călieni, — am dat de urma aceluia pentru care ve­nisem.

Spătos, înalt şi încă plin de sănă­tate, cu toată povara celor 74 de pri­măveri ce poartă în spinare, moş Dimi- trie Solomon se arată în pragul uşei şi făcând cu palma umbră ochilor, mă priveşte lung.

— Ce mai veste moşule?— Bună pace...— Când te duci la Iaşi?— Păi, — se codeşte par-că o

clipă bătrânul, — când mi-o spune d*nu prefect.

Şi după ce îi spun bătrânului Di- mitrie Solomon, care a trăit câţi-va ani în preajma Domnitorului Cuza, pe care l’a întovărăşit la multe drumuri, cine sunt şi pentru ce am venit, mă pof­teşte în casă.

*Trăsesem sorţii la 1860 la Ba­

cău şi am fost dat la husari, corp pe

Reformele militare în camera mag*Daţilor. Comisiunile camerei magnaţilor vor delibera asupra proiectelor militare mâne Marţi şi poimâne Miercuri, iar în plenul camerei vor fi discutate Sâmbătă, în 15 1. c.

Proiectele vor fi probabil primite, deşi contele Dessewffy Aurel desvoaltă o agitaţie febrilă printre membrii opo­ziţiei, spre a fi respinse.

In camera ungară s-au continuat Sâmbătă scenele de scandal obicinuite. Opoziţia unită a întâmpinat pe Tisza cu sudalmele şi epitetele cunoscute. In­tervenind poliţia au fost daţi afară din nou vre-o 20 opoziţionali. Restul s-a îndepărtat după aceea de bună voie. S-a continuat apoi şedinţa admiţându-se urgenţa proiectului de lege privitor la adausul funcţionarilor.

După amiazi nu s-a ţinut şedinţă. De azi începând se vor ţinea din nou şedinţe paralele.

Manifest — contramanifestSâmbătă a apărut manifestul cătră „naţiuneu al opoziţiei, iar Dumi­necă manifestul partidului mun- cei. Manifestul opoziţiei culminează în declaraţia solemnă, că în urma desconsiderării totale a regula­mentului camerei opoziţia consi­deră toate hotărârile şi legile vo­tate în zilele aceste de ilegale şi neexistente. Partidul muncei de- altâparte se laudă cu îndreptă­ţirea şi legalitatea procederei ei şi esclamă cu emfază, că proiec­tul de reformă electorală a guver­nului este cu mult mai democrat şi naţional decât proiectul opozi­ţiei.

Rămâne acum ca „naţiunea la care se apelează, să-şi spună cuvântul /

Audienţă. Eri a fost prim it în audienţă de Jkaj. Sa prim-mi­nistrul Lukács, care i-a făcut ra ­port asupra situaţiei parlamentare.

Opoziţia a fă c u t a r ă ta r e c r im in a lă în c o n tra lu i T is za ş i în c o n tr a p o l i­tie i p e n tr u v o ln ic iile rep e ţite ş i g ra v e c ă r o r a a u fo s t e s p u ş i d e p u ta ţ ii o p o z i­ţ io n a li în şed in ţe le c a m e re i u n g a re ,

Externe. înainte da plecarea sa din Viena, ministrul de externe al Mun- tenegruiui, d. Gregorovic a primit pe corespondentul ziarului «Neue Freie Presse> căruia i-a făcut următoarele declaraţiuni: Anul trecut, în urma în- ţelepciunei guvernului otoman, s’a pus capăt situaţiei anormale din graniţa noastră orientală într’un moment când bunele relaţiuni dintre cele două State erau expuse ia o mare încercare. Neli­niştea care dăinuieşte în Imperiul oto­man sporit prin starea de războiu ne ţine într’o încordare neîncetată. Munte- negrul întreţine cu toţi vecini cele mai bune relaţiuni şi speră că în viitor marile puteri îi vor păstra acelaş spri­jin. Credincios trecutului său, Munte-

negrul va rămâne un element de pace şi de ordine în Balcani.

— G u ve rn u l T u rc ie i a h o tă r â t s ă p ro c la m e s ta r e a d e a se d iu la S m ir n a .

— Z ia ru l <t8ecolo» publică u n in terv iew pe care l9a a vu t cu a m ­basadorul englez dela V iena, care a declarat că a titu d in ea op in ie i publice d in A n g lia s'a schim bat în favoarea Ita lie i. A m basadoru l en­glez a m a i declarat, că p u terile au ren u n ţa t la convocarea u n e i con­fe r in ţe de pace, de oarece o ase­m enea con ferin ţă ascunde m a r i pericole p en tru pacea europeană.

— După informaţiile unor z*are greceşti peste doi ani, regele George ai Greciei când va împlini jubileul de 50 ani, va abdica în favoarea diadochu- lui Constantin.

”s7

Adunarea „Solidarităţii“ ia Garansebeş.

Adunarea »Solidarităţii« se ţine, cum s’a anunţat deja, în C a r a m e b e >*, Duminecă în 16 Iunie n. c. şi zilele următoare.

Pentru aranjarea adunării, a fes­tivalului şt excursiunilor, ce se vor face cu acest prilej, cele două bănci române din Caransebeş au instituit un comitet aranjator, în frunte cu dl D r. P e tru B a rb a . Membrii comitetului su n t:

Comitetul aranjator: Emil Barbu, Alexandru Cizrnaş, Const. Călţiun jttn., Dr. Cornel Coraean, loan Dobromireseu, loan Faif, Dimitrie Jianu, Ştefan Jiaau, Dr. George Labonţiu, Petru Lepa, Au- gustiu Muntean, Dnmsrie Râdac, Romul Kădoiu, Dimitrie Sgaverdea, Vasile Şic- lovan, loan Şuşoiu, loan Târziu, I*idor Tătar şi Petru Vasuşescu.

Biroul comitetului aranjator: din 14 până în 17 Iunie n. 1912: Hotelul »Pomul verde« (Lichtneckert) chilia Nr, 42.

Comitetul invită onor. public ro­mânesc. să participe în număr cât mai mare la şedinţele adunaţii, cari sunt publice, cum şi la tesDvitâţi.

P ro g r am u !.Comitetul aranjator a stabilit ur­

mătorul program:S â m b ă tă în 1 5 Iu n ie n . 1912.

1. Sosirea şi încvartirarea oaspe­ţilor. Oaspeţii au să insinue ziua, în care sosesc la Caransebeş (vezi mai jos: »Spre orientare«) şi să se prezinte la Biroul comitetului aranjator, hotelul »Pomul verde«, chilia Nr. 42.

Oaspeţii — începând încă de Vi­neri d. a. — vor fi încvartiraţi în hotele şi case private de o secţiune specială a comitetului aranjator.

2. Conferinţa revizorilor experţi, la 10 oare a. m., în localităţile Casirtei Române.

3. Prânz comun în »Central« după lista de bucate.*

4. Cină — ad libitum.

D u m in ec ă în 16 Iu n ie n . 1912 .

înainte de masă.5. Prima şedinţă a »Solidarităţii«

în sala festivă a Magistratului, la oarele 10 a. m.

6. Banchet la »Pomul verde«, oara 1, tacâmul 4 cor. — fără beuturi şi ca­fea neagră.

După masă.7. Şedinţele comisiuniior »Solida­

rităţii« în localităţile Casinei Române.8 FestivalulIn caz de timp favorabil.a) mici excursii în Teuşul Caran­

sebeşului, admirabil loc de vilegiatură.b) întrunire la restaurantul din

Teuş, unde dl Dr. Valeriu Branişte, va ţinea ia oarele 5 conferinţa: »Românii macedoneni în istoria noastră«, va con­certa Corul Societăţii române de cân­tări şi orhestra locală. V en itu l a ce s tu i fe s tiv a l e d e s tin a t »F o n d u lu i z ia r iş t i lo r r o m â n i«.

c) Tot aci: cină comună.In caz de timp nefavorabil, toate

acestea vor avea loc la »Pomul verde«.L u n i în 17 Iu n ie n . 1912.

9. Şedinţa ii a »Solidarităţii« la oara şi locul fixate în şedinţa premer­gătoare.

E x c u rs iu n i.

Cu prilejul adunării se vor tace şi câteva excursiuni în împrejurimile mai apropiate şi mai depărtate ale Ca­ransebeşului. Anume Luni, în 17 iunie o excursiune la B ă ile BLerculane. Marţi in 18 Iunie, la O rşo v a -T u r n u -S e v e r in Miercuri întoarcere în patrie.

Excursiuniie sunt astfel întocmite ca participanţii sâ vadă, »ki timp rela­tiv scurt, fără oboseli şi cu spese pu­ţine ceie mai frumoase părţi aia Bă­natului, Băile Harculane, Dunărea cu Adakaleh şi Porţile do fier, Turnu-Sel veriu etc.

S p re o r ie n ta re .

înştiinţările pentru încvartirarea, participare la banchet şi excursiuni au sâ se iacă la di Petru Barbu, director executiv al »Băncii Poporale«, în Caran­sebeş, cel mai târziu până în 13 lun>e n. 1912.

Orice alte informaţiuni se cer dela dl Constantin Călţun jun., şef-contabi- ia »Sebeşana«, în Caransebeş.

Membrii comitetului aranjator vor purta cocardă albastră.

Din despărţămintele „Âsociaţinnii“.

— Prelegere poporală. —Comitetul despărţământului Dicio-

sânmărtin al »Asociaţiunii« sub condu­cerea directorului despărţământului d-1 Dr. Romul Boiia a ţinut la 3 Iunie a. c. o prelegere poporală în oraşul Dicio- sânmărtin.

Comitetul e salutat din partea d-lui protopop Laurenţiu Pascu, căruia îi mulţămeşte directorul despărţămân­tului şi totodată prin o vorbire acomo­dată scopului, deschide adunarea.

După deschiderea adunărei a ur­mat la cuvânt d-1 Alexandru Petraşiu vorbind ia înţelesul poporului »Despre stupărit«. Fiindcă Românii din aces oraş nu au şcoală românească, D-nul Emil Călugăr a vorbit »Despre însem­nătatea scrisului şi cotitului românesc«. Prelegerea a fost predată liber şi a fost ascultată cu atenţiune. D-1 Nicolae Ber- ghian preot în Deaj a vorbit la înţele­sul poporului »Despre cultivarea pomi­lor şi economia raţională«.

De încheiere d-1 Dr. Romul Boila a vorbit despre unele noţiuni din sfera dreptului. Vorbirea a fost ascultată cu atenţiune şi deosebit interes. Prelegă* torii au fost aplaudaţi.

S-au înscris 10 membrii ajutători pe anul 1911 şi 21 pe anul 1912.

A p .

Ş T I R I .— 28 Mai 1912.

Turneul Z. Bârsan, iubiţii noştri!artişti dna şi dl Z. Bârsan vor porni în curând obicinuitul lor turneu de vară prin centrele româneşti din Ardeal şi Bănat. Suntem siguri că vor fi pri­miţi cu dragoste şi cu entuziasm prin toate părţile. Acest turneu, ai 9*lea, va fi cel din urmă turneu al artiştilor noştrii, va fi turneul de adio. Inpreju- rări puternice îi vor reţine de-acum înainte la datoria lor de pe prima scenă românească.

Cei cari i-au văzut, iubit şi ad­mirat, să se ducă să mai vază încă o- dată, iar cei cari n’au avut norocul să-i vază până acum, să se folosească de această ocazie.

lată şi programul acestui turneu, cel din urmă. — Sibiiu Luni 4 Iunie st. v, Blaj, Marţi şi Miercuri 5 şi 6 Iunie st. v. Sălişte Joi 7, Miercurea Vineri Sebeş Sâmbătă 9, Alba-lulia Duminecă/ 10, Abrud Luni 11, Brad Marţi 12,. Orăştie Miercuri 13, Haţeg Joi 14, Ca­ransebeş Vineri şi Sâmbătă 15, 16, Lugoş Duminecă 17, Lipova Marţi 19, Beiuş Joi 21 Reşiţa Sâmbătă 23, Bocşa Duminecă 24, Oraviţa Luni şi Marţi 25, 26, Iunie st. v.

JllMeU. Din Satul-nou nise sorie: In Dumineca tuturor sfinţilor şi-a ser­bat P. O. domn T r ifo n M ic lea profco- presbîterul Panciovei în Satul-nou, ju­bileul de 25 ani de preoţie. Dumnezeu Atotputernicul să-i lungească firul vieţii, ca încă mulţi aui să poată munci în via Domnului întru prosperarea sf. bi­serici şi a neamului nostru. — p .

Atentat contra banului Croaţiei.Incă-i viie agitaţia stârnită de detună­turile de revolver în parlamentul din capitala Ungariei şi Agramul, capitala Croaţiei, răsună de noui descăreături de foc, cari tind la stingerea vieţii unui ait bărbat, care — muiţămită gu­vernării lui — a câştigat întratâta »simpatiile« supuşilor săi, încât drept recunoştinţa, e tratat din partea lor cu focuri de revolver. E vorba de atotpu­ternicul ban al Croaţiei, Cuvaj. Sâmbătă pe J& amiazi, studentul Juchiei dela fa­cultatea de drept, originar din Bosnia a comis un atentat intr’un cc>lţ de stradă contra banului Cuvaj, careta« afla în automobil dimpreună cu soţîi sa şi consilierul Hervoici.

Când sosise în locui indicat m»' sus, atentatorul a descărcat asupra m un foc de revolver. Glontele a atins gâtul lui Hervoici, care e pe moarta Atentatorul după comiterea atentatului, a luat-o la fugă. Mai mulţi poliţişti s’au luat după dânsul. Atentatorul a descărcat asupra lor mai multe tocuri de revolver, rănind de moarte pe un poliţist şi rănind grav pe un funcţionar dela poliţie. Trecătorii din suburbia de jos a oraşului au reuşit să prindă pe atentator.

Din cauza mar ei agitaţii, poliţia încă nu i-a putut lua interogator aten­tatorului Juchici. Asupra antecedenţelor iui s’a aflat că acum doi ani a tăiat o pânză din palatul cultelor din Agram, pânză, care reprezenta pe contele Heder- vary, fost prim-ministru al Ungariei şi fost ban al Croaţiei. Ei luase parte ac tivă şi în mişcarea anti-magbiară din Serajevo, unde cu ocazia demonstraţia nilor a ars un steag unguresc.

care îl înfiinţase Domnitorul la Iaşi. Intr’o zi, măria sa venise să inspecteze, la Podul vechiu, în casele Sfcurza, plu­tonul de instrucţie sau »ocenia co­manda«, cum îi se zicea pe atunci, şi eu, care eram sergent de instrucţie, stăm în rândul din faţă.

A trecut în revistă trupa, şi ajuns în faţa mea, Domnitorul s’a adresat profesorului nostru, maiorul Păcurarii!, cu vorbele:

— Cine este ăst sergent?— Trăiţi măria voastră, i-a răs­

puns maiorul, 11 avem cel mai bun soldat 1

Şi Vodă Cuza, întorcându-se spre mine, mi-a spus :

— Să dai muniţia pe seamă şi să vii la palat c’acoio va fi serviciul tău.

*Aşa povesteşte Dimitrie Solomon

c’a ajuns în serviciul Domnitorului, pe lângă care a stat vreme de câţi-va ani, l’a întovărăşit în multe drumuri, şi a avut prilejui să audă şi să vadă multe din ale lui Vodă Cuza.

*Intr’o bună zi Cuza hotărâse să

viziteze câteva mănăstiri ale Moldovei şi, după ce se îmbrăcase aşa fel că nu putea fi recunoscut, i-a zis lui Solomon:

— Mergi cu mine. Să şti, că eu sunt negustor de lână, nimeni nu tre- bue să ştie altfel 1

Şi cu o braşoveancă trasă de 4 cai, având cu el un sac de lână, Vodă Cuza a plecat întovărăşit de Dimitrie Solomon şi un surugiu, să inspecteze mănăstirile Neamţ, Agapia, Slatina şi alte 2 mănăstiri.

— La care dintre ele aţi descins întâiu?

— La Neamţ, şi cum am sosit, Domnitorul s’a dat jos şi s’a îndreptat cu un braţ de lână la stăreţie, unde a găsit pe stareţ, căruia i-a zis, că are lână de vânzare.

— Şi le ţii minte pe toate moşule?— Parcă-i acum când aud pe sta­

reţ răstit, răspunzând Domnitorului: »şi Ja mine ai venit cu lâna, du-te la arhondaric«.

In noaptea zilei aceleia am dormit în chilia unui călugăr bătrân, de fel din Galaţi, şi până târziu de tot Domnito­rul a stat de vorbă cu călugărul, în- trebându-1 de toate, cari sunt şi se pe­trec la mănăstire.

Şi după ce Cuza aflase din gura călugărului despre toate ale mânăstirei, — povesteşte bătrânul Solomon tot mai sfătos şi mai aprins, - l’a între­bat pe găzduitor:

— Cum, prin ce semnal adună stareţul pe călugări, când are să vor­bească tuturor?

— Pune de se trag toate clopo­tele dela biserici, — ăsta*i semnul, că este adunarea tuturor.

După 24 de ceasuri de şedere, Cuza aflase din gura bătrânului călu­găr despre toate, chiar locul unde se ţineau ascunse averile mânăstirei.

Şi, rând pe rând, negustorul de lână, care venea să vândă maicilor şi călugărilor lână a vizitat toate mănăs­tirile şi a aflat de pretutindeni tot ce trebuia să-i folosească mai târziu I

*

Dar bătrânul Solomon povesteşte şi altele din vieaţa lui Cuza-Vodă:

Se informase Domnitorul, că parte dintre vrânceni din satul Tulnice, în­străinaseră pământ, vînzându-1 Ungu­rilor din spre Ungaria, şi ca să afle cum şi ce fel, am plecat spre Vrancea.

Şi ca să poată cerceta hrisoavele proprietăţilor, Domnitorul chemase să vină prefectul de Putna, Panaite Tufil- cic, pe un membru dela comitetul ju­deţului, Costache Tuduri şi pe căpita­nul D. Petrov.

— Erai şi d-ta moşule?— Păi, cum să n u !Eram cu Domnitorul, când a tras

la fruntaşul din Tulnice, Radu Necora, ă! care chiar înstrăinase din hotar, şi 16 zile cât a stat Vodă în Vrancea, am stat şi eu.

Şi bătrânul Dimitrie Solomon, tot mai vorbăreţ, îmi înşiră crâmpeie din amintirile timpurilor trăite pe lângă Vodă Cuza.

Din vremea secularizărei, bătrâni// Solomon Dimitrie, spune:

— Venise Măria Sa la mănăstirea Neamţ, cu două compănii de husari, să ridice averile. Stareţul, care îşi cam pierduse cumpătul, s’a adresat lui Cuza:

»Sunt de aţâţi ani aci stareţ, mă­ria ta, şi n’am văzut până azi aţâţi muscali ia curtea mânăstirei«.

— Ăştia nu sunt muscali — a răspuns Vodă; — sunt fiii ţâ re i!

Şi după ce Domnitorul s-a apro­piat de magazia cu uşile de fier, în care se aflau dosite averile mânăstirei, a spus stareţului:

— Ale cui sunt averile de aci?— Ale Maicei Domnului, răspunse

codindu-se stareţul.— Dar Maicei Domnului nu-i tre-

buesc bani ; îi trebue tămâie, lumânări, credinţă şi rugăciuni.

*Şi câte altele îşi mai aminteşte

bătrânul Solomon din vieaţa domnito-l ruiui Cuza. |

(D im ). A. Sandu. 1

Bia timp! i i ,— F ig u r i ş i ep izode rom antice. —

Inaugurarea monumentului iui Cuza-Vodă şi a colaboratorilor lui la

Nr. 116.—1912. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

Scufundarea unul vapor. Submari­nul francez »Vendemîaire« — construit în anrl Í910 după tipul vaporului «Piu- viosa» care s a scufundat acum doi ani — s a înecat în urma unei ciocniri. Catastrofa s-a întâmplat la câteva mile de capul Blancharg. In timpul unui e- xerciţiu de atac, »Vendemiaire« a apă­rut sub euirasatul »St. Louis« care, probabil, a tăiat în doua vasul subma­rin. Erau pe bord 25 oameni da echipaj comandaţi de locotenentul Prioul. Se crede că »Vendemiaire« se găseşte la o adâncime de 53 metri, din care cau­ză sunt puţine speranţe de salvare. Canoniera »Catapulte« având pe bord pe prefectul maritim, a sosit cu mate­rial de salvare, dar orice ajutor a fost zadarnic.

Dela Reuniunea învăţătorilor Ro­mâni Sâiâgieni. In seuzul §-lui 34 din statute (§ 1 Reg.) membrii »Reun, înv. Rom. Sălăgieni«, se convoacă la a XLII. adunare generală ordinară la Giurtelec pe 23 Iunie n. 1912. Se Invită îa această adunare generală şi fraţii colegi din părţile Învecinate, precum şi clerul şi inteliginţa română şi toţi cei ce se in­teresează, sprjjinesc şi sunt binevoitorii învăţământului poporal.

Ordinea de z i: Participarea în corpore la serviciul divin dimineaţa la 7 ore. La finea liturgici conferinţa po­porală : »Rostul şcoalei«.

Şedinţa I.: înainte de am fazi la 10 ore: Deschiderea adunării. Alegerea alor 2 membrii pentru verificarea pro­cesului verbal prezinte şi raportor la ziaristică. Constatarea membrilor pre­zenţi. Raportul general a) comitetului despre activitatea Seuniunei în cursul anului 1911/1912. Exmiterea «omisiuni­lo r: a) Pentru esamioarea raportului general, b) Pentru cenzurarea socote­lilor anului 1911/1912. c) Pentru cen­zurarea raportului şi prop. biblioteca­rului. d) Pentru înscrierea de membrii. Chestia salarizării învăţătorilor confesi­onali; conferenţiar : Victor Filip. Uni­formizarea activităţii reuniunilor înv. din dieceză ; referent: Emil Pocola Prezentarea propunerilor intrate la birou. Relaţiunile dintre preot şi învă­ţător; Disertaţie... La 1 oră prânz co­mun â cor. 3.40 de persoană.

Şedinţa I I : După amiazi la 3 ore. Raportul comisiunilor. Defigerea locului pentru ad, gen. viitoare. Alegerea mem­brilor cu disertaţiuni pentru ad. gen, viitoare. Propuneri diverse. Excursiune la stupăria d-lui K. Nagy Béla. Mem­brii sunt rugaţi, ca eventualele propu­neri pentru ad. gen. să hinevoiască a le prezenta în scris, prezidiului gene­rai, barem cu două zile înainte de a- dunare.

Dat în Şimleu, din şedinţa com. centr. al »Reun. Iov. Rom. Sălăgieni«, ţinută Ia 7 Iunie, 1912. — A lim p iu B a r - boloviciu , vicar şi prezideut. S im io n Gros, secretar.

Kovács Gyula, eroul din şedinţa de Vineri a camerei va scăpa cu vieaţă. Sâmbătă a fost din nou supus unui in­terogator. In aceeaşi zi judele de in­vestigaţia i-a adus la cunoştinţă, că e ţinut în arest preventiv şi îndată ce starea sănătăţii sale va permite, va fi transportat în spitalul penitenciarului Ziarul ».Pesti Hírlap« publică o scri­soare a lui Kovács, adresată Maj. Sale Monarhului şi espediatâ în dimineaţa atentatului. In această s.:rlsoara Kóvács apelează ia Maj. Sa să nu admită să se calce în picioare constituţia ţării, căci ceea ce face Tisza este de-adreptul un atentat în contra dinastiei.

»Reuniunea Economică Română dinOrăştie«. — Secţia industrială — aran-

giază în scop filantropic Sâmbătă, 15 Iunie n. 1912 o reprezentaţie teatrală urmată de dans, în sala cea mare dela hotelul »Central« din Orăştie. Program: »Despre femeia română« disertaţie de d-1 Petru Ilieş. »Idil la ţară«, comedie într’un act de M. Baiulescu. După tea­tru urmează dans.

Cununie. Hortensia Buda şi Dr. Desideriu de Fiilepp cununaţi. Hune­doara.

Vizita regelui Ni chita ia Viena. Re­gele Nichita al Muutenegrului a sosit în Viena Sâmbătă dimineaţa. A fost primit la gară de către M. S, Monarhul Francisc losif, archiducii şi autorităţi. O companie de onoare a cântat imnul muntenegrean. Ambii suverani s’au sa­lutat într’un mod foarte cordial. După ce s’a făcut prezentare, Suveranii au trecut în revistă compania de onoare şi s’au dus în trăsură la Hofburg, fiind a- clamaţi pe tot parcursul. La Hofburg, Regele a fost salutat de demnitarii Cur- ţei, de Berchtold şî de alţi miniştri.

A vizitat biserica Capuţiniior unde a depus câte-o coroană pe mormintele reginei Elisabeta şi al principelui moş­tenitor Rudolf. La 1 oara «1. a. a avut loc un dejun în onoarea Suveranului oaspe, iar la 3 oare regele Nichita a primit la Hofburg corpul diplomatic. A trecut apoi în grădina populară din a- propiere, unde a depus o coroană pe mormântul reginei Elisabeta. Seara a avut loc u q prânz de gaia la Schoen- brunn, în onoarea Regelui Muntenegru* lui, la care a asista t: Împăratul Franz losif, Regele Nicolae, membrii familiei imperiale, miniştrii de externe Berch­told şi Gregorovici, suita Regelui şi demnitari.

Ştiri Blărunte. Şefii muncitorilor din Londra au declarat, că proiectul grevei generale a fost acceptat în prin cipiu. Greva generală va începe Marţi. Patronii speră că până Marţi se va pu­tea stabili o înţelegere.

— La Ehrenfeld (Germania), s-a prăbuşit acoperişul şcoalei de înot. O mulţime de persoane, cari făceau bae în acel moment, au fost grav rănite, 3 copii au fost transportaţi Ia spital. Unul dintre aceştia a încetat din vieaţă.

— In Bruxelles 50 soldaţi din regi­mentul de carabinieri şi mai mulţi ca­valerişti s-au asociat Ia demonstraţiile socialiştilor, cântând împreună cu ace­ştia cântece revoluţionare şi repu­blicane.

»0 pildă vrednică de urmat«. Sun­tem rugaţi a publica următoarele şire: Nu mi-ar bate la ochi astfel de notiţe de prin »Luceafărul«, dacă autorul ei dimpreună cu alţi soţi oţeliţi nu şi-ar fi bătut de atâtea ori joc de păbareie închinate la cutare banchet şi de isprăvile naţionale din prilejul unei mese co­mune, din pricina cărora nu puteu durmi oteliţii noştri. Oţeliţii noştri sunt o*, menii faptelor nu ai vorbelor.

Dar niţică întrunire la restauran­tul Brote, mai ales dacă şi măritul dn Tâslăuanu e de faţă, fireşte, asta nu se poate bagateliza şi batjocuri ca alte conveniri la fel.

Hehei, când dl Tăslăuanu e de faţă, atunci . . . ei, atunci se schimbă toată treaba. SA vezi atunci, nene, Nes- torii cu pletele cărunte de înţelepciunea experienţelor şi tinerii aprinşi de entu­ziasm (numai?) discutând, să vezi schimb de idei, discuţii la nivel înalt, cari &u şl început să dea roade, multe abia visate si deja zămilistela cea din- tâia întrunire . . . etc. De nu erau pe acolo dl Tâslăuanu şi prietinii, ce mai prilej pentru dl T. să citeze toate fra­

zele de sus şi să le ironizeze. Ce păcat, că n’avem la fiecare astfel de întrunire câte un Tăslăuan ca să trâmbiţeze me­ritele întrunirii — cel puţin atunci s’ar lua de cap tăslăuanii noştri, iar noi am petrece minunat.

Mi a duc aminte de o anecdotă adevărată. »Măi«, zice un flăcău deştept, »cu Irimiu când e trăsnit, numai eu mă pot înţelege« — Ei, şi cum faci ? — »Apoi fac aş * că tot dau din cap la toate năzbitiile câte le spune, dar eu nu scot o vorbă, nici barem vorba: aşa, drep ai — şi arunci e bine.

Par că te poţi înţelege cu oameni, cari n’au decât mâncăriroe de limbă, dar nici un dram de suflet pentru o cauză.

Ţii adunări poporale — e acolo dl Tâslăuanu şi soţii şă-şi bată joc de ves tite le adunări fpoporale. Nu ţii ? Fi sigur că vor striga după ele şi le vor releva însemnătatea ca mijloace de educare a poporului.

Faci manifestaţii unui osândit na­ţional? O, devii anost, te vor ironiza şi batjocuri oţeliţii noştri. Nu faci? Nerecunoştinţa, apatie, lipsă de vlagă, etc., vor spune aceiaşi,

„Hai neagă ’n teleagă,„Ba nu, că’s beteagă,„Hai, neagă pe jos,„Ba nu, că nu pociu“.

Când vezi astfel de oameni, cari cred, că toată cuminţenia stă în înţe­pături veninoase în toate părţile, atunci îţi vine să regreţi vremurile grăniţe- reşti, când anumitor oameni ii se băga mintea în cap cu ajutorul bâtei.

1. Gorbu.

Ca să vadă lumea. Din Fiume se anunţă: Un student universitar şl doi maturizanţi de gimnaziu s-au anunţat, că vor să între ca chelneri pe vaporul «Ivernia». La Început a fost privit cam cu nedumerire acest fapt, dar în urmă toţi trei au fost supuşi unei esaminări medicale, ca aă se constate dacă sunt capabili de acest serviciu. Cei doi ma- turizanţi au fost respinşi, fiind prea debili; studentul universitar însă a fost primit în serviciul vaporului. El a declarat, că scopul lui este să vadă lumea şi aceasta este cauza, care l-a determinat să se angajeze ca chelner pe vapor.

Dm Braşov 'şi Ţara-Bârsei.Alegerile pentru consiliol co­

munal al oraşului Braşov se vor face, precum am amintit, în toate 7 cercurile electorale Joi în 20 Iunie n. în timpul dela 9 oare di­mineaţa până Ia 4 oare după a- miazi. Alegerea din cercul III (Scheiu) pentru 6 reprezentanţi şi 5 suplenţi va avea Ioc în localul şcoalei froebleliane din Prund. Membrii români, ai căror mandat espiră, sunt următorii: Dr. Vasilie Saftu, protopop, Juon Lengeru, ad­vocat, George Şerban, oficiant de poşta penzionat, Petru Pop, jude penzionat, Ştefan Popoviciu, învă­ţător, George Navrea, măcelar, George Neguş, zaraf.

O întreprindere salutară şi de in­teres public. Publicul consument al o- raşului nostru va saluta fără îndoială cu mare bucurie o întreprindere nouă, menită nu numai să-i ofere un articol de consumare de calitate superioară ci

rei», devotat până la slugărnicie inte­reselor străine, pe cari le servea, pen­tru a-şi păstra tronul şi d-nul A. D. Xenopol în «Istoria Ţârilor Române» ne dă cele mai îmbelşugate amănunte asupra îndemâoărei cu care Vogoride ştia să dejoace rând pe rând pe Uni- onişti şi pe diplomaţi, să amâne şi să zădărnicească toate planurile şi spe­ranţele Unirei. Din fericire însă acest viclean şi crud politician era sub stă­pânirea sentimentală a unei admirabile femei. Vedeţi: sântem într-o, epocă de romantism, în care sentimen­talismul să înfăptuiască minuni chiar acoio unde ar fi fost mai puţin de aşteptat şi de prevăzut. Era stăpânit de iubirea puternică pentru soţia sa, Cocoţa Vogoride, de dragul căreia semna el însuşi «Conachi-Vogoride», — poate şi pentru a trage foioase din popularitatea cea mare a poetului Ko- nachi, după ce se folosise de marea lui avere. Şi iată cum în umbra unei drame sociale strălucea raza unei idiie. Principesa Cocuţa, soră după mama ei cu patriotul Costachi Negria era cre­dincioasă statornică ideei mari a «Uni­rei» şi micul Samson, tiran al Moldo­vei, avea să fie biruit şi de frumuseţea Dalilei şi de abilitatea ei.

Cât de mare aversiune avea Vo­goride împotriva ideei »Unirei« dove­desc documentele timpului şi întâmplă­rile diverse, între cari una din dome­niul artei.

Intre mijloacele de cari se serveau

şi un articol, care în acelaşi timp este şi mai ieftin. Este vorba de noua fran- zelărie şi brutărie, pe care a deschis-o în Blumâna cunoscutul fabricaut de li- cheruri d-1 Karl Neustâdter. O socie­tate aleasă compusă din reprezentaţii autorităţilor sanitare, ai pressei şi din mai mulţi proprietari de cafenele şi res­taurante a vizitat Sâmbătă noul stabi­liment şi a rămas în toate privinţele satisfăcută atât de cuptorul modern instalat în suteranul edificiului cât şi decornurile fine şi pânea gustoasă pro­dusă. A impus cu deosebire tuturora curăţenia instalaţiunii, care la o astfel de întreprindere este un lucru de că­petenie. Precum suntem informaţi d-1 Neustâdter va înfiinţa zilele aceste în toate punctele mai principale ale ora­şului depozite cu pâne şi cornuri. După vizitarea stabilimentului oaspeţii au fost invitaţi de simpaticul proprietar la un dejun opulent, în decursul căruia s’a relevat de mai mulţi oratori importanţa acestui stabiliment, care fără îndoială va contribui şi a contribuit deja la ief­tinirea şi în acelaşi timp şi la ridicarea calităţii acestui important articol de consumare. Medicii prezenţi au şi pus în vedere, că pânea produsă în brutăria d-lui Neustâdter să fie introdusă în sa- natorul local.

Pentru cei nepăsfuiţi prin potop au mai intrat la redacţiunea ziarului nostru următoarele contribuiri : d-1 Ioan A. Lupan 10 cor., d-1 I. Boeriu, Vaida- recea 20 cor. N. N. 1 cor.

A tra g e m d in n o u a te n ţiu n e a p u ­b licu lu i n o s tr u a s u p r a co n feren ţe i d - lu i D r. H o r ia P . te t r e s c u d e a s tă z i {L u n i) s e a r a , a l c ă re i v e n it e s te d e s tin a t în fa v o r u l ce lor n e p ă s tu i ţ i p r i n p o to p . Î n ­cep u tu l la 8 o a re in s a la fe s t iv ă a g im ­n a z iu lu i.

Contribuabilii de dare se fac a-tenţi, cumcă consemnările despre mă­surarea dărilor directe de stat au fost expuse vederii publice şi că eventualele recurse sunt a se înainta până în 20 Iunie a. c. Escepţiune iac acei, cari în anul acesta sunt de primă oară taxaţi cu dare de venit cl. III. şi cu dare di­rectă de stat.

In Elite-proiectograf Europa seva reprezenta mâne şi poimâne următorul program: Nepotul Dul în baia de va­por, (humor). Desonorat, (dramă în 2 acte, şlager 1000 m.). Ziar Gommondt, (14 reproduceri în colori). Ventrilocul (500 m.). Servitoarea credincioasă,(dramă). Caro nu dă voie să plece ci­neva (humor).

E c o n o m ie .Dela «Banca Generală de asigurare».

Luna trecută, Maiu, a fost pentru afacerile «Băncii generale de asigurare» o lună de progres constant, în care s’au obţinut rezultate bune atât ce priveşte afacerile de asigurări contra focului, cât şi cele asupra vieţii.

Astfel:1. La asigurările contra daunelor

de foc, Banca noastră de asigurare a emis în decursul lunii trecute 516 po­liţe nouă pentru valori asigurate de K 1.357,844 — şi cu un incasso anual de K 6,205*37. Peste tot în decursul celor 5 luni de zile de când banca de asigurare şi-a început activitatea s’au emis peste 2000 de poliţe cu un inca­sso — după detragerea stornărilor — de cca 22,000*— cor. Valorile asigurate sunt aproape şapte milioane coroane. pagube până acum banca noastră de asigurare încă nu a avut.

patrioţii moldoveni pentru a propaga Unirea era şi scena. Artistul ieşan Luchian recita în fiece seară, strofe aprinse cu refrenul:

Piară străinul din ţară,Intre noi să nu mai fieDecât pace şi frăţie.

El singur le intercalase în textul piesei. Dar intr’o seară Vogoride chemă în loja sa »domnească« pe Luchian şi’l mustră ameninţându-1 cu expulzarea. O versiune nu tocmai dovedită pretinde că Luchian a fugit din Iaşi, iar C. Negri şi Const. Negruzzi speriată pe căimăcan că artistul s’a... înecat.

Vogoride, speriat, iertă pe Lu­chian.

Dar n-au fost numai farse în a- cea epocă. Din potrivă, — drama pre­domina.

O lovitură de... teatru se făcu în momentul când ideea Unirei păru mai compromisă. Unioniştii, prin ambasado­rul francez, deteră pubiidtăţei scrisorile secrete ale Câimăcanului, nişte ordine intime primite dela Marele Vizir a( Turciei, ca să lucreze în contra »Uni­rei«.

Ziarul oficios »Gazeta Moldovei« din 21 August 1857, recunoscu auten­ticitatea scrisorilor adăogând că ele fu­sese furate, iar astăzi problema istorică e deslegată: autoarea furtului fusese iarăşi principesa, care dusese aprigă luptă şi contra soţului ei si contra Mi-

laşi ne transportă cu gândul nu numei la epoca dintre 1859—1866, ci ne în­deamnă să îmbrăţişăm cu mintea toată acea frumoasă epocă bogată, care poartă caracteristica esenţială şi se împresoară de atmosfera sentimentală a Unirei.

încă în prima jumătate a veacu­lui trecut, laşul intelectual pluteşte îutr-o astfel de atmosferă. E bogat în lupte şi in idile; alături de altarul pa­triotismului se înalţă altarul sentimen­talismului, iar poezia îşi are rădâcinele şi inspiraţiile ei atât în iubirea trecu­tului ţărei, cât şi în iubirile propriu zise. Nu de mult s-au retipărit poe­ziile lui Alexandru Hrisoverghi, apărute pentru întâia dată ia laşi, la 1843 sub îngrijirea lui Mibaii Kogăiniceanu. Lup­tătorul a ţinut să imortalizeze pe vi­sător. Erau prieteni din şcoală. In alte împrejurări Hrisoverghi ar fi luptat, poate, alături de marele său tovarăş Kogâlniceansj, dar era prea mult în­clinat, prin temperament, către aventu­rile amoroase, cărora, în cele din urmă, le căzu victimă.

«Moartea înainte de timp a do­vedit spune d-nul N. Iorga în «Isto­ria literaturei» — cât de mult iubise minunatul tânăr».

Fu o tragică idilă în jurul unei iubiri pasionate, p8 care i-o inspirase Catinca Beldiman, fiica vornicului Di­ni achi, «o femee tânără, frumoasă, cu închipuirea vie» cum o arată Ko- gâlniceanu.

Soţul tinerei femei întinse o cursă poetului şi acesta plăti cu vieaţă dra­gostea şi îndrăzneala sa întru cucerirea aceleea, pe care o invoca fierbinte:

Te iubesc ca rugăciunea Ce înnalţ către altare...

Pe atunci — în 1837 — ideea U- nirii trăia, ori vibra în spirite, năs­când primele manifestări politice în Moldova.

Cu două decenii mai târziu, în toiul luptei sociale pentru înfăptuirea Unirei, vom găsi figura unei alte fiice de poet, din existenţa căreia se poate evoca un episod istorico-romantic mult mai însemnat. E vorba de Cocuţa Vc- goride, — tot Catinca pe numele ei de botez — şi fiică a însemnatului poet Costaki Conaki.

...Konaki, cu numele Costachi —* scrie paharnicul Sion — fiind un scri­itor bun, om de mare duh şi cu mare avere, au stătut şi logofăt mare a drep- ţâţei, după Introducerea regulamentului organic şi mai înainte de multe ori vornic în divan. La bătrâneţe însu- rându-se cu Smaranda, din neamul Donicesc, văduva agăi Petrache Ne­grea, au născut numai o fată; şi cu toată înţelepciunea lui au făcut o ne­bunie mai mare decât el şi toată ave­rea sa, că şi-au măritat fata cu un bulgar Neculai Vogoride, feciorul lui Ştefan Vogoride, domn de Samos.

Neculai Vogoride a fost faimosul caimacan al Moldovei, duşmanul «Uni-

2. La asigurările asupra vieţi1 «Banca generală de asigurare» a pri­mit în luna Maiu 62 de oferte în sumă totală de cor. 256,900’-— şi a eliberat 61 de poliţe pentru un capital de K 234,400’—. Incasso anual al poliţelor eliberate în luna trecută face K 12,134*34. Peste tot în decursul celor cinci luni de activitate trecută, banca noastră de asigurare a primit oferte de asigurări de peste 1 milion 100 de mii şi a eli­berat poliţe de peste 800 de mii de cor. Incasso total dela 1 lanuar încoace este aproape 37,000*— cor.

Incasso ambelor secţiuni de foc şi vieaţă este deci de aproape K 60,000.

in luna Maiu Banca de asigurare a mijlocit şi însemnate afaceri de asi­gurări contra grindinai. Aceste afaceri — şi până a le putea face în cont propriu — continua a Ie mijloci pe în­treg sezonul. Prin urmare publicul nos­tru interesat este rugat să contracteze astfel de afaceri prin banca noastră de asigurare, care le mijloceşte prompt şi în condiţiuni avantagioase.

După cum suntem informaţi cu finea lunii curente se va încheiâ bilan­ţul pe jumătatea primă a anului, care bilanţ va fi per tractat în şedinţa ple­nară a direcţiunii. (Rev. Ecou.)

Cărţi şl reviste«

^ P o vestiri p e n tru c o p ii ş i tin e r im e». Zilele trecute a apărut Nr. 2 din po­vestirile pentru copii şi tinerime, edate de d nii R a d u P r iş c u şi C a n d id M u şlea învăţători la şcoala primară centrală din loc. Broşurică aceasta de un exterior simpatic şi cu 5 iiustraţiuni drăguţe în text cuprinde povestirea «Vanja» şi po­vestea «Lupul, ursul şi vulpea».

In «Vanja», după ce ni-se descrie stepa (din Rusia cu zăpezi mari şi vis­cole turbate, autorul ne face cunoscuţi cu Vanja, eroul acestei povestiri, care rătăcindu-se prin câmpiile de zăpadă şi aflându-şi adăpost sub o claie de fân, nu cutează — deşi e rupt de foame — să ia din mâncarea ce o ducea tatălui bău, fiindu-i teamă că nu va mai rămâ­nea de ajuns pentru sărmanul său tată, care lucra la întunerec într-o mină de cărbuni. După ce singur singurel stă cinci zile şi cinci nopţi în zăpadă, D-zeu ca prin minune îl scapă. Cazacul, că­ruia aparţinea claia de fân, voind să-şi ducă fânul acasă, dă peste Vanja, pe care îl duce părinţilor săi, cari îl cre­deau deja pierdut pe fiul lor.

In frumoasa poveste «Lupul, ursul şi vulpea», culeasă din gura poporului braşovean se arată viclenia vulpei, care trase pe sfoară pe tovarăşii săi, mân­când butoiaşul de miere păstrat pentru vremuri mai grele, şi dându-i la urmă în mâna vânătorului.

Atragem încă odată atenţiunea di­rectorilor de şcoale asupra acestor bro- şurele, potrivite de a fi împărţite ca premiu elevilor diligenţi. P r e ţu l 12 . b a n i. De vânzare la librăriile Mureşianu şi Ciurcu, din Braşov, şi la autori.

Cele d o u ă e d iţ i i a le N r u lu i 1 s u n t d e ja e p u isa te .

*

lm a t ş i I g n a t povestire poporală de D e m e tr iu B oşca . Sa află de vânzare în toate librăriile din patrie. Preţui 70 fiieri.

Proprietar:T ip . A . M u r e ş ia n u : B ra n isc e & C om p .

Redactor responzabil:Io a n B ro te a .

nistrului de interne Costin Catargiu acel pătimaş, care făcuse jurământ ca să-i se taie mustaţa, dacă va pătrunde un singur partizan al Unirei în divanul ad-hoc.

In »Uricariul« său T. Codrescu crede că furtul scrisorilor fusese plătit. E stabilit însă că actul îndrăsneţ a is- vorât dintr’o sinceră credinţă în nece­sitatea Unirei. Această credinţă făcuse la un moment dat pe Cocuţa Vogoride să renunţe la fericirea casnică; întru cât, ca soţ, câimăcanul era un om ideal. Părăsi Curtea, până o rugă Vogoride să revină. Ambiţios şi mândru, căimâ- canul nutrea desigur, dorinţa să rău- şească prin politica sa anti-unionistă a încinge fruntea femeei iubita cu o cu­nună de Domniţă. Visul lui nu s-a în deplinit. In schimb s-a realizat visul ei — un vis al ţârei întregi — şi de a* ceea posteritatea are datoria de a în­cinge, ia rându-i, fruntea fermecătoarei femei cu o coroană mai frumoasă de­cât aceea la care a renunţat: slava şi recunoştinţa ce se cuvin unei luptătoare, care a fost îr. acelaşi timp o încântă­toare figură a timpului său, bogat în lupte şi în poetice îndrăzneli.

{O rd .) R o d io n .

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 116—1912.

>63

afabsfaaofa

>63fa

>63

M o v i t ă ţ i d e p r i m ă v a r ă !

In a t e n ţ i u n e a On. p u b l i c c u m p ă r ă t o r !Mi-a sosit cele mai modeme

Pardesiuri de dame pentru primăvară, Costume, Pardesiuri de fetiţe,

rochii în asortiment bogat.Rog on. cumpărători a se convinge despre capabilitatea mea de

concurenţă, şi dacă nu va cumpăra.

Ou toată stima:

Goldmann N. P.Magazin modern de îmbrăcăminte de dame.

B r a şo v , T îrgul Inului Nr. 2 8 .Telefon 905.

I o v i t ă ţ i d e p r i m ă v a r ă !

►»o

ofi6*5Te»9fi

&

sefi-2,cT

TELMANN BÉLAsalon de modă. Braşov, piaţa Fran­cise losif, Colţul delà Târgul cai­lor, deasupra mag. Scherg. etj I,

Confecţionează cu lucrători de rangul prim din stofe modeme

haine b ă rb ă teşti9

Mantale engleze de dame şi costume.Comande din provincie se esecută. cu garanţie, fără probă şi defect.

T ot om ul cum s e ca d eÎşi poate procura X X S i X X X O i3 X Su 1 . "To X "t *VX X X

cu înlesnire de a le plăti lunar sau la săptămânădelà eea mai veche şi solidă firmă

RONAI HENRIK, Strada Mihail Weiss 22.

Văpsitoria artistică de lux şi curăţirea hemică

G. SOLIMGER S u c c e s o r i .Str. Spitalului 04, vis-â-vis cu Hotel Coroană,

se recomandă pentru toate lucrările ce cade în branşa aceasta. Curăţire hemică de garderobe de dame şi domni, în mătase, lână, bumbac, întindere modernă de perdele pe cadre patent etc. Costume de bărbaţi se curăţa hernie şi reparează în ate-

a î o m A T E ! hei propriu ca nouă. i v o v i t a t e !

P E N E D E S T R U Ţse curăţă sau vopseşte în colori moderne şi leagă cu preţ ieftin în P leureuse. Rochi de dame, haine bărbăteşti se zugrăveşte în colori moderne, asemenea stofe de mobile, perdele de lână, draperi etc. Negru pentru jelit la dorinţă se execută în 48 ore.

Onor. muştiri vor !lifera lucrări ireproşabile. Rog de sprijin

6. SOLINGER succesor, Str. Spitalului 64 vis-â-vis de Hotel Coroană.

in fiecare stil şi execuţie, s e g ă ­s e s c ie ft in e , şi pe lângă cele mai avantajioase condiţii la

Asociaţiunea de vânzare de mobile,S tx a d .a , T7"ă,xxxii ILTro 3 6 .

Tot aci se găsesc dormitoare, elegante, sofragerii, odăi pentru domni şl alte aran­

jamente interioare.Covoare de Tolnay cu preţui fahricei s e capătă numai aici;

— — Se serveşte cu preliminare de preţuri gratuit. — —

Publicaţiune.Deoarece §-8 al statutelor So­

cietăţi de înmormântare dispuue dacă un membru a rămas dator cu cotisatia un an, în luna a 12-a anu­lui ce urmează se eliminează din Societate şi pierde toate misele plă­tite şi pretensiile către Societate, se provoacă membrii acestei Socie­tăţi: lulius Guneseh, lohan Foril, Iosef Preidt, Luise Thiess, Magyari Vilma, Adorján István, Kovács Trezsi, îu propriul lor interes, ca să plătească sumele restante cel mult până în 1 Iulie a. c. ca în caz contrar s’ar aplica lor hotărîrile §•8 diu Statute.

Braşov 10 Iunie 1912Societatea de înmormântare

braşoveană.l u l iu s E o r n u n g L u d o v ic N u s s b á c h e r

curator. secretar.

Aviz!Onoraţii acţionari ai institu­

tului finanejar „Măgura“ din Şim- leu prin aceasta sunt invitaţi a-şi face vărsămintele ratelor scadente tot la institutul „Luncana“ din Mărgita (Bihor), deoarece institu­tul nostru actualmente se află sub înregistrare la tribunal deci nu şi-a început încă operaţiunile.

înregistrarea se va publica tot în coloanele acestui ziar ofi­cios al direcţiunei,

Simleu. la 21 Maiu 1912 n.Direcţiunea institutului „Măgurau din Şlmleu.

Magazin de concurenţă•Tirada P orţii Nr. 59, yis-â-yis cu liotei oroană“. Puteţi cumpăra cu preţuri ieftine şi fixe : dantele panglice»

brodârie, couverte pentru pat, covoare- ciorapi, albituri ba" tiste, umbrele de soareşi ploae, bastoane, cravate, corsete a- grafe, perii de ainţi, săpunuri şi parfumuri.

Cu stimă :

25.—Adolf Rozenfeld.

Stabilimentul de bydroterapie din Braşovinstalat pe lângă băile de aburi ale Eforiei şcolare române gr. or. s ’a d e s c h i s fla I M a iu sta bb-

Stabilimentul este aranjat conform cerinţelor timpului mo­dern şi provăzut cu aparatele de cura cele mai perfecte.

Există două secţii separate: una pentru domni şi alta pen­tru doamne.

Stabilimentul este condus de d-1 Dr. G-. Baiulescu şi bol­navii fac cura cu apă în mod sistematic şi raţional, după pre­scripţia medicului dirigent

D-1 Dr. Baiulescu dă consultaţiuni în stabiliment în fiecare zi dimineaţa dela oarele 7—9 şi după amiazi dela 4 —5.

1—25Eforia şcoalelor centrale gr. or.

române din Brasso. Administraţia băilor.

KKEB9

A v i s .Subscrisul am onoarea a aduce la cunoştinţa On. public,

că am instalat în Blunăna Strada Schulmeister Nr. 25

O Mărie de pm, inie, coriri ei pituri ie lues,după. si©tem-ul cel m ai modern.

Deoarece conducerea acestei întreprinderi am încredinţat-o unui specialist espert, mă aflu în plăcuta poziţie de a lifera pâne şi prăjituri de calitatea cea mai bună prima.

Ca specialitate produc o pane de Malz fără cartofi care se prepară din făina de malz auume pentru această pâne care 63te foarte cu gust şi uşor de mistuit. Se recomandă şi din punct de vedere dietetic.

De o cercetare numeroasă se roagă cu toată stima

TELEFON 185.Localităţile

In cetate Filiala proprie Târ­gul cailor. Nr. 34.

E. R. Fernengel, magazin de delicatese, Str. Hirscher 1.

Othmar Trentina magazin de delicatese, Târgu inului 34

Julius Neustâdter, Băcănie str. Hirscher Nr. 25.

Cari leustădter.d.e Trâxizare :

Cari Gebauer, magazin de de­licatese str. orfanilor.

Izsák Jakab, băcănie strada neagră Nr. 23.

Gál Albert, băcănie magazin de delicatese strada Porţii 50.

Király Albert, magazin de de­licatese Bulevardul Rudolf 5.

S c h e i u iGeorg Fleiseher, Strada Cate- Cari Reisenauer str. prundului 19

rinei Nr. 9. Josef Jellinek str. prundului 17B I u m e n a :

Dietz Károly, Str. Fântâni 23 Székely András, Str. Mori. 4 Fábián Mihály, conditor, Str.

gări 37.

Georg Schmidts, Str. Fântânei Nr. 15

Kovács Pál, Str. Spitalului mi­litar Nr. 1

Christel & Sohn, farmacie Str.Fântâni 17

B r a ş o v e c h l ;Andreas Kraus, Str. lungă 21. Herz Miksa, Strada lungă 88. Cari Sift, Strada lungă 101.

w

6 Nouă firmă românească

O R I V. F Ë T OBudapesta, Nagymezo-utcza 36 b. |jjj

MOTOARE O/**0

01$

O

cu benzin, ulea 3 HP- gaz, dela brut şi în sus-

Tot felul de maşini şi instrumente agricole, c a : Treerătoare CU motor, maenj şi mână, pluguri grăpi etc. Pumpe de fântâni şi incendiu cu forţă motorică. Mori. Maşini de sămânat CU mâna, cari în urma eftinătăţei precisiunei şi manuărei uşoare

sunt indispenzabile pentru fiecare agricultor.Preţuri moderate, Catalog Ilustrat şl;Preliminar la dorinţă d R A T I S şft FJSANTC©. O

TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU : BRANISCE & COMP, BRAŞOV.