R O M Â N I A

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,CAROL I”

Şcoala Doctorală

NECLASIFICAT

Exemplar nr.__

Colonel Liviu C. IONIȚĂ

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

TEMA:

„ADAPTAREA SERVICIILOR DE INFORMAȚII MILITARE

LA PROVOCĂRILE MEDIULUI DE SECURITATE

CONTEMPORAN”

Conducător de doctorat

prof. univ. dr.

Marius HANGANU

- BUCUREŞTI, 2015 -

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului

de DOCTOR în INFORMAŢII ȘI SECURITATE NAȚIONALĂ

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 16

- Pagină albă -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 16

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. FIZIONOMIA MEDIULUI DE SECURITATE

CONTEMPORAN

1.1. Cadrul conceptual

1.2. Mediul de securitate internațional după Războiul Rece

1.3. Valențe contemporane ale mediului de securitate

1.4. Amenințări actuale la adresa mediului de securitate euroatlantic

1.4.1. Federația Rusă și noua viziune strategică

asupra ordinii mondiale

1.4.2. Amploarea ameninţării teroriste la nivel regional şi global

1.5. Noua postură strategică a NATO

1.6. Considerații finale

CAPITOLUL 2. EVOLUȚII ÎN FIZIONOMIA CONFLICTELOR

CONTEMPORANE CU IMPLICAȚII ASUPRA ACTIVITĂȚII

SERVICIILOR DE INFORMAȚII MILITARE

2.1. Convențional și neconvențional în acțiunile militare contemporane

21.1. Războiul conventional

2.1.2. Războiul neconvențional

2.2. Războiul hibrid – o realitate a lumii contemporane

2.2.1 Precursori ai paradigmei hibride

2.2.2. Războiul de tip hibrid

2.2.3. Amenințări hibride

2.2.4. Actori statali și nonstatali participanți la războiului hibrid

2.2.5. Genuri de forțe participante la războiul hibrid

2.3. Abordări hibride în conflictele contemporane

2.3.1. Dimensiunea hibridă a intervenției Federației Ruse în Ucraina

2.3.2. Manifestări hibride ale conflictului din Afganistan

2.3.3. Elemente ale războiului hibrid în acțiunile Statului Islamic

din Irak și Levant

2.4. Provocări la adresa serviciilor de informații militare cauzate de

manifestările hibride ale mediului de confruntare

2.5. Considerații finale

CAPITOLUL 3. DIRECŢII DE TRANSFORMARE ALE SERVICIILOR

DE INFORMAȚII MILITARE LA CONDIȚIILE COMPLEXE ALE

SPAȚIULUI DE LUPTĂ MODERN

3.1. Transformări ale fizionomiei spaţiului de luptă modern cu implicații

asupra activității de informații militare

3.1.1. Complexitatea spațiului de luptă modern

3.1.1.1. Actorii statali și nonstatali prezenți în spațiul de confruntare

3.1.1.2. Natura amenințărilor. Activitatea serviciilor de informații

militare în mediul asimetric de desfășurare a conflictelor

3.1.1.3. Concentrarea acțiunilor de luptă în localități

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 16

3.1.1.4. Extinderea zonei de operații

3.1.2. Perspectiva socio-culturală a mediului operaţional

3.2. Intelligence în reţea în operaţii multinaţionale

3.3. Creşterea ritmului operaţional în informaţiile militare

3.4. Integrarea informaţiilor militare cu decizia operaţională

3.4.1. Relaţia serviciului de informaţii militare cu factorii de decizie

3.4.2. Responsabilităţile analizei de intelligence pentru realizarea

sprijinului informativ

3.4.3. Problema relaţiilor analist-culegător

3.4.4. Trinomul info-decizional

3.5. Considerații finale

CAPITOLUL 4. ADAPTĂRI FUNCŢIONALE ALE SERVICIILOR DE

INFORMAȚII MILITARE

4.1. Necesitatea reconfigurării ciclului informativ classic

4.1.1. Limitele ciclului de intelligence

4.1.2. Soluţii de îmbunătăţire a modelului procesului de intelligence

4.2. Lărgirea bazei de cunoaştere a mediului operaţional

4.3. Dezvoltarea capabilităţilor de culegere în câmpul tactic

4.4. Dezvoltări tehnologice în informaţiile militare

4.5. Dezvoltarea procesului de analiză la nivel tactic

4.6. Integrarea activităţilor de intelligence cu cele ale forţelor acționale

şi funcționarea centrată pe țintă

4.7. Dezvoltarea cooperării în informaţiile militare

4.8. Considerații finale

CAPITOLUL 5. ADAPTĂRI STRUCTURALE ALE SERVICIILOR DE

INFORMAȚII MILITARE

5.1. Comunităţile de informaţii

5.2. Centre de integrare a informaţiilor şi de analiză specializată

5.3. Structuri integrate de contracarare a ameninţărilor asimetrice

5.4. Rolul informațiilor militare în realizarea binomul Intell – FOS

5.4.1. Rolul sprijinului de informații în acțiunile FOS

5.4.2. Diferențe între sprijinul cu informații al FOS și sprijinul cu

informații al forțelor convenționale

5.5. Considerații finale

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR

LISTA ANEXELOR

ANEXE

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 16

REZUMAT

Cercetarea doctorală ”Adaptarea serviciilor de informații militare la

provocările mediului de securitate contemporan” își propune relevarea

interacțiunii dintre provocările lumii contemporane și coordonatele majore ale

activității serviciilor de informații militare, acțiune cauzală reciprocă a cărui

rezultat se dorește a identifica direcțiile de transformare funcțională și

structurală ale acestora.

Criza de identitate și credibilitate prin care trec sistemele de intelligence

în epoca actuală, la care se adaugă apariția tot mai frecventă a unor fenomene

neprevăzute, cu impact major asupra securității statelor, amplifică nevoia de

schimbare și de transformare a acestora spre organisme moderne cu posibilități

multiple de predicție a schimbărilor din plan securitar și de consiliere a

procesului de decizie.

O revoluție în domeniul militar necesită incontestabil o revoluție în

domeniul informațiilor militare. Transformarea și adaptarea structurilor de

informații militare ale unui organism militar trebuie să fie un demers continuu

care să impună o permanentă evoluție a proceselor decizionale de la nivelul

forțelor armate și nu numai, și care să țină pasul cu schimbările petrecute în

cadrul celorlalte servicii de informații partenere sau adverse. Ritmul de

transformare este dictat de dinamica de evoluție a fenomenelor din mediul

operațional și de nevoia de cunoaștere a manifestărilor cu caracter militar, care

constituie/pot constitui amenințări la natura statului sau organismului militar.

Am ales această temă din dorința de a contribui la demersul general de

cunoaștere a transformărilor lumii în care trăim, în special a celor din domeniul

acțiunilor militare și de a analiza și identifica căi și metode eficiente de adaptare

a organizațiilor de intelligence militar în scopul perfecționării capabilităților

fundamentale ale acestora (de culegere și analiză) pentru a face față provocărilor

generate de complexitatea crescută a spațiului de luptă contemporan.

Pe de altă parte, această teză de doctorat reprezintă un demers prin care ne

propunem să examinăm principalele direcţii de cercetare şi experimentare în

adaptarea informaţiilor militare la noile realităţi ale spaţiului de luptă şi ale

managementului crizelor, în general, scoţând în evidenţă direcțiile de

transformare ale acestora, rezultate din abordările teoretice ale unor experți în

domeniu, dar și din experiența practică oferită de diverse campanii militare.

În același timp, actualitatea temei este dată de transformările petrecute în

ultimii ani în sfera preocupărilor militare, subsumate conceptului de revoluție în

domeniul militar, cauzate și de provocările erei informaţionale ce au determinat

remodelări recente ale sistemelor de intelligence militar ale statelor membre

NATO și UE și a structurilor de profil de la nivelul acestor organizații.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 16

Teoreticienii din domeniul intelligence nu au ajuns la concluzii care să fie

unanim acceptate şi generalizate, însă experimentarea de soluţii continuă cu

asiduitate, mai ales în sectoarele care permit investiţii şi confirmări sau infirmări

rapide, şi anume în operaţiile militare – adevărate laboratoare de cercetare

pentru revoluţia în domeniul militar.

Punctul de referinţă în analiza evoluţiei structurale şi funcţionale a

serviciilor de informaţii la nivel global îl constituie evenimentele de la 11

septembrie 2001, moment care a produs cele mai mari transformări în cadrul

serviciilor de informaţii la nivel mondial. Declanşarea campaniei antiteroriste şi

reformele petrecute în cadrul sistemelor de intelligence ale SUA au dat tonul

transformărilor serviciilor de informaţii şi în alte state. Totodată, transformările

petrecute în cadrul serviciilor de informaţii ale SUA, din ultimii 20 de ani, au

constituit modele pentru serviciile de informaţii din întreaga lume, în special ale

statelor membre NATO.

În același timp, cele mai evidente şi profunde transformări în sectorul de

intelligence s-au produs în domeniul militar, îndeosebi la structurile participante

în teatrele de operaţii, unde forţele armate ale diferitelor state au acţionat în

comun în cadrul unor coaliţii conduse de SUA/NATO.

În aceste condiții, structurile de informaţii din teatrele de operaţii au fost

supuse unor transformări importante, generate în special de caracteristicile

mediului operaţional şi de necesitatea furnizării de informaţii cu caracter

preponderent acţional pentru conducătorii operaţiilor militare. Totodată, teatrele

de operaţii au devenit mediile complexe și eficiente care au oferit oportunitatea

experimentării şi punerii în practică a noilor idei şi concepţii de întrebuinţare a

capabilităților de informaţii militare. Aici s-au dezvoltat noi capacităţi de

culegere, s-au constituit noi structuri de intelligence, s-au experimentat noi

tehnologii, s-au adus ajustări ciclului informaţional, s-a reformat procesul de

analiză şi s-au implementat/dezvoltat noi valenţe ale conceptelor: ,,need to

share”, ,,need to know”, ,,intell driven operation”, ,,actionable intelligence”,

,,fusion intelligence” etc.

Teza fundamentală a lucrării o constituie identificarea factorilor

dominanți ai schimbărilor care au loc la nivelul mediului operațional, derivate

din evoluția mediului de securitate, care necesită o nouă abordare la nivelul

serviciilor de informații militare și care presupune transformarea acestora în

scopul adaptării capabilităților și proceselor de intelligence pentru o mai bună

fundamentare a actului decizional.

O mare provocare în acest sens a constituit-o identificarea provocărilor

generate de mediul de securitate, care au dus la schimbarea fizionomiei

conflictelor și la apariția/dezvoltarea unor noi dimensiuni ale spațiului de

confruntare modern. Ideile și concluziile reieșite din aceste evaluări au fost

argumentate prin prezentarea trăsăturilor reale ale conflictelor contemporane,

insistând pe manifestarea de tip hibrid a amenințărilor majore la adresa mediului

de securitate.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 16

În același timp, am căutat să decelăm modul în care provocările de

securitate influențează activitatea serviciilor de informații militare și direcțiile de

transformare a acestora, pentru a elimina disfuncțiile care pot apărea pe

parcursul desfășurării ciclului informativ, cu accent pe relația cu beneficiarul

produselor informative. Pentru reușită, am plecat de la premiza că în cadrul

serviciilor de informații militare există o permanentă tendință de transformare,

specifică oricărui sistem organizațional, ceea ce face ca acestea să-și mențină

starea de operativitate la capacitate maximă, iar diversele schimbări să nu le

afecteze fundamental activitatea.

Prin această abordare ne-am propus să contribuim la o mai bună

înțelegere și fundamentare teoretică a demersurilor necesare a fi demarate în

sistemele de intelligence militar, pentru a ajuta la eliminarea creării unor forme

fără fond, fenomen destul de prezent astăzi, generat de multe ori de tendința de a

implementa în sistemul propriu concepte utilizate de diverse servicii de

informații sau forțe armate ale diferitelor state, fără a fi experimentate pe plan

local sau îndeajuns înțelese.

Principala ipoteză de cercetare a acestei lucrări a constituit-o strânsa și

permanenta interdependență între mediul operațional și procesul de luare a deciziei

militare, combinație în care un rol important îi revine serviciului de informații

militare. Acesta este organismul care trebuie să dea dovadă de un grad ridicat de

flexibilitate și o viteză apreciabilă de adaptare la provocările generate de mediu

operațional și, în același timp, capabil să răspundă celor mai exigente cerințe ale

decidentului militar.

O altă ipoteză de cercetare a constituit-o relaționarea în câmpul tactic a

structurilor de informații militare cu forțele acționale. Contribuția cu informații

acționale la pregătirea și desfășurarea unei operații este misiunea esențială a unui

serviciu de informații militare. Asigurarea cu informații de calitate a procesului de

luare a deciziei în câmpul tactic reprezintă o cerință fundamentală pentru reușita

operațiilor și protecția forței. Această cerință ne-a motivat în încercarea de

fundamentare teoretică a sprijinului de informații realizat prin implementarea

conceptului de acțiune comună informații – forțe pentru operații speciale.

Toate acestea au avut ca fundal ipoteza că profunzimea adaptărilor

întreprinse de serviciile de informații militare a generat soluţii funcţionale de

interes pentru întreaga concepţie arhitecturală a domeniului intelligence.

Conform legii din biologie, potrivit căreia ”funcţia crează organul”, serviciile de

informații militare au fost nevoite să parcurgă etape de transformare structurală,

experimentând noi forme de organizare, generate de necesitatea adaptării

funcționale la condițiile reale de mediu. Acest proces a constituit obiectul central

al proiectului de cercetare.

În ceea ce privește obiectivele științifice propuse pentru realizarea acestui

deziderat, acestea s-au conturat în jurul următoarelor cerințe:

- identificarea principalelor tendințe de dezvoltare ale mediului

contemporan de securitate și a manifestărilor acestuia care implică alocarea de

resurse de intelligence în scopul realizării cunoașterii strategice;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 16

- identificarea factorilor rezultați din evoluția conflictelor contemporane,

care au dus la schimbarea paradigmei clasice de abordare a amenințărilor și

influența acestora asupra spațiului de confruntare;

- analiza socio-culturală a mediului operațional în scopul identificării

modalităților de adaptare a informaţiilor militare la condiţiile complexe ale

spaţiului de luptă modern;

- explorarea în profunzime a procesului de intelligence în scopul depistării

modalităților de optimizare a acestuia prin aplicarea unor noi scheme de

organizare și de funcționare;

- examinarea modalităților practice de integrare a informaţiilor militare cu

decizia operaţională;

- decelarea variantelor optime de organizare a structurilor de informații

militare în scopul măririi capacității de absorbție a informațiilor din mediul

operațional și reducerii resurselor umane pentru procesarea și analiza datelor și

informațiilor;

- identificarea argumentelor teoretice și practice care să stea la baza

fundamentării necesității de acțiune comună a forțelor pentru operații speciale și

structuri de informații.

Obiectivul central urmărit prin activitatea de cercetare a determinat

structura tezei de doctorat, care include introducerea, cinci capitole, concluziile și

patru anexe.

În Introducere am prezentat argumente legate de importanța temei având

în vedere problematica actuală a mediului de securitate, am susținut motivația

alegerii temei și am formulat obiectivele lucrării, teza fundamentală a lucrării,

ipoteza de lucru, metoda de cercetare și contribuțiile științifice potențiale.

În Capitolul 1, intitulat ,,Fizionomia mediului de securitate

contemporan”, am evidențiat faptul că schimbările geopolitice fundamentale

petrecute după sfârșitul Războiului Rece, precum și diversificarea gamei de

amenințări generate de era informației și globalizării au condus la regândirea

modului în care a fost definită securitatea în perioada de după cel de al Doilea

Război Mondial.

Am încercat să evidențiem factorii dominanți care generează și întrețin

dezvoltările mediului de securitate contemporan, principalele probleme cu care

se confruntă acesta, precum și manifestările dominante ce nasc provocări majore

la adresa securității indivizilor, statelor sau altor entități umane.

Pentru a putea ajunge la formularea unor concluzii cu privire la

provocările generate de mediului de securitate contemporan, am examinat mai

întâi o parte a principalelor modificări/transformări în planul securității suferite

la nivel global după sfârșitul Războiului Rece și am evaluat factorii cu implicații

majore în evoluția mediului de securitate, evidențiind amenințările cu relevanță

în plan militar, la adresa acestuia.

În același context, am prezentat principalele amenințări la adresa

comunității euroatlantice (în special cele de natură hibridă), pentru a fi în măsură

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 16

să identificăm premisele de adaptare a serviciilor de informații militare la

condițiile actuale de mediu.

Principalele provocări la adresa mediului de securitate contemporan

rămân cele generate de extinderea globalizării și a tehnologiei informației,

disensiunile dintre principalii actori statali privind supremația și accesul la

resurse, tendințele de multiplicare a centrelor de putere, conflictele pe baze

etnice și religioase, disputele teritoriale și, nu în ultimul rând, ascensiunea

amenințărilor cu caracter hibrid potențate de fenomenul terorist și crima

organizată.

Gradul de complexitate ridicat al modului de manifestare al fenomenelor

cu caracter destabilizator poate genera riscuri și amenințări de natură militară la

adresa statelor. Trăsătura de impredictibilitate asociată complexității acestor

fenomene reprezintă cea mai dificilă provocare la adresa serviciilor de informații

militare, cea pentru care se alocă capabilități și resurse importante și care este

dificil de gestionat; încercarea de a prezice apariția și modul de evoluție al unor

fenomene rămâne principala preocupare a liderilor din sistemele de informații

militare și constituie misiunea de bază a capabilităților de intelligence

însărcinate cu avertizarea timpurie.

Pe de altă parte, dinamica de dezvoltare și propagare a tehnologiei

informației; accesul liber și direct (live) la informații din cele mai diverse

domenii atât pentru partea adversă, dar și pentru beneficiarii produselor

informative, generează o multitudine de provocări la adresa serviciilor de

informații militare, care le complică activitatea și le diminuează gradul de

credibilitate în procesului de decizie.

Revigorarea unor amenințări de natură clasică, mai puțin luate în

considerare până de curând, sporesc rolul serviciilor de informații militare atât în

cadrul comunităților naționale de informații, cât și în cadrul organismelor

internaționale de specialitate, datorită caracterului militar al acestora.

În același timp, în contextul creșterii amenințărilor la adresa statelor

generate de amploarea extremismului religios și a manifestărilor cu caracter

terorist, serviciile de informații militare sunt chemate să contribuie alături de

celelalte componente ale sistemelor de apărare la identificarea și gestionarea

riscurilor și amenințărilor de natură extremistă la adresa statelor și organizațiilor

de securitate internaționale.

În Capitolul 2, intitulat ,,Evoluții în fizionomia conflictelor

contemporane cu implicații asupra activității serviciilor de informații

militare” am încercat să identificăm paradigmele şi trăsăturile relevante ale

conflictelor contemporane și conotațiile acestora asupra mediului operațional.

Fizionomia conflictelor militare după Războiul Rece a suferit transformări

de substanță, regăsite în principal în evoluția de la convențional spre

neconvențional, de la liniar spre nonliniar și de la simplu la complex. În același

timp, pe fondul extinderii globalizării și progresului tehnico-științific, s-a

evidențiat o emergență a caracterului neconvențional asupra întregii game de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 16

conflicte. Aceasta a determinat o dilatare a spațiului de confruntare și o

diversificare a tipurilor de amenințări la adresa mediului de securitate global.

Ultimele două decenii au fost martore ascensiunii ameninţărilor de tip

hibrid, a căror dezvoltare rapidă vizează vulnerabilitățile sistemelor de securitate

ale statelor, evidențiate în primul rând de limitările capabilităților convenționale

în confruntarea cu manifestările hibride.

Având în vedere abordările teoretice ale diferiților autori şi modul de

desfăşurare a conflictelor recente de pe arena internaţională, considerăm că

războiul hibrid poate fi caracterizat ca un conflict în care una din părţi, printr-o

judicioasă organizare şi coordonare, întrebuinţează o combinaţie de capabilităţi

convenţionale şi neconvenţionale, cu scopul de a crea o gamă largă de

ameninţări pentru a surprinde şi disipa eforturile adversarului şi a-l pune în

imposibilitatea utilizării adecvate a forţelor şi mijloacelor convenţionale.

În esenţă, atributul primordial al războiului hibrid, mai precis al

conceptelor care-l articulează, este acela de a oferi cadrul adecvat unei

intervenţii militare precum cea a Rusiei în Ucraina. Principiile de bază ale

acţiunii Moscovei au fost realizarea în timp scurt a unui fait accompli,

legitimarea acestuia şi evitarea posturii de agresor. Kremlinul a aplicat

conceptele războiului hibrid sinergic şi adaptativ. Fără negarea intervenţiei

militare, descurajarea adversarului prin concentrarea masivă de trupe la graniţă

şi legitimarea acţiunilor printr-un război informaţional incisiv şi susţinut,

conflictul ar fi escaladat probabil către o intervenţie militară convențională.

Într-un alt context, principala problemă cu care s-a confruntat comunitatea

internațională încă de la așa numita ,,invazie din Irak” (anul 2003), este

abordarea convențională a unei amenințări asimetrice, fapt ce nu a dat rezultate,

ci a mărit aria de instabilitate și a generat noi motive de conflict. Pe fondul

discrepanțelor tot mai accentuate dintre cele două culturi și civilizații (arabă și

occidentală), entitățile jihadiste din Orientul Mijlociu s-au dezvoltat și au adunat

adepți de pe întreaga planetă, toți cei care dintr-un motiv sau altul aveau să-și

exprime o frustrare sau nemulțumire față de mediul social în care trăiesc.

Astăzi, lumea se confruntă cu o puternică ofensivă a extremismului de

natură religioasă care excede cultura islamică. Mitul creat în jurul Statului

Islamic depășește cu mult lumea pe care ne-o imaginam nu cu foarte mult timp

în urmă. În Siria și Irak, dar și în Libia și Yemen, evenimentele au scăpat mult

de sub controlul instituțiilor statelor. Comunitatea internațională este pusă în

dificultate, iar metodele și încercările de intervenție ale acesteia sunt ineficiente.

Suntem martorii unor transformări cu consecințe dramatice la adresa securității

mondiale, în care exprimarea actorilor statali devine neputincioasă. Organismele

internaționale cu atribuții în asigurarea unui climat de pace și securitate global

își pierd tot mai mult din relevanță. Actorii nonstatali devin din ce în ce mai

puternici și mai greu de controlat, iar serviciile de informații trec printr-o criză

de identitate din cauza adaptării incomplete la realităţile lumii contemporane.

Altfel spus, schimbările produse în fizionomia conflictelor contemporane

nu elimină trăsăturile războiului convențional, dar introduc noi forme de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 16

manifestare care suprapuse pe cele tradiționale complică procesul de cunoaștere

a mediului operațional și generează provocări suplimentare pentru întregul

proces de intelligence.

În Capitolul 3, intitulat ,,Direcţii de transformare ale serviciilor de

informatii militare la condițiile complexe ale spațiului de luptă modern”,

ne-am propus să abordăm domeniile în care serviciile de informații militare

trebuie să sufere transformări pentru a face față noilor provocări la adresa

mediului de securitate contemporan.

Adaptarea informaţiilor militare la condiţiile complexe ale spaţiului de

luptă modern trebuie să includă atât extinderea gamei de fenomene monitorizate

şi a domeniilor de activitate umană de interes, cât şi imaginarea şi documentarea

celor mai probabile cursuri de acţiune ale adversarului, dar şi ale actorilor neutri

prezenţi în spaţiul de luptă. O altă direcţie crucială de adaptare este identificarea

şi avertizarea timpurie a intenţiilor celor mai probabile ale adversarului, dar şi a

unor posibile intenții de surprindere, chiar mai puţin credibile, de tipul ,,lebăda

neagră”, toate într-un ritm operaţional accelerat.

Realităţile confruntărilor împotriva ameninţărilor hibride şi îndeosebi

campaniile militare (şi nu numai) împotriva terorismului au scos în evidenţă

limitele paradigmei de funcţionare a serviciilor de informații militare, tipice

Războiului Rece. Totodată, aceste presiuni ale Erei informaţionale şi ale

globalizării materializate în spaţiul acţiunilor militare au impus cerinţe de

adaptare a relaţiilor dintre principalii actori ai procesului decizional în sensul

îmbunătățirii procesului de comunicare şi reducerii distanţei de conlucrare.

Rezultatul acestor tendinţe se concretizează în apariţia conceptului de

trinom infodecizional, care răspunde noilor necesităţi prin plasarea

beneficiarului în centrul ciclului de intelligence şi prin generarea conceptului de

comunitate de interese. Acesta din urmă prefigurează organizarea actorilor din

sistemul deciziei militare bazate pe sprijin informativ pe criteriul orientării către

rezolvarea unei probleme, nu pe criteriul structurării birocratice permanente.

În acest context, trecerea unui serviciu de informații militare la formatul

de tip reţea constituie o direcţie importantă de adaptare la noile provocări ale

mediului operaţional şi urmăreşte mărirea capacităţii de a percepe şi înţelege

mediul înconjurător în mod comprehensiv, multidimensional, ca reţea. Saltul

este semnificativ și evită erorile de percepţie (sunt analizate toate detaliile de

relaţionare) sau de interpretare (pentru că un sistem de tip piramidal are tendinţa

de a percepe realitatea externă în aceeaşi paradigmă).

Capitolul 4, intitulat ,,Adaptări funcţionale ale serviciilor de informații

militare”, propune regândirea activității subsistemelor din compunerea unui

serviciu de informații, în scopul producerii schimbărilor necesare asigurării

răspunsului corespunzător cerințelor beneficiarului, presat de dinamica

dezvoltărilor complexe ale mediului operațional. În acest capitol abordăm

principalele adaptări pe care serviciile de informaţii trebuie să le realizeze în

privinţa procesului de intelligence şi funcţionării organizaţiilor proprii ca

sisteme informaţionale, în scopul creşterii eficienţei sprijinului informativ.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 16

Acest capitol scoate în evidență necesitatea ca transformarea să vizeze pe

lângă sistemul de informații militare și întregul proces de luare a deciziei. Cele

două sisteme nu pot fi separate, iar reforma unuia implică schimbări și la nivelul

celuilalt. În acest scop ne-am propus să evidențiem soluțiile inovative

experimentate de unele servicii de informații care, din punctul nostru de vedere,

constituie fundamentele schimbării funcționale a acestora.

Serviciile de informații militare trebuie să-și adapteze resursele,

capacităţile şi procedurile de lucru pentru a include în mod eficient noile

categorii de informaţii, dar şi volumul imens de date şi informaţii cu relevanţă

operaţională. În acest sens, am subliniat necesitatea dezvoltării capabilităților de

culgere de informații din spațiul de luptă prin dezvoltarea cunoașterii

domeniului cultural (în sens larg, antropologic, inclusiv religios), domeniului

social şi celui psihologic. De asemenea, reiese necesitatea dezvoltării

capacităţilor de exploatare a surselor deschise, a Internetului şi surselor locale

neelectronice, cât şi a capacităţilor de culegere şi exploatare a datelor

biometrice, cu aplicabilitate în lupta contra terorismului şi în criminal

intelligence.

Capacităţile de culegere de toate tipurile trebuie să răspundă condiţiilor

din orice mediu operaţional (permisiv, semipermisiv sau nepermisiv) şi să fie

operaţionale până la un eşalon cât mai mic, chiar la nivelul militarilor

individuali, cu sau fără operator uman.

Pentru disciplina HUMINT, cerinţa funcţională cea mai importantă, chiar

obligatorie, este relaţionarea interculturală cu populaţia locală, ceea ce impune

pregătire multidisciplinară şi mentalitate expediţionară pentru fiecare operator.

Disciplina IMINT se confruntă cu cerinţa funcţională de asigurare a unor

capacităţi foto/video de calitate în condiţiile spaţiului de luptă modern, prin

mijloace aflate în dotarea unor militari individuali sau prin echipamente care să

funcţioneze fără operator uman, în orice condiţii de mediu, şi care să ofere

imagini de la obiective subacvatice până la obiective aeriene sau ale

platformelor satelitare.

Echipele SIGINT trebuie să asigure monitorizarea şi exploatarea

legăturilor radio şi de telefonie celulară cu tehnologie sofisticată, iar

capabilităţile de acces la Internet trebuie să fie disponibile la cele mai mici

eşaloane de informaţii militare.

În plus, toate capacităţile de culegere din spațiul de confruntare trebuie să

fie completate cu mijloace de comunicaţie sigure şi capabile să transmită

rapoartele de intelligence sub orice formă la analişti sau beneficiari aflaţi la mii

de kilometri distanță, chiar imagini în timp real.

Trecerea treptată la analiza multisursă, proces natural nu numai la nivel

tactic, ci şi în structuri de nivel strategic specializate pe discipline de culegere,

constituie o altă adaptare funcţională a informaţiilor militare la noile condiţii ale

mediului operaţional şi ale misiunilor forţelor angajate în campanii militare.

În plan internaţional, adaptarea funcţională cea mai importantă este

intensificarea cooperării între serviciile naţionale de informaţii atât civile, cât şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 16

militare şi identificarea capacităţilor de nişă prin care serviciile naţionale pot

contribui cu o valoare adăugată maximă, pot confirma, completa sau infirma

anumite evaluări şi pot diminua dublarea eforturilor pe anumite spaţii sau în

anumite domenii transnaţionale.

Obiectivul științific al Capitolului 5, intitulat ,,Adaptări structurale ale

serviciilor de informații militare”, îl reprezintă evidențierea formatelor

organizaționale din domeniul informațiilor militare a căror implementare aduce

plus-valoare în economia sistemelor de intelligence militar și poate spori

performanțele acestora, în demersul de adaptare la condiţiile complexe ale

spaţiului de luptă modern.

În domeniul apărării, departamentele de informaţii pentru apărare şi

serviciile de informaţii militare implementează variante de reformă care să

elibereze concepţia procesului de intelligence de limitările modelului clasic al

ciclului informativ, care manifestă puţine motive de schimbare atât timp cât

formaţiunile militare sunt organizate şi operează în unităţi de tip tradiţional.

Capitolul abordează problematici specifice comunităților naționale de

informații, centrelor de integrare a informațiilor și de analiză specializată,

structurilor integrate de intelligence pentru contracararea amenințărilor

asimetrice și, nu în ultimul rând, un subiect de maximă actualitate: rolul

informațiilor militare în realizarea binomului Intelligence – Forțe pentru

Operații Speciale.

Adaptarea structurală a serviciilor de informații militare decurge din

conceptele de comunitate de interese şi trinomul infodecizional. Dacă cel dintâi

nu îşi poate găsi o formulă de aplicare fără a se dezice pe sine, trinomul

infodecizional şi-a găsit cea mai importantă aplicare prin organizarea propusă de

abordarea centrată pe ţintă (TCA), care integrează, în diferite arhitecturi de

reţele restrânse, culegători, analişti şi beneficiari ai produselor de informaţii

militare.

TCA a fost aplicată cu succes în structuri la nivel operativ şi mai ales

tactic în Afganistan: module TCA, detaşamente de informaţii, celule naţionale

de intelligence, structuri integrate intelligence – forţe speciale, sau formule

orientate preponderent către beneficiari, în perspectiva conceptului de dezvoltare

a cunoştinţelor (KD), cum au funcționat centrele de informaţii pentru operaţii de

stabilitate, şi Centrul de Dominare Informaţională, constituite de ISAF în

Afganistan.

Ca şi conceptul KD, abordarea centrată pe ţintă devine mai dificil de

implementat la nivel strategic, din punct de vedere structural, formulele

organizatorice experimentate fiind, încă, limitate şi neconcludente.

Realizarea unor structuri comune de Forțe pentru Operații Speciale și

Informații are la bază nevoia de asigurare continuă cu informații specifice a

operațiunilor speciale. Această combinație oferă posibilitatea eficientizării

acțiunilor FOS în condițiile transformărilor complexe ale mediului operațional și

al dezvoltării amenințărilor hibride. Practicile rezultate din conflictele recente

demonstrează nevoia aplicării pe acară largă a conceptului de acțiune comună

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 16

Intell – forțe acționale, având în vedere tendința de utilizare tot mai frecventă a

grupurilor de luptă formate din diverse genuri de forțe și mijloace, destinate

îndeplinirii unei misiuni punctuale, în detrimentul structurilor de forțe clasice

(batalion, brigadă, divizie etc.). Acestora din urmă revenindu-le rolul de

generare de forțe.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Agenţiile moderne de intelligence se află în faţa unei dileme majore:

păstrarea structurii tradiţionale piramidale sau evoluţia la o structură de tip

reţea? Decizia nu este uşor de luat. Timp de aproape un secol, organizaţiile de

intelligence moderne au funcţionat cu succes în format piramidal. Această formă

este simplă, logică şi funcţională. Ceea ce s-a schimbat este lumea

înconjurătoare, realitatea externă în care operează serviciile de informaţii

militare, iar schimbarea se arată a fi necesară.

La nivel operaţional, utilitatea evidentă a produselor de intelligence este

integrarea lor în procesul de planificare, în decizia comandantului şi în acţiunea

ce decurge din această decizie. Deci, activitatea de analiză de informaţii militare

la nivel tactic manifestă tendinţa de integrare cu procesul decizional, întregind

trinomul infodecizional. Integrarea analizei de intelligence cu planificarea de

stat major are loc mai ales în cazul forţelor de operaţii speciale, care acţionează

prin definiţie în contact cu populaţia şi mai ales în activitatea de targeting, care

trebuie să declanşeze cu rapidiate acţiuni punctuale pentru a asigura succesul

împotriva ameninţărilor asimetrice.

Soluţia cea mai bună pentru această integrare funcţională se distinge a fi

,,abordarea centrată pe ţintă” (TCA), care propune şi un model conceptual

considerat că reflectă mai fidel procesul de intelligence decât ciclul informativ

clasic. Modelul TCA exprimă cerinţa de lucru în reţea şi corespunde

necesităţilor operaţiilor împotriva ameninţărilor asimetrice. Totodată, modelul

TCA este compatibil şi cu modelul F3EAD, care descrie activitatea de targeting.

Propunem, astfel, concentrarea eforturilor de cercetare pentru a identifica

soluţia implemenetării TCA şi la nivel strategic, ceea ce ar asigura adaptarea

serviciilor de informații militare la noile provocări ale mediului operaţional.

Pe de altă parte, pentru a putea face față noilor amenințări prezente într-un

mediu de confruntare tot mai complex și dinamic, serviciile de informații

militare trebuie să să-și adapteze continuu atât inventarul de capabilități necesare

desfășurării procesului informativ, cât și latura funcțională.

Pe fondul dezvoltării conflictelor de tip hibrid în cadrul complex de

transformare al mediului operațional, propunem ca premize de adaptare ale

serviciilor de informații militare: dezvoltarea capabilităților de intelligence în

scopul sesizării din timp a modificărilor produse în cadrul indicatorilor de

observare timpurie; acoperirea operativ-informativă a unei game largi de

domenii și medii de relații în scopul decelării din timp a manifestărilor care pot

potența amenințarea hibridă; crearea unui sistem de avertizare timpurie eficient,

care să sesizeze din timp modificările de stare a sistemelor sociale și/sau

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 16

intențiile adversarului, cu mult timp înainte ca acesta să le poată materializa;

dezvoltarea unor capabilități de analiză multisursă necesare procesării unui

volum mare de informații, care să utilizeze metodele de analiză în rețea și să

permită interconectarea informațiilor; creșterea capacității de monitorizare a

surselor deschise, importante resurse de informare și documentare; exploatarea

informațiilor rezultate din social-media și din analiza metadatelor și fluxurilor de

informații traficate pe Internet; atenta monitorizare a activități cu caracter

provocator depusă de persoane din cadrul minorităților naționale; dezvoltarea

capabilităților de culegere din domeniul IMINT, SIGINT și COMINT împreună

cu cele din domeniul HUMINT, acestea având potențialul de a furniza informații

veridice din surse credibile; dezvoltarea unor platforme de lucru colaborativ

între serviciile partenere de pe plan intern și extern; cooperarea strânsă între

liderii serviciilor de informații militare și beneficiarii produselor informative, în

scopul asigurării sprijinului informativ adecvat; consilierea beneficiarilor

produselor informative în scopul înțelegerii de către aceștia a procesului de

intelligence și a motivului pentru care un produs de intelligence, chiar dacă

apare decalat în timp față de știrile din mass-media, are un grad scăzut de

dezinformare; măsuri pentru educarea/pregătirea personalului propriu în scopul

cunoașterii în profunzime a fenomenelor, proceselor și problematicilor, în

special cele de natură culturală, calitate esențială a demersului de intelligence;

exploatarea cu judiciozitate a surselor umane și angajarea acestora pentru

confirmarea/infirmarea unor informații provenite de la celelalte capabilități de

culegere; elaborarea unor produse de intelligence scurte, clare, concise, care să

prezinte problematica și să insiste asupra deciziilor de adoptat în contextul creat.

Altfel, orice analiză/prognoză riscă să nu fie citită.

Acestea sunt doar câteva direcții în care serviciile de informații militare

își pot adapta capabilitățile și procesele pentru a contracara evoluția rapidă a

riscurilor și amenințărilor din planul securității.

Din păcate, acest proces de transformare este reactiv și nu anticipativ. Prin

el ne propunem să diminuăm efectele unor fenomene puțin predictibile și

necontrolate și nu să oprim dezvoltarea acestora. Prevenția în acest caz nu

satisface nevoia de cunoaștere a direcțiilor de evoluție a provocărilor la adresa

serviciilor de informații militare și nici nu poate da soluții de îmbunătățire a

activității acestora pe termen lung.

Nu există un sistem de intelligence infailibil care să satisfacă toate nevoile

de informații ale beneficiarului și cu siguranță nici unul din cele existente nu-și

propune asta. Ceea ce se dorește este ca aceste organisme să fie abile în a

reacționa cu rapiditate și eficiență la factorii de mediu pentru a răspunde la

principalele nevoi de informații necesare procesului decizional.

În cazul serviciilor de informații militare, rolul acestora rămâne acela de a

contribui la diminuarea incertitudinilor și sporirea gradului de cunoaștere, ca

resursă și vector în adoptarea deciziei militare și politico-militare.

Rezultatele obținute în urma desfășurării actualului demers de cercetare

științifică pot contribui la procesul de modernizare și transformare a serviciilor de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 16

informații militare prin: fundamentarea bazei teoretice de abordare a noilor

amenințări la adresa mediului de securitate contemporan; identificarea direcțiilor

de adaptare a informaţiilor militare la condiţiile complexe ale spaţiului de luptă

modern, concluziile rezultate din evaluarea modului de organizare în rețea a

structurilor de informații militare pot constitui argumentele teoretice necesare

adaptării acestora în scopul sporirii potențialului de a percepe şi înţelege mediul

înconjurător în mod comprehensiv şi multidimensional; argumentarea cadrului

teoretic necesar punerii în aplicare a conceptului de trinom infodecizional, care

răspunde noilor necesităţi, prin plasarea beneficiarului în centrul ciclului de

intelligence şi prin generarea conceptului de comunitate de interese în domeniul

informativ; soluțiile oferite pentru optimizarea procesului de intelligence prin

aplicarea unor noi scheme de organizare și de funcționare; propunerile privind

modalitățile practice de integrare a informaţiilor militare cu decizia operaţională;

concluziile reieșite din analiza variantelor optime de organizare a structurilor de

informații militare, în scopul măririi capacității de absorbție a informațiilor din

mediul operațional și reducerii resurselor umane în scopul stabilirii unui echilibru

optim între cerinţe şi resurse; concluziile reieșite din analiza socio-culturală a

mediului operațional în strânsă legătură cu modalitățile de adaptare a informaţiilor

militare la condiţiile complexe ale spaţiului de luptă modern; concluziile rezultate

din evaluarea modului de acțiune în comun a structurilor de informații cu forțele

acționale care pot sta la baza fundamentării teoretice a principiilor de funcționare

a binomului Informații - Forțe pentru Operații Speciale.

O mare parte a acestor abordări teoretice se află în curs de testare sau sunt

aplicate în cadrul serviciilor de informații militare ale altor state. În acest sens, pe

plan național se fac demersuri în sensul modernizării structurilor de informații

militare și adaptării acestora la cerințele mediului operațional. Prezenta teză de

doctorat are din punctul nostru de vedere o contribuție importantă la acest demers

prin îmbogățirea cunoștințelor în domeniu și prin metodele de aplicare propuse.