Colonel Aurel ILIUłĂ - unap.ro doctorat rezumate/2014 IULIE... · ameninŃărilor şi pericolelor...

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 1 din 40

R O M Â N I A NESECRET MINISTERUL APĂRĂRII NAłIONALE Exemplarul nr._ UNIVERSITATEA NAłIONALĂ DE APĂRARE "CAROL I" Nr._______ din_________

Colonel Aurel ILIUłĂ

TEZA DE DOCTORAT (Rezumat)

TEMA: SPRIJINUL MEDICAL ÎN OPERAłIILE MULTINAłIONALE

Conducător de doctorat Col.prof.univ.dr.

Sorin PÎNZARIU

Teză elaborată în vederea obŃinerii titlului de DOCTOR în ŞtiinŃe Militare şi InformaŃii

BUCUREŞTI, 2014

NECLASIFICAT


CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………............... 5 CAPITOLUL 1 OPERAłIILE MULTINAłIONALE ÎN NOUL CONTEXT

GEOPOLITIC ŞI GEOSTRATEGIC GLOBAL. DELIMITĂRI CONCEPTUALE .................................................................... 19

1.1. Noul context geopolitic şi geostrategic mondial ........................................ 21 1.2. Fizionomia operaŃiilor multinaŃionale moderne ............................................ 30 1.3. InfluenŃa actualului mediu geopolitic şi geostrategic mondial asupra

organizării şi desfăşurării operaŃiilor multinaŃionale ……………………..

39 1.4. OperaŃii multinaŃionale desfăşurate în primii ani ai secolului al XXI-lea .. 47

CAPITOLUL 2 SPRIJINUL LOGISTIC ÎN OPERAłIILE MULTINAłIONALE CONDUSE DE CĂTRE ALIANłA NORD-ATLANTICĂ ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ........................................................

55 2.1. Delimitări conceptuale privind sprijinul logistic în cadrul NATO şi UE ... 57 2.2. Aspecte generale privind concepŃia de sprijinul logistic a NATO ................ 69 2.3. ParticularităŃi privind concepŃia de sprijin logistic a UE ............................ 82 2.4. Nivelurile sprijinului logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de către

AlianŃa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană ........................................... 95 2.5. Domeniile funcŃionale ale sprijinului logistic în operaŃiile multinaŃionale

conduse de NATO şi UE ............................................................................. 110 CAPITOLUL 3 ASPECTE GENERALE PRIVIND SPRIJINUL MEDICAL ÎN

OPERAłIILE MULTINAłIONALE. COMPONENTELE ACTIVITĂłII DE SPRIJIN MEDICAL .................................

133 3.1. Delimitări conceptuale privind sprijinul medical ........................................ 134 3.2. Sistemul sprijinului medical în operaŃiile multinaŃionale conduse de către

NATO şi UE. Liniile de sprijin medical .....................................................

142 3.3. OpŃiunile de sprijin medical în operaŃiile multinaŃionale ............................ 164 3.4. Pierderile sanitare. Analiza şi prognoza pierderilor sanitare ....................... 172 3.5. AsistenŃa şi evacuarea medicală în operaŃiile multinaŃionale ........................ 180 3.6. Medicina preventivă şi asistenŃa sanitar-veterinară .................................... 196 3.7. Logistica asistenŃei medicale ....................................................................... 204 3.8. Recuperarea medicală ........................................................................................ 212 3.9. Sistemul informatic al asistenŃei medicale ........................................................ 226 3.10

. Eficientizarea sprijinului medical în operaŃiile multinaŃionale. Politici, tehnici, căi, modalităŃi şi proceduri de operare permanente ........................

236

CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ PRIVIND SPRIJINUL MEDICAL ÎN OPERAłIA ISAF DIN AFGANISTAN ................................................................

261

4.1. SituaŃia generală a teatrului de operaŃii din Afganistan ……………..…… 262 4.2. Nivelurile sprijinului medical în teatrul de operaŃii Afganistan. Liniile de

sprijin medical .............................................................................................

269 4.3. Cooperarea internaŃională în domeniul sprijinului medical. Căi şi modalităŃi de

eficientizare a asistenŃei medicale ..........................................................

286 4.4. Sistemul informatic în cadrul MTF ROL 3 din Kandahar/RC SOUTH ..... 293 4.5. ParticularităŃi privind participarea personalului şi structurilor medicale din cadrul

Armatei României la operaŃia ISAF din Afganistan ........................

300 CONCLUZII ŞI PROPUNERI ............................................................................ 309 LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME ........................................................... 325 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................................................ 339 ANEXE ................................................................................................................. 353

NECLASIFICAT


INTRODUCERE

Climatul existent în sistemul relaŃiilor internaŃionale la început de secol şi de

mileniu este, în opinia noastră, puternic influenŃat de modul de exprimare a actorilor statali şi non statali, a organizaŃiilor internaŃionale de securitate, a celor regionale, respective al organizaŃiilor guvernamentale şi nonguvernamentale de pe întregul mapamond. Astfel, în funcŃie de interesele naŃionale, organizaŃionale sau individuale, actorii menŃionaŃi se implică mai mult sau mai puŃin în soluŃionarea diverselor crize care sunt în derulare pe glob, a celor care tind să evolueze dar şi a celor îngheŃate care, la un moment dat, pot izbucni cu putere, efectele lor afectând într-un fel sau altul pe toŃi actorii sistemului relaŃiilor internaŃionale.

În acelaşi mod ca şi în logistică, noile abordări care au loc în domeniul medical, la momentul actual, în special în ceea ce priveşte efortul de reducere a amprentei specifice la teren a structurilor medicale, Ńările contribuitoare cu trupe au posibilităŃi extrem de largi de a-şi multiplica efortul medical, prin combinarea capabilităŃilor proprii cu cele ale organizaŃiei şi celorlalte state participante la operaŃia multinaŃională. Prin acest demers, devine extrem de clar că rezultanta, în materie de sprijin medical capătă o nouă dimensiune, prin care, capacitatea nou creată, devine mult mai puternică decât a Ńărilor, luate în mod individual.

Astfel, în cadrul capitolului 1, intitulat „OperaŃiile multinaŃionale în noul context geopolitic şi geostrategic global. delimitări conceptuale” ne-am propus să studiem prin metodele analizei descriptive şi comparative delimitările conceptuale ale operaŃiilor multinaŃionale evidenŃiind diversitatea acestora, extrem de crescută în ultima perioadă de timp, pe măsura înmulŃirii situaŃiilor de criză existente la nivel internaŃional, accentuării unor crize precum cele generate de sărăcie, accesul la resurse, cauze economico-financiare, respectiv cele declanşate de evoluŃia statelor considerate ca fiind „eşuate” şi care permit prin inacŃiune la nivel central şi local proliferarea comerŃului cu arme şi materiale de resort chimic, bacteriologic etc.

Capitolul 2, intitulat „Sprijinul logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de către AlianŃa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană” prezintă pe baza metodei analizei sistemice, unele delimitări conceptuale din domeniul abordat şi evidenŃiază necesitatea creării departajărilor corespunzătoare între anumite concepte ale căror atribute sunt interpretate adeseori într-un mod incorect, de către cei care se angajează în dezbaterea de idei în jurul fenomenului logistic, îndeosebi în cazul în care luăm în discuŃie operaŃiile multinaŃionale. Aceste aspect, induce necunoscute şi nesiguranŃă în delimitarea conceptuală a diverselor sintagme utilizate.

În capitolul 3, denumit „Aspecte generale privind sprijinul medical în operaŃiile multinaŃionale. Componentele activităŃii de sprijin medical” am urmărit să asigurăm o imagine generală asupra ceea ce reprezintă eforturile continue de reconceptualizare a diverselor sintagme, din domeniul medical, la nivelul NATO şi UE. Astfel, folosind metoda analizei analitice şi comparative, vom descompune întregul în părŃi şi vom descrie elementele componente ale sprijinului medical, pornind de la scopul general al acestuia şi luând în considerare experienŃa din Afganistan care a impus statelor membre NATO şi UE să revadă problematica specifică domeniului medical.

NECLASIFICAT


În ultimul capitol, am tratat un „Studiu de caz privind sprijinul medical în operaŃia ISAF din Afganistan” în care, pe baza metodei studiului de caz, printr-o abordare practică bazată pe experienŃa acumulată în operaŃia menŃionată am dorit să scoatem în evidenŃă o serie de particularităŃi şi de caracteristici ale mediului operaŃional din Afganistan şi cu privire la sistemul de sprijin medical organizat în această Ńară de toate TCNs participante la operaŃia multinaŃională.

Lucrarea conŃine o serie de concluzii şi propuneri, pe linia fenomenului abordat atât pe baza experienŃei existente în acest domeniu extrem de complex de activitate, dar şi a evoluŃiei continue din punct de vedere structural, conceptual şi acŃional a asistenŃei medicale, în general şi a celei militare, în special.

CAPITOLUL 1

OPERAłIILE MULTINAłIONALE ÎN NOUL CONTEXT GEOPOLITIC ŞI GEOSTRATEGIC GLOBAL. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Desfăşurarea ultimelor operaŃii multinaŃionale, la nivel global evidenŃiază o

serie de aspecte, extrem de importante, printre care evoluŃia accelerată a sistemului relaŃiilor internaŃionale în contextul unor mutaŃii cu consecinŃe deosebit de profunde la nivel regional, zonal şi mondial. Din această perspectivă s-a demonstrat faptul că, odată cu încheierea perioadei Războiului Rece şi totodată a tensiunilor existente între Ńările membre ale celor două blocuri militare starea de pace şi securitate, atât de dorită, la nivel regional, zonal şi global nu s-a instaurat, o serie de crize izbucnind cu violenŃă, imediat după anul 1991.

Noul context geopolitic şi geostrategic mondial. Pentru prezentarea unui cadru cât mai aproape de realitate a actualului context geopolitic şi geostrategic mondial considerăm că este necesar să evidenŃiem faptul că există o strânsă legătură între modul în care evoluează sistemul relaŃiilor internaŃionale, modul accelerat în care se schimbă situaŃia politico-militară a unora din Ńările importante de pe scena internaŃională şi percepŃia generală asupra conceptului de securitate, respectiv a surselor de insecuritate. Nu lipsit de interes este faptul că, în acest flux global de interacŃiuni mai intră şi ceilalŃi actori ai scenei internaŃionale, statali şi nonstatali ceea ce conduce, către o nouă abordare a conceptului de securitate. Modificările conceptuale suportate de sintagma de securitate naŃională de-a lungul timpului sunt strâns legate de evoluŃiile pe scena globală a statelor lumii, a organizaŃiilor şi organismelor internaŃionale cu vocaŃie în domeniul securităŃii, dar nu numai. Din punct de vedere situaŃional dar şi procesual, securitatea naŃională a fost definită, în conformitate cu majoritatea opiniilor exprimate, în domeniu, ca fiind o stare sau o situaŃie specifică statelor lumii care dobândesc, în urma încheierii acordurilor şi tratatelor internaŃionale siguranŃa necesară în legătură cu prezervarea existenŃei statale, integrităŃii teritoriale şi respectarea intereselor lor fundamentale. Din punct de vedere procesual, securitatea a fost abordată şi prin prisma proceselor derulate la nivelul statelor lumii de a avea asigurată securitatea dorită.

Referindu-ne la actualul mediu geopolitic şi geostrategic dorim să scoatem în relief faptul că, la nivel global, cu toate conflictele aflate în desfăşurare şi comparativ cu perioade precedente, din istoria omenirii, acesta se află într-o

NECLASIFICAT


relativă stabilitate, cu toate acŃiunile generate de criza din Ucraina. În acest sens, putem considera, fără teama de a greşi că omenirea se află într-o stare de relativă pace şi stabilitate, graŃie eforturilor şi slăbiciunilor, totodată, a unor actori importanŃi ai scenei mondiale. Astfel, dacă Europa trece printr-o astfel de perioadă putem spune că stabilitatea şi securitatea zonală se datorează existenŃei şi manifestării la nivel regional şi zonal a două organizaŃii importante, precum NATO şi UE. Cu toate acestea, actualele evoluŃii ale situaŃiei de criză din Ucraina demonstrează că FederaŃia Rusă încă nu a renunŃat definitiv la tendinŃele de exprimare prin forŃă a puterii sale militare.

Fizionomia operaŃiilor multinaŃionale moderne. OperaŃiile militare din ultimii ani ai secolului al XX-lea şi primii ani ai secolului al XXI-lea evidenŃiază o serie de caracteristici care conduc către ideea conform căreia fizionomia acŃiunilor militare s-a schimbat sau este pe cale să se schimbe în totalitate. Pentru a lua în discuŃie schimbarea fizionomiei acŃiunilor militare moderne considerăm că este extrem de important să prezentăm clarificările necesare cu privire la conŃinutul şi sensul sintagmei fizionomie şi, la fel de important, să poziŃionăm acest concept în relaŃie directă cu cele mai importante caracteristici ale fenomenului militar contemporan, tendinŃelor de evoluŃie ale artei militare, nivelurile acesteia şi, nu în ultimul rând, conŃinutul său.

În privinŃa fenomenului militar, asistăm la o adevărată revoluŃie în domeniul tehnologiilor care îşi au aplicabilitatea în domeniul militar ceea ce determină creşterea diversităŃii armamentelor şi platformelor de armamente, intensificarea eforturilor de interoperabilitate şi nu în ultimul rând, creşterea potenŃialului distructiv al acestor categorii de arme. Pe de altă parte, eforturile organizaŃiilor internaŃionale de securitate de a găsi noi căi şi modalităŃi de a răspunde riscurilor, ameninŃărilor şi pericolelor generate de fenomene precum terorismul, criminalitatea transfrontalieră, traficul cu materiale CBRN etc. au condus la dezvoltarea unor noi sisteme de apărare împotriva ameninŃărilor de tip asimetric.

Urmare a schimbărilor produse în mediul geopolitic şi geostrategic global, unele dintre caracteristicile cu caracter de generalitate a fizionomiei acŃiunilor militare multinaŃionale se modifică în permanenŃă şi depind de ... situaŃia politico-militară a ambelor părŃi; gradul de organizare a forŃelor; amploarea acŃiunilor întrunite; sistemele strategice care se confruntă; spaŃiul de desfăşurare; tipul dominant de acŃiune; întrunirea acŃiunilor; nivelul violenŃei armate”1.

Pe baza ultimelor evoluŃii în domeniul militar din cadrul armatelor Ńărilor membre NATO (participante la operaŃiile din spaŃiul ex-iugoslav, Irak şi Afganistan) rezultă că evoluŃia acŃiunilor militare multinaŃionale va depinde foarte mult de nivelul obŃinut, menŃinut şi protejat al superiorităŃii informaŃionale care, permite, printre altele atingerea scopurilor propuse, după cum urmează2: superioritatea informaŃională; manevra dominantă; angajarea de precizie; concentrarea logistică; protecŃia multidimensională. Referitor la concentrarea logistică, dorim să evidenŃiem 1 O., Dumitrescu, Fenomenul militar contemporan. EvoluŃii actuale, prognoze, tehnologii moderne. ImplicaŃii pentru construcŃia armatei României, Referat de cercetare ştiinŃifică nr.1, fondul de carte al Bibliotecii UniversităŃii NaŃionale de Apărare, cota D 517, Bucureşti, 2001, p. 48. 2 I.M., Paşcu, S.N., Vintilă, Teoria relaŃiilor internaŃionale. Note de curs, Editura Şcoala NaŃională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de ŞtiinŃe Politice, Bucureşti, 2007, p. 88.

NECLASIFICAT


faptul că, aceasta se bazează pe structuri viabile de transport şi sisteme informaŃionale moderne, prin care să fie asigurate servicii de campanie de un nivel corespunzător, în toate situaŃiile.

InfluenŃa actualului mediu geopolitic şi geostrategic mondial asupra organizării şi desfăşurării operaŃiilor multinaŃionale. Actualul sistem al relaŃiilor internaŃionale este în continuă schimbare, atât prin modificarea ierarhiei stabilite la nivel global şi regional, în ceea ce priveşte centrele de putere, cât şi prin importanŃa dobândită de unii sau alŃii dintre actorii scenei mondiale. Schimbările petrecute la nivel organizaŃional în interiorul unor organizaŃii extrem de importante precum NATO, UE, CSI, Liga Arabă etc. determină reorientarea statelor lumii către alte organizaŃii care să le asigure acel deficit de securitate.

În sensul celor prezentate mai sus, extrem de edificatoare sunt demersurile unor state membre NATO şi UE de a-şi crea structuri politico-militare care să asigure un răspuns mai rapid la actualele riscuri, ameninŃări şi pericole decât structurile tradiŃionale din care fac parte. Astfel, recent, la 12 mai 2011, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria constituite în grupul de la Vişegrad au adoptat o decizie cel puŃin ciudată şi anume constituirea începând cu 2016 a unei grupări de forŃe de nivel tactic, în afara AlianŃei şi care nu va fi subordonată comenzii organizaŃiei.

În conformitate cu cele prezentate, considerăm că unele din principalele elemente de influenŃă, avute în vedere la planificarea şi desfăşurarea operaŃiilor multinaŃionale, în actualul context geopolitic şi geostrategic global au în vedere:

- organizaŃii precum NATO şi UE au început să asigure expertiza necesară în planificarea şi desfăşurarea operaŃiilor multinaŃionale tip coaliŃie şi altor organizaŃii internaŃionale de securitate;

- desfăşurarea simultană a operaŃiilor multinaŃionale din spaŃiul ex-iugoslav, Irak şi Afganistan a obligat NATO şi UE să îşi revizuiască procedurile de generare a forŃelor pentru evitarea redundanŃei, între cele două organizaŃii.

- desfăşurarea ultimelor operaŃii multinaŃionale a impus o vizibilitate crescută între relaŃiile politice şi militare ale AlianŃei.

OperaŃii multinaŃionale desfăşurate în primii ani ai secolului al XXI-lea. Din punctul de vedere al evoluŃiei crizelor politico-militare din primii ani ai secolului al XXI-lea se poate spune că sistemul relaŃiilor internaŃionale a fost marcat de diverse conflicte care s-au manifestat pe unele din cele mai importante continente ale globului. Astfel, începând cu anul 2000 putem evidenŃia o serie de operaŃii multinaŃionale desfăşurate atât în coaliŃie (Irak-ul) cât mai ales în AlianŃă, acŃiuni militare aflate sub egida ONU şi conducerea unor organizaŃii internaŃionale de securitate precum OSCE, NATO şi UE. Într-o ordine aleatorie, perioada anilor 2000-2014 cuprinde mai multe operaŃii multinaŃionale pe cale le vom enumera în continuare. Astfel, anul 2000 evidenŃiază continuarea prezenŃei NATO în cadrul ForŃei de Stabilizare din Bosnia-HerŃegovina (SFOR), dar şi noi experienŃe de tip multinaŃional, precum operaŃia Joint Guardian din Kosovo (KFOR), în acelaşi spaŃiu ex-iugoslav. Ceea ce este de remarcat la operaŃiile menŃionate este faptul că ele se desfăşoară în paralel cu acŃiunile militare generate de declanşarea războiului global împotriva terorismului, ceea ce dovedeşte angajamentul ONU, OSCE, NATO şi UE în acest domeniu.

NECLASIFICAT


Alte operaŃii multinaŃionale desfăşurate în perioada 2000-2012 mai pot fi amintite cele desfăşurate sub egida ONU, OSCE şi comanda ONU (OSCE), ca misiuni de observatori în diverse Ńări din lume, printre care enumerăm:

- misiunea ONU de observare din Irak şi Kuwait (UNIKOM) desfăşurată din 23.04.1991 până în data de 22.03.2003. Desfăşurată sub mandat ONU;

- misiunea de verificare din Kosovo (KVM) desfăşurată în perioada 20.08.2000 până în data de 22.05.2003;

- operaŃia Concordia desfăşurată sub egida Uniunii Europene în perioada iunie-decembrie 2003;

- misiunea de monitorizare din Georgia s-a desfăşurat în perioada 22.07.1999 - 31.01.2005, sub mandat OSCE.

În sensul celor prezentate, dorim să scoatem în evidenŃă faptul că diversitatea operaŃiilor multinaŃionale a crescut în mod exponenŃial, în ultima perioadă de timp, pe măsura înmulŃirii situaŃiilor de criză existente la nivel internaŃional, accentuării unor crize precum cele generate de sărăcie, accesul la resurse, cauze economico-financiare, respectiv cele declanşate de evoluŃia statelor considerate ca fiind „eşuate” şi care permit prin inacŃiune la nivel central şi local proliferarea comerŃului cu arme şi materiale de resort chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear (CBRN), terorismului, a crimei organizate transnaŃionale etc.

CAPITOLUL 2

SPRIJINUL LOGISTIC ÎN OPERAłIILE MULTINAłIONALE CONDUSE DE CĂTRE ALIANłA NORD-ATLANTICĂ ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ

Odată cu desfăşurarea summitului NATO de la Lisabona, AlianŃa Nord-

Atlantică pune punct unei abordări de partajare a operaŃiilor militare (clasice şi în afara zonei sale de responsabilitate) recunoscând că prin scopuri, obiective politico-militare şi acŃiuni desfăşurate, la nivel global, a devenit un actor cu valenŃe mondiale care nu mai poate acŃiona decât prin forŃă militară, în condiŃiile Articolului 5 sau în afara acestuia. Asigurând egalitate între acŃiunile militare desfăşurate conform Articolului 5 cu cele derulate în afara acestuia şi cu cele de tip expediŃionar, subsumate obiectivelor sale politico-militare, NATO prin prevederile noului Concept Strategic pune în valoare o nouă abordare, total diferită de cea existentă în trecut şi trece la o nouă etapă de dezvoltare şi de prezervare a intereselor organizaŃiei şi statelor membre, inclusiv a celor economice.

Delimitări conceptuale privind sprijinul logistic în cadrul NATO şi UE. Deşi ani la rând, mediul militar a influenŃat mediul civil în domeniul logistic, atât prin contribuŃiile din domeniul conceptual, cât şi pe cele din domeniul executiv, în ultima perioadă asistăm la o „contraofensivă” puternică şi fără precedent a economicului în sens invers care vine să modifice rapid şi viguros ceea ce cunoşteam despre logistică şi despre multiplele sale acŃiuni. În sensul cel mai larg, logistica asigură unei organizaŃii, indiferent de mediul din care face parte ceea ce trebuie la locul potrivit şi în timpul solicitat.

În plan doctrinar, mediul militar evidenŃiază o serie considerabilă de definiŃii pentru logistică care iau în considerare, în mod cu totul evident, procesul de

NECLASIFICAT


transformare care se derulează în toate armatele statelor membre NATO, luând în considerare experienŃa acumulată în operaŃiile multinaŃionale. Astfel, „Logistica este ştiinŃa planificării şi executării deplasărilor şi menŃinerii în stare de operativitate a trupelor. Într-o definiŃie mai cuprinzătoare, se referă la următoarele activităŃi: proiectarea, producerea, dezvoltarea, achiziŃia, depozitarea, transportul, distribuŃia, întreŃinerea, evacuarea, declasarea şi casarea materialelor; achiziŃia sau construcŃia, întreŃinerea, folosirea şi declasarea de instalaŃii; achiziŃia şi furnizarea de servicii suport; asigurarea medicală şi a serviciilor de sănătate”3.

Pe baza celor prezentate, considerăm că logistica poate fi definită şi ca ştiinŃa şi arta de asigurare a resurselor necesare comandanŃilor de la toate nivelele artei militare pentru obŃinerea şi menŃinerea pe perioade determinate de timp a succesului care poate fi materializat prin libertate de mişcare, capacitate de manevră, respectiv superioritate logistică, din perspectiva celor trei componente ale logisticii, producŃie, consum şi menŃinere a capacităŃii operaŃionale (In Service).

DefiniŃia prezentă mai sus acoperă, în opinia noastră, toate domeniile de responsabilitate ale logisticii şi în plus închide circuitul tehnicii şi echipamentelor militare de la apariŃia cerinŃelor de fabricare, până la scoaterea din uz şi reciclarea materialelor rezultate. Propunem această definiŃie nu numai pentru faptul că definiŃiile anterioare fie sunt prea lungi, fie sunt prea scurte, ci şi pentru că suntem de părere că aceasta acoperă tot ciclul de viaŃă al produselor şi serviciilor necesare forŃelor armate în acŃiunile militare, indiferent de cadrul în care acestea acŃionează.

Desprinse, în mod evident, din definiŃia logisticii şi având strânsă legătură cu toate componentele şi faŃetele sale, în mediul logistic sunt întrebuinŃate şi alte sintagme care evidenŃiază activităŃile desfăşurate de structurile de planificare şi conducere logistice. Astfel, sintagma de suport logistic reprezintă „... totalitatea bunurilor materiale şi echipamentelor necesare unei structuri conform prevederilor statelor de organizare şi normelor de înzestrare” comparativ cu cea de sprijin logistic, care desemnează „... totalitatea activităŃilor ce se desfăşoară de către structurile logistice, în scopul asigurării forŃelor cu tot ceea ce le este necesar pentru menŃinerea suportului logistic necesar ducerii acŃiunilor militare”4.

Aspecte generale privind concepŃia de sprijinul logistic a NATO. Ca şi latură (faŃetă) a logisticii de consum, logistica multinaŃională nu reprezintă şi asigură, după cum prezentam, din punct de vedere regulamentar „... suportul logistic operaŃional multinaŃional”5, adică acŃiunile desfăşurate de structurile logistice naŃionale în cooperare cu structurile logistice specifice forŃelor multinaŃionale, de contractorii internaŃionali sau locali din zona de operaŃii. Din punctul nostru de vedere, logistica operaŃiilor multinaŃionale asigură căile şi mijloacele de asigurare a sprijinului logistic al operaŃiilor desfăşurate în cadru multinaŃional, prin modalităŃi specifice acestui tip de acŃiuni militare.

ConcepŃia de sprijin logistic a AlianŃei în conformitate cu prevederile noului Concept Strategic nu aduce noutăŃi în materie de implicare financiară, pentru susŃinerea operaŃiilor. Astfel, în continuare TCNs sunt încurajate să coopereze 3 NATO Logistics Handbook, November, 2012, LC Secretariat International Staff, Logistics Capabilities Section, Defence Policy and Planning Division, NATO HQ, 1110 Brussels, Belgium, p. 20. 4 L – 1, Regulamentul logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, art. 6 şi 7. 5 Ibidem, art. 5.

NECLASIFICAT


pentru reducerea costurilor, obŃinerea de economii la scară largă şi, nu în ultimul rând, prin eficientizarea acŃiunilor de sprijin logistic.

Noua concepŃie de sprijin logistic a NATO menŃine, în continuare, ca un principiu de maximă importanŃă, multinaŃionalitatea, ceea ce asigură calea deschisă a TCNs către cooperare internaŃional. În acest fel, sprijinul logistic nu mai constituie numai o problemă naŃională, ci capătă caracter multinaŃional.

Sprijinul logistic naŃional se asigură din surse naŃionale, localizate în cadrul Bazei Strategice, ulterior, prin diverse căi, materialele şi serviciile de campanie sunt puse la dispoziŃia forŃelor proprii, în cele mai îndepărtate locaŃii de dispunere din JOA. NaŃiunile au extrem de multe avantaje dacă aleg ca opŃiune de sprijin soluŃia multinaŃională. Cu toate acestea, multe dintre TCNs preferă, din motive diverse să aleagă folosirea sprijinului naŃional pentru forŃele proprii.

Acordurile mutuale de sprijin (MSA). NaŃiunile participante au posibilitatea de a dezvolta aranjamente de sprijin reciproc, bi şi multilaterale pentru a asigura furnizarea de sprijin logistic pentru forŃele lor6. Utilitatea acestui tip de demers se face simŃită, în cazul în care TCNs introduc în zona de operaŃii forŃe de valoare redusă, pe care le dispun în locaŃii împreună cu alte contingente naŃionale care dispun de posibilităŃi de sprijn logistic.

NaŃiunea lider din punct de vedere logistic reprezintă o altă opŃiune de sprijin logistic specifică operaŃiilor multinaŃionale conduse de către NATO. O astfel de naŃiune îşi asumă, de regulă, responsabilitatea pentru coordonarea şi/sau furnizarea de sprijin logistic, respectiv de asigurare a unor funcŃii diverse de suport, precum operaŃiunile derulate în terminalele aeriene, maritime, feroviare, de securitate, de control al mişcării, întreŃinere şi sprijin medical etc.

NaŃiunea cu Rol Specializat are în vedere în mod special căile şi modalităŃile de cooperare internaŃională, în domeniul logistic. Mai precis evidenŃiază situaŃiile în care o naŃiune îşi asumă rolul de a pune la dispoziŃia celorlalte, pentru o zonă de responsabilitate sau chiar pentru întregul teatru de operaŃii, o anumită categorie de materiale sau servicii.

Sprijinul logistic multinaŃional integrat este o opŃiune specifică operaŃiilor conduse de către AlianŃă. Prin punerea în comun a resurselor disponibile la un moment dat, două sau mai multe TCNs pot contribui la crearea unei structuri de sprijin logistic plasată sub controlul operaŃional al comandantului FM.

UnităŃile logistice multinaŃionale integrate (Multinational Integrated Logistics Units/MILUs) şi UnităŃile medicale multinaŃionale integrate (Multinational Integrated Medical Units/MIMUs) reprezintă doar două astfel de tipuri de structuri, domeniile în care pot fi formate şi acŃiona fiind mult mai numeroase. Un astfel de acord a fost încheiat, în 07 noiembrie 2007, între România, Bulgaria, CroaŃia şi Georgia pentru înfiinŃarea şi sprijinul unei unităŃi multinaŃionale de sprijin logistic integrat.

Serviciile de Sprijin Logistic prin TerŃi (TPLSS), reprezintă o altă opŃiune de sprijin logistic care vizează asigurarea de bunuri şi servicii, de către contractori, pe baza unei planificări în avans. OpŃiunea contribuie la scăderea efortului logistic al TCNs, în teatrul de operaŃii şi oferă posibilităŃi concrete de sprijin logistic. 6 NATO Logistics Handbook, SNLC Secretariat International Staff, Defence Policy and Planning Division, Logistics, NATO HQ, 1110 Brussels, 2007, p. 99.

NECLASIFICAT


Ultima dar nu cea din urmă opŃiune de sprijin logistic multinaŃional vizează Resursele Logistice FinanŃate în Comun (Commonly Funded Logistic Resources/ CFLR). OpŃiunea menŃionată urmăreşte asigurarea pentru ForŃa MultinaŃională a unor bunuri materiale (tehnică, echipamente etc.) care sunt solicitate de trupe, există aprobare pentru a fi achiziŃionate şi sunt identificate fonduri, în acest scop.

ParticularităŃi privind concepŃia de sprijin logistic a UE. Conceptul de sprijin logistic al Uniunii Europene în operaŃiile multinaŃionale conduse de aceasta nu diferă în mod esenŃial de cel existent şi aplicabil în cadrul NATO, cu amendamentul că există anumite diferenŃieri care privesc abordările diferite ale celor două organizaŃii în ceea ce priveşte modul de organizare, planificare şi participare la astfel de operaŃii militare.

Conceptul de sprijin logistic al operaŃiilor multinaŃionale conduse de către UE vizează întregul spectru al acŃiunilor militare şi detaliază principiile sprijinului logistic şi liniile directoare, în primul rând la nivelele politic şi strategic şi mai apoi la nivel operativ, pentru a favoriza înŃelegerea modului de planificare a logisticii cooperative pentru toŃi comandanŃii militari care acŃionează în acŃiunile militare.

Asigurarea unui nivel corespunzător de sustenabilitate reprezintă una din responsabilităŃile cele mai importante ale Ńărilor contribuitoare cu trupe. Din acest motiv, ele sunt responsabile pentru îndeplinirea tuturor cerinŃelor înscrise în planurile de operaŃii7. Asigurarea stocurilor de materiale, de către łările Contribuitoare cu Trupe trebuie să respecte cerinŃele operaŃionale ale acestor planuri, în ideea în care trupele dislocate trebuie să fie în măsură să susŃină acŃiuni militare de intensitate anticipată şi pe toată durata operaŃiei multinaŃionale.

Redistribuirea resurselor logistic reprezintă una din măsurile prevăzute în conceptul logistic al UE pentru a oferi posibilităŃi corespunzătoare comandanŃilor militari ai UE să asigure transferul de bunuri, materiale şi echipamente în interiorul ForŃei MultinaŃionale aflată sub comanda lor, pentru îndeplinirea de obiective specifice, printr-un nivel de autoritate limitat ca cel descris mai sus.

În ceea ce priveşte modalităŃile de sprijin logistic, în operaŃiile conduse de către Uniunea Europeană, regăsim, în conformitate cu concepŃia de sprijin logistic a organizaŃiei, dar şi cu mecanismele „tip Atena”, variante care acoperă diverse situaŃii, de la sprijinul logistic integrat multinaŃional, la sprijinul naŃional8.

A. În ceea ce priveşte modalitatea de asigurare a sprijinului logistic în variantă naŃională, TCNs sunt responsabile de felul în care forŃele alocate operaŃilor militare conduse de UE sunt integral sprijinite şi pregătite pentru misiune. Această opŃiune nu ia în calcul aranjamente multinaŃionale, bi sau multilaterale şi din această privinŃă, costurile participării la astfel de acŃiuni militare sunt destul de însemnate.

B. O altă opŃiune de sprijin logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de UE este Sprijinul Logistic MultinaŃional. În acest caz, TCNs sunt îndemnate să ia în considerare implementarea aranjamentelor multinaŃionale. SoluŃiile de sprijin logistic multinaŃional sunt în cele mai multe cazuri opŃiuni eficiente care nu numai că asigură optimizarea efortului logistic (reducerea amprentei logistice) în JOA dar asigură şi reducerea efortului TCNs. 7 EU Concept for Logistic Support for EU-led Military Operations, Council Of The European Union, Brussels, 8641/11, COSDP 320, CSDP/PSDC 177, EEAS, 4 April 2011, p. 9. 8 Ibidem, p. 25.

NECLASIFICAT


C. Sprijinul NaŃiunii Gazdă (Host Nation Support/HNS) reprezintă asistenŃa civilă şi militară acordată de către o Ńară gazdă altui stat şi/sau organizaŃie care are forŃe dislocate pe, care operează pe/de pe sau tranzitează teritoriul acelui stat. La baza acestui tip de asistenŃă stau acordurile bilaterale şi/sau multilaterale.

D. Sprijinul Logistic al Contractorilor reprezintă o altă opŃiune extrem de importantă de sprijin logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de către UE. Din punctul de vedere al planificatorilor, contractarea este privită mai mult ca o soluŃie de răspuns la cerinŃe de sprijin logistic care nu pot fi prevăzute dar care apar, pe timpul desfăşurării unei astfel de operaŃii multinaŃionale.

Nivelurile sprijinului logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de către AlianŃa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. În cadrul operaŃiilor multinaŃionale desfăşurate sub comanda NATO, sprijinul logistic este asigurat în ambele variante, civil sau militar, chiar dacă din punct de vedere operaŃional, spre deosebire de operaŃiile conduse de ONU, comandantul forŃei este cel care decide şi repartizează resursele aflate avute în responsabilitate, inclusiv cele ale contingentelor naŃionale, în funcŃie de prevederile memorandumurilor de înŃelegere.

La nivel strategic, structurile şi organele de conducere a sprijinului logistic, cu atribuŃii generale şi de specialitate sunt reprezentate, în opinia noastră de Comandamentul OperaŃional Aliat şi de comandantul acestuia, Comandamentul ForŃei Întrunite, de secŃiile CJ4 din subordinea celor două comandamente şi, nu în ultimul rând, de AgenŃia NATO pentru Sprijin Logistic (NSPA), care aşa cum prezentam anterior, este continuatoarea NAMSA.

La nivel operativ regăsim Comandamentul ForŃei MultinaŃionale, comandantul acesteia şi secŃia CJ4, Elementele de Sprijin NaŃional (NSEs), Centrul MultinaŃional Logistic Întrunit sau după caz, JLSG.

Comandamentul ForŃei MultinaŃionale este responsabil pentru: asigurarea nivelului solicitat de sprijin logistic multinaŃional; monitorizarea şi coordonarea acŃiunilor de sprijin logistic în cadrul JOA; asigurarea sprijinului logistic pentru echipamentele comune din întregul teatru de operaŃii; utilizarea, în funcŃie de condiŃiile din teatrul de operaŃii a unităŃilor multinaŃionale logistice integrate etc.

Divizia de sprijin a Comandamentului ForŃei MultinaŃionale (CFM) are în compunere, de regulă, secŃii precum CJ1, CJ4, CJ6, CJ8 şi CJMed. Ca parte a Diviziei de sprijin logistic a CFM, SecŃia logistică (CJ4) trebuie să asigure sprijinul logistic în domenii precum aprovizionarea şi asigurarea serviciilor de campanie; asigurarea mentenanŃei echipamentelor cu un grad ridicat de interoperabilitate; mişcarea şi transportul, la nivelul teatrului de operaŃii.

Centrul MultinaŃional Logistic Întrunit (MultinaŃional Joint Logistic Centre/ MJLC) reprezintă o structură subordonată Comandantului ForŃei MultinaŃionale, prin CJ4 care asigură coordonarea sprijinului logistic la nivelul teatrului de operaŃii. În ceea ce priveşte MILU (MIMU), acestea sunt structuri de sprijin logistic multinaŃionale, specializate pe domenii de responsabilitate ale logisticii.

La nivel tactic organele de planificare şi conducere a sprijinului logistic sunt reprezentate de secŃiile şi birourile de sprijin logistic din compunerea diviziilor multinaŃionale (Multinational Division/MND), respectiv brigăzilor multinaŃionale (Multinational Brigade/MNB), respectiv de structurile de sprijin logistic de la nivelul contingentelor naŃionale.

NECLASIFICAT


Biroul logistic aflat la nivelul MND (MNB) are, din punct de vedere logistic, responsabilităŃi specifice, după cum urmează9: monitorizarea contractelor de sprijin logistic încheiate cu HNS; monitorizarea Acordurilor Tehnice, existente între naŃiunile participante cu structuri militare în cadrul MND (MNB).

UnităŃile (subunităŃile) de sprijin logistic de la nivelul contingentelor naŃionale pot avea dimensiunea unei companii (pluton), în funcŃie de personalul sprijinit.

În operaŃiile multinaŃionale conduse de către Uniunea Europeană, la nivel strategic regăsim în primul rând, Comandamentul OperaŃional (Operational Headqurter/OHQ) cu comandantul acestuia ale cărui responsabilităŃi, în materie de sprijin logistic vizează pe lângă coordonarea activităŃilor de elaborare a planului de operaŃii şi a anexelor de sprijin logistic şi planificarea şi coordonarea procesului de dislocare/redislocare strategică şi activităŃi specifice domeniului abordat.

Tot la nivel strategic regăsim Centrul de Coordonare Logistică de la nivelul Comandamentului OperaŃional (Operational Headqurter Logistic Co-ordination Centre/OHQLogCoC). Acest centru este compus, de regulă, din personal de stat major de logistică, experŃi în logistică din cadrul TCNs şi personal de legătură (cu caracter temporar). În condiŃiile în care operaŃia accesează fonduri comune ale NATO, din cadrul centrului pot face parte şi experŃi în logistică ai AlianŃei.

La nivel operativ regăsim în primul rând, pe comandantul forŃei, care are o multitudine de atribuŃiuni şi responsabilităŃi în domeniul logistic.

La nivel operativ, structurile de sprijin logistic sunt reprezentate de structuri precum Grupul de Sprijin Logistic Întrunit (Joint Logistic Support Group/JLSG) sau Centrul de Coordonare a Sprijinului Logistic de la nivelul Comandamentului ForŃei MultinaŃionale (Force Headqurters Logistics Co-ordination Centre/FHQLogCoC) şi Elementele de Sprijin Logistic (National Support Elements/NSEs).

La nivel tactic, structurile care asigură sprijinul logistic al forŃelor care acŃionează la acest eşalon sunt reprezentate de10: Comandamentul de Sprijin Logistic şi structurile organice ale contingentelor naŃionale ale TCNs.

Pentru marea majoritate a operaŃiilor multinaŃionale conduse de către UE, numărul, structura şi dimensiunile unităŃilor de sprijin logistic ale contingentelor naŃionale în interiorul JOA poate fi semnificativ. Din acest motiv, coordonarea sprijinului logistic la nivelul teatrului impune introducerea la nivelul JOA a unui Comandament de Sprijin Logistic (Logistics Support Command/LogSptCd).

Structurile organice ale contingentelor naŃionale ale TCNs au dimensiuni şi atribuŃii diferite, în funcŃie de nivelul sprijinului logistic naŃional şi de acordurile încheiate de către autorităŃile naŃionale de comandă cu alte TCNs, în acest sens, cu łara Gazdă a operaŃiei multinaŃionale sau chiar cu organizaŃia logistică a UE.

Domeniile funcŃionale ale sprijinului logistic în operaŃiile multinaŃionale conduse de NATO şi UE. Prin prisma statutului de stat membru al ONU, NATO şi UE, documentele care reglementează sprijinul logistic în Armata României sunt elaborate în conformitate cu prevederile de sprijin logistic din cele trei organizaŃii internaŃionale de securitate. 9 B.P., Mocanu, Logistica trupelor angajate în acŃiuni de luptă în afara graniŃelor României, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, fondul de carte al Bibliotecii UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006, p. 102. 10 EU Concept for Logistic Support for EU-led Military Operations, Council Of The European Union, Brussels, 8641/11, COSDP 320, CSDP/PSDC 177, EEAS, 4 April 2011, p. 42.

NECLASIFICAT


Aprovizionarea este parte componentă a logisticii de consum şi cuprinde totalitatea activităŃilor ce se desfăşoară de către organele de planificare şi conducere a sprijinului logistic pentru:11 stabilirea necesarului, lansarea cererii, desfăşurarea procedurilor de achiziŃii, recepŃia, gestionarea, depozitarea, distribuŃia şi scoaterea din funcŃiune a bunurilor materiale necesare pentru dotarea şi susŃinerea forŃelor, pe timpul generării, ducerii operaŃiilor şi regenerării acestora.

Sursele de reaprovizionare puse la dispoziŃia forŃelor multinaŃionale care acŃionează în operaŃiile conduse de NATO şi UE nu sunt foarte diferite. Astfel, în operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub conducerea NATO şi UE sunt identificate mai multe surse de aprovizionare atât cu specific militar, cât şi civil. În acest sens, sursele militare au în vedere stocurile de materiale existente în depozitele contingentelor naŃionale participante la operaŃie, precum şi cele existente în depozitele ForŃei MultinaŃionale, respectiv ale Elementelor de Sprijin NaŃional.

Stocurile reprezintă „... cantităŃile de produse şi materiale, din toate clasele de materiale, care se realizează din timp de pace, necesare pentru susŃinerea acŃiunilor militare, în situaŃii de criză sau la război, în scopul asigurării unităŃilor luptătoare cu materialele necesare...”12. În conformitate cu prevederile documentelor naŃionale şi cele ale NATO şi UE, stocurile de materiale se păstrează la nivelul diferitelor eşaloane şi se clasifică în: stocul trupelor, stocul operativ şi stocul strategic.

Ratele de consum, la nivelul operaŃiilor multinaŃionale conduse de către NATO şi UE, au în vedere misiunile pe care diferitele categorii de personal le au de îndeplinit. În acest sens, sunt stabilite rate de consum diferite pentru militarii care fac parte din contingentele naŃionale, pentru observatorii militari, personalul subunităŃilor de poliŃie militară, respectiv pentru personalul civil contractual care încadrează diferitele comandamente din teatrul de operaŃii etc.

Mişcarea şi transportul au în vedere „... totalitatea activităŃilor desfăşurate pentru dislocarea, susŃinerea şi redislocarea forŃelor precum şi pentru executarea deplasării acestora în cadrul operaŃiilor întrunite”13.

Mişcarea şi transportul sunt analizate împreună numai prin prisma concepŃiilor de sprijin logistic ale NATO şi UE. În viziunea AlianŃei Nord-Atlantice, mişcarea şi transportul include „... întregul spectru al infrastructurii, facilităŃilor, transportului aerian, terestru şi naval, comanda şi controlul şi echipamentul care sunt direcŃionate în sprijinul procesului de dislocare/redislocare strategică a forŃelor”14.

Mişcarea şi transportul, în concepŃia de sprijin logistic a Uniunii Europene include „... întregul spectrul de activităŃi referitoare la planificarea capabilităŃilor, infrastructură necesară, organizarea, facilităŃile şi echipamentele necesare pentru dislocarea iniŃială, cele pentru introducerea eşaloanelor principale, rotirea contingentelor, susŃinerea şi redislocarea pe tot timpul pregătirii, desfăşurării şi încheierii operaŃiei multinaŃionale”15. 11 SMG/L-1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Editura Statului Major General, Bucureşti, 2008, p. 25. 12 SMG/L-1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Editura Statului Major General, Bucureşti, 2008, p. 27. 13 L – 1, Regulamentul logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, p. 17. 14 NATO Logistics Handbook, SNLC Secretariat International Staff, Defence Policy and Planning Division, Logistics, NATO HQ, 1110 Brussels, 2007, p. 127. 15 EU Concept for Logistic Support for EU-led Military Operations, Council Of The European Union, Brussels, 8641/11, COSDP 320, CSDP/PSDC 177, EEAS, 4 April 2011, p. 21.

NECLASIFICAT


MentenanŃa. În funcŃie de organizaŃia de securitate sub comanda căreia se desfăşoară misiunea putem avea modalităŃi diferite de acordare a sprijinului de mentenanŃă necesar trupelor pentru îndeplinirea misiunilor. MentenanŃa tehnicii şi echipamentelor din înzestrarea marilor unităŃi (unităŃilor, subunităŃilor) subordonate ForŃei MultinaŃionale vizează menŃinerea lor în stare de operativitate. Această situaŃie include şi comunicaŃiile şi echipamentele cu baza la sol.

În operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub comanda NATO, procesul de mentenanŃă se desfăşoară, în funcŃie de situaŃia tactic-operativă, în sistem preventiv, corectiv, iar uneori complex, când situaŃia din teatru impune acest lucru. Acest proces trebuie să aibă continuitatea necesară, astfel încât să permită executarea activităŃilor specifice începând de la intrarea în teatrul de operaŃii până la reîntoarcerea în Ńara de origine a TCNs.

Sprijinul medical al personalului participant la operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub comanda NATO şi UE urmăreşte „... asigurarea de servicii de medicină preventivă şi curativă, servicii stomatologice, reaprovizionarea cu medicamente, sânge, materiale medicale, protecŃia medicală NBC, precum şi evacuarea medicală a răniŃilor şi bolnavilor, pentru a reduce la minim, pe cât posibil, pierderile de forŃe umane din cauza rănirilor şi îmbolnăvirilor şi întoarcerea la datorie a acestora”16. În cadrul JOA, asigurarea sprijinului medical se desfăşoară sub coordonarea medicului şef al Comandamentului FM cu sprijinul dotărilor medicale proprii, cele puse la dispoziŃie şi cele existente în zonă.

Infrastructura cuprinde „... obiectivele şi facilităŃile necesare conducerii, cartiruirii/cazării, adăpostirii, depozitării, deplasării, protecŃiei forŃelor şi populaŃiei civile, bunurilor materiale şi valorilor patrimoniului cultural naŃional, asistenŃei medicale, asigurării cu apă potabilă etc.”17. În conformitate cu această definiŃie, se apreciază că, spre deosebire de nivelul strategic, unde infrastructura are în vedere asigurarea pe termen lung a dotărilor necesare antrenamentului forŃelor sau pentru implementarea planurilor operaŃionale, la nivel operativ ea urmăreşte asigurarea, exploatarea şi întreŃinerea infrastructurii necesare pentru operaŃii viitoare şi/sau în derulare18. În cadrul NATO, infrastructura are în vedere instalaŃiile, construcŃiile sau facilităŃile permanente, folosite pentru sprijinul logistic al forŃelor.

Serviciile de campanie reprezintă un domeniu funcŃional foarte important al sprijinului logistic care este considerat factor potenŃator de forŃă, având în vedere menŃinerea moralului trupelor care să permită îndeplinirea misiunilor stabilite. Serviciile de campanie sunt definite în mod diferit de la o organizaŃie de securitate la alta. În cadrul operaŃiilor multinaŃionale serviciile de campanie includ19: hrănirea efectivelor; îmbăierea efectivelor; spălarea lenjeriei şi curăŃatul echipamentului; serviciile poştale şi de curierat; deratizarea şi dezinsecŃia.

Pe baza experienŃei acumulate în operaŃiile multinaŃionale, în ultima perioadă de timp, la gama serviciilor de campanie prezentate, mai sus se mai adaugă asigurarea serviciilor de recreere (Morale Walfare and Recreation/MWR), serviciile funerare, evacuarea deşeurilor menajere etc. 16 L – 1, Regulamentul logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, p. 20. 17 SMG/L-1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Editura Statului Major General, Bucureşti, 2008, p. 34. 18 L – 1, Regulamentul logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, p. 22. 19 Ibidem, pp. 24-25.

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 3

ASPECTE GENERALE PRIVIND SPRIJINUL MEDICAL ÎN OPERAłIILE MULTINAłIONALE. COMPONENTELE

ACTIVITĂłII DE SPRIJIN MEDICAL

Sprijinul logistic asigurat forŃelor care acŃionează în diverse tipuri de operaŃii multinaŃionale desfăşurate sub comanda celor două organizaŃii devine, astfel tot mai important devenind nu numai un element de stabilitate în desfăşurarea cu succes a acŃiunilor forŃelor militare dar şi un criteriu de analiză în succesul sau insuccesul operaŃiilor, în întregul lor. În ceea ce priveşte capabilităŃile necesare structurilor de sprijin medical acestea trebuie să facă faŃă tot mai des unor schimbări rapide de situaŃie care să le permită integrarea în sistemul de comandă şi control logistic, respectiv în cel organizat la nivelul forŃelor luptătoare.

Delimitări conceptuale privind sprijinul medical. Participarea Armatei României, la operaŃiile multinaŃionale din Somalia, Angola, spaŃiul ex-iugoslav, Irak, Afganistan, Oceanul Indian etc., cu personal de stat major şi structuri de forŃe constituite, de tipul batalioanelor de manevră, echipelor de consiliere, a celor de pregătire a militarilor aparŃinând unor armate din diverse spaŃii geografice, formaŃiunilor medicale de ROL 3 şi a altor astfel de entităŃi specializate a evidenŃiat, odată în plus, faptul că succesul acŃiunilor militare presupune nu numai un nivel de pregătire şi instruire corespunzător al militarilor dar şi un sprijin logistic eficient şi eficace. În acest sens, asigurarea sprijinului medical, domeniu, reprezintă un factor de potenŃare a acŃiunilor militare, în ideea în care militarii sunt conştienŃi de eficienŃa sistemului de sprijin medical, de capacitatea sa de reacŃie şi de capabilităŃile specifice din subordinea unei ForŃe MultinaŃionale (FM).

În cadrul NATO funcŃiile sprijinului medical cuprind o varietate de misiuni diferite, inclusiv protecŃia medicală a forŃei şi asigurarea informaŃiilor medicale. Scopul principal al sprijinului medical este să asigure distribuirea la timp a asistenŃei de specialitate care reprezintă un element extrem de important în efortul de menŃinere a sănătăŃii personalului subordonat FM. În operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE, sprijinul medical este guvernat în cadrul asigurat de legislaŃia naŃională şi internaŃională, de convenŃiile etice şi umanitare.

În conformitate cu prevederile documentelor menŃionate, mai sus, asigurarea sprijinului medical pentru forŃele participante la operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE reprezintă o responsabilitate naŃională. Pentru coordonarea abordărilor TCNs din domeniul sprijinului medical, la nivelul AlianŃei a fost înfiinŃat, încă din anul 1994, Comitetul Şefilor Serviciilor Medicale Militare.

În operaŃiile conduse de către UE, sprijinul medical (Health and Medical Support/HMS) reprezintă responsabilitatea TCNs, pentru forŃele proprii, dislocate în teatrul de operaŃii. Asigurarea sprijinului medical poate fi realizată printr-o multitudine de opŃiuni incluzând acordurile de sprijin logistic reciproc între statele participante cu trupe, cu organizaŃii guvernamentale şi nonguvernamentale în dorinŃa de a limita eventualele redundanŃe care ar putea apare din acumularea de capabilităŃi medicale, fără rost (economisirea resurselor medicale).

NECLASIFICAT


În armata SUA, acest domeniu este abordat prin prisma responsabilităŃilor TCNs pentru asigurarea sprijinului de specialitate pentru forŃele proprii. În acest sens, din cauza sensibilităŃilor naŃionale, SUA depune eforturi considerabile să asigure militarilor angajaŃi în operaŃii multinaŃionale un sprijin medical extins pe toate domeniile de activitate. Din punct de vedere al necesităŃii optimzării ansamblului complex de activităŃi subsumate sprijinului medical, participarea la operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub comanda NATO reprezintă o oportunitate de accesare a soluŃiilor multinaŃionale.

Sistemul de sprijin medical, în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE, presupune aşa după cum am mai prezentat anterior, o abordare coerentă prin prisma organelor de conducere (subsistemul de conducere), organelor de execuŃie (subsistemul de execuŃie) şi a relaŃiilor funcŃionale stabilite între aceste două componente funcŃionale. Abordarea sistemului de sprijin medical, în acest tip de operaŃii, poate fi efectuată fie în modul evidenŃiat mai sus, pe nivele ierarhice (strategic, operativ şi tactic), fie prin prisma celor trei subsisteme de nivel strategic, operativ şi tactic, pentru fiecare dintre aceste nivele urmând a fi tratate ambele tipuri de organe şi relaŃiile stabilite între acestea.

Nivelul strategic. În operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO, organele de conducere sunt reprezentate de personalul medical care acŃionează în cadrul Centrului de OperaŃii Întrunit (Joint Operations Centre/(JOC), Centrului pentru DirecŃii Strategice (Strategic Direction Centre/SDC) şi alte centre de coordonare logistică, precum Centrul Aliat de Coordonare Logistică (Allied Logistics Coordination Centre/ALCC) din subordinea Comandamentului OperaŃional Aliat (Allied Operations Command/ACO), structură care este desemnată să asigure managementul crizei, la nivel strategic, în consecinŃă şi a sprijnului medical.

În sensul celor prezentate, organele de conducere a sprijinului medical, de la nivel strategic, în operaŃiile conduse de către NATO sunt reprezentate de către Consilierul Medical (Medical Advisor/MEDAD) al comandantului ACO, cel care are autoritate de coordonare, asupra structurilor subordonate. Din acest punct de vedere trebuie subliniat faptul că autoritatea de comandă şi control rămâne la nivelul comandanŃilor aflaŃi la nivel operativ şi tactic (în teatrul de operaŃii).

Din punct de vedere militar, nivelul strategic în operaŃiile multinaŃionale conduse de către Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte organele de conducere (cu atribuŃii generale), este reprezentat de comandantul (Operation Commander/ OpCdr) Comandamentului pentru OperaŃii (Operation Headquarters/ OHQ), al organizaŃiei. Rolul acestui comandament este de a conduce procesul de planificare operaŃională la nivel strategic şi de a coordona elaborarea ConcepŃiei OperaŃiei (Concept of Operations/CONOPS), Statutului CerinŃelor (Statement of Requirements/ SOR), Planului OperaŃiei şi Regulile de Angajare (Rules Of Engagement/ROE).

În ceea ce priveşte organele de execuŃie, în mod normal, la nivel strategic, nu regăsim astfel de structuri, activităŃile specifice derulându-se mai mult în plan normativ şi conceptual pentru asigurarea unui traiect ascendent în domeniul abordat, în conformitate cu procesul de transformare derulat la nivelul statelor membre ale AlianŃei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene.

Nivelul operativ. În operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO, organele de conducere, de la nivel operativ, la nivelul teatrului de operaŃii, sunt

NECLASIFICAT


reprezentate de: medicul şef (Senior Medical Officer/SMO) al comandamentului major NATO (JFC Brunssum sau JFC Naples), care îndeplineşte, de regulă şi responsabilităŃile Consilierului pe probleme Medicale (Medical Advisor/MEDAD) ale unuia dintre cele două comandamente; directorul medical (Medical Director/ MedDir), ofiŃerul cu cel mai mare grad şi recunoaştere de la nivelul FM20. Acest ofiŃer poate îndeplini, prin cumul, şi responsabilităŃile consilierului pe probleme medicale al comandantului FM (Medical Advisor/MEDAD).

Componentele de Comandă Medicale MultinaŃionale (Multinational Component Command Surgeon/MNCCS) la a căror conducere regăsim un director medical (MedDir) sunt alte structuri de nivel operativ care sunt înfiinŃate şi funcŃionează pe linie de consiliere şi coordonare la nivelul comandamentelor componentelor aparŃinând categoriilor de forŃe, dislocate în teatrul de operaŃii.

Structurile MultinaŃionale Medicale (Multinational Formation Surgeon/MNFS) de la nivelul Componentelor de Comandă Medicale MultinaŃionale, de genul celor aflate la nivelul diviziilor şi brigăzilor, din cadrul forŃelor terestre, forŃelor maritime multinaŃionale sau a forŃelor multinaŃionale aeriene sunt responsabile pentru coordonarea sprijinului medical la nivel tactic în acord cu politicile şi direcŃionările specifice stabilite la nivelul teatrului de operaŃii.

Medicul şef de la nivelul contingentelor naŃionale (National Senior Medical Officer/NSMO) asigură legătura între structurile medicale din cadrul contingentelor naŃionale şi sistemul medical de comandă şi control de la nivelul teatrului de operaŃii. În acest sens, NSMO participă împreună cu personalul medical de la nivelul FM la stabilirea procedurilor de administrare, management şi sprijin medical, inclusiv în ceea ce priveşte evacuarea medicală.

Nivelul operativ în operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub comanda Uniunii Europene este reprezentat de către comandamentul ForŃei MultinaŃionale (Force Headquarter/FHQ) care acŃionează sub comanda comandantului acesteia (Force Commander/FCdr). Fiind considerat ca o bază de operaŃii, pentru forŃele UE, FHQ asigură pe lângă alte funcŃiuni, comanda şi control în domeniul sprijinului medical. De regulă, FHQ este subordonat OHQ, operează în interiorul Ariei de OperaŃii (Area of Operation/AoR) şi dispune de un nivel corespunzător de mobilitate.

Atât în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO, cât şi în cele de către UE, organele de execuŃie de la nivel operativ sunt reprezentate de facilităŃile de tratament medical de nivel MTF ROL 3, MIMU şi de MMU. Din punct de vedere operativ atât MTF ROL 3, MIMU, cât şi MMU includ posibilitatea de a reŃine şi spitaliza pacienŃii până la reîntoarcerea lor la unităŃi sau pentru pregătirea în vederea evacuării acestora către ROL 4, inclusiv pentru însoŃirea lor pe timpul transportului.

La nivel tactic, în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE, sistemul sprijinului medical are o caracteristică aparte, fiind mai mult proactiv decât reactiv. Din această perspectivă se estimează, că la acest nivel, sprijinul medical trebuie să fie integrat în totalitate cu prevederile planurilor şi ordinelor de operaŃii. Tot în această idee, comandantul FM/Comandamentelor Regionale dispun măsuri de relocare a structurilor şi facilităŃilor de sprijin medical în funcŃie de situaŃia tactică. 20 AJP-4.10 (A) Allied Joint Medical Support Doctrine, released to the public in accordance with C-M(2002)60. Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB dated 30 May 2011, p. 2-19.

NECLASIFICAT


Liniile de sprijin medical reprezintă repere orientative prin intermediul cărora sunt distribuite resursele specifice „... pe patru niveluri, ROL 1, 2, 3 şi 4, în vederea desfăşurării actului medical, a evacuării medicale, a aprovizionării, precum şi a altor activităŃi conexe. Astfel, formaŃiunile medicale sunt eşalonate pe Roluri, definite prin minimul de capabilităŃi clinice şi paraclinice aflate la dispoziŃie”21.

1. În operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE, la nivelul liniei I de sprijin medical regăsim facilităŃile medicale de tratament (Medical Treatment Facility/MTF) ROL 1. Din punct de vedere al sistemului de comandă şi control militar, ROL 1 se regăseşte în subordinea unităŃilor (subunităŃilor) de nivel batalion de manevră (companie) aparŃinând TCNs.

MTF ROL 1 trebuie să dispună de capabilităŃi medicale care să asigure22: primul ajutor; triajul răniŃilor şi bolnavilor; resuscitarea; stabilizarea; pregătirea în vederea evacuării către etapa următoare de tratament medical. De regulă, capabilităŃile ROL 1 au în vedere tratamentul de rutină al răniŃilor şi bolnavilor pentru boli şi răniri puŃin complicate, în vederea întoarcerii acestora la unităŃile de care aparŃin iar în cazul în care situaŃia o impune, colectarea pacienŃilor de la locul de impact şi pregătirea lor în vederea evacuării.

MTF ROL 2. Tot pentru nivelul tactic, dar la nivelul liniei a II-a de sprijin medical regăsim MTF ROL 2 (2Light Maneuvre/2LM sau 2Enhanced/2E). MTF ROL 2 (LM şi E) pot deservi mari unităŃi de nivel brigadă (divizie) multinaŃională. În acest sens, ROL 2 reprezintă o facilitate medicală de nivel intermediar capabilă să primească şi să asigure primirea răniŃilor şi bolnavilor, triajul lor şi stabilizarea în vederea evacuării pacienŃilor către etapa următoare de tratament.

MTF ROL 3. O altă facilitate de tratament medicală care constituie, de altfel, singura structură de la nivel operativ este MTF ROL 3. De fapt această structură include pe lângă facilităŃile asigurate de ROL 2E o serie de capabilităŃi suplimentare de genul: chirurgie, îngrijire intensivă şi post-operatorie, tratament dentar, asigurarea diagnosticelor relevante etc. Dintr-o altă perspectivă, ROL 3 asigură administrarea tratamentului medical calificat/specializat, recuperarea pentru luptă a pacienŃilor, eventual evacuarea către ROL 4.

MTF ROL 4 este formaŃiunea capabilă să asigure asistenŃă medicală de specialitate pe întregul spectru de specialităŃi, investigaŃii şi proceduri medicale, fiind o structură nedislocabilă23. De regulă, la ROL 4 ajung răniŃii şi bolnavii care, în conformitate cu politicile de evacuare existente la nivelul teatrului de operaŃii depăşesc numărul de zile de spitalizare permise la nivelul evidenŃiat sau cei care necesită îngrijire medicală care depăşeşte capabilităŃile existente la nivelul ROL 3.

MIMU. În cele din urmă, considerăm că o atenŃie majoră trebuie acordată facilităŃilor medicale multinaŃionale integrate (Multinational Integrated Unit/MIMU) sau a celor medicale multinaŃionale (Multinational Medical Unit/MMU). Ambele structuri sunt încadrate cu personal de stat major şi de specialitate care provine din mai multe Ńări, pot fi dispuse de la caz la caz la nivel tactic (MTF ROL 2E) şi operativ (MTF ROL 3) şi reprezintă rodul cooperării internaŃionale în domeniu. 21 Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 10. 22 AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M(2002)60. Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, p. 1-12. 23 Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 14.

NECLASIFICAT


2. La nivelul liniei I de sprijin medical, în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE sau în operaŃiile proprii ale armatei SUA, atât pentru militarii proprii cât şi pentru cei ai TCNs cu care partenerul american are încheiate acorduri bilaterale de sprijin logistic şi medical, asistenŃa medicală necesară forŃelor luptătoare este asigurată de către specialiştii (personalul medical) din compunerea plutoanelor medicale (Batallion Aid Station/BAS) din cadrul companiilor de sprijin logistic subordonate unităŃilor de manevră de nivel batalion (ROL 1).

La nivelul liniei a II-a de sprijin medical regăsim subunităŃi de nivel companie, din subordinea marilor unităŃi tactice (brigăzilor şi diviziilor). La acest nivel sunt evaluate cazurile sosite de la nivelul liniei I de sprijin medical şi statutul bolnavilor şi răniŃilor în vederea determinării necesităŃii de evacuare către ROL 3.

Pentru nivelul operativ, la nivelul liniei a III-a de sprijin medical regăsim primele facilităŃi medicale de tratament de tip spitalicesc. În interiorul zonei de responsabilitate, facilităŃile de tip spital de campanie (Combat Support Hospital/ CSH) trebuie să dispună de facilităŃi care să asigure resuscitarea răniŃilor, chirurgie primară şi tratament postoperaŃie.

La linia a IV-a de sprijin medical pacienŃii sunt trataŃi în cadrul facilităŃilor medicale dispuse la nivelul superior grupărilor de forŃe de nivel corp de armată. Acei pacienŃi care, din motiv medicale, nu se pot întoarce la unităŃile de unde provin sunt evacuaŃi mai departe către linia a V-a de sprijin medical, în facilităŃile medicale existente în Baza Strategică, pe teritoriul SUA.

Linia a V-a de sprijin medical corespunde tratamentului definitiv pentru toŃi pacienŃii evacuaŃii de la nivelul liniilor de sprijin medical inferioare. Responsabile pentru acest nivel de sprijin medical sunt facilităŃile medicale din subordinea Departamentului Apărării al SUA şi Departamentul pentru Afaceri ale Veteranilor de Război (Department of Veteran's Affairs/VA).

OpŃiunile de sprijin medical în operaŃiile multinaŃionale. ModalităŃile prin care poate fi asigurat sprijinul medical în operaŃiile multinaŃionale îmbracă o multitudine de forme, mergând de la sprijinul medical naŃional până la sprijinul medical obŃinut şi asigurat de unităŃile specializate multinaŃionale cu un grad mai mare sau mai redus de integrare. Astfel, în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE regăsim următoarele opŃiuni de sprijin medical sau o combinaŃie a acestora24: sprijinul medical naŃional; Acordurile de sprijin logistic şi medical reciproc, cu caracter bilateral sau multilateral, de la caz la caz (Mutual Support Agreements/MSAs); NaŃiunea Conducătoare (Lead Nation/LN) NaŃiunea cu Rol Specializat (Role Specialist Nation/ RSN); Structura Medicală MultinaŃională (Multinational Medical Unit/MMU); UnităŃile Medicale Integrate MultinaŃionale (Multinational Integrated Medical Units/MIMUs); FacilităŃi medicale de tratament finanŃate în comun (Common-Funded MTF/CF MTF); Sprijinul Medical al NaŃiunii Gazdă (Medical Host Nations Support/MedHNS).

Sprijinul medical naŃional ia în considerare capabilităŃile şi oportunităŃile oferite de sursele naŃionale de sprijin medical. Din acest motiv, dacă nu sunt 24 Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 41; AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M(2002)60. Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, pp. 2-12 - 2-16; SMG/L-1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, pp. 12-16.

NECLASIFICAT


inserate prevederi prin care comanda şi controlul asupra structurilor medicale să fie atribuite comandantului FM, autoritatea pe ambele componente rămâne asupra comandanŃilor naŃionali, inclusiv după transferul de autoritate.

Acordurile de Sprijin Reciproc/MSAs reprezintă o opŃiune deja consacrată în mediul internaŃional, reprezentând acceptul anumitor TCNs de a-şi asigura sprijin medical prin resursele puse la dispoziŃie de alte state participante la operaŃia multinaŃională. Acest tip de acorduri pot fi încheiate fie între două state (acorduri bilaterale) sau între mai multe astfel de Ńări participante la operaŃia multinaŃională.

NaŃiunea Conducătoare (Lead Nation/LN) reprezintă o altă opŃiune prin care un stat membru NATO sau UE participant la operaŃiile multinaŃionale îşi poate asigura necesarul sau completa deficitul de sprijin medical. Din acest punct de vedere o LN îşi poate asuma responsabilitatea pentru coordonarea şi/sau asigurarea sprijinului medical la nivelul teatrului de operaŃii sau într-o arie geografică bine stabilită. Pe baza acordurilor TCNs sunt stabilite, în acest caz, toate aspectele administrative, legale şi cele financiare pe care părŃile semnatare trebuie să şi le asume şi să le respecte.

NaŃiunea cu Rol Specializat reprezintă o altă opŃiune convenabilă de partajare a costurilor pe linia sprijinului medical, în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE. În acest sens, o Ńară participantă la acŃiunea militară îşi poate asuma răspunderea de a oferi asistenŃa de specialitate pentru forŃele statelor angajate în operaŃia multinaŃională, pentru o parte a serviciilor medicale, pentru toate, numai pentru o anumită regiune sau etape ale desfăşurării operaŃiei.

Unitatea Medicală MultinaŃională Integrată (Multinational Integrated Medical Unit/MIMU) constituie o opŃiune de sprijin medical pentru operaŃiile multinaŃionale de joasă intensitate, la fel ca şi Unitatea Medicală MultinaŃională (Multinational Medical Unit/MMU) şi reprezintă o structură specializată din domeniul medical aflată sub control operaŃional (Operational Control/OPCON) la comandantul FM. Din această perspectivă diferenŃa esenŃială între cele două tipuri de structuri este nivelul de autoritate şi control, în cel de-al doilea caz acesta fiind de tip administrativ şi logistic (Logistic Control/LOGCON) la comandantul FM.

FacilităŃi medicale de tratament/MTFs finanŃate comun reprezintă rezultatul cooperării la nivel instituŃional între NATO, UE şi statele membre care îşi asumă fiecare dintre ele responsabilităŃi concrete în finanŃarea şi susŃinerea formării, operaŃionalizării şi dislocării unei MTF medicale de nivel superior ROL 1, în teatrul de operaŃii, în sprijinul unui comandament NATO sau pentru asigurarea sprijinului medical pentru o regiune de operaŃii.

Sprijinul Medical al NaŃiunii Gazdă (Medical Host Nation Support/MedHNS) reprezintă o altă opŃiune de sprijin medical pe care statele contribuitoare cu trupe o pot accesa, ea fiind accesibilă „... efectivelor care operează sau se află în tranzit pe teritoriul naŃiunii gazdă...”25. Din perspectiva reducerii costurilor operaŃionale, Sprijinul NaŃiunii Gazdă reprezintă nu numai un acord, încheiat între guvernul statului în cauză şi forŃele NATO pe de o parte, respectiv TCNs, pe de altă parte.

Asigurarea multinaŃională a bunurilor şi serviciilor medicale reprezintă o ultimă opŃiune de asigurare a sprijinului medical în operaŃiile multinaŃionale 25 Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 41.

NECLASIFICAT


conduse de către NATO şi UE, prin care pot fi obŃinute economii considerabile şi costuri operaŃionale scăzute. Din acest punct de vedere un rol important în asigurarea multinaŃională a bunurilor şi serviciilor medicale revine celor două organizaŃii care trebuie să identifice cu certitudine capabilităŃile medicale şi posibilităŃile TCNs şi să asigure un echilibru între resursele participanŃilor la operaŃie, la un raport calitate-cost din cele mai scăzute.

Pierderile sanitare. Analiza şi prognoza pierderilor sanitare. În orice tip de acŃiune militară, cu atât mai mult în cele desfăşurate în mediu multinaŃional, pierderile sanitare reprezintă un fenomen real, luat în calcul de analiştii militari, pe timpul procesului de planificare şi prezentat opiniei publice de o manieră în care să fie înŃeleasă acŃiunea împinsă până la sacrificul suprem al unor compatrioŃi sau membrii ai organizaŃiilor internaŃionale de securitate.

În conformitate cu reglementările existente la nivelul NATO şi UE, pierderile sanitare sunt analizate prin prisma celor produse şi datorate luptei (Battle Casualties /BC) şi a celor produse şi care nu sunt datorate luptei, inclusiv îmbolnăvirile (Disease and Non-Battle Injuries/DNBI).

În determinarea pierderilor sanitare, analiştii militari urmează un algoritm care ia în considerare anumiŃi factori de influenŃă, dintre care enumerăm: determinarea populaŃiei (Population at Risk/PAR) şi a forŃelor supuse riscului, fie ca întreg, fie pe elemente ale forŃei; estimarea ratei pierderilor sanitare, fie prin analiza unei perioade de timp sau pentru unele tipuri de misiuni (în cazul în care o astfel de rată este utilizată pentru determinarea pierderilor sanitare ea este apoi aplicată PAR pentru determinarea pierderilor totale estimate); estimarea profilului care vizează proporŃiile relative a diferitelor tipuri de pierderi sanitare probabile (PSP); estimarea fluxului de PSP şi a perioadelor de pauze operative (acalmie) poate contribui la determinarea posibilităŃilor MTF de soluŃionare a cazurilor înregistrate anterior (întoarcerea la unităŃi a militarilor spitalizaŃi, la un moment dat etc.)26.

Unul din demersurile cele mai recente ale NATO, în domeniul medical este reprezentat de eforturile organizaŃiei de a implementa la nivelul statelor membre cardul de sănătate al militarilor participanŃi la operaŃiile multinaŃionale (dar nu numai). Acest card de sănătate (Field Medical Card/FMC) asigură, în viziunea NATO identificarea pierderilor sanitare (evidenŃa şi tipologia acestora), modul de acordare a primului ajutor, tratamentul medical iniŃial, cel acordat pe itinerariul de evacuare, inclusiv cel asigurat la nivelul MTF ROL 1. Pentru a evidenŃia cele prezentate, în Anexa nr. 1 prezentăm formatul cardului de sănătate elaborat şi în curs de implementare la nivelul AlianŃei şi statelor membre.

AsistenŃa medicală. Din punct de vedere chirurgical, în plan naŃional, această activitate are în vedere atât intervenŃiile de asistenŃă chirurgicală de control al traumei (ACCT), cât şi asistenŃa chirurgicală primară (ACP)27. Pe de altă parte, noi considerăm că alături de intervenŃiile de control al traumelor, tot în cadrul asistenŃei medicale asigurat răniŃilor şi bolnavilor, pot fi incluse alte activităŃi distincte precum triajul, spitalizarea, efectuarea analizelor de laborator, protecŃia 26 AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M(2002)60. Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, p. 1-32. 27 Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 10.

NECLASIFICAT


împotriva efectelor armelor CBRN, evidenŃa răniŃilor şi bolnavilor, pregătirea pentru evacuare către etapa superioară de tratament medical (de specialitate) etc.

În conformitate cu prevederile ConvenŃiilor de la Geneva, asistenŃa medicală trebuie acordată atât militarilor răniŃi sau bolnavi aparŃinând forŃelor proprii atât celor care sunt trimişi direct de la unităŃile şi subunităŃile luptătoare, de sprijin de luptă, de sprijin logistic etc., cât şi celor care urmează fluxul medical de tratament şi evacuare şi sunt trijmişi de la MTF de ROL subordonat.

Triajul reprezintă o altă componentă importantă a asistenŃei medicale care vizează stabilirea şi determinarea nivelului de îngrijire medicală ceea ce conduce către stabilirea a patru categorii de priorităŃi, după cum urmează28: urgenŃă în acordarea tratamentului; amânare în acordarea tratamentului; intervenŃie terapeutică minoră; şanse reduse de supravieŃuire.

Spitalizarea reprezintă ansamblul măsurilor luate de către organele de conducere şi execuŃie medicală la nivelul facilităŃilor specializate în vederea menŃinerii răniŃilor şi bolnavilor sub observaŃie şi tratament până la însănătoşirea şi reîntoarcerea la unităŃi, respectiv până în momentul în care sunt capabili să fie evacuaŃi către următoarea etapă de tratament medical.

ProtecŃia medicală a forŃelor (a FM, în operaŃiile multinaŃionale) reprezintă, în opinia noastră, aşa cum evidenŃiam anterior, o altă componentă a asistenŃei medicale care presupune protecŃia personalului, facilităŃilor şi echipamentului propriu în toate locaŃiile de dispunere şi în toate situaŃiile în care poate acŃiona FM.

Celula pentru ProtecŃia Medicală a ForŃei (Medical Force Protection Cell/ MFPC) din cadrul comandamentului FM este, de regulă, dispusă în aceleaşi spaŃii cu structura medicală (CJ Med) din subordinea Medicului Şef al FM.

În opinia noastră, deşi asistenŃa sanitar-veterinară nu este tratată în doctrina medicală a AlianŃei Nord-Atlantice şi a UE, alături de medicina preventivă, ea reprezintă, în opinia noastră, parte a sistemului de protecŃie medicală a forŃei. Din acest punct de vedere suntem de părere că atât asistenŃa sanitar-veterinară, cât şi medicina preventivă trebuie tratate separat şi complementar, având în vedere nu numai prevederile regulamentare din Armata României, pe cele din armata SUA dar şi experienŃa acumulată în operaŃiile multinaŃionale din Irak şi Afganistan.

EvidenŃa răniŃilor şi bolnavilor vine să întregească componentele asistenŃei medicale în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE şi urmăreşte „... înregistrarea datelor privind starea şi tratamentul personalului asistat medical, evoluŃia sa ulterioară, precum şi contabilizarea volumului personalului asistat medical care a tranzitat ...”29 facilitatea medicală (ROL 1, 2 sau 3).

În conformitate cu prevederile în vigoare din cadrul NATO şi UE, dar şi a legislaŃiei statelor membre ale celor două organizaŃii atât preluarea răniŃilor şi bolnavilor, cât şi înregistrarea acestora are loc, nominal şi numeric, în registrele aflate la nivelul fiecărei MTF. În acest sens, o serie de opinii evidenŃiază faptul că, păstrarea în evidenŃă a personalului la MTF ROL 2 este asigurată atât pentru personalul care poate fi recuperat integral în 24 ore, cât şi pentru cel evacuat la MTF ROL 3 care poate fi recuperat în 5-7 zile şi se reîntoarce la unitatea de bază. 28 L-2, Manualul conducerii sprijinului logistic în operaŃii întrunite, Bucureşti, 2007, p. 58. 29 Ibidem, p. 59.

NECLASIFICAT


Evacuarea medicală în operaŃiile multinaŃionale. Orice sistem de sprijin medical, cu atât mai mult unul dislocabil, proiectat să funcŃioneze în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE are o serie de componente, fără de care nu poate susŃine un sprijin eficient şi eficace, din punct de vedere medical, adică nu poate asigura un nivel de operativitate ridicat al resurselor umane susŃinute.

Evacuarea medicală reprezintă o altă misiune a sprijnului medical pe care o desfăşoară organele de conducere şi de execuŃie a sprijinului medical, în direcŃia asigurării îndeplinirii scopurilor şi obiectivelor de către FM. Evacuarea medicală contribuie la conservarea puterii de luptă a structurilor de forŃe participante la operaŃia multinaŃională, la salvarea vieŃilor pacienŃilor şi, extrem de important la minimalizarea traumelor psihice, pe care aceştia le suferă, la un moment dat.

Din punct de vedere al stării de operativitate a trupelor, evacuarea medicală are o contribuŃie extrem de importantă la asigurarea protecŃiei forŃei şi la menŃinerea moralului trupelor la un nivel corespunzător, prin acŃiuni specifice care vizează prevenirea epidemiilor, evacuarea rapidă şi tratamentul răniŃilor şi bolnavilor, în scopul reîntoarcerii acestora la unităŃile de bază30.

În concepŃia NATO (UE) MEDEVAC reprezintă deplasarea pacienŃilor sub control medical către facilităŃile medicale de tratament ca parte a tratamentului continuu asigurat răniŃilor şi bolnavilor31. În toate situaŃiile posibile, evacuarea pacienŃilor are în vedere transportul acestora către MTF care poate să îi asigure tratamentul adecvat. Din punct de vedere conceptual, MEDEVAC subscrie două sintagme diferite ca abordare şi anume deplasarea liniară a pacienŃilor de-a lungul lanŃului (sistemului medical) de evacuare şi Matricea Luminii Albastre (Blue-Light Matrix/BLM), inclusiv situaŃiile care implică acŃiunile Echipelor de Răspuns la Incident (Incident Response Teams/IRTs). În viziunea NATO şi UE cele două sintagme şi acŃiunile corespunzătoare lor ar trebui abordate separat.

În ceea ce priveşte responsabilităŃile diverselor structuri naŃionale sau multinaŃionale la asigurarea în bune condiŃii a evacuării de la locul producerii evenimentului la MTF ROL 1, 2 sau 3, iar în final către ROL 4 sunt de evidenŃiat următoarele aspecte: evacuarea de la locul de impact la ROL 1 este, de regulă, responsabilitate naŃională.

Medicina preventivă şi asistenŃa sanitar-veterinară. În cele prezentate anterior, evidenŃiam faptul că, în conformitate cu cele mai noi prevederi NATO şi UE, în domeniul medical, medicina preventivă şi asistenŃa sanitar-veterinară reprezintă componente importante ale protecŃiei medicale a forŃei multinaŃionale, dar pentru a evidenŃia importanŃa măsurilor specifice luate în sprijinul asigurării unui nivel de sănătate corespunzător personalului FM acestea vor fi tratate separat. Din această perspectivă, dorim să subliniem faptul că atât medicina preventivă, cât şi asistenŃa sanitar-veterinară contribuie pe deplin la păstrarea nivelului de operativitate a FM. În acest sens, suntem de părere că abordarea lor separată faŃă de celelalte componente ale protecŃiei medicale a forŃei (individuală) este benefică pentru demersul efectuat. 30 AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M (2002) 60. Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, p. 3-1. 31 MC 326/2 NATP Principles and Policies of Operational Medical Support, p. 7.

NECLASIFICAT


Medicina preventivă nu a fost abordată, în opinia noastră, în volumul necesar şi în mod corespunzător, în documentele naŃionale elaborate în domeniile logistic şi medical, deşi Armata României este depozitara unei lungi experienŃe în lucrul cu animalele, prin prezenŃa acestora în cadrul trupelor de vânători de munte, dar şi prin experienŃa de contractarea a animalelor pe plan local, pentru aprovizionare, lucru etc. Dintr-un alt punct de vedere, medicina preventivă ca şi componentă a protecŃiei medicale a forŃelor proprii nu a fost întotdeauna abordată în mod corespunzător, drept dovadă şi prevederile elaborate, în acest sens, fiind extrem de puŃine.

Aprecierea situaŃiei epidemiologice, la nivelul AOR sau a teatrului de operaŃii se realizează având la bază conŃinutul informaŃiilor medicale (MEDINT), după cum urmează32: satisfăcătoare (cazurile de boli contagioase, în rândul populaŃiei locale sunt sporadice; situaŃia de sănătate a efectivelor este bună); nesigură (în rândul populaŃiei există tendinŃa apariŃiei microfocarelor de boli contagioase cu pericol de transmitere în rândul efectivelor; starea de sănătate a personalului continuă să fie una bună); nesatisfăcătoare (în rândul populaŃiei şi a efectivelor au apărut focare de boli contagioase, unele chiar necunoscute, cu tendinŃe de extindere); deosebit de periculoasă (în rândul efectivelor şi a populaŃiei au izbucnit epidemii ce se extind cu rapiditate, afectând grav capacitatea de luptă a forŃelor din subordine).

Dintr-un alt punct de vedere, alături de alte componente ale sprijinului medical, asistenŃa sanitar-veterinară este considerată, prin efectele activităŃilor desfăşurate, ca fiind un factor multiplicator de potenŃial de forŃă al FM. În acelaşi timp, ca şi în cazul personalului militar şi civil, asistenŃa sanitar-veterinară trebuie să asigure tratamentul de specialitate al animalelor introduse în teatrul de operaŃii împotriva efectelor armelor CBRN şi, intervenŃiile chirurgicale necesare menŃinerii stării de sănătate a acestor efective.

Logistica asistenŃei medicale reprezintă, după cum bine se poate observa o misiune comună a sprijinului medical şi a celui logistic. Din acest punct de vedere, la nivelul NATO şi UE, logistica asistenŃei medicale poate fi definită ca fiind procesul de procurare (achiziŃie, repartiŃie), depozitare, transport (mişcare şi deplasare), distribuŃie, mentenanŃă şi scoatere din funcŃionare (disponibilizare) a materialelor medicale şi farmaceutice, incluzând sângele şi produsele din sânge, lichidele şi gazele medicale, în scopul asigurării sprijinului medical efectiv şi pentru aplicarea măsurilor corespunzătoare acestui efort în procesul de planificare şi, ulterior de implementare a măsurilor corespunzătoare, la nivel tactic şi operativ33.

O caracteristică evidentă a stocurilor de materiale medicale şi farmaceutice este dată de statutul lor de materiale senzitive (considerate ca fiind de mare importanŃă) în succesul operaŃiei multinaŃionale, astfel34: beneficiază de protecŃie sub incidenŃa termenilor ConvenŃiei de la Geneva, în condiŃiile în care sunt transportate, depozitate şi distribuite separat; au un rol cheie în asigurarea tratamentului medical al pacienŃilor, în condiŃiile existenŃei unei interdependenŃe 32 L-2, Manualul conducerii sprijinului logistic în operaŃii întrunite, Bucureşti, 2007, p. 61. 33 AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M (2002) 60. Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, p. 1-34. 34 Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 33, apud: AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M (2002) 60. Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, pp. 1-34-1-35.

NECLASIFICAT


evidente între capabilităŃile medicale şi căile şi modalităŃile prin care MTF au acces la resurse şi a necesităŃii de obŃinerea rapidă a rezultatelor de laborator; impun manipularea specializată, sunt fragile în condiŃii de transport şi/sau depozitare şi au termene de valabilitate ce trebuiesc respectate, întocmai; sunt gestionate de prevederi normative atât cu caracter naŃional, cât şi internaŃional.

Rezervele de sânge şi produsele de sânge sunt considerate ca fiind extrem de importante la nivelul teatrului de operaŃii, aprovizionarea lor fiind obligatorie. În acest sens, logistica medicală şi facilităŃile medicale (ROL 2 şi ROL 3) trebuie să asigure o serie de cerinŃe minime, în acest domeniu, după cum urmează35: să primească sânge şi produse de sânge la standarde acceptabile de către TCNs, aşa după cum sunt stabilite în STANAG 2939; să transporte, depoziteze şi distribuie sânge şi produse de sânge şi să disponibilizeze (declasare şi casare) instrumente utilizate la administrarea acestor produse; să asigure cuantificarea datelor donatorilor şi să permită colectarea, procesarea şi testarea sângelui obŃinut, în caz de urgenŃă.

Recuperarea medicală a militarilor participanŃi la operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub comanda NATO şi UE reprezintă una din misiunile cele mai importante ale sprijinului medical, ale organelor de conducere şi de execuŃie din acest domeniu de activitate, la cele trei nivele ale artei militare şi continuând cu nivelul politico-militar şi chiar cu cel politic, într-o ierarhie de sus în jos.

Din punct de vedere conceptual şi în conformitate cu ultimele prevederi ale legislaŃiei NATO şi UE în domeniu, recuperarea medicală este abordată sub denumirea de reabilitate (reahbilitation). Ea are în vedere recuperarea medicală a pacienŃilor cu probleme ortopedice şi neurologice, în vederea montării protezelor ortopedice, respectiv a stabilizării neuropsihice a acestora. În astfel de situaŃii, pacienŃii sunt transferaŃi în structuri (unităŃi) regionale de reabilitare.

Complementar conceptului evidenŃiat mai sus, reîntoarcerea la unitate (return to duty) vizează (are în vedere) întoarcerea personalului în serviciu. Acest deziderat nu este întotdeauna posibil, ceea ce impune asigurarea condiŃiilor necesare revenirii în sistemul civil a pacienŃilor. Marea majoritate a pacienŃilor care se reîntorc la unităŃi trăiesc sentimentul că sacrificiul lor nu a fost trecut cu vederea şi descoperă că viaŃa militară poate continua iar cariera lor nu s-a terminat, odată cu pierderea unui membru al corpului sau dobândirii unei traume mentale care se vindecă în timp.

Demn de evidenŃiat este faptul că, de regulă, în toate statele membre NATO şi UE, facilităŃile medicale care asigură recuperarea medicală a răniŃilor şi bolnavilor au stabilit un program care vizează tratamentul bolnavilor şi răniŃilor până în momentul în care condiŃia de sănătate devine stabilă sau a fost îmbunătăŃită cât de mult se poate şi le permite acestora să acŃioneze prin forŃe proprii36.

Controlul stresului operaŃional de luptă (Combat Operational Stress Control/ COSC) reprezintă una din acŃiunile extrem de importante desfăşurate de organele de conducere şi execuŃie medicală de la toate eşaloanele, prin care se urmăreşte conservarea puterii de luptă şi minimizarea pierderilor datorate oboselii înregistrate de militari în desfăşurarea acŃiunilor militare, respectiv a traumelor de natură 35 AJP-4.10(A), Allied Joint Medical Support Doctrine, Released to the public in accordance with C-M (2002) 60. Reference of decision for release: NSA(MED)0562(2011)1/MedSB, 30 May 2011, p. 1-36. 36 Ibidem, www.publications.parliament.uk/pa/cm201012/.../762/76205.htm, 24.08.2013 orele 08.05.

NECLASIFICAT


neuropsihiatrică. Din acest punct de vedere, în cadrul unora din armatele statelor membre NATO se consideră că eforturile organelor de conducere şi de execuŃie a sprijinului medical de la nivel strategic, operativ şi tactic ar trebui să se concentreze pe următoarele acŃiuni37: promovarea în mod pozitiv a motivaŃiilor misiunilor; prevenirea pierderilor sanitare cauzate de stres; tratamentul şi detectarea foarte devreme a militarilor afectaŃi de oboseala datorată acŃiunilor militare; prevenirea reacŃiilor de stres care pot provoca răniri, precum comportamentul neadecvat şi tulburările post traumatice datorate stresului.

Stresul post-traumatic reprezintă o reacŃie a individului la un eveniment considerat ca fiind traumatizant şi care depăşeşte capacitatea sa de adaptare. Simptomele afecŃiunii instalate ca urmare a traumei suferite vizează, printre altele dificultăŃile de adresare, de comunicare, retragerea voită din viaŃa socială, tulburările psihosomatice, de somn, etc. Datorită faptului că militarul care a suferit o astfel de traumă resimte efectele o perioadă lungă de timp, mergând chiar până la ani de zile, readaptarea sa la mediul familial şi social se realizează cu mare dificultate. Din perspectivă psihologică, intensitatea trăirilor pacientului se analizează în raport cu dimensiunea şi intensitatea traumei, respectiv natura şi modul de organizare a programului de reinserŃie în familie şi societate.

Sistemul informatic al asistenŃei medicale. În condiŃiile ultimelor evoluŃii din domeniul acŃiunilor militare, al multelor schimbări produse în fizionomia acŃiunilor militare şi în modul de ducere a conflictelor şi războaielor contemporane, începând cu cele din spaŃiul ex-iugoslav, Afganistan, Irak, Libia etc. şi probabil şi cu cele care vor urma devine evident că volumul infomaŃiilor pe care trebuie să le proceseze participanŃii la operaŃiile militare devine tot mai mare şi mai greu de înŃeles, uneori.

Din perspectivă managerială, sistemul informaŃional este definit, în opinia unora dintre specialiştii civili şi militari ca fiind ,,... ansamblul datelor, informaŃiilor, circuitelor şi fluxurilor informaŃionale, procedurilor şi mijloacelor de tratare a informaŃiilor menite să contribuie la fundamentarea, stabilirea şi realizarea sistemului de obiective al organizaŃiei”38.

În conformitate cu prevederile legale din cadrul NATO şi UE, informaŃia medicală reprezintă „... produsul procesării/culegerii şi analizei datelor medicale, bio-ştiinŃifice, epidemiologice şi de mediu înconjurător, culese şi aflate în relaŃie cu sănătatea oamenilor şi a animalelor”39. În acest sens, dorim să evidenŃiem faptul că obŃinerea şi utilizarea în procesul decizional a informaŃiei medicale este obligatorie deoarece prin datele oferite decidenŃilor ea poate contribui la influenŃarea procesului de planificare a acŃiunilor militare, atât din perspectivă militară, cât şi civilă (cooperarea şi relaŃiile civili-militari/CIMIC).

În ceea ce priveşte sistemul informatic medical, el trebuie să dispună de capacitatea de a schimba informaŃii atât la nivelul facilităŃilor medicale situate la 37 Field Manual 4-0 (FM 100-10), Combat Service Support, Department of the Army, Washington, DC, 29 August 2003, pp. 9-10, apud: www.aclu.org/files/projects/foiasearch/pdf/DODDOA021333.pdf, accesat în 27.07.2013, orele 07.10. 38 E., Burduş, Gh., Căprărescu, Fundamentele managementului organizaŃiei, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 366. 39 Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Editura Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008, p. 23; Health and Medical Support Concept for Military EU-led Crisis Management, European Union Military Staff, EUMC Mtg Doc 30/1/07 Rev 1, dated 12.06.2007, Revision 1, p. 15.

NECLASIFICAT


diverse niveluri ierarhice, cât şi cu sistemele informatice organizate la nivelul statului gazdă al acŃiunilor militare, respectiv sistemul informatic medical global, cel care interconectează toate sistemele informatice civile funcŃionale în diverse state de pe glob. Scopul general al oricărui sistem informatic medical militar, inclusiv cel organizat în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE este de a asigura funcŃionarea cât mai bună a mijloacelor şi echipamentelor specifice şi de a le asigura disponibilitatea în folosul forŃelor luptătoare.

ExistenŃa şi viabilitatea sistemul informatic medical, în operaŃiile conduse de către NATO şi UE reprezintă o cerinŃă esenŃială a succesului acŃiunilor militare, având în vedere nevoia de informaŃii medicale credibile, atât pe timpul pregătirii operaŃiei, pe timpul desfăşurării acesteia, precum şi după redislocarea în Ńările de origine a militarilor participanŃi. În opinia noastră, dar nu numai, existenŃa şi funcŃionarea sistemului informatic medical, reprezintă baza consilierii de specialitate acordată comandantului FM, de cadrele medicale de conducere şi o componentă importantă a funcŃionării sistemului de protecŃie a forŃei.

Eficientizarea sprijinului medical în operaŃiile multinaŃionale. FuncŃionarea fără disfuncŃii majore a sistemului de sprijin medical reprezintă unul din dezideratele şi, în acelaşi timp, obiectivele procesului de planificare a operaŃiilor multinaŃionale conduse de către NATO şi UE, indiferent de tipologia acŃiunii militare (din cele altele decât războiul).

Din perspectiva eficientizării activităŃilor specifice componentelor sistemului de sprijin medical, considerăm că o abordare sistemică, pe cele 4 (patru) paliere cunoscute (normativ, conceptual, structural şi procesual) reprezintă cea mai bună cale de a scoate în evidenŃă eforturile organelor de conducere, cu atribuŃii generale şi a celor cu atribuŃii specifice, de la nivelul NATO, UE şi statelor membre ale celor două organizaŃii internaŃionale de securitate.

A. Din punct de vedere normativ principiile şi politicile asigurării sprijinului medical în operaŃiile NATO şi UE sunt evidenŃiate în Principiile şi Politicile de Sprijin Medical pentru operaŃiile multinaŃionale, (Medical Support Principles and Policies for multinational operations), aşa cum sunt ele formulate în documentele elaborate la nivelul NATO, în MC 326/1, aprobat în iunie 1999, de Comitetul Militar al NATO40 şi în AJP-4.10(A), Doctrina Aliată de Sprijin Medical (Allied Joint Medical Support Doctrine) respectiv în ConcepŃia de Sprijin Medical în operaŃiile de răspuns la criză conduse de către UE41.

B. În plan conceptual, abordările multinaŃionale, în domeniul sprijinului medical sunt bine evidenŃiate în reglementările NATO şi UE, concepte precum NaŃiunea Lider sau NaŃiunea cu Rol Specializat făcând referire şi la capabilităŃile necesare acestui domeniu, aceasta în condiŃiile în care TCNs acceptă să existe o astfel de abordare. În acest sens, la nivelul celor două organizaŃii este recomandată participarea MILU, iar ca şi concept specific participării la astfel de acŃiuni militare este recomandat să nu fie exclus pentru operaŃii multinaŃionale viitoare. 40 L., Klein, M., Kasper, Medical Support to Crisis Response Operations - A Strategic View, ACE Medical Advisor Chief Medical Branch Logistics Division, B-7010 SHAPE/Belgium, p. 2-5, ftp.rta.nato.int/public// PubFullText/ RTO/ MP/RTO-MP...///MP-068-02.pdf, accesat în 07.07.2013, orele 20.55. 41 Health and Medical Support Concept for Military EU-led Crisis Management Operations - Revision 1, Council of The European Union, Brussels, 15 June 2007, European Union Military Staff, 15 June 2007.

NECLASIFICAT


În plan conceptual, eforturile continue de integrare a capabilităŃilor naŃionale ale statelor membre NATO şi UE în sistemele de sprijin medical ale celor două organizaŃii s-au materializat, odată cu summit-ul de la Washington, din 1999, prin abordarea conŃinută de documentul IniŃiativa CapabilităŃilor de Apărare (Defence Capabilities Initiative/DCI)42. În cazul AlianŃei Nord-Atlantice, aspectele de sprijin medical au fost abordate sub incidenŃa codului SL 5b.

S-a ajuns astfel, ca la summitul de la Lisabona43, din 2010 să fie supusă participanŃilor aprobarea iniŃiativei NATO de dezvoltare şi utilizare în comun a capabilităŃilor NATO prin abordări multinaŃionale şi inovative (Building Capability through Multinational Approaches/MNIA), ca parte integrantă a conceptului de Apărare inteligentă (Smart Defence).

Concomitent cu iniŃiativa Smart Defence (NATO), statele membre ale Uniunii Europene au lansat şi ele o altă iniŃiativă, chiar dacă după câŃiva ani de zile, denumită Pooling & Sharing (P&S). Conceptul Pooling and Sharing a fost elaborat în anul 2008, în urma concluziilor unui studiu comandat de către Parlamentul European. Ulterior, acest concept a fost promovat de către AgenŃia Europeană de Apărare (European Defence Agency/EDA).

În cazul NATO, demersurile în plan normativ au continuat şi după summit-ul de la Washington, din 1999, odată cu plenara de la Atena din 2000, moment în care au fost stabilite şi declanşate o serie de acŃiuni de reglementare a domeniului abordat, centrate pe sprijinul medical multinaŃional. CerinŃele acestor demersuri au fost înaintate către cele două Comandamente Strategice ale NATO, care astfel, au devenit principalele structuri de asistenŃă, în domeniu, pentru statele membre.

În cazul Uniunii Europene, referirile la operaŃiile multinaŃionale conduse de către organizaŃie sunt menŃionate în articolul 17(2) al Tratatului Uniunii Europene (Treaty of Union European/TEU) ratificat în 1972 la Helsinki, care include „... misiuni umanitare şi de salvare, menŃinerea păcii şi operaŃii de luptă în managementul crizelor, inclusiv impunerea păcii”44.

C. Din punct de vedere structural, eforturile NATO şi UE în domeniul sprijinului medical multinaŃional vizează participarea naŃiunilor membre la formarea structurilor medicale multinaŃionale integrate (MIMU) plasate sub autoritatea de comandă şi control al comandantului FM, respectiv a unităŃilor medicale multinaŃionale care, de regulă, rămân sub autoritatea statelor care le formează şi le sprijină din punct de vedere logistic (MMU).

D. Din punct de vedere procesual, acŃiunile NATO şi UE, în ceea ce priveşte eficientizarea sprijinului medical în cadrul operaŃiilor multinaŃionale nu mai vizează, aşa cum este şi normal, dealtfel, politicile şi principiile de asigurare a asistenŃei medicale de specialitate, ci mai degrabă, procedurile de operare permanente stabilite pentru fiecare dintre componentele asistenŃei medicale, analizele şi statisticile elaborate, pe diverse paliere, cu privire la îmbunătăŃirea unor procese precum cele privind spitalizarea, evacuarea aeriană etc. 42 www.nato.int/docu/pr/1999/p99s069e.htm, accesat în: 01.09.2013, orele 08.31. 43 T., Enache, Dezvoltarea capabilităŃilor militare prin iniŃiativele complementare NATO (Smart Defence) şi UE (Pooling and Sharing), Revista Gândirea Militară Românească, nr. 3, 2013, p. 111. 44 Health and Medical Support Concept for Military EU-led Crisis Management Operations - Revision 1, Council of The European Union, Brussels, 15 June 2007, European Union Military Staff, 15 June 2007, p. 5.

NECLASIFICAT


1. În privinŃa pierderilor sanitare probabile, aşa cum evidenŃiam anterior, la nivelul NATO şi UE nu există metode sau o metodologie viabile (ă) pentru toate formele acŃiunilor militare, acestea fiind elaborate, de la caz, la caz, în funcŃie de anumiŃi factori de influenŃă.

2. Capacitatea facilităŃilor medicale dislocate într-un teatru de operaŃii, de a face faŃă ritmului pierderilor sanitare, depinde foarte mult de modul în care sunt interpretate rezultatele metodologiilor de stabilire a pierderilor sanitare probabile, ceea ce asigură, într-un anume mod, posibilităŃi concrete de suprapunere a numărului pierderilor sanitare şi a fluxului specific la capacitatea sistemului de sprijin medical multinaŃional.

3. Referitor la numărul şi capacitatea de evacuare a mijloacelor specializate şi nespecializate (mult mai puŃin probabil de utilizat) trebuie evidenŃiată preocuparea organelor de conducere medicală de a creşte, până la nivelul stabilit, numărul şi capacitatea de evacuare a mijloacelor de transport aerian (îndeosebi a celor cu aripă rotativă). Din acest punct de vedere, organele de conducere de la nivelul strategic şi operativ al ForŃei MultinaŃionale care acŃionează sub conducerea NATO şi UE trebuie să ia în calcul, ca modalitate concretă de eficientizare a sprijinului medical suplimentarea mijloacelor de evacuare menŃionate, creşterea capacităŃii de evacuare medicală prin suplimentarea cu personal şi tehnică de aviaŃie pentru sprijinul operaŃiilor militare.

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ PRIVIND SPRIJINUL MEDICAL ÎN OPERAłIA ISAF DIN AFGANISTAN

Pe baza experienŃei acumulate în ultimele operaŃii multinaŃionale conduse de

către NATO şi UE, operaŃiile multinaŃionale desfăşurată sub comanda acestor organizaŃii încep prin împărŃirea regiunilor Ńării, respectiv gruparea acestora sub comanda unor Comandamente Regionale, toate sub comanda Comandamentului ForŃei MultinaŃionale. Atât prevederile aflate în vigoare în domeniul logistic, în general şi domeniul medical, în cazul particular evidenŃiază faptul că abordarea unor soluŃii multinaŃionale de sprijin logistic şi medical reprezintă calea cea mai eficientă din punct de vedere economic, financiar şi militar. Astfel, stabilirea unei łări Lider sau a unei RSN permite TCNs să împartă şi să partajeze costurile determinate de necesitatea de susŃinere a trupelor proprii în teatrul de operaŃii.

Din punct de vedere medical, responsabilitatea asigurării sprijinului medical la nivelul Comandamentelor Regionale revine Departamentului Medical al fiecărei LN, subordonate ofiŃerilor medici şefi (Regional Command Medical Adviser/RCMA) de la nivelul fiecăruia dintre comandamentele menŃionate. La rândul lor, aceşti ofiŃeri sunt subordonaŃi Directorului Medical al comandamentului FM.

De regulă, fiecare dintre TCNs sunt obligate să introducă în teatrul de operaŃii câte o facilitate medicală ROL 1, aflată sub comanda/controlul operaŃional (ă) sau nu a comandantului Comandamentului Regional (de la caz la caz). În ceea ce priveşte formaŃiunile ROL 2 acestea sunt plasate fie sub comanda naŃională a TCNs sau sub controlul operaŃional al comandantului FM.

NECLASIFICAT


SituaŃia generală a teatrului de operaŃii din Afganistan. OperaŃia multinaŃională desfăşurată sub numele de ForŃa InternaŃională de Securitate din Afganistan (International Security Assistance Force/ISAF) reprezintă una din acŃiunile militare desfăşurate de către NATO la nivel global, în sprijinul păcii şi pentru combaterea terorismului. ISAF a fost stabilită începând cu anul 2001, odată cu RezoluŃia Consiliului de Securitate al ONU, numărul 138645, din 21 decembrie al aceluiaşi an, adoptată sub auspiciile Acordului de la Bonn46. Obiectivul principal al operaŃia ISAF a fost, încă de la început, să pregătească ForŃele NaŃionale Afgane de Securitate şi să asiste forŃele guvernamentale să reconstruiască instituŃiile guvernamentale considerate cheie, concomitent cu războiul (acŃiunile militare) dus (e) împotriva grupărilor insurgente care se opun procesului de pace.

În ceea ce priveşte situaŃia de securitate din Afganistan, demn de evidenŃiat este faptul că în data de 18.06.2013, preşedintele acestei Ńări, domnul Hamid Karzai a anunŃat public decizia sa privind iniŃierea fazei a V-a şi ultima a procesului de tranziŃie a responsabilităŃilor, pe linie de securitate, de la ISAF la ANSF, în ultimele 11 provincii/districte ale acestui stat. Odată cu implementarea acestei faze, responsabilitatea asigurării securităŃii întregii populaŃii afgane va fi preluată de către ANSF pentru a permite, astfel, încheierea misiunii ISAF la 31.12.2014, conform prevederilor planului de operaŃii al comandantului forŃei multinaŃionale.

Urmare a deciziilor luate în cadrul summitului de la Lisabona, din 2010, respectiv Chicago, din anul 2012, moment în care a fost aprobat Planul strategic pentru Afganistan şi planul SACEUR pentru tranziŃie, misiunea ISAF a început un proces de transformare parcurgând drumul până la misiune de sprijin şi asistenŃă. În urma procesului menŃionat, ISAF a decis reducerea efectivelor USA de la 60.000 de militari, în 01.08.2013 la 34.000 de militari în 28.02.2014. Concomitent celelalte 48 de TCNs de la acest moment au decis reducerea efectivelor lor de 27.027 de militari, în 01.08.2013.

Având în vedere importanŃa şi forŃele alocate menŃinerii stabilităŃii în zonele adiacente capitalei, Kabul (RC Capital/RC(C)) şi de sud a Ńării (RC South/RC(S)), unele dintre cele mai fierbinŃi din Afganistan, numărul mare de pierderi sanitare comparativ cu celelalte zone de operaŃii, studiul de caz privind sprijinul medical în Afganistan se va concentra pe modul în care s-a asigurat asistenŃa medicală în aceste zone de operaŃii, considerate nu numai de noi ci şi de specialiştii în domeniul militar ca fiind exponenŃiale pentru operaŃiile desfăşurate în Afganistan.

A. Regiunea RC South. Comandamentul Regional de Sud (RC South) este dislocat în Baza Aeriană Kandahar (Kandahar Airfield/KAF). În acest sens, comandamentul Bazei Aeriene KAF (Command Kandahar Airfield/COMKAF) reprezintă unul dintre structurile de comandă subordonate ISAF, care operează în cel mai mare APOD pus la dispoziŃia acestei operaŃii multinaŃionale a AlianŃei. APOD KAF este destinat să asigure desfăşurarea operaŃiilor aeriene în cel mai aglomerat aeroport din lume, la această oră. Misiunea principală a COMKAF este de a asigura protecŃia, operarea, sprijinul şi dezvoltarea Aeroportului din Kandahar. 45 United Nations Security Council Resolution 1386 S-RES-1386(2001) on 31 May 2001 (retrieved 2007-09-21), apud: en.wikipedia.org/wiki/International_Security_Assistance_Force, accesat în 08.09.2013 orele 12.38. 46 United Nations Security Council Document 1154 Annex I – International Security Force page 9 in 2001.

NECLASIFICAT


B. Regiunea RC Capital. În ceea ce priveşte cealaltă regiune, în care sunt dislocaŃi militari români, Comandamentul Regional al Capitalei (Regional Command Capital/RC(C)) reprezintă structura de comandă şi control subordonată ISAF destinată asigurării libertăŃii de mişcare a populaŃiei locale, a guvernului Republicii Islamice Afganistan şi a comunităŃii internaŃionale, pentru a asigura buna guvernare şi dezvoltarea în Kabul. Din punct de vedere politico-militar câştigarea încrederii populaŃiei în acŃiunile FM reprezintă scopul central al eforturilor acestei structuri, ca de altfel, a ISAF, în integralitatea acesteia.

Comandamentul Regional al Capitalei (RC(C) este dislocat în Baza Aeriană Kaia Nord, situată în imediata apropiere a Aeroportului InternaŃional Kabul. Ca şi în cazul prezentat anterior, comandamentul Bazei Aeriene Kaia Nord (Command Kaia North/COMKAIA) reprezintă unul dintre structurile de comandă subordonate ISAF, care operează în APOD Kabul. În acest sens, APOD Kaia Nord asigură desfăşurarea operaŃiilor aeriene în zona oraşului Kabul, în folosul structurilor dislocate în capitală şi zona adiacentă acesteia.

Nivelurile sprijinului medical în teatrul de operaŃii Afganistan. Liniile de sprijin medical. Sprijinul medical în operaŃiile multinaŃionale conduse de către NATO şi UE vizează nu numai sistemul militar, cu nivelurile strategic, operativ şi tactic ci şi nivelul politico-militar, acolo unde acŃionează organismele instituŃionale din cadrul structurii NATO şi UE. Astfel, dacă pentru NATO, nivelul politico-militar este reprezentat de SACEUR şi organismele subordonate, pentru UE, nivelul politico-militar este reprezentat de instituŃiile din subordinea acestei organizaŃii.

Organizarea sprijinului medical în teatrul de operaŃii din Afganistan este organizată pe cele trei niveluri cunoscute, strategic, operativ şi tactic, cu menŃiunea că, spre deosebire de unele domenii funcŃionale ale sprijinului logistic, precum aprovizionarea, mentenanŃa sau chiar transporturile, în anumite situaŃii, cel medical are reprezentare la toate liniile de sprijin specific, ceea ce denotă importanŃa acordată de către conducerea NATO, a ISAF dar şi a TCNs pentru funcŃionarea fără întreruperi şi cu eficienŃă maximă a acestui domeniu.

A. La nivel strategic, sprijinul medical pentru operaŃia ISAF (linia a IV-a de sprijin medical) este gestionat de către Comandamentul OperaŃional Aliat (Allied Operational Command/ACO) prin Consilierul Medical (Medical Advisor/MEDAD) al comandantului ACO şi personalul medical subordonat.

MEDAD al ACO a elaborat strategia de organizare şi dezvoltare a sprijinului medical care a fost ulterior dezvoltată în colaborare cu un număr lărgit de deŃinători de capabilităŃi de sprijin medical (TCNs), inclusiv cu organizaŃiile internaŃionale guvernamentale şi nonguvernamentale. La acest nivel, concentrarea eforturilor a luat în considerare obŃinerea acordului TCNs cu privire la capabilităŃile naŃiunilor în domeniul medical, în scopul îmbunătăŃirii asistenŃei medicale pentru personalul dislocat şi cel care este extras din teatrul de operaŃii.

B. La nivel operativ, structura de conducere a ISAF (linia a III-a de sprijin medical) a fost şi este organizată, încă din 2006, anul în care NATO a preluat conducerea forŃelor din întregul Afganistan (cu excepŃia unora dintre forŃele SUA), în conformitate cu doctrina organizaŃiei, în domeniul medical, având o structură de conducere la nivelul misiunii şi anume SecŃia Medicală Întrunită MultinaŃională a ISAF (Combined Joint Medical Branch/CJMED).

NECLASIFICAT


C. La nivel tactic, din punct de vedere medical, teatrul de operaŃii Afganistan are aceleaşi zone de responsabilitate ca şi cele de operaŃii, în fiecare dintre acestea existând câte o naŃiune lider, aflată la conducerea unui Comandament Regional, care funcŃionează în următoarele localităŃi, astfel: RC North, în Mazar e Sharif, RC East în Bagram, RC South în Kandahar, RC Sout-East în Laskhar Gah, RC West în Herat şi RC Capital în Kabul47. Toate aceste zone de responsabilitate sunt plasate, din punct de vedere medical, sub comanda structurii de specialitate (CJMED) din subordinea comandamentului ISAF (ISAF Headquarter/ISAF HQ).

În cadrul acestor Comandamente Regionale (RC), din punct de vedere al conducerii sprijinului medical, regăsim o celulă de management al activităŃilor specifice, din cadrul serviciului/departamentului medical al NaŃiunii Lider, aflată sub comanda unui ofiŃer medic (Regional Command Medical Adviser/RCMA) care este supervizat, la rândul său, de la centru, de către Directorul Medical al ISAF.

În continuare vom prezenta o serie de structuri de sprijin medical care fac parte din sistemul de sprijin medical organizat de către NATO/ ISAF în teatrul de operaŃii Afganistan. Sistemul este organizat pe patru linii de sprijin medical şi evacuare medicală, cel mai adesea, pe căile de comunicaŃie aeriene48.

Astfel, la nivelul liniei I de sprijin medical regăsim structurile de sprijin medical MTF ROL 1, de la nivelul contingentelor naŃionale. În cazul structurilor de forŃe româneşti dislocate în AoR RC South şi AoR RC Capital pe lângă structurile de tip ROL 1 aparŃinând naŃiunilor membre NATO sunt dislocate şi StaŃiile de Ajutor de nivel batalion (Batalion Aid Station/BAS) aparŃinând forŃelor SUA. În cadrul acestor facilităŃi medicale acŃionează personalul de specialitate al fiecărei TCNs, respectiv doctori sau asistenŃi (Physician’s Assistant/PA), în cazul BAS. În fiecare dintre aceste facilităŃi, pacienŃilor li se asigură resuscitarea cardio-pulmonară (Cardiopulmonary Resuscitation/CPR), aplicarea turnicheŃilor, stabilizarea şi imobilizarea membrelor corpului fracturate, respectiv aplicarea de pansamente sterile pe răni49.

La nivelul liniei a II-a de sprijin medical (nivelul de mare unitate), regăsim MTF ROL 2, respectiv Echipele Chirurgicale Înaintate (Forward Surgical Teams/ FSTs), în cazul armatei SUA. Dorim să menŃionăm faptul că acest tip de structuri de sprijin medical au început să funcŃioneze în armata americană, încă din perioada operaŃiei Desert Storm, din anul 1990, moment în care necesităŃile de sprijin operaŃional au impus această prezenŃă. Ulterior, acest tip de structură a fost preluată şi de celelalte armate ale statelor membre NATO şi UE.

La nivelul liniei a III-a de sprijin medical (nivelul Comandamentului Regional) sunt dislocate MTF ROL 3, denumite adeseori ca Spitale pentru Sprijinul Luptei (Combat Support Hospital/CSH). Responsabilitatea principală a unei astfel de facilităŃi de sprijin medical este de a stabiliza pacienŃii, de a asigura tratament specializat în interiorul zonei de operaŃii pe o plajă cât mai largă de specialităŃi medicale. Din această perspectivă, pacienŃii care nu se pot reîntoarce la unităŃi sunt 47 J., Lasselin, Medical Support of Troops on the Afghan Theater and its Multinational Environment, www.cdef.terre. defense.gouv.fr/publications/doctrine/.../version.../art19.pdf, accesat în 06.07.2013, orele 18.20. 48 A.C., Szul, L.B., Davis, Levels of medical care, in: Walter Army Medical Center (ed.). Emergency War Surgery. Third United States Revision. Department of the Army, Washington DC 2004; 2.1–2.10. 49 K., Korzeniewski, A., Bochniak, Medical support of military operations in Iraq and Afghanistan, Int Marit Health 2011; 62, 1: 71–76, www.researchgate.net/...Medical_support...Afghanistan/.../50463514fc9afd1b68.pdf, accesat în 15.08.2013 orele 09.05

NECLASIFICAT


evacuaŃi în afara teatrului de operaŃii Afganistan, în Germania la Centrul Medical Regional (Landstuhl Regional Medical Centre/LRMC).

La nivelul liniei a IV-a de sprijin medical este asigurat sprijin medical de specialitate pe toată plajă de intervenŃii, facilitatea MTF ROL 4 fiind situată în afara teatrului de operaŃii. Pentru operaŃia ISAF din Afganistan această facilitate este stabilită în Germania, la Centrul Medical Regional din Landstuhl (Landstuhl Regional Medical Centre/LRMC). Acest MTF ROL 4 este de fapt un spital aparŃinând armatei SUA, pus la dispoziŃie de JFC Brunssum, pentru întregirea sistemului de sprijin medical organizat în sprijinul operaŃiei NATO50.

Cooperarea internaŃională în domeniul sprijinului medical. Căi şi modalităŃi de eficientizare a asistenŃei medicale. Cooperarea internaŃională, în domeniul medical, în operaŃia ISAF din Afganistan vizează participarea tuturor forŃelor (ONU, NATO, UE şi organizaŃiilor implicate în toate domeniile de responsabilitate ale actului de sprijin medical.

Un alt palier al cooperării internaŃionale vizează sistemul de sprijin medical organizat în Afganistan şi la care participă toate TCNs, NATO, UE, ONU, HN alte astfel de agenŃii şi organisme internaŃionale. Din acest punct de vedere, stabilirea unor standarde normative, de dotare şi, nu în ultimul rând, de operare impune acceptarea lor de către toŃi participanŃii şi aderarea lor la sistemul de valori umanitare specifice acestei operaŃii multinaŃionale.

Din punctul de vedere al UE, sprijinul medical este abordat mai mult prin prisma participării statelor membre la această misiune, decât în ceea ce priveşte implicarea organizaŃiei în acest domeniu. Cu toate acestea, până nu demult o prezenŃă discretă, UE începe să devină un partener important al NATO şi autorităŃilor guvernamentale ale acestei Ńări, inclusiv pe domeniul abordat.

Un palier vizibil al cooperării multinaŃionale în operaŃiile conduse de către NATO şi UE, în Afganistan, este, în opinia noastră, participarea unora dintre statele contribuitoare cu trupe, cu expertiză (personal de stat major în domeniul medical) la Centrul Medical de ExcelenŃă al NATO, din Ungaria, care permite elaborarea de legislaŃie şi proceduri de operare în domeniul instruirii, certificării şi operaŃionalizării mai rapide şi mai clare a tuturor capabilităŃilor de sprijin medical, dislocate, în acest moment în Afganistan. O altă latură a procesului de participare la acest Centru este cea de colectare, analizare şi diseminare în vederea implementării lecŃiilor învăŃate, din domeniul abordat51.

Un alt domeniu în care a crescut nivelul de cooperare internaŃională a rezultat din însăşi structura multinaŃională a ISAF, incluzând aici şi rezerva medicală a teatrului de operaŃii. Din această perspectivă, sistemul de sprijin medical a fost unul dintre beneficiari, dacă luăm în considerare punerea în comun a resurselor şi a echipamentelor specifice, dar nu numai. Astfel, un exemplu în legătură cu cele prezentate ar fi intenŃiile NSPA, EDA şi DLA de a contribui, în anumite limite la realizarea unui sistem şi a unei AgenŃii Întrunite de Evacuare 50 B.A., Johnson, D., Carmack, M., Neary, J., Tenuta et al, Operation Iraqi Freedom: the Landstuhl Regional Medical Center, experience, J Foot Ankle Surg 2005; 44 (3), pp. 177–183, apud: K., Korzeniewski, A., Bochniak, Medical support of military operations in Iraq and Afghanistan, Int Marit Health 2011; 62, 1: 71–76, www.researchgate. net/...Medical support... Afghanistan/ .../50463514fc9afd1b68.pdf, accesat în 15.08.2013 orele 09.05. 51 I.I., Petrescu, op.cit., p. 133.

NECLASIFICAT


Strategică Aeromedicală, având ca model, Sistemul Aeropurtat de Avertizare şi Control al NATO (Airborne Warning and Control System/AWACS) care să dispună de propria flotă de aeronave de evacuare aeromedicală.

Sistemul informatic în cadrul MTF ROL 3 din Kandahar/RC SOUTH. reprezintă, aşa după cum prezentam anterior, baza de derulare a tuturor tranzacŃiilor medicale şi suportul tehnic fără de care orice activitate, începând de la anunŃarea medicilor în cazul unei urgenŃe şi continuând cu realizarea unei operaŃii complexe, ar fi imposibil de realizat. Astfel, dacă în cazul unui spital clasic care oferă aceleaşi servicii medicale precum un spital de tip MTF ROL 3, infrastructura de comunicaŃii cât şi cea informatică sunt reprezentate de infrastructura civilă (în principal reŃeaua INTERNET, securizată prin intermediul autorităŃii de certificare şi prin protecŃia datelor în cloud), în cazul unui spital MTF ROL 3, baza sistemului de comunicaŃii este generată de reŃelele de comunicaŃii din zona de operaŃii, clasificate, precum şi din facilităŃile de reŃea ce aparŃin NaŃiunii Lider care a generat spitalul sau care se află la conducerea structurii medicale, fie chiar şi pentru perioade temporare. În mod asemănător, în situaŃia în care la baza existenŃei şi funcŃionării unui MTF ROL 3 se află un comandament NATO sau o structură din cadrul AlianŃei, sistemul şi infrastructura informatică se bazează pe reŃelele definite în zona de conflict precum NATO Secret (Mission Secret) şi NATO Unclassified (Secure internet).

Spitalul militar MTF ROL 3 Kandahar este unul din cele mai importante şi mai eficiente spitale de campanie ce a fost dislocat într-o zonă de operaŃii şi care şi-a dovedit eficienŃa în peste 8 ani de activitate. Din punct de vedere al suportului de comunicaŃii spitalul funcŃionează asemenea unei instituŃii complet informatizate şi tehnologizate fapt ce a permis ca procesele medicale şi manageriale să fie automatizate aproape complet. Întreaga funcŃionare a spitalului depinde total de infrastructura hardware (tehnologii din familia CISCO pentru activele de reŃea, HP şi DELL pentru centrele, terminalele de date şi servere) şi software (Oracle data Base, Microsoft suite, MEDLOG Data Service etc.) în ceea ce priveşte îndeplinirea misiunii zilnice de salvare a vieŃii militarilor.

ParticularităŃi privind participarea personalului şi structurilor medicale din cadrul Armatei României la operaŃia ISAF din Afganistan. OperaŃia ISAF din Afganistan reprezintă una dintre cele mai importante misiuni la care a participat Armata României după 1945, fiind de altfel şi piatra de încercare a structurilor de decizie ale Armatei noastre, nu numai prin perioada extrem de lungă (2002-2013, continuă şi în acest moment) dar şi prin efortul financiar, uman şi material enorm asigurat de către Ńara noastră.

Participarea Armatei României la operaŃia ISAF din Afganistan a reprezentat una din cele mai importante operaŃii la care a participat Ńara noastră. Din această perspectivă, contribuŃia militară românească la această acŃiune militară, a fost una majoră (peste 2000 de militari, începând cu anul 2010, pe serie), personalul şi structurile militare medicale fiind la fel de însemnate. În continuare, având în vedere studiul de caz propus spre analiză, vom prezenta şi vom detalia modul de acŃiune a acestor structuri de sprijin medical, ca o contribuŃie pe măsură (de bază) la realizarea acestui demers ştiinŃific.

NECLASIFICAT


Sprijinul medical pentru personalul de stat major şi structurile de forŃe dislocate în teatrul de operaŃii Afganistan a fost proiectat şi funcŃionat pe principiul responsabilităŃi comune a TCNs şi a NATO (ISAF) în acest domeniu. Astfel, naŃiunile participante cu trupe au fost cele care au acceptat să suporte riscurile legate de participarea medicală la această operaŃie multinaŃională, având în acest sens, responsabilitatea de a avea grijă de personalul lor militar, fie prin resurse medicale proprii fie prin acorduri bilaterale.

Referitor la personalul de stat major şi la structurile de forŃe ale Armatei României, încă de la început dorim să evidenŃiem faptul că, sprijinul medical operaŃional a fost conceput şi realizat pe patru nivele, astfel52:

- nivelul ROL 1 a fost asigurat din componenŃa fiecărui detaşament, care a organizat în tabăra de dislocare un Punct Medical de Batalion. Aici au fost acordate consultaŃii medicale în scop diagnostic şi terapeutic, precum şi consultaŃii de rutină. Totodată, s-au practicat de ofiŃerii medici ai contingentelor româneşti diverse manevre de mică Chirurgie.

- nivelul ROL 2 a fost asigurat de către partenerii de coaliŃie care au organizat în aria de responsabilitate a batalioanelor de manevră şi a celorlalte structuri de forŃe româneşti din aria de operaŃii Zabul, o Echipă Chirurgicală Înaintată (Forward Surgical Team/FST), de nivel ROL 2, având în compunere: 2 chirurgi chirurgie generala (1 chirurg-chirurgie generală, 1 chirurg ortoped); 1 asistent ATI; 2 asistenŃi terapie intensivă; 2 asistenŃi sală de operaŃie; 3 specialişti în preluarea cazurilor cu traume severe (Advance Trauma Life Suport/ATLS);

- nivelul ROL 3 a fost asigurat prin spitalele de acest nivel, dispuse în Bazele KAF, provincia Kandahar şi Kaia Nord, în conformitate cu prevederile anexei de sprijin medical la planul de operaŃii al ISAF, în care este specificată prevederea ca cel puŃin o facilitate de asistenŃă medicală tip ROL 2E sau ROL 3 să fie operaŃională, în fiecare regiune, în care acŃionează forŃele multinaŃionale. Ambele facilităŃi evidenŃiate, mai sus, au avut capabilităŃi de resuscitare, chirurgie primară, terapie intensivă, asistenŃă postoperatorie, medici specialişti şi suport clinic.

- nivelul ROL 4 a fost asigurat, în afara teatrului de operaŃii, la spitalul ROL 4 Landsthul din Germania, de unde după perioada de tratament, militarii răniŃi sau bolnavi au fost externaŃi şi transportaŃi la SCUMC „Carol Davila”.

După cum s-a observat, din exemplul prezentat, compunerea şi dimensiunea structurilor militare medicale a variat nedepăşind nivelul ROL 1, în funcŃie de angajamentele luate de Ńara noastră în faŃa organismelor internaŃionale, de situaŃia concretă din zona de misiune şi de acordurile încheiate de Ńara noastră cu diverşi parteneri din teatrul de operaŃii.

O altă concluzie care se evidenŃiază cu certitudine este faptul că, după evacuarea spitalului ROL 3 care a acŃionat în Angola, în anul 1997, Ńara noastră nu a mai avut resursele necesare unei noi structuri de acest nivel, la ora actuală Armata României având numai o facilitate medicală de nivel ROL 2E.

Ca urmare a acestei colaborări a reieşit faptul că plutonul medical de la nivelul batalioanelor de manevră, respectiv a NSE au încadrare insuficientă ca număr, cu personal medical specializat. 52 I.Petrescu, op.cit., p. 69.

NECLASIFICAT


CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Organizarea, planificarea şi desfăşurarea operaŃiilor multinaŃionale au scos în

relief faptul că, nivelul de violenŃă este în continuă creştere, confruntarea cu forŃele oponente se desfăşoară, de regulă, în medii ostile, principiile luptei armate se aplică pe specificul teatrului de operaŃii, în timp ce procedeele de luptă, la nivel tactic şi operativ se diversifică necontenit şi într-un ritm extrem de rapid.

În opinia noastră, experienŃa acumulată evidenŃiază cu claritate că tipologia operaŃiilor multinaŃionale se va schimba în mod continuu, în perioada care va urma. Din punctul nostru de vedere această clasificare a operaŃiilor multinaŃionale va pivota, în mod deosebit către operaŃiile specifice etapei post-conflict, al intervenŃiei în caz de urgenŃe, respectiv pentru integrarea cu operaŃiile multinaŃionale desfăşurate de forŃele poliŃieneşti. Abordările din ultima perioadă de timp, din domeniul logistic, evidenŃiază faptul că sistemul logistic trebuie să asigure sprijinul logistic al forŃelor angajate în acŃiunile militare şi, totodată să permită desfăşurarea tuturor activităŃilor specifice domeniilor funcŃionale sprijinului logistic, inclusiv în cel medical, pe cele trei niveluri - strategic, operativ şi tactic.

Utilizând o combinaŃie de căi şi metode de sprijin logistic, multinaŃionale şi naŃionale, structurile de sprijin logistic şi cele de sprijin medical au devenit mai flexibile şi mai rapide în asigurarea cererilor de sprijin. Prin abordările noi din cele două domenii sunt create condiŃiile astfel, încât sistemele logistic şi medical militare să evolueze de la acumulare către distribuŃie, respectiv către un înalt grad de eficienŃă şi eficacitate.

În ceea ce priveşte Afganistanul, mediul de securitate din această Ńară este în continuare, extrem de instabil, fiind supus influenŃei unor factori de ordin politic, instituŃional, cultural, religios, militar şi social (Afganistanul este pe ultimele locuri, într-o statistică a celor mai sărace state din lume), ceea ce impune din partea forŃelor ISAF un nivel de implicare mai mult decât este necesar, într-un stadiu de retragere treptată a efectivelor proprii şi de cedare a autorităŃii locale, regionale şi naŃionale autorităŃilor legal constituite.

Concluziile noastre referitoare la componentele activităŃii de sprijin medical în operaŃiile multinaŃionale desfăşurate sub comanda NATO şi UE evidenŃiază modificările permanente de legislaŃie, structurale şi acŃionale din domeniul abordat, atât la nivelul celor două organizaŃii, cât şi al statelor membre. Din această perspectivă dorim să scoatem în relief faptul că, prin participarea la operaŃiile din Irak şi Afganistan atât NATO, cât şi UE, respectiv statele membre şi-au îmbunătăŃit, în permanenŃă, legislaŃia în domeniu, capabilităŃile operaŃionale şi ai identificat, pentru situaŃii precum cele din cele două Ńări anumite metodologii de determinare a pierderilor sanitare, a prognozelor specifice, bineînŃeles la situaŃia concretă din cele două Ńări. În acest fel, ISAF a reuşit să îşi dimensioneze cu succes sistemul de sprijin medical reuşind să asigure un management corespunzător al pacienŃilor proprii, ai ANSF şi populaŃiei locale.

Pe baza experienŃei acumulate în această operaŃie considerăm că sprijinul medical în teatrul de operaŃii Afganistan este organizat în mod corespunzător,

NECLASIFICAT


printr-o îmbinare a liniilor de sprijin clasice cu modelul specific operaŃiilor asimetrice (butuc cu spiŃe). Astfel, dacă liniile de sprijin medical sunt stabilite la nivel strategic, operativ şi tactic (aparŃin de unităŃi, mari unităŃi de nivel brigadă, divizie sau corp de armată) acŃiunea organelor de sprijin medical are loc de-a lungul razelor (spiŃelor) butucului realizat, de regulă, în bazele de nivel 1 din teatrul de operaŃii Afganistan. Din perspectiva participării unităŃilor şi subunităŃilor Armatei României la operaŃii multinaŃionale conduse de către NATO şi UE dorim să înaintăm o serie de propuneri, astfel:

1. Modificarea la nivel conceptual a prevederilor strategiilor, politicilor, doctrinelor, regulamentelor şi manualelor, astfel încât să crească nivelul caracterului întrunit al acŃiunilor militare, îndeosebi pentru nivelul tactic;

4. Efectuarea unei analize cu privire la necesitatea creşterii rolului NSE, ca structură de sprijin logistic de nivelul liniei a III-a, astfel încât să îşi poată îndeplini rolul pentru care este constituit.

5. Adoptarea în Armata României a reglementărilor NATO şi UE cu privire la structurile de sprijin decizional, astfel încât să existe corespondenŃă între acestea şi cele de la nivel multinaŃional, inclusiv în cea ce priveşte MEDAD, CJMED, PECC şi alte astfel de structuri specifice.

6. Revederea prevederilor naŃionale referitoare la poziŃionarea subunităŃilor şi unităŃilor de sprijin medical la diferite eşaloane ierarhice ale armatei noastre. Astfel, din perspectiva încadrării cu personal şi dotării cu tehnică şi dispozitive medicale, considerăm că mai potrivit structurilor de nivel brigadă ar fi MTF ROL 2 LM, celor de nivel divizie MTF ROL 2E iar grupărilor de forŃe de nivel corp de armată MTF ROL 3. Pentru nivelul strategic spitalele regionale, cu excepŃia SUUMC „Carol Davila” ar trebuie să dezvolte nuclee ale unor MTF ROL 3 care să le permită în anumite situaŃii de criză să fie completate cu resurse şi să formeze astfel de facilităŃi de sprijin medical, de nivel superior.

7. Din perspectiva operaŃionalizării unor noi capabilităŃi medicale, de tipul ROL 2 LM sau ROL 2E considerăm că trebuie plecat de la necesităŃile operaŃionale şi angajamentele Ńării noastre, în cadrul NATO şi UE. Astfel, stabilirea unor responsabilităŃi corespunzătoare pentru toate structurile implicate reprezintă o necesitate imediată, pe care DirecŃia Medicală, trebuie să şi-o asume, fără rezerve.

8. DirecŃia Medicală, cu sprijinul statelor majore ale categoriilor de forŃe, CLI şi CCI să facă demersurile necesare pentru pregătirea, dotarea, instruirea personalului necesar MTF ROL 2E, existentă la acest moment în cadrul Ministerului Apărării NaŃionale, inclusiv program de mentenanŃă şi contracte de preschimbare a reactivilor şi medicamentelor, astfel încât această facilitate să fie în măsură, să fie dislocată, în afara graniŃelor Ńării, într-un timp optim.

Pe baza concluziilor şi propunerilor prezentate, considerăm că organizarea, planificarea şi desfăşurarea unor astfel de acŃiuni militare rămâne şi pe viitor un instrument util de stabilizare a situaŃiei politice din anumite zone de pe glob, Ńările membre NATO şi UE având „obligaŃia” morală de a asigura în continuare forŃe şi mijloace pentru a participa şi pentru a contribui la ajutorarea unor mari mase de oameni care sunt supuse vicisitudinilor războiului şi pierderilor generate de desfăşurarea acŃiunilor militare.

NECLASIFICAT


LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME

Termen ExplicaŃie

în limba română ExplicaŃie

în limba engleză/franceză 0 1 2

ACO Comandamentul Aliat

pentru OperaŃii Allied Command Operations

ATLS Sprijinul Avansat

al VieŃii în cazul Traumelor Advanced Trauma Life Support

BAS Pluton Medical Batallion Aid Station

CJMED SecŃia Medicală

Întrunită MultinaŃională Combined Joint Medical Branch

COMEDS Comitetul Şefilor

Serviciilor Medicale Militare Commitee of the Chiefs of Military Medical Service

COSC Stresul datorat AcŃiunilor

de Luptă Combat Operational Stress

Control DNBI Boli şi Răniri nedatorate Luptei Disease and Nonbattle Injury FMC Card de Sănătate Field Medical Card FST Echipă Chirurgicală Înaintată Forward Surgical Team HMS Sprijin Medical şi Sănătate Health and Medical Support HSS Sprijinul cu Servicii Medicale Health Service Support IRTs Echipe de Răspuns la Incident Incident Response Teams

JLSG Centrului Întrunit de Sprijin Logistic

Joint Logistic Support Group

MEDAD Director Medical Medical Director

MFPC Celula pentru ProtecŃia Medicală

a ForŃei Medical Force Protection Cell

MILUs UnităŃi Logistice MultinaŃionale

Integrate Multinational Integrated

Logistic Units

MIMU Unitate Medicală

MultinaŃională Integrată Multinational Integrated

Medical Unit MTF Facilitate Medicală de Tratament Medical Treatment Facility

MTF ROL 2LM

Facilitate Medicală de Tratament ROL 2 Manevră Uşoară

Medical Treatment Facility 2 Light Maneuvre

MTF ROL 2E

Facilitate Medicală de Tratament ROL 2 Întărit

Medical Treatment Facility 2 Enhanced

NSE Elementul de Sprijin NaŃional National Support Element

PTSD Sindrom Post-Traumatic

datorat AcŃiunilor de Luptă Post-traumatic Stress Disorder

RCMA Consilier Medical al

Comandamentului Regional Regional Command

Medical Adviser SMO Medicul Şef Senior Medical Officer

NECLASIFICAT


BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LEGI, ORDONANłE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN 1. ConstituŃia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,

Bucureşti, 2003, cota 71363. 5. SMG/L-1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008 6. Md-2, Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Bucureşti, 2008. 13. L – 1, Regulamentul logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008. 12. MC 326/2 NATO Principles and Policies of Operational Medical Support. 21. AJP-4.6, Allied Joint Doctrine for the Joint Logistic Support Group,

STANAG 2230, NATO Standardization Agency, ediŃia a 3-a, 1110 Bruxelles, Belgique, 2014.

23. AJP-4.10 (A), Allied Joint Medical Support Doctrine, released to the public in accordance with C-M(2002)60. Reference of decision for release: NSA (MED) 0562(2011)1/MedSB dated 30 May 2011.

29. NATO Logistics Handbook, November, 2012, LC Secretariat International Staff, Logistics Capabilities Section, Defence Policy and Planning Division, NATO HQ, 1110 Brussels, Belgium.

46. Health and Medical Support Concept for military EU-Led Crisis Management Operations, revision 1, European Union Military Committee (EUMC) Mtg Doc 30/1 /07, 12.06.2007.

9. B.P., Mocanu, S., Pînzariu, E.A., Popescu, I., Enache, AsistenŃa medicală în acŃiunile militare, Editura UNAp. „Carol I”, Bucureşti, 2005.

43. I.I., Petrescu, Rolul capabilităŃilor medicale operaŃionale în creşterea stării de operativitate a Armatei României în misiuni internaŃionale, teză de doctorat, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2011.

4. A.C., Szul, L.B., Davis, Levels of medical care, in: Walter Army Medical Center (ed.). Emergency War Surgery. Third United States Revision. Department of the Army, Washington DC 2004.

5. B.A., Johnson, D., Carmack, M., Neary, J., Tenuta et al, Operation Iraqi Freedom: the Landstuhl Regional Medical Center, experience, J Foot Ankle Surg 2005.

23. J., Lasselin, Medical Support of Troops on the Afghan Theater and its Multinational Environment, www.cdef.terre.defense.gouv.fr/publications/doctrine/.../ version.../art19.pdf.

25. K., Korzeniewski, A., Bochniak, Medical support of military operations in Iraq and Afghanistan, Int Marit Health 2011, www.researchgate. net/... Medical support...Afghanistan/.../50463514fc9afd1b68.pdf.

29. L., Klein, M., Kasper, Medical Support to Crisis Response Operations - A Strategic View, ACE Medical Advisor Chief Medical Branch Logistics Division, B-7010 SHAPE/Belgium.

4. ftp.rta.nato.int/public/Pubfulltext/RTO/MP/...///MP-HFM-109-$KN2.pdf. 6. www.isaf.nato.int/.../afghans-quickly-learning-medical-procedures.html.

NECLASIFICAT


Anexa nr. 1

CARDUL MEDICAL NATO

Sursa: NATO Standard AMedP-8.1, Documentation relative to initial medical treatment

and evacuation, Edition A, Version 1, NATO Standardization Agency (NSA), June, 2013, p. A-1.

Colonel Aurel ILIUłĂ - unap.ro doctorat rezumate/2014 IULIE... · ameninŃărilor şi pericolelor...

Documents

Transcript of Colonel Aurel ILIUłĂ - unap.ro doctorat rezumate/2014 IULIE... · ameninŃărilor şi pericolelor...