Rezumatul tezei de doctorat cu titlul - unap.ro doctorat rezumate/2015 IULIE... · Turcii albii sau...

ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

Nr. ……………. din …………..

Locotenent Alexandru CRISTIAN

REZUMAT TEZA DE DOCTORAT

TEMA: „POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE

COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE ŞI NOILE PARADIGME

ALE MEDIULUI INTERNAŢIONAL DE SECURITATE”

Conducător de doctorat:

General (r.) prof. univ. dr. Teodor FRUNZETI

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de Doctor în informaţii şi securitate naţională

Bucureşti - 2015

2

CUPRINS

INTRODUCERE

ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

CAPITOLUL 1. DIMENSIUNEA POLITICII EXTERNE

ŞI DE SECURITATE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE

DUPĂ TRATATUL DE LA LISABONA


1.1. Evoluţia tratatelor comunităţii europene şi a dimensiunii

de securitate şi apărare a Uniunii Europene

Error! Bookmark not defined.

1.1.1. Fondarea Uniunii Europene

Error! Bookmark not defined. 1.1.2. Evoluţia tratatelor comunităţii europene

Error! Bookmark not defined. 1.1.2.1. Tratatul de la Maastricht - crearea Uniunii Europene

şi a conceptului de Politică Externă şi de Securitate Comună

Error! Bookmark not defined. 1.1.2.2. Tratatele de la Amsterdam şi Nisa şi dezvoltarea

componentei de securitate şi apărare a Uniunii Europene

Error! Bookmark not defined. 1.1.2.3. Tratatul de la Lisabona - spre o Europă Federalistă?

Error! Bookmark not defined. 1.1.3. Istoricul Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii

Europene

Error! Bookmark not defined. 1.1.3.1. Metamorfozele PESC de la Amsterdam la Lisabona

Error! Bookmark not defined. 1.1.3.2. Tratatul de la Lisabona şi dispariţia celui de-al doilea pilon

al Uniunii Europene

Error! Bookmark not defined. 1.1.3.3. Politica Externă şi de Securitate Comună şi noua

arhitectură globală

Error! Bookmark not defined. 1.1.3.4. Uniunea Europeană şi componenta de securitate şi apărare

la începutul secolului XXI

Error! Bookmark not defined. 1.1.3.5. Dezvoltarea componentei de securitate şi apărare

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 19

în contextul unei noi paradigme de securitate


1.2. Tratatul de la Lisabona - un nou tip de securitate europeană


1.2.1. Instituţionalizarea Uniunii Europene în domeniul securităţii

şi apărării


1.2.2. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe

şi politica de securitate - ministrul de externe european

Error! Bookmark not defined. 1.2.3. Uniunea Europeană un partener vizibil pe scena internaţională

Error! Bookmark not defined. 1.2.4. Cooperarea în interiorul Uniunii Europene

Error! Bookmark not defined. 1.2.5. O Europă a drepturilor - Carta drepturilor fundamentale

Error! Bookmark not defined. 1.2.6. Corpul voluntar european de ajutor umanitar - apărarea

drepturilor fundamentale ale omului

Error! Bookmark not defined. 1.2.7. NATO şi UE în noua arhitectură globală - o cooperare eficientă


1.3. Dezvoltarea capabilităţilor europene în domeniul managementului

crizelor


1.3.1. Clauza de solidaritate a Uniunii Europene


1.3.2. Obiectivul global 2010 - dezvoltări şi perspective

Error! Bookmark not defined. 1.3.3. Consecinţele dezvoltării unei capabilităţi militare a Uniunii

Europene

Error! Bookmark not defined. 1.3.4. Securitatea europeană şi cea internaţională - o nouă paradigmă


CAPITOLUL 2. EVOLUŢIA PARADIGMELOR ÎN MEDIUL

INTERNAŢIONAL DE SECURITATE


2.1. Evoluţia mediului internaţional de securitate


2.1.1. O nouă arhitectură globală la Sfârşitul Războiului Rece

Error! Bookmark not defined. 2.1.1.1. Sfârşitul bipolarităţii


NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 19

2.1.1.2. Era multipolară şi interdependentă

Error! Bookmark not defined. 2.1.1.3. Metamorfoze ale securităţii internaţionale - Teoria păcii

democratice şi teoriile concurente după sfârşitul Războiului Rece

Error! Bookmark not defined. 2.1.1.4. Fenomenul globalizării şi implicaţiile acestuia asupra

securităţii internaţionale

Error! Bookmark not defined. 2.1.2. Transformarea mediului internaţional de securitate după 11

septembrie 2001

Error! Bookmark not defined. 2.1.2.1. Un mediu de securitate anarhic


2.1.2.2. Terorismul - flagel al securităţii

Error! Bookmark not defined. 2.1.2.3. Spre o geopolitică a haosului?

Error! Bookmark not defined. 2.1.2.4. Geopolitică sau geostrategie? Un model de analiză

a spaţiului internaţional de securitate


2.2. Paradigmele în mediul internaţional de securitate


2.2.1. Conceptul ştiinţific de paradigmă

Error! Bookmark not defined. 2.2.2. Definirea paradigmei securităţii


2.2.3. Schimbarea paradigmelor în mediul internaţional de securitate

Error! Bookmark not defined. 2.2.3.1. Abordarea constructivistă a securităţii

Error! Bookmark not defined. 2.2.3.2. Curente marxiste în sistemul internaţional - teoria

sistemului mondial şi teoria dependenţei


2.2.3.3. Societatea riscului - abordare a securităţii moderne

Error! Bookmark not defined. 2.2.3.4. Perspective asupra sistemului internaţional de securitate

- dileme pre-paradigmatice

Error! Bookmark not defined. 2.2.4. O interpretare filosofică a securităţii


2.3. Noile paradigme de securitate internaţională


2.3.1. Un nou mediu de securitate 107

2.3.2. Viitorul securităţii 110

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 19

2.3.2.1. Postmodernismul sau deconstrucţia securităţii 110

2.3.2.2. Neorealismul sau înfruntarea marilor puteri

Error! Bookmark not defined. 2.3.2.3. Teoria procesual organică a securităţii

Error! Bookmark not defined. 2.3.3. Noi perspective teoretice în relaţiile internaţionale


2.3.3.1. Teoria senzorială a securităţii

Error! Bookmark not defined. 2.3.3.2. Sfârşitul securităţii internaţionale


CAPITOLUL 3. POZIŢIA STATELOR EMERGENTE ÎN RAPORT

CU POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ

A UNIUNII EUROPENE


3.1. Puterile emergente în lumea internaţională la începutul

secolului XXI


3.1.1. Emergenţă şi dezvoltare- o analiză conceptuală


3.1.1.1. Emergenţă şi subdezvoltare economică

Error! Bookmark not defined. 3.1.1.2. Dezvoltarea durabilă - o soluţie pentru viitorul

dezvoltării

Error! Bookmark not defined. 3.1.2. Puteri emergente şi noile paradigme în mediul internaţional

de securitate

Error! Bookmark not defined. 3.1.2.1. Impactul statelor BRICs asupra scenei mondiale

Error! Bookmark not defined. 3.1.2.2. Emergenţă şi noi paradigme ale mediului internaţional

de securitate


3.1.3. Conceptualizarea emergenţei noilor puteri

Error! Bookmark not defined. 3.1.4. Putere şi emergenţă la începutul secolului XXI


3.2. Statele BRICs spre o nouă arhitectură globală


3.2.1. Organizaţie informală şi forum de cooperare - o analiză

geopolitică a BRICs


NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 19

3.2.2. Brazilia şi emergenţa unei noi puteri

Error! Bookmark not defined. 3.2.3. Schimbarea statului puterii Federaţiei Ruse

Error! Bookmark not defined. 3.2.3.1. Federaţia Rusă, un stat în plină afirmare globală

Error! Bookmark not defined. 3.2.3.2. Rusia viitorului între BRICs şi izolare

Error! Bookmark not defined. 3.2.4. India şi provocarea dezvoltării

Error! Bookmark not defined. 3.2.4.1. O dezvoltare dificilă

Error! Bookmark not defined. 3.2.4.2. Viitorul Indiei ca putere mondială

Error! Bookmark not defined. 3.2.5. Drumul spre hegemonie al Chinei

Error! Bookmark not defined. 3.2.5.1. Naşterea unei superputeri

Error! Bookmark not defined. 3.2.5.2. Efectele dezvoltării Chinei în viitor


3.2.6. Africa de Sud o dezvoltare dificilă la început de mileniu


3.3. Statele emergente şi Politica Externă şi de Securitate Comună

a Uniunii Europene


3.3.1. Politica Externă şi de Securitate Comună a Uniunii Europene

şi provocările federalizării

Error! Bookmark not defined. 3.3.2. Criza economico-financiară şi încetinirea dezvoltării Uniunii

Europene

Error! Bookmark not defined. 3.3.3. Statele emergente şi Uniunea Europeană


3.3.4. Statele BRICS şi Politica Externă şi de Securitate Comună

a Uniunii Europene

Error! Bookmark not defined. 3.3.5. Rusia şi Uniunea Europeană - o dilemă geopolitică

şi geostrategică


CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ: TURCIA ÎNTRE UNIUNEA

EUROPEANĂ ŞI NOUL OTOMANISM


NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 19

4.1. De la Imperiu la Republică - evoluţia Turciei în secolul XX


4.1.1. Personalitatea lui Mustafa Kemal-Attatürk

Error! Bookmark not defined. 4.1.2. Scurt istoric al evoluţiei politice a Turciei de la Mustafa Kemal

la Kenan Evren


4.1.3. Democratizarea ţării după dictatura lui Kenan Evren ............ Error!

Bookmark not defined. 4.1.4. Turcii albii sau turcii negri - revirimentul elitelor conservatoare

la putere


4.2. Turcia, progres economic şi social - de la stat feudal la stat

modern


4.2.1. Reformele lui Mustafa Kemal Attatürk

Error! Bookmark not defined. 4.2.2. Al doilea reformator al Turciei Ismet Inönü - apariţia

democraţiei


4.2.3. Liberalizarea şi dezvoltarea economiei turceşti

Error! Bookmark not defined. 4.2.4. Ascensiunea spre emergenţă


4.3. Dualitatea politicii externe a Turciei - între Europa şi Asia


4.3.1. Turcia şi integrarea în Uniunea Europeană - o dilemă greu

de interpretat

Error! Bookmark not defined. 4.3.2. Noul otomanism – afirmarea puterii

Error! Bookmark not defined. 4.3.3. Turcia şi Noul Orient Mijlociu - islamizare sau exportul

modelului turcesc

Error! Bookmark not defined. 4.3.3.1. Elitele conservatoare şi fundamentalizarea Turciei

Error! Bookmark not defined. 4.3.3.2. Turcia şi Noul Orient Mijlociu - provocări strategice


4.4. Concluzii. Turcia, stat-punte


CONCLUZII ŞI PROPUNERI FINALE


NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 19

LISTĂ DE ABREVIERI ŞI ACRONIME


BIBLIOGRAFIE


LISTA ANEXELOR


INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA CERCETĂRII

Teza de doctorat cu tema „POLITICA EXTERNĂ ŞI DE

SECURITATE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE ŞI NOILE

PARADIGME ALE MEDIULUI INTERNAŢIONAL DE SECURITATE” se

corelează cu politicile instituţionale ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale

Colegiului Naţional de Apărare, dar şi cu programele academice de cercetare

ştiinţifică ale Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” deoarece reprezintă

expresia unui interes crescând al autorităţilor militare şi personalului din

structurile militare de la diferite niveluri, de la cel local la naţional, faţă de

problematica schimbării paradigmei de securitate sub impactul unor factori, mai

mult sau mai puţin obiectivi, care au generat în permanenţă transformări în

mediul internaţional de securitate, unele dintre ele greu de anticipat şi gestionat.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 19

Dezvoltând o pledoarie pentru formarea unui mecanism de cunoaştere şi

anticipare realizat prin tema de cercetare propusă, demers favorizat de

parcurgerea programului de studii avansate şi de cercetare ştiinţifică urmat sub

auspiciile Şcolii Doctorale ne-am stabilit unele obiective şi ipoteze de lucru de la

care am urmărit să ajungem ulterior la concluzii şi propuneri relevante pentru

teoretizarea mediului dinamic şi complex de securitate pentru a facilita mediului

academic o cunoaştere mai aprofundată a domeniului.

La o primă evaluare, se observă că, în ultimii ani, specialiştii din diferite

domenii (relaţii internaţionale, ştiinţe politice, ştiinţe militare etc.) au identificat

unele elemente şi au stabilit unele coordonate ale perioadei pre-paradigmatice

prin care societatea contemporană trece în prezent în ce priveşte conceptu-

alizarea securităţii şi modul de stabilire a relaţiilor de putere pe glob.

Motivaţia alegerii unei asemenea teme de studiu este cu atât mai

imperativă dacă avem în vedere amplitudinea schimbărilor produse cu o

rapiditate nemaiîntâlnită în istorie în mediul geopolitic de securitate, în care, pe

baza noilor provocări, riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi se creionează noi

procese de schimbare ce afectează continuu şi în adâncime conceptele

tradiţionale referitoare la securitate. De asemenea, evoluţiile recente de pe glob

şi din imediata vecinătate a UE, din Ucraina, au arătat că o serie de actori

nonstatali capătă importanţă sporită în conturarea viitorului mediu de securitate.

Mai mult, în contextul emergenţei actorilor asiatici, Europa şi Asia au

nevoie de o poartă de comunicare. Rusia este un stat prea mare ca să aibă acest

rol, Orientul Mijlociu este divizat şi cu greu putem găsi un astfel de stat, Israelul

este frământat de moştenirea istorică. Singurul stat care poate asigura acest rol

este Turcia, în forma ei actuală. O republică laică, seculară, democratică bazată

pe respectul drepturilor fundamentale ale omului şi pe supremaţia legii în

relaţiile internaţionale. Drept pentru care am şi orientat studiul de caz prezentat

în lucrarea de faţă către Turcia, ca pilon geopolitic esenţial al Europei şi ca actor

esenţial în devenirea lumii paradigmatice ce va urma.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 19

CAPITOLUL 1. DIMENSIUNEA POLITICII EXTERNE

ŞI DE SECURITATE COMUNĂ A UNIUNII EUROPENE

DUPĂ TRATATUL DE LA LISABONA

În această primă parte a lucrării noastre de cercetare ştiinţifică am analizat

apariţia şi evoluţia Uniunii Europene. De la o înţelegere care să reducă efectele

războiului şi să resusciteze pacea şi liniştea pe bătrânul continent, la o uniune

politică şi monetară, Europa ne-a demonstrat că istoria nu poate învinge

idealurile păcii şi ale democraţiei. Politica sa externă a fost factorul ce a coagulat

Europa. Deşi a avut parte de critici, politica externă a evidenţiat rolul Uniunii

Europene în această lume. Un grup de state paşnice şi democratice cu voinţă de

afirmare a valorilor Europei din care nu fac parte doar democraţia şi drepturile

omului. Cultura şi arta Europei constituie o bază importantă a culturii mondiale

şi un fundament al noii culturi contemporane. Sincretismul cultural al Europei a

fost reliefat de politica sa externă care a dorit să fie un factor de echilibru, o

punte de dialog şi cooperare între marile puteri.

CAPITOLUL 2. EVOLUŢIA PARADIGMELOR ÎN MEDIUL

INTERNAŢIONAL DE SECURITATE

În al doilea capitol, am descris şi analizat conceptul de paradigmă. Am

observat evoluţia paradigmelor în mediul internaţional de securitate şi am

concluzionat că lumea se află într-o situaţie pre-paradigmatică. Suntem în plin

proces de metamorfoză a paradigmelor la nivel internaţional. Contestarea lumii

unipolare, apariţia lumii multipolare şi naşterea unei guvernanţe mondiale

planetare sunt paradigme pe care am încercat să le decriptăm. Am subliniat că

viitorul securităţii se situează între două mari teorii, postmodernismul şi

neorealismul. O lume atomizată şi un mediu internaţional interpretabil sau o

lume pragmatică şi un mediu internaţional periculos, nesigur şi plin de

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 19

incertitudine. Am propus naşterea unei noi teorii care să decripteze fenomenele

sistemului internaţional de securitate, teoria senzorială a securităţii.

CAPITOLUL 3. POZIŢIA STATELOR EMERGENTE ÎN RAPORT

CU POLITICA EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ A UNIUNII

EUROPENE

În al treilea capitol, am descris fenomenul emergenţei statelor. Emergenţa

este un proces complex care reliefează apariţia unor noi centre de putere geopo-

litică şi geostrategică. Statele emergente BRICs pot fi un model pentru restul

statelor, un model de dezvoltare şi evoluţie pe scena internaţională. Grupul de

state BRICS este un grup de state informal, o platformă de schimburi care

doreşte schimbarea arhitecturii financiare şi economice la nivel global. Statele

emergente , ne referim aici la grupul de state Next 11, şi statele BRICS au văzut

în Uniunea Europeană un pilon de stabilitate şi de dezvoltare.

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ: TURCIA ÎNTRE UNIUNEA

EUROPEANĂ ŞI NOUL OTOMANISM

În studiul de caz, am subliniat importanţa unei punţi geopolitice între

Europa şi Asia. În căutarea echilibrului şi în contextul emergenţei actorilor

asiatici, Europa şi Asia au nevoie de o poartă de comunicare pentru ca

incertitudinea lumii să devină mai puţin prezentă. Turcia poate fi o poartă

pentru democraţie în Orientul Mijlociu şi un stat care să echilibreze tensiunile

geopolitice dintre Europa, Levant şi spaţiul Pontului Euxin. Statul punte -

Turcia este un model de dezvoltare pentru statele arabe. După Primăvara Arabă,

modelul democraţiei turce a intrat în concurenţă cu autocraţia saudită.

Uniunea Europeană are nevoie de forţa Turciei, nemulţumirea Turciei se

poate consuma în apropierea faţă de lumea arabă şi riscul fundamentalizării

acesteia. Turcia poate fi un model pentru statele islamice. O elită laică şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 19

seculară nu va permite derapaje democratice în acest stat. Chiar dacă elita se

islamizează, liderii de la Ankara din prezent şi viitor sunt conştienţi că sursa de

progres este modelul democratic şi tot ce derivă din acesta

CONCLUZII ŞI PROPUNERI FINALE

Construcţia europeană a fost sinuoasă de-a lungul anilor, presărată cu

eşecuri, dar şi cu succese. Nu de multe ori Uniunea a fost văzut ca un forum de

state perimat şi fără valoarea politică. Valorile pe care s-a bazat au fost atât de

solide încât statele membre au luptat pentru a păstra această uniune. Unde sunt

mulţi puterea creşte, ne învaţă un celebru dicton. Dar unde sunt mulţi apar şi o

mulţime de probleme. Problemele pe care va trebuie să le înfrunte UE în viitor

sunt numeroase: criză economică, o dezvoltare deficitară a capabilităţilor

militare, mecanisme de cooperare încă nedezvoltate suficient, alocare de fonduri

neorganizate, multiculturalism, diversitate lingvistică şi culturală, neîncrederea

în visul integraţionist, teama de o federalizare masivă şi ireversibilă. Probleme la

nivel politic dar şi la nivel de mental colectiv. Probleme pe care cei peste 400 de

milioane de europeni trebuie să le rezolve. Incertitudinea viitorului construcţiei

europene este mare. Speranţa pe care liderii Europei o au este construirea pe

baze solide, principii morale greu de tăgăduit a unei Europe unite şi bazată pe

valorile fundamentale ale democraţiei. Succesul construcţiei europene va fi

acceptarea ireversibilă a schimbărilor aduse de Tratatul de la Lisabona.

Redimensionarea Politicii Externe şi de Securitate Comună într-un instrument

activ, eficient şi dinamic. O altă trăsătură a succesului va fi încrederea în această

construcţie şi voinţa de a continua visul european al părinţilor Europei.

Înfiinţarea Politicii Externe şi de Securitate Comună a Uniunii Europene

este voinţa colectivă a guvernelor europene de a deveni o singură voce într-o

lume plină de incertitudini şi de marasm socio-politic după sfârşitul erei

bipolare.

În ciuda noilor progrese înregistrate la nivel instituţional, dar şi ca repre-

zentare internaţională, UE are parte de mari provocări. O mare provocare este

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 19

profunda criză economică prin care trece, aceasta îi periclitează viitorul. O criză

ce a început lent şi s-a dezvolt prin efectul bulgărului de zăpadă în ceva

devastator. În ciuda acestor dificultăţi un nou stat a fost inclus în UE, în 2013,

Croaţia. Primită cu urale şi cu focuri de artificii această aderare aduce cu sine

toate problemele stringente ale Uniunii Europene, criza economico-financiară,

criza încrederii, un euroscepticism crescut.

În opinia noastră, noul mediu de securitate este modelat de forţe

centrifuge şi centripete. Centrul se strânge în jurul unei lumi dezvoltate prin

globalizare, periferia se dispersează prin glocalizare. Noul mediu internaţional

de securitate este caracterizat prin heterogenitate, heteroclitate, în care

vulnerabilităţile, riscurile şi ameninţările pot oricând produce daune ireversibile

securităţii internaţionale. Securizarea sistemului depinde de conştientizarea

acestor pericole şi eficientizarea mişcărilor de securizare.

Statele emergente se dezvoltă sub imboldul investiţiilor străine directe

dar şi a reformelor economice şi sociale. Când vorbim despre dezvoltare ne

gândim la creşterea calitativă a economiei, la diversificarea sectoarelor econo-

mice. O dezvoltare reală înseamnă creşterea nivelului de trai, eradicarea sărăciei,

a analfabetismului. Statele BRICs suferă de o subdezvoltare cronică. Originile

acestei subdezvoltări sunt în trecutul ţărilor, în insuficienta reformare a

sistemului politic şi în menţinerea unei mentalităţi înapoiate. Economia

emergenţei este o economie calitativă şi nu cantitativă. Contează doar numărul

miliardelor care vin la bugetul de stat nu şi numărul miliardelor care se îndreaptă

spre populaţie. Un popor sănătos, bine hrănit şi educat trăieşte într-o ţară

dezvoltată. Toate statele BRICs au un Indice al Dezvoltării Umane scăzut.

Sănătatea, educaţia şi nivelul de trai sunt încă înapoiate faţă de uriaşele proiecte

de dezvoltare ale ţărilor emergente.

Uniunea Europeană a fost lovită de criză dar a rezistat datorită înaltelor

idealuri. Unitatea UE constă în crezul acesteia că Europa este leagănul

civilizaţiei omenirii. Cooperarea pentru dezvoltare este imboldul ce ajută

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 19

Uniunea Europeană să meargă mai departe. Uniunea Europeană va coopera cu

statele BRICs pentru că numai colaborând poţi să te dezvolţi ajutându-i pe alţii

să se dezvolte.

Lumea a doua este pe cale să devină lumea întâi dacă va lua măsurile

necesare. Reforma continuă şi orientarea spre dezvoltare sunt necesităţi pe care

statele BRICs nu trebuie să le ignore. Pentru a te dezvolta trebuie să

implementezi programe şi proiecte care încep cu societatea şi pe urmă se

continuă cu statul. O societate dezvoltată este premergătoare unui stat dezvoltat.

Politica Externă şi de Securitate Comună a Uniunii Europene are misiunea

de a promova crezul, valorile, normele şi ideile unei Europe. S-a vorbit despre

un continent îmbătrânit lipsit de dinamism, considerăm că UE are suficiente

resurse vitale pentru a se regenera şi a deveni un pilon de dezvoltare al lumii, un

generator de securitate şi de stabilitate. Poziţia geografică a UE o obligă să fie

un centru de promovare a păcii şi securităţii. Evenimentele din Orientul Mijlociu

şi din regiunea Maghreb-ului sunt o dovadă a marasmului social şi economic în

care se află regiunile aflate în vecinătatea Uniunii Europene. Promovând o

politică de cooperarea, aceasta din urmă trebuie să genereze pace, stabilitate şi

dezvoltare.

Forumul de state BRICs trebuie să fie un forum al dezvoltării economice

şi sociale. Acest grup de state trebuie să impună sistemului internaţional un

model de cooperare şi dezvoltare. BRICs şi Uniunea Europeană au în comun

paradigma după care au fost constituite, unitate în diversitate. Cooperând BRICs

şi Uniunea Europeană trebuie să dezvolte paradigma cooperării pentru

dezvoltare.

Într-un mediu internaţional viitor, lumea se va zbate între două lumi,

hobbesiană sau kantiană. Abordarea corectă a lumii nu o putem evalua dar

putem să o intuim. Mecanismele şi factorii adevăraţii ai transformării lumii sunt

complecşi, greu de pătruns şi se lovesc de interpretarea subiectivă a fenomenelor

şi epifenomenelor la nivelul relaţiilor internaţionale.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 19

În secolul XXI, va fi o nouă paradigmă de securitate. Securitatea

politico-militară, sau cea tradiţională, va evolua spre o securitate informaţională

şi economică. În opinia noastră ameninţările nu vor mai fi clasice, ele vor veni

din domeniul virtual. Deşi surse de ameninţare clasică se mai întâlnesc în statele

în curs de dezvoltare, statele dezvoltate vor avea parte de noi ameninţări de

aceea trebuie să ia în calcul schimbarea paradigmei de securitate. Propunem

abordarea conceptuală a teoriei senzoriale a securităţii, o teorie ce poate decripta

comportamentul statelor în scena internaţională.

Noua paradigmă de securitate se orientează spre securitatea informatică,

securitatea economică şi cea urban-societală. Va fi o securitate postmodernă care

se va adapta lumii postmoderne în care va apărea. Securitatea clasică va fi

transformată de această nouă paradigmă de securitate.

Sistemul internaţional este în situaţia de a alege un viitor. O lume a

conflictului sau o lume a cooperării şi a colaborării. Lumea kantiană este o lume

în care legea şi valorile sunt deasupra tuturor considerentelor. Lumea hobbesiană

este o lume a confruntării, a conflictului, a războiului tuturor împotriva tuturor.

Este o lume negativă, pesimistă, pe când cea kantiană una optimistă. Lumea lui

Kant este progresistă, orientată spre cunoaştere şi precepte morale, lumea lui

Hobbes este meschină şi agresivă.

Immanuel Kant a lansat in 1795, „Spre pacea eterna. Un proiect

filosofic” in care preconiza înfiintarea unei societăţi a naţiunilor bazate pe

respectare moralei şi a normelor etice. Proiectul filosofic al păcii eterne, a fost

inspirat de un moment istoric de seama, si anume, pacea de la Basel (5 aprilie

1795), încheiată între Franţa şi Prusia, moment pe care Kant l-a considerat a fi

propice soluţionării problemelor sociale, pe baza principiilor morale. Multe din

enunţurile făcute de Kant, peste secole aparţin realităţii respectării dreptului

suveranităţii şi drepturilor omului.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 19

Un plan destul de îndrăzneţ pentru epoca aceea este propunerea lui

Kant, „armatele regulate ar trebui desfiinţate”1. Desfiinţarea armatei ar elimina

mijlocul cu care s-ar putea purta un război.

„Niciun stat nu ar trebui să se amestece cu forţa în constituţia altui

stat”.2 Nu trebuie să intervină cu forţa în cazul unui conflict intern. Este prezent

principiul suveranităţii westphaliene a statelor. În această lucrare apare şi o idee

inovatoare, o etică a purtării războiului. „Ar trebui oprită instigarea la trădare,

ar putea duce la un război de exterminare, violarea capitulărilor”3. „Între state

nu ar trebui să existe un război penal4”. Astfel, este proclamată suveranitatea

dreptului în relaţia dintre state. Kant mai subliniază că starea de pace nu este

naturală oamenilor, ci starea de război5. Mai mult, Kant face o distincţie între

formele de stăpânire şi de guvernământ prezente la aceea dată: autocraţie,

aristocraţie, democraţie, republicană şi despotică.

Pentru Immanuel Kant, sistemul internaţional este afectat ireversibil de

om. Omul este cel care degradează acest sistem internaţional. Războiul pentru

Kant este o consecinţă a populării Pământului. Acesta susţine că războiul a

răspândit oamenii peste tot în lume din America de Sud în Islanda, competiţia şi

lupta pentru dobândirea resurselor vitale a fost o cauză a populării Terrei.

Filosoful englez Thomas Hobbes a dat celebra definiţie a comunităţii,

un război al tuturor împotriva tuturor. Este greu de crezut că acest război a fost

perpetuu, dacă starea de război era continuă biosfera nu ar mai fi evoluat6. Tot el

spune că omul are tentaţia să fie egoist, să nu se intereseze de binele aproapelui.

Viitorul a fost martorul altor teorii legate de natura umană cum ar fi că omul este

intolerabil, avid de câştig, mânat de un spirit al posesiei.

Lumea kantiană este o federaţie de state democratice care sunt unite de

dreptul legii şi precepte morale. Kant este un filosof moral autentic, precursor al

1 Immanuel Kant, Spre Pacea Eternă, Editura All, Bucureşti, 2008, p.63 2 Ibidem, p. 65 3 Ibidem 4 Ibidem, p.71 5 Ibidem, p.75 6 Peter Singer,editor, Tratat de Etică, Editura Polirom, Bucureşti, 2006, p.32.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 19

dreptului internaţional. Lumea hobbesiană este o lume aflată în plină competiţie,

o lume care nu recunoaşte decât o singură valoare, puterea. Hobbes este un

precursor al teoriilor realiste şi pragmatice despre lume.

Sistemul internaţional contemporan se află între cele două lumi. O lume

kantiană la nivel declarativ şi teoretic şi o lume hobbesiană la nivel practic. Toţi

membrii componenţi ai sistemului sunt conştienţi că un conflict nu este benefic

dar toată lumea acţionează ca într-o competiţie. În lume competiţia este pentru

putere, resurse, prestigiu. Competiţia la nivel statal este purtată la mică

dimensiune, între oameni, iar unii sociologi cred că este chiar stimulată. Lumea

este văzută ca o lume sălbatică, unde există prădători şi pradă.

Viitorul lumii depinde de alegerea unei lumi posibile. Lumea kantiană o

lume a păcii, colaborării, democraţiei şi respectării drepturilor elementare ale

omului. Lumea hobbesiană o lume barbarizată şi barbarizantă în acelaşi timp,

nemiloasă, competiţională fără urmă de morală şi milă. Lumea în care oamenii

vor alege să trăiască îşi va găsi expresia în sistemul internaţional de securitate.

Noua paradigmă de securitate va trebui să fie acceptată de către toate

puterile lumii. Uniunea Europeană va trebui să se adapteze prin dezvoltarea unei

componente de securitate şi apărare conformă cu această nouă paradigmă com-

plexă, dinamică şi revoluţionară. Aşadar, noul mediu internaţional de securitate

va fi unul al întrebărilor. Răspunsurile trebuie să le avem noi şi componentele

întregului sistem internaţional de securitate. Drept pentru care, consider că

futurologia ca anticipare a viitorului folosind datele prezente, trebuie să fie

trecută din domeniul fantasticului şi magicului în domeniul concretului.

Analizând trecutul, comparând prezentul, poţi anticipa viitorul. Avem nevoie de

luciditate pentru a evita să degradăm ceea ce omenirea a câştigat în milenii.

În opinia noastră, acceptarea ca membru cu drepturi depline în UE a

Turciei va aduce echilibru între Orient şi Occident. Aceasta în contextul în care

este evident că Turcia va deveni un important stat-punte. Statul turc va fi un

vector geopolitic extrem de important şi va asigura legătura dintre Occident şi

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 19

Orient odată cu începerea dominaţie sale asupra lumii islamice. Previziunile pot

fi înşelătoare, dar ritmul de ascensiune al Turciei ne indică acest lucru.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 19

LISTA ANEXELOR

Anexa nr. 1 – Structura instituţională a Uniunii Europene

Anexa nr. 2 – Instituţiile PESC/PESA

Anexa nr. 3 – Misiuni UE în desfăşurare în martie 2015

Anexa nr. 4 – Misiuni PSAC desfăşurate până în aprilie 2015

Anexa nr. 5 – State euroatlantice în arhitectura globală de securitate

Anexa nr. 6 – Responsabilităţi sporite pentru UE

Rezumatul tezei de doctorat cu titlul - unap.ro doctorat rezumate/2015 IULIE... · Turcii albii sau...

Documents

Transcript of Rezumatul tezei de doctorat cu titlul - unap.ro doctorat rezumate/2015 IULIE... · Turcii albii sau...