NESECRET Exemplar nr.

MINISTERUL AP ĂRĂRII NA ŢIONALE UNIVERSITATEA NA ŢIONAL Ă DE APĂRARE”CAROL I”

Dragoș – Adrian BANTA Ș

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CONTRIBUȚII ALE BUNEI GUVERNĂRI LA NIVEL NA ȚIONAL PENTRU CONSOLIDAREA SECURITĂȚII ÎN SPAȚIUL

EUROATLANTIC

Conducător de doctorat: Col (r) prof.univ.dr. Constantin IORDACHE

- Bucureşti, 2018 –

NECLASIFICAT

2 din 48

Pagină albă

NECLASIFICAT

3 din 48

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE ............................................................................................... 5

CAPITOLUL 1 SECURITATEA NA ȚIONAL Ă, EUROPEANĂ ȘI EUROATLANTIC Ă. EVOLUȚII ISTORICE ȘI TENDIN ȚE ................. 19 1.1. ABORDĂRI DOCTRINARE ALE CONCEPTULUI

DE SECURITATE ...................................................................................... 19 1.2. DIMENSIUNILE SECURIT ĂȚII ............................................................. 36

1.2.1. DIMENSIUNEA MILITARĂ A SECURITĂȚII .............................. 40 1.2.2. DIMENSIUNEA POLITICĂ A SECURITĂŢII................................ 48 1.2.3. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A SECURITĂȚII .......................... 52 1.2.4. DIMENSIUNEA SOCIETALĂ A SECURITĂŢII ............................ 59 1.2.5. DIMENSIUNEA ECOLOGICĂ A SECURITĂŢII ........................... 66

1.3. SECURITATEA NAȚIONAL Ă ÎN CONTEXT EUROPEAN ȘI EUROATLANTIC ................................................................................ 70 1.3.1. SECURITATEA NAŢIONALĂ – DELIMITĂRI

CONCEPTUALE .............................................................................. 72 1.3.2. TRANSFORMĂRI ÎN PLANUL SECURITĂȚII

EUROPENE ..................................................................................... 78 1.3.3. VALENȚE NOI ALE SECURITĂȚII EUROATLANTICE ............. 89

1.4. RISCURI, PERICOLE ȘI AMENIN ȚĂRI CONTEMPORANE LA ADRESA SECURITĂȚII STATELOR ȘI A ORGANIZA ȚIILOR INTERNA ȚIONALE DIN SPA ȚIUL EUROATLANTIC ..................................................................................... 102 1.4.1. PERICOLUL REACTIVĂRII CONFLICTELOR

ÎNGHEȚATE DIN PROXIMITATEA NATO ȘI UE ...................... 103 1.4.1.1. CONFLICTUL DIN TRANSNISTRIA .................................. 112 1.4.1.2. CONFLICTUL DIN UCRAINA............................................ 120

1.4.2. AMENINȚĂRI TERORISTE LA ADRESA SECURITĂȚII STATELOR EUROATLANTICE.................................................... 123

1.4.3. EFECTELE ACTIVITĂȚII GRUPĂRILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ TRANSFRONTALIERĂ PENTRU SECURITATEA STATELOR DIN REGIUNEA EUROATLANTICĂ ...................... 135

1.4.4. IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA SECURITĂȚII STATELOR DIN SPAȚIUL EUROATLANTIC ........................................................................... 150

CAPITOLUL 2 BUNA GUVERNARE – ABORDĂRI CONCEPTUALE .............................. 153

NECLASIFICAT

4 din 48

2.1. IMPORTANȚA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE PENTRU DEZVOLTAREA STATELOR EUROPENE COLONIALE ............................................................................................. 156

2.2. ABORDĂRI PRIVIND BUNA GUVERNARE ȘI BUNA ADMINISTRA ȚIE LA NIVELUL STATELOR DIN SPA ȚIUL EUROATLANTIC ..................................................................................... 184

2.3. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND BUNA GUVERNARE LA NIVELUL ORGANIZA ȚIILOR INTERNA ȚIONALE DE SECURITATE ................................................ 213

2.4. PRINCIPALELE COORDONATE ALE UNUI STAT BINE GUVERNAT. CONTROLUL DEMOCRATIC ASUPRA SECTORULUI DE SECURITATE, COMBATEREA CORUPȚIEI ȘI BUNA ADMINISTRA ȚIE ............................................. 219 2.4.1. CONTROLUL DEMOCRATIC ASUPRA SECTORULUI

DE SECURITATE ........................................................................... 220 2.4.2. COMBATEREA CORUPȚIEI ......................................................... 221 2.4.3. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND PROTECȚIA

INFRASTRUCTURII CRITICE, DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ , PROTECȚIA SĂNĂTĂȚII PUBLICE ȘI PROTEJAREA MEDIULUI NATURAL ................... 236

CAPITOLUL 3 CORELAŢIA DINTRE BUNA GUVERNARE ȘI CONSOLIDAREASECURIT ĂŢII LA NIVEL NA ŢIONAL, EUROPEAN ŞI EUROATLANTIC ............................................................... 251 3.1. CORELAȚIA DINTRE BUNA GUVERNARE ȘI

SECURITATE. PRIVIRE SPECIAL Ă ASUPRA ROMÂNIEI. PRINCIPALELE REFORME POLITICE, JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE EFECTUATE ÎN ROMÂNIA DUP Ă REVOLUȚIA DIN DECEMBRIE 1989 ................................................... 253

3.2. CONTRIBUȚII ALE BUNEI GUVERN ĂRI LA NIVEL NAȚIONAL PENTRU CONSOLIDAREA SECURIT ĂȚII ÎN SPAȚIILE EUROPEAN ȘI EUROATLANTIC ...................................... 287

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ....................................................................... 311

LISTA ABREVIERILOR ............................................................................... 331

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................. 337

LISTA ANEXELOR ........................................................................................ 353

NECLASIFICAT

5 din 48

INTRODUCERE

Ideea centrală a acestei lucrări a fost inspirată chiar de situația particulară

a statului ai cărui cetățeni suntem, în care am parcurs procesul de educație și

formare, în care ne desfășurăm activitatea profesională sau de cercetare și în

care, în general vorbind, existăm.

Această țară, România, și cetățenii care o locuiesc și o animă au parcurs și

parcurg, dintotdeauna, o istorie dificilă și zbuciumată care se materializează

inclusiv în contemporaneitate. Spunem acestea întrucât perioada istorică pe care

o traversăm cuprinde, între altele, sfârșitul regimului comunist, tranziția către o

societate democratică și o economie de piață, eforturile efectuate pentru

accederea la structurile europene și euroatlantice, dobândirea calității de

membru al lor și eforturile ulterioare pentru integrarea deplină.

Integrarea, de altfel, spre deosebire de dobândirea calității de membru,

care se realizează la capătul unui parcurs dificil, dar prin semnarea și ratificarea

unui document, ceea ce poate fi localizat precis în timp și spațiu, este un proces

continuu, fără limite temporale precise și dificil de caracterizat.

Toate etapele menționate, respectiv tranziția economică și politică,

eforturile pentru accederea în structurile europene și euro-atlantice și parcursul

ulterior al țării au generat și generează atât oportunități și satisfacții, cât și

dificultăți și frustrări. Astăzi, deși, în mod obiectiv, față de momentul de

referință al anului 1990, pot fi identificate progrese certe în majoritatea

aspectelor privind funcționarea societății românești, încă pot fi observate

numeroase deficiențe și o parte semnificativă a populației consideră că starea

actuală a României, în marea parte a domeniilor analizate, nu corespunde

așteptărilor lor.

În lumina celor afirmate mai sus, motivația alegerii temei noastre este

constituită de aspirația firească de a înțelege factorii care stau la baza

decalajului de dezvoltare (și, implicit, a nivelului securității individuale și

NECLASIFICAT

6 din 48

colective de care se bucură cetățenii și statul ca întreg) al României și cel al

statelor din vestul Europei și America de Nord, la care ne vom raporta în

lucrarea noastră; de dorința de a înțelege evoluția istorică recentă a rolului

României de consumator sau furnizor de securitate pentru regiunea euroatlantică

și, în final, de a afla un posibil răspuns la întrebarea referitoare la direcțiile

principale de acțiune care pot face din România un furnizor puternic de

securitate la nivel regional și pentru cetățenii săi.

În strânsă legătură cu aspectele anterior subliniate, noutatea temei este

conferită de dimensiunea relativ redusă a studiilor referitoare la buna guvernare,

cel puțin în spațiul științific autohton și, mai ales, a celor care își propun să

conexeze noțiunile de bună guvernare și securitate, analizând relația dintre

acestea. Abordarea unei astfel de teme, în peisajul universitar românesc este,

considerăm noi, de bun augur. Pe de o parte, în ceea ce privește o bună parte din

fundamentarea și dezvoltarea teoretică a cercetării noastre, literatura de

specialitate română și străină oferă o vastă și valoroasă resursă bibliografică.

Lucrările care se vor găsi în bibliografia cercetării noastre vor reflecta, în mare

măsură, această realitate. Pe de altă parte, însă, noțiunea de bună guvernare nu

beneficiază de o reflectare extinsă în literatura de specialitate autohtonă. Drept

urmare, această direcție de cercetare prezintă, pentru noi, numeroase

oportunități de valorificare. De asemenea, relația concretă dintre buna guvernare

și securitatea spațiilor european și euro-atlantic prezintă oportunități chiar mai

mari. Tocmai în valorificarea lor constă și oportunitatea lucrării noastre. De

asemenea, sperăm noi, această lucrare poate deschide perspective suplimentare

de cercetare, rezultate, mai ales, din ultima parte a sa, întrucât cercetarea

evenimentelor recente din istoria României, din perspectiva impactului lor

pentru securitatea României și a organizațiilor din care face parte, este, putem

spune astfel, la început, așadar orice contribuții suplimentare de valoare pot

aduce un beneficiu substanțial acestei nișe a științelor securității.

NECLASIFICAT

7 din 48

Actualitatea temei alese este conferită de racordarea ei la tendința

remarcată în literatura străină de analizare a factorilor care au contribuit și

contribuie la dezvoltarea, succesul sau insuccesul statelor și de dezvoltarea unui

curent de cercetare în spațiul autohton, referitor la impactul calității guvernării

asupra parcursului societății românești. Practic, considerăm că perioada de timp

scursă de la Revoluția din Decembrie 1989, aderarea la principalele organizații

politice și de securitate euroatlantice și conectarea la fluxurile mondiale de

cunoaștere ne permite să evaluăm o parte din consecințele evenimentelor

istorice recente din țara noastră, alături de impactul extern al acestora și să

efectuăm o serie de prognoze pentru viitor.

Oportunitatea cercetării temei alese se află în strânsă legătură cu

dezvoltarea studiilor privitoare la buna guvernare, în cadrul instituțiilor de

învățământ cu preocupări în domeniul științelor securității (spre exemplu, în

cadrul Universității Naționale de Apărare “Carol I“, disciplina Buna guvernare

a fost introdusă în planurile de învățământ pentru anul universitar 2018-2019) și

cu eforturile comunității academice din România, din domeniul științelor

securității și nu numai, de a dezvolta (în special prin programe de studii de

licență, masterat și doctorat, conferințe de specialitate, publicarea de lucrări și

nu numai) o cultură de securitate solidă și adecvată unei societăți căreia i-a sosit

timpul să-și asume rolul de furnizor de securitate specific unui membru al

NATO și UE.

În acest context, considerăm că demersul nostru de a cerceta conexiunea

dintre buna guvernare și securitate nu este lipsit de interes, el abordând o nișă

care până în momentul de față nu a fost puternic exploatată, de aici rezultând și

importanța sa.

Având în vedere specificul său, considerăm că tema noastră poate fi

plasată aromonios în contextul cercetărilor ştiinţifice în domeniul securității

naționale şi în context inter şi transdisciplinar. Pe parcursul lucrării noastre,

vom încerca să asigurăm o abordare pe cât posibil interdisciplinară, însă ne vom

NECLASIFICAT

8 din 48

axa, dată fiind, de altfel, și pregătirea noastră principală, pe aspectele juridice

ale domeniului abordat, completându-le cu noțiuni din sfera istoriei, a relațiilor

internaționale și a altor discipline relevante. Considerăm important de precizat și

că, pentru a evita formulările uneori vagi și cu caracter politic din multe

documente contemporane, emanând de la organizații guvernamentale sau

neguvernamentale cu preocupări în domeniu, preferăm o abordare istorică, care

să sublinieze ceea ce a însemnat bună sau rea guvernare de-a lungul timpului, în

cazul celor mai relevante societăți umane.

Ipoteza de cercetare principală a lucrării noastre este existența unei relații

directe între calitatea guvernării și nivelul de securitate al unui stat. Mai exact,

credem noi, o bună guvernare, la nivel național, contribuie la progresul statului

spre asigurarea securității sale și a cetățenilor săi și obiectivul principal este

acela de a afla dacă existența unei astfel de relații se verifică sau nu.

Pornind de la aceasta vom încerca, pe parcursul lucrării noastre, să

identificăm contribuțiile principale ale bunei guvernări la nivel național pentru

securitatea spațiilor și organizațiilor din care statele fac parte (în cazul nostru,

vom restrânge cercetarea la spațiile european și euroatlantic), întrucât

considerăm că, într-o lume globalizată, cu un nivel ridicat de interdependență

între actorii internaționali, deficiențele în securitatea unui actor pot avea

impact asupra celorlalți și, invers, atingerea stării de securitate de către un

actor poate influența, în mod pozitiv, securitatea celorlalți. Cu alte cuvinte,

credem noi, statele pot deveni furnizori de securitate sau exportatori de

tensiune, de insecuritate, și, pe parcursul lucrării noastre, vom explica

principalele moduri în care se realizează acest lucru, ceea ce reprezintă un alt

obiectiv al cercetării noastre.

În ceea ce privește direcțiile de cercetare științifică, prima dintre ele a

vizat problematica securității naționale, europene și euroatlantice, în prezent și

în perspectivă. În cadrul acesteia am prezentat o serie de abordări doctrinare ale

conceptului de securitate, apoi am prezentat problema securității în context

NECLASIFICAT

9 din 48

european și euroatlantic, încercând să prezentăm conceptele menționate și să

efectuăm o diferențiere între ele. În continuare, ne-am referit la o serie de riscuri

și amenințări provocate de conflictele regionale la adresa securității europene și

euroatlantice, precum și la amplificarea pericolului prezentat de actele de

terorism și de proliferarea rețelelor de criminalitate organizată transfrontalieră

pentru securitatea statelor din spațiile analizate sau la efectele schimbărilor

climatice asupra securității ecologice regionale.

În cadrul celei de-a doua direcții de cercetare, axată pe studiul bunei

guvernări , am abordat aspecte legate de definirea și prezentarea statului și a

sistemului politic, definirea și explicarea conceptului de bună guvernare,

prezentarea principiilor bunei guvernări, precum și explicarea politicilor și

strategiilor naționale pentru o guvernare eficientă, în scopul realizării

obiectivelor de securitate, în concordanță cu parametrii bunei guvernări la

nivelul U.E. De asemenea, în cadrul acestei direcții de cercetare am abordat și

chestiuni legate de vulnerabilități asociate cu guvernarea ineficientă.

În continuare, cea de-a treia și ultima direcție de cercetare s-a preocupat

de aspecte legate de corelația dintre buna guvernare și realizarea securității la

nivel național, european și euroatlantic. În cadrul ei ne-am axat pe prezentarea

relației concrete dintre buna guvernare și securitatea națională, influența bunei

guvernări naționale asupra securității europene și efectele bunei guvernări

asupra securității în spațiul euroatlantic.

Din cele expuse mai sus decurge, de asemenea, și alegerea principalei

metode de cercetare utilizate, și ne referim aici la cercetarea bibliografică. Am

optat pentru metoda specificată întrucât, date fiind specificul temei și limit ările

menționate, prezintă cel mai ridicat grad de adecvare la cercetarea propusă. În

efectuarea demersului nostru am încercat, ori de câte ori este posibil, să

acordăm preferință surselor primare și, în măsura în care nu ne-au fost

accesibile, celor secundare. De asemenea, pentru completarea lor și pentru

NECLASIFICAT

10 din 48

înțelegerea aprofundată a acestora, am beneficia de ajutorul oferit de doctrina de

specialitate.

Ne-am așteptat ca, la sfârșitul cercetării noastre, să constatăm că, între

securitatea statelor și cea a complexelor din care fac parte există o relație

simbiotică, fiecare influențându-le pe celelalte. În ce mod se realizează acest

lucru am fost în măsură să explicăm pe parcursul cercetării.

Totuși, având în vedere referirile consistente la noțiunea de bună

guvernare, o abordare completă a impactului acesteia ar fi necesitat efectuarea

unor cercetări sociologice aprofundate, de teren. În ceea ce ne privește, neavând

la dispoziție resursele necesare unor astfel de cercetări, ne-am limitat la

studierea aspectelor teoretice ale temei noastre și am recurs, acolo unde a fost

posibil, la cercetări deja efectuate. De asemenea, având în vedere apropierea în

timp a unor evenimente la care am făcut referire în studiul nostru, detaliile și

consecințele lor este posibil să nu fie, încă, pe deplin elucidate. Am considerat

cele menționate atât drept limite ale cercetării , cât și drept posibilități de

dezvoltare a acesteia, în viitor.

De asemenea, un alt aspect pe care îl considerăm o limită a cercetării

noastre este reprezentat de limitele de spațiu și de cerințe de formă ale acestui

demers, care nu permit abordarea pe larg a variatelor aspecte care țin de tema

noastră, o temă foarte vastă, de altfel. Considerăm, din motivul de față, că se

impune realizarea, în cel mai scurt timp posibil, a unei versiuni adăugite ale

acestei lucrări, eliberate de constrângerile menționate.

În ceea ce privește indicatorii utilizați, aceștia sunt explicați, pe larg, în

Capitolul final al lucrării noastre, dar îi vom enumera, pe scurt și aici. Astfel,

pentru calitatea guvernării, am optat pentru preluarea indicatorilor utilizați de

Banca Mondială, în cadrul proiectului Worldwide Governance Indicators

(Indicatori Mondiali ai Guvernării, în traducere proprie). În ceea ce privește

dimensiunea militară a securității, în acest sens avem la dispoziție datele privind

puterea militară a statelor, prezentate de site-ul www.globalfirepower.com.

NECLASIFICAT

11 din 48

Pentru dimensiunea politică a securității am utilizat valorile prezentate de site-ul

www.theglobaleconomy.com, (care, la elaborarea propriului index al stabilității

politice a statelor, utilizează valori ale altor indici, extrași din surse multiple,

precum Economist Intelligence Unit, World Economic Forum sau Politcal Risk

Services).În ceea ce privește următoarea dimensiune a securității, cea

economică, pe aceasta o vom analiza utilizând drept indicator Indicele

Dezvoltării Umane. În final, pentru dimensiunea ecologică a securității, am

optat pentru utilizarea instrumentului Earth Security Index (ESI). Datele

rezultate din acestea le-am coroborat cu cele din raportul Global Peace Index

aferent anului 2017.

NECLASIFICAT

12 din 48

CAPITOLUL I

SECURITATEA NAȚIONAL Ă, EUROPEANĂ

ȘI EUROATLANTIC Ă. EVOLUȚII ISTORICE ȘI TENDIN ȚE

După cum am precizat mai sus, în Capitolul I al lucrării noastre ne-am

propus să abordăm diferite aspecte cu privire la securitate, în ansamblul ei,

precum și la noțiunile de securitate şi apărare naţională sau securitate şi apărare

colectivă, atât din punct de vedere conceptual, cât şi din cel al modului de

transpunere în realitate. Ne-am propus să identificăm și riscurile, ameninţările şi

vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale şi colective, întrucât lor trebuie să

le ofere statele și organizațiile pe care acestea le creează un răspuns, pentru a

putea spera să atingă starea de securitate. La combaterea lor, credem noi,

servește buna guvernare, la nivel național, și starea de securitate, rezultată din

combaterea lor, este exportată de către state la nivelul construcțiilor și

arealurilor din care fac parte.

Înainte de a proceda, însă, la a analiza corelația menționată, a fost de

datoria noastră să prezentăm fundamentarea teoretică a demersului nostru, care

constă în prezentarea principalelor concepte utilizate, cu respectarea limitelor

spațiale firești ale unei astfel de expuneri. În consecință, prima noțiune al cărei

conținut l-am explicat în Capitolul I, este cea de securitate, întrucât aceasta

poate fi considerată un element central al lucrării noastre, la care ne-am raportat

raporta în repetate rânduri, pe parcursul capitolelor și secțiunilor acesteia.

În concluzia acestui demers, fără a încerca să oferim o definiție proprie a

securității, întrucât am operat cu mare parte din accepțiunile prezentate în

Capitolul I pe parcursul lucrării, putem spune că securitatea reprezintă, într-o

abordare simplistă, lipsa relativă a războiului ori capacitatea de a face față unei

agresiuni, fie ea externă, internă sau mixtă. Dezvoltând, am ajuns la concluzia

că putem înțelege securitatea și drept capacitatea unei națiuni de a-și promova

interesele, însă, în acest caz, am avea de înfruntat dificultatea definirii noțiunii

NECLASIFICAT

13 din 48

de interes național, care pune aceleași probleme ca cea de securitate. Din punct

de vedere economic și social, securitatea poate fi capacitatea de asigurare a

bunăstării viitoare sau salvgardarea stilului de viață acceptabil al cetățenilor,

însă, căutând a identifica un numitor comun al definițiilor identificate, este

vorba despre capacitatea unui actor de a gestiona amenințările existente în așa

fel încât să nu fie nevoie să-și sacrifice valori importante pentru ele, inclusiv

identitatea, cultura, religia și alte trăsături definitorii, în condițiile schimbărilor

inevitabile survenite în urma evoluției condițiilor istorice.

Am mai identificat faptul că statele (actori de bază ai relațiilor

internaționale și subiecți primari ai dreptului internațional, constituind nivelul

fundamental de analiză din lucrarea noastră) și societățile din care acestea sunt

formate și a căror existență o sprijină și-au construit, de-a lungul timpului, un

sistem de valori. Desigur, aceste valori variază. Sub influența factorilor interni

și externi ele pot evolua în timp. Dar, în oricare moment al existentei societății

sau statelor, ele au un set de valori, la care reprezentanții acestora și majoritatea

corpului social aderă. În general, statele au tendința de a-și proteja valorile

fundamentale. Indiferent că acestea se manifestă sub forma intereselor

naționale, a obiectivelor de țară, a programelor de acțiune sau a normelor de

drept constituțional, administrativ, civil, penal (și contravențional, asimilat)

ș.a.m.d, ele există și societățile le consideră important de aparat. Desigur,

diferite părți din aceste societăți pot dori, cum am sugerat deja, schimbarea

acelor valori. Atâta timp cât nu reușesc sau ponderea lor este prea redusă, nu

sunt reprezentative pentru analiza noastră. Dacă reușesc, valorile lor devin

valorile statului. La adresa acestor valori, statele resimt existența unor

amenințări sau a unor riscuri de perturbare.

Din acest moment, se deschid două posibilități de analiză, una subiectivă

și una obiectivă. În cea subiectivă, percepția statelor asupra propriei securități

determină existența stării de securitate. Deci, în această accepțiune, securitatea

este convingerea statelor ca pot face față încercărilor de lezare a propriilor

NECLASIFICAT

14 din 48

valori. În cea obiectivă, securitatea desemnează însăși capacitatea statelor de a

combate riscurile sau amenințările la adresa valorilor la care am făcut referire.

Statele urmăresc securitatea, aceasta este o constantă, dar modul în care o

înțeleg poate fi diferit. Ele pot considera că se află în stare de securitate atunci

când interesele lor sunt realizate, indiferent cum sunt acestea definite. Sau pot

considera că au realizat dezideratul securității prin simplul fapt ca subzistă, că

nu dispar din sistem. Ori pot lega securitatea de prosperitatea economică, la fel

cum o pot conexa de anumite valori precum democrația. În orice caz, ele vor

urmări consolidarea propriei securități, deși înțelegerea acestei noțiuni poate să

difere substanțial de la un stat la altul și de la o epocă la alta.

Mai departe am prezentat cinci dimensiuni principale ale securității,

inspirate din scrierile autorului Barry Buzan și ale Școlii de la Copenhaga, ceea

ce ne-a servit pe întreg parcursul lucrării, întrucât acolo unde am utilizat

noțiunea de securitate am înțeles-o sub aspectul tuturor dimensiunilor

indentificate. Dimensiunile securității pe care le-am prezentat sunt cea militară,

politică, economică, societală și de mediu.

Am optat pentru viziunea Școlii de la Copenhaga și pentru că aceasta a

fost adoptată, în linii generale, și de către Alianța Nord-Atantică. Mai exact, cu

ocazia Summit-ului NATO de la Copenhaga, din 1991 a fost adoptat un nou

Concept Strategic al Alianței care menționa că a scăzut probabilitatea

materializării riscurilor la adresa securității alianței rezultate din agresiuni

(militare) împotriva teritoriului statelor membre (dar aceasta, deducem noi, nu

elimină dimensiunea militară a securității Alianței, ci doar reduce din

preponderența acesteia), în schimb se manifestă riscuri rezultate din dificultățile

politice, economice și sociale pe care le traversează anumite state (inclusiv

rivalități etnice și dispute teritoriale, ceea ce ne conduce mai degrabă la

dimensiunea societală a securității).1

1 *** The Alliance's New Strategic Concept agreed by the Heads of State and Government participating in the Meeting of the North Atlantic Council,www.nato.int, 26.08.2010, accesat 07.07.2018.

NECLASIFICAT

15 din 48

Ce le este, însă, aproape imposibil statelor, în condițiile unei lumi

globalizate, este să-și urmărească securitatea în mod autarhic. Aceasta în ciuda

faptului ca unii actori din sistem persista în a încerca asta. De altfel, și aceste

încercări nu sunt perfecte. De aceea, ele caută să-și maximizeze securitatea

cooperând. în regiunile europeană și euroatlantică, statele au alcătuit un sistem

complex de consolidare a securității, compus din cel puțin cinci construcții

principale și o varietate de organizații regionale.

Cea mai vasta organizație constituită în acest scop este ONU. Înființată la

sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, este organizația care oferă cadrul

general în care se desfășoară relațiile internaționale în ziua de astăzi, și cuprinde

totalitatea statelor lumii. Carta ONU autorizează, însă, și înfiin țarea de

organizații regionale, pentru aducerea la îndeplinire a scopurilor ei.

Una dintre cele mai vaste, din spațiile analizate, este OSCE. Deși

eficiența ei este subminată de regula unanimității, OSCE are meritul de a oferi

un cadru general de cooperare în care se pot reuni toate statele din regiune, de la

Vancouver la Vladivostok.

În continuare, cadrul juridic comun și drepturile ființelor umane

componente ale societăților statelor membre sunt aparate de către Consiliul

Europei. Practic, aderența la această organizație este premisă caracterizării unui

stat european drept democratic.

Mai departe, principalul responsabil de apărarea statelor din regiunile

analizate este NATO, cea mai puternică și durabilă construcție politico-militară

din istoria recentă. Membrii săi se angajează să contribuie la securitatea

fiecăruia dintre aceștia prin clauza de apărare colectivă de la articolul 5 din

Tratatul NATO, care stipulează ca un atac îndreptat împotriva unuia dintre

statele membre este considerat un atac împotriva tuturor.

Ultima dintre organizațiile analizate, in ordinea numărului de membri, dar

cea mai concretă în acțiuni este Uniunea Europeană. Aceasta, după ce a oferit

cadrul necesar instituirii unei piețe comune în care bunurile, persoanele,

NECLASIFICAT

16 din 48

serviciile, capitalurile și plățile circulă liber, a făcut, începând cu Tratatul de la

Maastricht, pasul spre oferirea unui caracter politic integrării, care o transformă

deja în organizație supranațională.

Practic, fiecare organizație analizează este responsabilă, în principal, de

anumite dimensiuni ale securității, chiar dacă le abordează parțial pe toate, iar

acțiunea lor conjugată oferă caracteristicile mediului de securitate european și

euroatlantic din regiunea europeană și euroatlantică.

Acest sistem se confruntă cu acțiunea unor factori externi, care generează

riscuri și amenințări. Mai exact, înspre limitele sale exterioare acționează un

actor care își percepe propria securitate în termeni opuși. Practic, ceea ce

majoritatea statelor din regiunile europeană și euroatlantică percep ca benefic

pentru propria securitate, Rusia, pentru ca despre ea este vorba, percepe ca fiind

un pericol. Din acest motiv, ea încearcă să limiteze dezvoltarea sistemului în

apropierea granițelor sale. Pentru aceasta, încearcă (și, de multe ori, reușește) să

destabilizeze statele vizate, prin susținerea unor entități separatiste care își

instituie controlul asupra unor teritorii, clamează dorința de independență,

statele nu le-o acorda, și astfel se creează o situație care face ca membrii unor

organizații internaționale, la care ar dori să adere, să nu își asume riscul de a le

primi, în cazul în care acest lucru ar putea duce la activarea unor clauze de

apărare reciprocă și la conflicte deschise cu Rusia sau forte susținute de aceasta.

Desigur, în lume există și alte fricțiuni,dintre care unele generează

conflicte. Acestea oferă cadrul de apariție și dezvoltare a unor entități care nu

pot combate statele văzute drept inamici în lupta clasică, dar utilizează procedee

menite să producă victime în rândurile trupelor acestora sau populației civile,

pentru a șoca opinia publică și a o determina să se ralieze cerințelor lor. Aceste

organizații, pe care le numim teroriste, se formează în state instabile sau slabe,

dar pot lovi adânc în inima statelor puternice, compensând, astfel, faptul că, de

aproximativ 2-3 decenii, în aceste state doar ocazional mai apare fenomenul

terorismului de proveniența autohtonă.

NECLASIFICAT

17 din 48

În paralel cu acestea, dar și în lipsa lor, grupuri de membri ai societății nu

adera la valorile acesteia și nu se simt constrânși de forța ei, așa că încearcă să

obțină, prin orice mijloace, satisfacerea aspirațiilor lor materiale, fără, însă, a

avea revendicări politice. Membrii lor își doresc doar profitul, dar pentru acesta

vor săvârși tot felul de acțiuni cu grave consecințe sociale, precum traficul de

droguri, armament, materiale din industria chimică, bacteriologică, nucleară,

trafic de ființe umane, cămătărie, extorcări etc.,prin acestea aducând grave

prejudicii ordinii sociale. Acestea sunt grupările de criminalitate organizată.

Peste toate acestea, ansamblul activităților umane generează poluare,

care, la rândul ei, generează poluare, care, la rândul ei, generează schimbări

climatice, care pun în pericol supraviețuirea întregii umanități.

Numitorul comun al tuturor acestora este, însă, faptul că acționează

profitând de anumite vulnerabilități din structura internă a statelor. Nici

curentele separatiste, nici grupările teroriste sau cele de criminalitate organizată

nu vor putea acționa acolo unde statul este suficient de puternic pentru a-și

exercita suveranitatea, a-și asigura securitatea sau a impune respectarea legilor

sale. De aceea există state care și țin sub control curentele separatiste,chiar dacă

ele există, cum ar fi Spania, unde nu se dezvoltă grupări teroriste și unde

criminalitatea organizată nu depășește, în dezvoltarea ei, proporții rezonabile.

Aceste state sunt, credem noi, cele bine guvernate.

NECLASIFICAT

18 din 48

CAPITOLUL II

BUNA GUVERNARE – ABORDĂRI CONCEPTUALE

În urma celor afirmate pe parcursul celui de-al doilea capitol, am ajuns la

concluzia că, grație anumitor trăsături, de-a lungul istoriei, unele societăți au

avut mai mult succes în relațiile internaționale, cu alte cuvinte, și-au promovat

mai bine propriile interese și și-au întărit poziția absolută și relativă, ceea ce a

dus la consolidarea propriei securități, în timp ce alele nu au reușit acest lucru,

ceea ce a dus la diminuarea propriei lor poziții absolute sau relative și, în cazuri

extreme, chiar la dispariția lor din planul relațiilor internaționale.

În ceea ce ne privește suntem de părere că societățile primitive care au

beneficiat de succes au fost cele care au introdus o formă de organizare care să

permită desfășurarea de activități economice și sociale complexe, dar și

apărarea, relaționarea cu alte societăți și perpetuarea ei, în timp. Cu alte cuvinte,

dintre societățile primitive, cele mai de succes au fost cele care s-au transformat

primele în state. De altfel, ulterior, acestea au fost cele care au reușit să

înglobeze sau să elimine din relațiile internaționale societățile care nu

beneficiau de organizare statală, practic fără excepție. Conchidem, deci, că

aceste societăți au fost mai bine gospodărite decât altele, și că un prim element

al acestei bune gospodăriri a fost cel al organizării în structuri de tip statal.

Mai departe, urmărind firul istoriei omenirii, am observat că, în unele

societăți, proprietatea individuală, privată, a fost încurajată și garantată

împotriva intruziunilor terților, în timp ce în alte societăți, proprietatea

indivizilor se afla la dispoziția capriciilor puterii absolutiste. De asemenea, în

unele societăți, inițiativa individuală era încurajată, astfel că indivizii erau liberi

să identifice mijloacele pe care le considerau cele mai adecvate atingerii

scopurilor pe care tot ei și le fixau, în timp ce, în alte societăți, inițiativa

individuală, văzută ca o amenințare la adresa puterii elitelor, a fost limitată la

acel nivel la care aceste elite se simțeau în siguranță. În mod corelativ, în unele

NECLASIFICAT

19 din 48

societăți, educația și cercetarea au fost încurajate și menținute în afara

presiunilor centrale, oamenii fiind, astfel, liberi să-și utilizeze întreaga măsură a

talentului și ingeniozității lor, ceea ce a dus la un progres științific și tehnic

remarcabil al acestor societăți, în timp ce, în alte societăți, libertatea gândirii

ținea până acolo unde nu punea în pericol poziția elitelor absolutiste.

Tot lectura istoriei ne-a învățat că, în timp ce anumite societăți au

gestionat în mod rațional sporul de resurse oferite de expansiunea colonială (dar

nu cauza sporului de resurse ne interesează, putând fi oricare alta, ci utilizarea

acestuia), altele au risipit rapid resursele dobândite ușor, ceea ce le-a adus într-o

stare asemănătoare celei în care se găseau înaintea sosirii acestuia. În plus, unele

state și-au construit, în timp, sisteme administrative, birocratice, performante,

corecte și eficiente, în timp ce altele au permis perpetuarea incompetenței și

corupției, ceea ce a dus la ineficiență și regres.

Dar, mai important decât toate acestea, am spus noi, pentru că fără ceea

ce urmează să afirmăm nu există guvernare eficientă, cel puțin în epoca ce a

urmat Revoluției Industriale, unele societăți au devenit din ce în ce mai

democratice, mai participative, și-au deschis complexul de activități legate de

dobândirea și exercitarea puterii de stat către o parte cât mai largă din populație,

ajungându-se la universalitatea specifică epocii contemporane, în timp ce alte

societăți au rămas sau au devenit absolutiste, dictatoriale. Practic, așa cum am

demonstrat în capitolul următor, societățile din primele categorii ale

enumerărilor de mai sus sunt cele care, la capătul unui proces îndelungat, este

adevărat, au devenit democratice, în timp ce societățile din a doua categorie, în

exemplele de mai sus, sunt cele care au devenit absolutiste.

Utilizând conceptele cu care operează Acemoglu și Robinson, primele

societăți din enumerările noastre au dezvoltat instituții incluzive, în care o parte

largă din beneficiile activității membrilor lor se revarsă către acestea, în timp ce

societățile din a doua categorie au dezvoltat instituții extractive, în care o elită

restrânsă beneficiază de cea mai mare parte a beneficiilor activității membrilor

NECLASIFICAT

20 din 48

societăților, în timp ce marea masă a acestora rămâne să trăiască în sărăcie și

lipsuri. Desigur, aceste două concepte nu se întâlnesc aproape nicăieri în mod

absolut, ci, mai degrabă, fiecare societate se află, pe o axă imaginară, mai

aproape de una sau alta dintre aceste extreme.

Practic, în cadrul unei societăți date, instituțiile extractive și cele

incluzive conviețuiesc. Până la un punct, acestea sunt incluzive, permițând

accesul unei mari părți a membrilor societății la beneficiile lor potențiale, însă,

de la un anumit nivel în sus, ele tind să devină extractive, nemaipermițând acest

acces și utilizând resursele create de activitățile sociale în beneficiul unei elite

restrânse. Teoretic, cu cât este o societate mai bine guvernată, cu atât limita

până la care instituțiile sunt incluzive este mai ridicată, iar acesta este una din

premisele întăririi securității acelei societăți, sub toate dimensiunile acesteia.

În linii generale, în opinia noastră, prin bună guvernare putem înțelege

capacitatea instituțiilor prin intermediul activității cărora se exercită puterea

de stat de a asigura buna funcționare a societății și un nivel din ce în ce mai

ridicat al eficienței acesteia și al prosperității individuale și colective, pe

termen lung, prin utilizarea corectă a resurselor publice, combaterea corupției

și asigurarea accesului indivizilor la exercitarea puterii de stat și la beneficiile

activității membrilor societății.

Am mai afirmat că statele bine guvernate asigură controlul democratic

asupra sectorului de securitate, combat în mod eficient corupția, edifică o bună

administrație și asigură o protecție adecvată a infrastructurilor critice, un nivel

suficient al protecției sociale și al asigurării serviciilor de sănătate pentru

populație și asigură progresul propriilor economii, în paralel cu protejarea

mediului natural. Desigur, nu pretindem că această enumerare este exhaustivă,

însă considerăm că exprimă principalele coordonate ale unui stat bine guvernat.

NECLASIFICAT

21 din 48

CAPITOLUL III

CORELAŢIA DINTRE BUNA GUVERNARE ȘI

CONSOLIDAREA SECURIT ĂŢII LA NIVEL NA ŢIONAL, EUROPEAN

ŞI EUROATLANTIC

Rezumând cele afirmate în partea finală a cercetării noastre, am încercat

să analizăm, într-o prezentare care poate fi caracterizată drept stratificată, modul

în care buna guvernare la nivel naţional poate avea un impact pozitiv asupra

consolidării securității în spațiile și organizațiile din care statele fac parte.

Mai exact, am pornit analiza noastră de la situația în care se găsea

România și, mai pe larg, Europa în momentul prăbușirii sistemului comunist.

Am revăzut, într-o expunere succintă, situația României, de altfel reprezentativă

pentru statele din Estul Europei (deși nu toate acestea se prezentau în condiţii

identice în 1989). Aceasta se caracteriza, în momentul începerii analizei noastre,

printr-o criză acută, prezentând un deficit de putere (chiar dacă nu poate fi

considerat vid), un haos administrativ și, în general, o situaţie de căutare de sine

în care fostul model, falimentar, fusese abandonat, dar structurile existente

atunci nu aveau o idee clară despre noua organizare a societății, care va trebui să

îl înlocuiască.

În această stare, după cum afirmam pe parcursul subcapitolului respectiv,

România nu doar că nu putea deveni un furnizor local sau regional de securitate

ci, mai grav, nu îşi putea asigura nici măcar propria securitate, având potențialul

de a se transforma într-un izvor de instabilitate, într-o regiune oricum tulburată.

Totuși, este de remarcat faptul că în Romania nu s-au manifestat forțele care au

dus, în Iugoslavia vecină, la războaiele dezastruoase și catastrofele umanitare

care au urmat destrămării Federaţiei.

În continuare, am urmărit sau am citat o serie de reforme efectuate de

Romania în vederea aderării la UE și NATO și am observat faptul că țara

noastră și-a constituit, în primul rând, un nou set de instituții, diferite

NECLASIFICAT

22 din 48

fundamental față de cele din perioada anterioară. Chiar dacă modurile de lucru

specifice epocii trecute și, la rigoare, anumite trăsături umane prezente, în mai

mică sau mai mare măsură, în toate spațiile, au făcut ca acest proces să se

situeze departe de ideal, nu putem să nu remarcăm faptul că instituţiile au creat

un nou mod de funcţionare al statului.

În acest proces, un rol foarte important a revenit chiar structurilor

internaționale în care România a dorit să se integreze. Acestea au contribuit prin

propria expertiză și prin propriile mijloace la implementarea standardelor în

legătură cu care condiţionează calitatea de membru. În această idee, remarcăm

faptul că perseverența acestora în implementarea reformelor recomandate este

un început de dovadă a faptului că, la rândul lor, percepeau integrarea României

(și, în mod similar, a celorlalte state din centrul și estul Europei) ca fiind în

interesul lor sau ca pe un spor la adresa propriei securităţi, întrucât, în caz

contrar, nu ar fi manifestat insistența și răbdarea pe care le-am remarcat.

Aceasta mai ales în condițiile în care parcursul României nu a fost întotdeauna

unul liniar, ba chiar putem spune că a fost marcat de numeroase sincope. De

altfel, pe unele dintre acestea le-am și subliniat în secțiunile dedicate integrării

europene și euroatlantice.

Ulterior, într-o prezentare întrucâtva în oglindă, am analizat contribuția

unora dintre organizațiile menționate pe parcursul lucrării la soluţionarea

câtorva crize de guvernare din spațiile lor de interes. Am realizat acest lucru

bazându-ne pe raționamentul că, dacă statele, la nivel individual,

îmbunătățindu-și propria guvernare, îşi aduc contribuția la succesul

organizațiilor din care fac parte, tot acestea sunt instrumentele care, utilizate

corect, ar putea să potențeze acţiunea statelor pentru influențarea acelor actori

care încă nu au atins nivelul dorit al calităţii guvernării pentru a deveni furnizori

de securitate.

În concret, am analizat politicile ONU, OSCE, Consiliului Europei, a

OSCE, NATO și UE pentruexportarea bunei guvernări, identificând, pentru

NECLASIFICAT

23 din 48

fiecare in parte, atât situații în care intervenția lor a fost încununată de succes,

cât și cazuri în care neajunsurile abordării alese au fost mai puternice decât

avantajele. În acest sens, am observat faptul că, într-o varietate de condiţii și

situații, atât abordările hard, cât și cele soft pot contribui la atingerea

obiectivelor propuse, dar, în ambele cazuri, pentru aceasta este nevoie ca

abordările alese să fie susținute de voinţa politică puternică a membrilor

organizațiilor și a acestora ca întreg.

În ultima parte a studiului nostru, am abordat anumite aspecte de ordin

general cu privire la buna guvernare și rolul acesteia în consolidarea securității

statelor. În acest sens, am analizat, pe scurt, contribuția concretă a statelor din

Europa de Est și a României la consolidarea securității spațiilor și structurilor

din care fac parte și am observat că, după ani de zile de reforme care au dus la

anumite progrese în materie de bună guvernare, astăzi, acestea sunt în măsură să

contribuie, chiar dacă în proporții diferite, în mod pozitiv la atingerea stării

menționate. În final, am subliniat faptul că și Strategiile de securitate ale

României, cele mai importante documente programatice în domeniul securității

elaborate la nivel naţional, au acordat și acordă o importanță aparte acestui

aspect, ceea ce reprezintă o recunoaștere în plus a rolului calităţii guvernării în

consolidarea securității.

NECLASIFICAT

24 din 48

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În continuare, pentru a oferi încă o serie de contribuții concrete ale bunei

guvernări, la nivel național, pentru consolidarea securității în spațiile european

și euroatlantic, este suficient, credem noi, să amintim că toate cele trei tipuri de

amenințări detaliate în cercetarea noastră se dezvoltă în lipsa bunei guvernări și

pot fi combătute în prezența acesteia și, mai mult, toate amenințările la care ne

referim în capitolul I al lucrării noastre generează efecte care se resimt mult

dincolo de frontierele statelor în cadrul cărora se manifestă. Practic, combaterea

lor, la nivel statal, contribuie și la securitatea sistemului sau subsistemelor din

care statele fac parte, prin reducere intensității lor la sursă.

Spre exemplu, conflictele înghețate, am arătat, sunt o sursă de instabilitate

la nivel național și regional. Ele creează zone de autoritate confuză, în care

corupția, criminalitatea organizată și chiar terorismul se pot dezvolta pentru ca,

ulterior, acestea să fie exportate către alți actori. Dar un stat bine guvernat are

șanse mai mari decât unul slab guvernat de a evita declanșarea unor conflicte pe

teritoriul său, În acest mod, el nu va constitui, pentru regiunea sa, o sursă de

amenințări, ceea ce contribuie la securitatea acesteia. Mai mult, el va putea să

participe la eforturile organizațiilor internaționale din care face parte de a

exporta pacea și buna guvernare, ceea ce, de asemenea, are potențialul de a

contribui la securitatea acestora.

Nu este lipsit de interes să menționăm că astăzi, pe teritoriul Uniunii

Europene și al NATO, printr-o combinație de factori în care se includ buna

guvernare la nivel național, sprijinul acordat de organizațiile menționate

stabilității statale, garanțiilor de securitate colectivă și, în alt registru, reticența

acestor organizații de a accepta dobândirea calității de membru de către statele

pe teritoriul cărora se desfășoară astfel de conflicte face ca, exceptând situația

Ciprului de Nord, să nu existe conflicte în desfășurare sau situații asemănătoare

conflictelor înghețate pe teritoriul acestora.

NECLASIFICAT

25 din 48

În ceea ce privește amenințarea teroristă și, în acest caz, ea se dezvoltă în

condițiile slăbiciunii statale și a lipsei bunei guvernări și, în egală măsură, poate

fi combătută de către statele puternice (în sensul dat acestui termen de Barry

Buzan) și bine guvernate. În acest sens, considerăm că nu este lipsit de interes

să menționăm că, în momentele în care scriem aceste rânduri, pe teritoriul UE și

NATO controlul activităților teroriste se realizează la un nivel pe care îl

considerăm satisfăcător, dat fiind faptul că, cu excepția Turciei care se confruntă

cu activitatea, pe teritoriul său, a grupării PKK, nu există alte organizații

teroriste majore care să își găsească adăpost (safe haven) sau să activeze pe

teritoriul acestor organizații. În acest sens, amintim că cele mai importante

grupări teroriste din Europa, IRA și ETA, au renunțat la lupta armată sau chiar

s-au desființat recent (ETA), iar grupările anarhiste sau de extremă stângă au

dispărut după destrămarea URSS, din lipsa susținerii acordate de aceasta până

atunci. Practic, astăzi, regiunile europeană și euroatlantică au devenit un spațiu

pe care îl putem numi, cu destulă încredere în faptul că nu greșim, zonă liberă

de terorism.

Din păcate, însă, statele din aceste regiuni nu sunt, însă, la adăpost față de

activitatea grupărilor teroriste care își au principalele baze în state aflate în afara

lor, precum cele din Orientul Mijlociu, ceea ce, de asemenea, dovedește efectele

nefaste ale lipsei bunei guvernări asupra securității actorilor internaționali și, per

a contrario, beneficiile prezenței acesteia.

La fel, criminalitatea organizată este poate cel mai bun exemplu, din

lucrarea noastră, referitor la propagarea unei amenințări de proveniență

națională la nivel internațional. Am arătat, în partea dedicată acestei amenințări,

cum grupările de criminalitate organizată transfrontalieră apar și se dezvoltă pe

teritoriul statelor incapabile sau nedoritoare de a reacționa la proliferarea

acestora și, ulterior, își desfășoară activitățile pe teritoriul altor state, săvârșind

numeroase încălcări ale normelor fundamentale de conviețuire socială ale

acestora. Mai mult, am mai arătat și faptul că, pe teritoriul statelor care prezintă

NECLASIFICAT

26 din 48

valori înalte ale indicatorilor bunei guvernări, grupările de criminalitate

organizată autohtone sunt ținute sub control sau nu există. Cu alte cuvinte,

contribuția pe care buna guvernare, la nivel național, o poate aduce securității

sistemului internațional sau subsistemelor regionale este combaterea eficientă a

existenței și activităților grupărilor de criminalitate organizată, pe teritoriul

statal, pentru ca acestea să nu își poată exporta activitățile.

Astfel, în concluzie, putem observa că acţiunea statelor la nivel intern

într-o lume tot mai globalizată, are impact asupra celorlalte state din sistem, iar

aceste influenţe pot fi de natură salutară pentru securitatea sistemului/

subsistemelor sub condiţia ca ele să provină din acţiunea unei bune guvernări,

fapt valabil în ceea ce priveşte toate dimensiunile securităţii.

De altfel, în ultimul capitol al cercetării noastre, am observat faptul că,

între indicatorii larg acceptați ai bunei guvernări și cei mai relevanți indicatori ai

diferitelor dimensiuni ale securității există o strânsă legătură.

De asemenea, tot în finalul lucrării noastre am identificat, dar reiterăm

aici, legăturile pe care, în această cercetare, le-am identificat ca existând între

buna guvernare și securitatea statelor și sistemului sau subsistemelor din care

acestea fac parte.

Astfel, rezumând cele afirmate până acum, buna guvernare la nivel

național, prin efectele sale, sprijină consolidarea securității statelor sub aspectul

dimensiunilor militară, politică, economică, societală și ecologică.

Prin urmare, statele bine guvernate dintr-un subsistem dat vor fi tentate,

dar și capabile, să creeze organizații de securitate colectivă care să consolideze

securitatea fiecăruia dintre ele la un nivel superior celui pe care l-ar putea atinge

singure aibă un comportament predictibil și rațional, în relațiile internaționale, și

să aibă voința necesară edificării de parteneriate durabile și eficiente edifice

zone de liber schimb și uniuni vamale care să reunească economii puternice, în

beneficiul membrilor acestora, și să le confere acestora un plus de rezultate care

nu ar putea rezulta doar din însumarea capacităților lor separate edifice zone de

NECLASIFICAT

27 din 48

securitate în care conflictele de natură etnică, religioasă etc. sunt evitate,

adevărate comunități de stabilitate își conjuge eforturile pentru protejarea și

conservarea mediului înconjurător, în întreaga regiune și, cu timpul, la nivelul

întregii planete.

Deci, o regiune ale cărei state sunt bine guvernate va fi mai sigură din

punct de vedere militar, mai pașnică și mai predictibilă din punct de vedere

politic, mai prosperă, mai stabilă și mai puțin poluată.

Dar, mai mult decât atât, statele bine guvernate din regiunea dată vor fi

capabile, la nivel intern, să asigure un control democratic asupra sectorului de

securitate combată corupția asigure o bună și eficientă administrație asigure un

nivel ridicat de protecție socială și a sănătății publice implementeze normele

privitoare la protecția mediului natural Din toate acestea, realizate la nivelul

unui stat, ar profita toate statele cu care statul respectiv are legături și, practic,

cetățenii acestora. Practic, în contextul unei lumi globalizate, ceea ce un stat

realizează, la nivel intern, exportă, la nivel extern. Deci, un stat cu

caracteristicile de mai sus se prezintă ca un stat democratic, stabil, corect, bine

administrat, care oferă o calitate ridicată a vieții membrilor societății sale și

protejează mediul în care trăiesc nu doar aceștia, ci și membrii societăților din

jur.

Prezentând toate aceste caracteristici, statele sunt capabile să combată,

sau cel puțin să țină sub control, amenințări precum conflictele înghețate,

terorismul, criminalitatea organizată.

Deci, dacă într-o regiune toate sau cele mai multe state vor fi bine

guvernate, ele, pe de o parte, nu vor exporta unele către celelalte amenințările

asociate cu fenomenele pe care le-am enumerat mai sus și, pe de altă parte, vor

fi capabile, prin eforturi conjugate, să le combată pe cele provenite din afara

regiunii lor.

Mai mult decât atât, tot prin conjugarea eforturilor lor, statele bine

guvernate ar trebui să fie capabile să exporte caracteristicile lor și spre alte

NECLASIFICAT

28 din 48

societăți și, în timp, să extindă comunitatea statelor bine guvernate până la

idealul unei comunități mondiale de state bine guvernate.

Desigur, acceptăm faptul că ceea ce am expus în lucrarea noastră este

rezultatul istoriei și concepțiilor contemporane ale specialiștilor din țările

occidentale. Nu putem să afirmăm, însă, că versiunea lor și a noastră este

singura posibilă, însă credem că, actualmente, este modalitatea de înțelegere a

lucrurilor care oferă cele mai bune rezultate. Dacă alte culturi sau ale timpuri

vor dovedi că noțiunea de bună guvernare poate fi înțeleasă și altfel, cu rezultate

mai bune, suntem dispuși să cercetăm ce au de oferit acele culturi sau acele

timpuri și, în cazul în care considerăm astfel, să ne însușim noțiunile lor.

În ceea ce privește eventualele propuneri aplicabile în cazul României,

observăm, din toate exemplele analizate, existența unei constante, și anume

importanța educației, a certitudinii juridice și a deschiderii. Dacî în ceea ce le

privește pe ultimele două starea actuală de fapt este relativ mulțumitoare, în

educație pot fi efectuate îmbunătățiri semnificative. O societate ai cărei membri

sunt educați, în toate gradele acestei activități, sunt încurajați să își utilizeze

capacitățile și au certitudinea că se vor bucura de rezultatele activității lor va

beneficia de resursele unei populații pregătite și motivate, iar asta va constitui

premisa esențială a succesului acelei societăți. Deci, în opinia noastră, societatea

românească trebuie să accepte educația ca pe o prioritate și să investească in

acest domeniu, și rezultatele vor apărea, chiar dacă nu pe termen scurt, întrucât

pentru ca rezultatele investițiilor în educație să devină palpabile este nevoie de

maturizarea generațiilor care s-au bucurat de ele. Dar acest proces trebuie

demarat, cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Spunem acestea pentru că, în etapa postindustrială în care au intrat cele

mai prospere societăți umane, investițiile masive de capital sub forma banilor

sau a factorilor de producție nu mai reprezintă o condiție esențială a succesului.

Astăzi, grație noilor tehnologii și a unei economii dominată de servicii,

întreprinzătorii înzestrați cu idei, cunoștințe și dispozitivele necesare

NECLASIFICAT

29 din 48

transpunerii ideilor în practică (de cele mai multe ori fiind suficient un

calculator, o tabletă etc.) pot dobândi acces la cele mai recente informații și pot

dezvolta o largă categorie de servicii (spre exemplu, aplicații pentru calculator

sau smartphone), pot investi în startup-uri aflate la mii de kilometri distanță, pot

efectua operațiuni cu monede virtuale și așa mai departe. Sigur, unele dintre

acestea se pot dovedi riscante, putând reprezenta un succes pe termen lung sau

doar o nouă „bulă” sortită a se sparge la un moment dat. Însă tendința economiei

mondiale de a se orienta spre tehnologii noi și spre servicii cu importantă

componentă IT este evidentă și de durată. Iar pentru valorificarea acestei

tendințe nu este nevoie de uzine sau vaste exploatații agricole ci de cunoștințele

necesare.

De asemenea, într-o economie caracterizată de mobilitate, persoanele care

beneficiază de pregătirea necesară, chiar dacă nu provin din statele cele mai

dezvoltate, pot ajunge să inflențeze destinele marilor companii ale lumii.

Din acest motiv, propunem, după cum spuneam, regândirea sistemului de

educație astfel încât acesta să fie axat pe formarea competențelor necesare

pentru a reuși într-o economie a cunoașterii și reformarea salarizării cadrelor

didactice astfel încât aceasta să asigure un nivel de trai adecvat și care să

permită cadrelor didactice din învățământul superior să desfăsoare exclusiv

activitate didactică, încă de la începutul carierei, pentru a se putea concentra

asupra pregătirii permanente și transmiterii cunoștințelor dobândite către

studenți. De altfel, constatâm că această tendință pare a se transpune, treptat, în

practică. Rămâne de văzut dacă și în ce mod se va perpetua.

Tot în domeniul educației subliniem necesitatea accentuării legăturilor și

parteneriatelor cu universitățile din țările dezvoltate, pentru desfășurarea de

schimburi de studenți și cadre didactice dar și pentru îmbunătățirea accesului la

publicațiile și bazele de date ale acestora. Într-o lume a înaltei tehnologii,

distanța nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea formării academice și

profesionale. Posibilitățile tehnologice de astăzi permit diseminarea

NECLASIFICAT

30 din 48

informațiilor la costuri proporțional reduse, așadar racordarea la fluxurile

internaționale de cunoaștere nu ar necesita decât voință, o resursă umană

capabilă și alocări bugetare care nu pot fi considerate împovărătoare, or suntem

de părere că toate acestea există deja, însă pot fi utilziate mai eficient decât în

prezent.

Coroborat cu cele afirmate mai sus, propunem încurajarea dezvoltării

activităților economice în domeniul serviciilor IT, desfășurate de întreprinzătorii

mici și mijlocii, prin acordarea de facilități fiscale sub forma reducerii

impozitării, fie pe venit, fie pe salarizare. Nu considerăm că o astfel de măsură

ar avea un impact bugetar negativ semnificativ, pe termen scurt, întrucât

sectorul amintit ocupă, în prezent, o pondere redusă în cadrul încasărilor

bugetare. Însă pe termen lung, în situația dezvoltării sale, încasările mici

provenite de la un număr mare de agenți economici ar avea un impact pozitiv

asupra bugetului, generând, în paralel, venituri importante pentru agenții

economici, care ar întoarce o mare parte dintre ele în circuitul economic, prin

satisfacerea propriilor nevoi.

O altă direcție de acțiune ar trebui să privească eforturile de combatere a

corupției. Însă viziunea noastră cu privire la combaterea corupției nu plasează

accentul principal pe componenta represivă ci pe cele de educație și formare,

reglementare corectă și recuperarea prejudiciilor certe.

În primul rând, pentru formarea unei conștiințe civice care să poată

susține un stat cu adevărat democratic, în care cetățenii dețin cunoștințe de bază

cu privire la buna guvernare și pot efectua o analiză decentă a aplicării acesteia

de către reprezentanții lor, în vederea unei sancțiuni politice documentate,

propunem acordarea unei importanțe sporite disciplinelor precum educație

civică sau juridică, cu predarea acestora pe tot parcursul ciclurilor

preuniversitare de învățământ, însoțită de aplicații practice, la aprecierea

cadrelor didactice. Eventual aceste cadre didactice ar putea fi juriști aflați în

raporturi de colaborare cu instituțiile de învățământ.

NECLASIFICAT

31 din 48

În ceea ce privește materialul bibliografic pentru disciplinele la care ne-

am referit, putem întrăzni să prpunem chiar aspecte subliniate în această lucrare,

adaptate conform nevoilor categoriilor de elevi cărora li se adresează.

Tot în linia formării unor reprezentanți, înalți funcționari și funcționari

publici ne raliem la inițiativa înființării Institutului Național de Administrație și

propunem adoptarea modelului de selectare și evoluție în carieră a absolvenților

acestora inspirat din situația funcționarilor francezi, absolvenți ai Școlii

Naționale de Administrație. Între disciplinele de studiu recomandăm și Buna

guvernare, evident, la un nivel adecvat studiilor universitare, de data aceasta.

Pentru combaterea corupției propunem o abordare inspirată din lucrarea

criminologului italian Cesare Beccaria, Despre infracțiuni și pedepse, în care

acesta propunea înlocuirea pedepselor severe a căror aplicare este nesigură cu

cele moderate dar prompt aplicate. De asemenea, putem opta și pentru

introducerea unor cauze de impunitate sau reducere a pedepsei în cazul achitării

prejudiciului cert, în funcție și de valoarea acestuia.

În orice caz, indiferent de gradul în care aceste propuneri se vor

concretiza, opinăm că sanșa României de a deveni un furnizor important de

securitate pentru organizațiile din care face parte (în regiunea sa geografică) este

îmbunătățirea calității guvernării, proces îndelungat dar posibil în principal prin

creșterea calității educației.

NECLASIFICAT

32 din 48

BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONAN ŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. Decretul-lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi

funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România,

art. 1, extras de pe www.legislatie.just.ro, accesat la data de 21.10.2017.

2. Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 (republicată) privind securitatea naţională

a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 18 martie 2014,

art. 1, disponibil la www.sri.ro.

3. Legea nr. 175/2005, extrasă de pe www.legislatie.just.ro, accesat la data

de 05.11.2017.

4. Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 (republicată) privind securitatea naţională

a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 18 martie 2014.

II. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Albu, Petru, Crima organizată în perioada de tranziţie: o ameninţare la

adresa securităţii statelor, Editura Ministerului Internelor şi Reformei

Administrative, București, 2007.

2. Alexandrescu, Grigore, Amenințări la adresa securității , Editura

Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004.

3. Anghel, Petre, Instituții europene și tehnici de negociere în procesul

integrării , extras de pe www.ebooks.unibuc.ro.

4. Aurescu, Bogdan, Sistemul Jurisdicțiilor internaționale, Editura All

Beck, București, 2005.

5. Bari, Ioan, Probleme globale contemporane, Editura Economică,

Bucureşti, 2003.

NECLASIFICAT

33 din 48

6. Buță, Viorel; Emil, Ion; Mihai Ștefan, Dinu (coord.), Religie şi securitate

în Europa secolului XXI – Glosar de termeni, Editura Universităţii de

Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007.

7. Carpinschi, Anton; Mărgărit, Diana, Organizații internaționale, Editura

Polirom, Iași, 2011;

8. Chifu, Iulian; Oproiu, Monica; Bălășoiu, Narciz, Conflictul ruso-georgian

– reacțiile decidenților în timpul crizei, Editura Curtea Veche Bucureşti,

2010.

9. Constantinescu, Emil, Adevărul despre România(1989-2004), Editura

Universalia, București, 2004.

10. Dănișor, Dan Claudiu, Libertatea în capcană:aporii ale justiției

constituționale, Editura Universul Juridic/Editura Universitaria Craiova,

București/Craiova, 2014.

11. Dinco, Cornel; Repez, Filofteia; Deaconu, Gheorghe, Securitate și

insecuritate în era globalizării , Editura Universității Naționale de

Apărare „Carol I”, București, 2011.

12. Dumitrașcu, Mihaela-Augustina; Popescu, Roxana-Mariana, Dreptul

Uniunii Europene – Sinteze și aplicații , Editura Universul Juridic,

București, 2015.

13. Ionete, Constantin, Economia României. Criza de sistem a economiei de

comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, 1993.

14. Irimia, Ion; Ion, Emil; Chiriac, Mircea-Dănuț, Curs de doctrine politico-

militare, Partea a VI-a – Securitate națională și euroatlantică, Editura

Universității Naționale de Apărare, București, 2004.

15. Manolache, Constantin. Euroarmata și Apărarea României – Analiză de

epistemologie constructivistă privind politica de securitate și apărare

comună a Uniunii Europene, Editura Institutul European, Iași, 2014.

16. Mâță, Dan Constantin, Securitatea națională: concept, reglementare,

mijloace de ocrotire, Editura Hamangiu, București, 2016.

NECLASIFICAT

34 din 48

17. Milevschi, Octavian; Stanislav Scrieru, Conflicte înghețate în spațiul

postsovietic, în Daniel Biro, Relațiile internaționale contemporane,

Editura Polirom, Iași, 2013.

18. Moștoflei, Constantin (coord.), România-NATO: 1990 – 2002, Editura

Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2002.

19. Moștoflei, Constantin (coord.); Dolghin, Nicolae; Văduva, Gheorghe;

Alexandrescu, Grigore; Duțu, Petre; Popa, Vasile, Surse de instabilitate

la nivel global și regional. Implicații pentru România, Editura

Universității Naționale de Apărare, București, 2004.

20. Moştoflei, Constantin; Duţu, Petre; Sarcinschi, Alexandra, Studii de

Securitate și Apărare, Vol. 2, Editura Universităţii Naţionale de Apărare

„Carol I”, Bucureşti, 2005.

21. Moștoflei, Constantin; Sarcinschi, Alexandra, Militar – nonmilitar în

securitatea națională. Dilema armatei, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare, Bucureşti, 2004.

22. Mureșan, Doina, Dimensiunea economică a securității în epoca

parteneriatelor și a alianțelor, Editura Pro Universitaria, București, 2010.

23. Murgescu, Bogdan, România și Europa: acumularea decalajelor

economice (1500-2010), Editura Polirom, Iași, 2010.

24. Nabarjoiu, Nicolae, Dimensiunile strategice ale integrarii euroatlantice,

in Romania-NATO, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,

București, 2002.

25. Naumescu, Valentin (coord.), România, Marile Puteri și ordinea

europeană, 1918-2018, Editura Polirom, Iași, 2018.

26. Năstase, Adrian; Aurescu, Bogdan, Jura, Cristian, Drept Internațional

public:Sinteze pentru examen, Editura C.H. Beck, București, 2009.

27. Ozunu, Mihai Vasile, Securitate internaţională şi diplomaţie publică,

curs elaborat în cadrul unui proiect cofinanțat din Fondul Social European

NECLASIFICAT

35 din 48

prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

2007-2013. extras de pe www.europa2020.spiruharet.ro.

28. Paul, Vasile, Conflictele secolului XXI, Editura Militară, Bucureşti,1999.

29. Repciuc, Teodor, Conceptele Securității , Editura Axioma Print,

București, 2008.

30. Sarcinschi, Alexandra, Dimensiunile nonmilitare ale securității , Editura

Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2005.

31. Stoenescu, Alex Mihai, Din culisele luptei pentru putere 1989-1990.

Prima guvernare Petre Roman, Editura Rao, București, 2006.

32. Stoenescu, Alex MIhai, România postcomunistă – 1989-1991, Editura

Rao, București, 2008.

33. Stoica,Stan, România după 1989, Editura Meronia, București, 2010.

34. Toma, Virgil, Evoluția conceptului de infrastructură critică, extras de pe

www.igsu.ro.

35. Văduva, Gheorghe (coord.), Chețe, Emil; Moștoflei, Constantin; Popa,

Vasile; Macovei, Alina; Sarcinschi, Alexandra, Dinu, Mihai, Terorismul

– Dimensiune geopolitică și geostrategică Războiul terorist. Războiul

împotriva terorismului, Centrul de Studii Strategice de Securitate,

București, 2002.

36. Văduva, Gheorghe, Terorismul contemporan – factor de risc la adresa

securității și apărării naționale, în condițiile statutului României de

membru NATO, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,

București, 2005.

37. Voicu, Costică, Banii murdari şi crima organizată, Editura Artprint,

Bucureşti, 1995.

NECLASIFICAT

36 din 48

III. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Acemoglu, Daron, Robinson, James A., De ce eșuează națiunile. Originile

puterii, ale prosperității și ale sărăciei, Editura Litera, București, 2016.

2. Austin, Michael J., Style or Substance? An Analysis of the Major Reforms

to CFSP by the Treaty of Lisbon, European Union Law Working Papers,

No.1, editat de Siegfried Fina and Roland Vogl, Stanford-Vienna

Transatlantic Technology Law Forum, 2011, preluat de pe www.

ttlf.stanford.edu.

3. Avery, Graham, Faber, Anne, Schimidt, Anne, Enlarging the European

Union: Effects on the new member states and the EU, Trans European

Policy Studies Association 11, Rue d’Egmont, 1000 Brussels, 2009.

4. Borzel, Tanja A., Pamuk, Yasemin, Stahn, Andreas, Good Governance in

the European Union, in Berlin Working Paper on European Integration nr.

7, Freie Universitat Berlin. ianuarie 2008.

5. Buzan, Barry, Popoarele, statele și frica, Editura Cartier, Chișinău, 2014.

6. Carrere d Encausse,Helene, Orgoliile Kremlinului. O istorie a Imperiului

Rus de la 1552 până astăzi, Editura Orizonturi, București, 2015.

7. Camargo, Claudia Baez, Passas, Nikos, Hidden agendas, social norms and

why we need to re-think anti-corruption, Basel Institute on Governance,

Working Paper Series No 05, June 2017.

8. Dedman, Martin, The Origins and Development of the European Union

1945 – 2008, editura Routlege, 1996.

9. Ferguson, Niall, Marele Declin: Cum decad instituțiile și mor economiile,

Editura Polirom, Iași, 2014.

10. Gisselquist, Rachel M., What does Good Governance Mean, Wider Angle

newsletter, ianuarie 2012, extras de pe recom.wider.unu.edu

NECLASIFICAT

37 din 48

11. Koechlin, Lucy, An Evaluation of National Integrity Systems from a

Human Rights Perspective, Basel Institute on Governance, Working Paper

Series No 04, September 2007.

12. Koechlin, Lucy, Poverty and Corruption: About Poorer and Richer Ways

of Life, Basel Institute on Governance, Working Paper Series No 05,

December 2008.

13. Landes, David S., Avuția și sărăcia națiunilor: de ce unele țări sunt atât

de bogate, iar altele atât de sărace, Editura Polirom, București, 2013.

14. Law, Randal D., Istoria Terorismului de la asirieni la jihadiști, Corint,

București, 2017.

15. Lindstrom, Gustav, Enter the EU Battlegroups, Chaillot Paper, nr. 97,

februarie 2007.

16. Little, Richard, Buzan, Barry, Sistemele internaţionale în istoria lumii,

Editura Polirom, București, 2009.

17. Luizard, Pierre-Jean, Capcana Daesh – Statul Islamic sau întoarcerea

Istoriei, Editura Polirom, Iași, 2016.

18. Marret, Jean-Luc, Tehnicile terorismului, Editura Corint, Bucureşti, 2002.

19. Napoleoni, Loretta, ISIS – Califatul terorii, Editura Corint, București,

2015.

20. Peters, Anne, Corruption and Human Rights, Basel Institute on

Governance, Working Paper Series No 05, September 2015.

21. Pichon, Frederic, Siria – de ce s-a înșelat Occidentul, Editura Corint,

București, 2015.

22. Sauron, Jean-Luc, Curs de Institutii Europene, Editura Polirom, București,

2010.

23. Schmidt, Alex, DeGraaf, J.F., Violence as Communication: Insurgent

Terrorism and the Western News Media, Beverly Hills, CA Sage, 1982.

NECLASIFICAT

38 din 48

24. Strauss, Kilian, The Situation of Financial Intelligence Units in Central

and Eastern Europe and the Former Soviet Union, Basel Institute on

Governance, Working Paper Series No 09, November 2010.

25. Weiss, Michael; Hassan Hassan, ISIS – Armata Jihadului, Editura Corint,

București, 2016.

IV. SURSE WEB

1. Chifu, Iulian, Conflictele îngheţate şi responsabilitatea Rusiei: de la

„maxima complicaţie etnică“ a lui Stalin la „apărarea ruşilor de

pretutindeni“ a lui Putin, extras de pe www.adevarul.ro, 20.01.2016

2. Constantin, Ionuț, Managementul conflictelor înghețate din Caucazul de

Sud, ionutconstantinblog.wordpress.com.

3. Dimian, Larisa, Terorismul internațional – unele efecte și tendințe de

evoluție, Revista Europeană de Psihologie, ultrapsihologie.ro, 09.11.xxxx.

4. Dîrdală, Lucian Conflictele înghețate și încălzirea politicii globale, Ziarul

de Iași, 22.08.2008, accesat martie-mai 2017.

5. Enache, Iuliana, Ce sunt „conflictele îngheţate”, instrumentul prin care

Rusia îşi controlează vecinii?“, www.descopera.ro, 09.11.2014.

6. www.eur-lex.europa.eu, Eurlex, Aderarea la UE – procesul de aderare.

7. Lefter, Alina, Criminalitatea organizată. Abordări doctrinare și

instrumente juridice internaționale, www.juridice.ro, 11.04.2017.

8. Ministerul Afacerilor Externe, Cronologia relaţiilor România – NATO,

www.mae.ro, accesat la data de 12.02.2018.

9. www.adevarul.ro, Târgu Mureş 1990: Conflict între maghiari şi români

sau reactivarea fostei Securităţi?,17.03.2010.

10. www.consilium.europa.eu, Summitul NATO, Bruxelles, 12/07/2018.

11. www.dexonline.ro.

12. www.edrc.ro Good governance – the concept.

NECLASIFICAT

39 din 48

13. www.enciclopediaromaniei.ro.

14. www.eurlex.europa.eu - Aderarea la UE – procesul de aderare.

15. www.goodgovernance.org.au, What is Good Governance.

16. www.globalfirepower.com.

17. www.imf.org, Regional Economic Issues – Central, Eastern, and

Southeastern Europe – How to Get Back on the Fast Track, 2016.

18. www.infoeuropa.md, Comisia europeană pentru democraţie prin drept.

19. www.mae.ro, Cronologia relaţiilor România – NATO.

20. www.mae.ro, Despre OSCE, august 2017.

21. www.mapn.ro.

22. www.mpviena.mae.ro, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în

Europa.

23. www.ohchr.org, ONCHR, Good Governance and Human Rigths.

24. www.osce.org,Good Governance.

25. www.parl2011.pl.

26. www.sri.ro, Protecția infrastructurilor critice, broșură editată de Serviciul

Roman de Informații.

27. www.statskontoret.se, Principles of Good Administration in the Member

States of the European Union.

28. www.summitbucharest.ro, Sub steagul NATO.

29. www.unescap.org, United Nations Economic and Social Commission for

Asia and the Pacific, What is Good Governance?.

30. www.undp.org.

31. Vivien Collingwood, Good Governance and the World Bank, Nuffield

College, University of Oxford, extras de pewww.ucl.ac.uk, f.a.;

32. www.unescap.org,United Nations Economic and Social Commission for

Asia and the Pacific, What is Good Governance?.

33. *** Good governance in EU External Relations: What role for

development policy in a changing international context, Directorate-

NECLASIFICAT

40 din 48

General for External Policies, Policy Department, European Parliament,

2016.

34. http://conflictrisk.jrc.ec.europa.eu/

35. http://www.summitbucharest.ro

36. https://infographics.economist.com/2018/DemocracyIndex/

37. www.archive.epi.yale.edu

38. www.cfr.org

39. www.climate.nasa.gov

40. www.conflictrisk.jrc.ec.europa.eu

41. www.dexonline.ro

42. www.edrc.ro

43. www.edrc.ro

44. www.enciclopediaromaniei.ro

45. www.goodgovernance.org.au

46. www.hdr.undp.org

47. www.info.worldbank.org

48. www.infographics.economist.com

49. www.mapn.ro

50. www.osce.org, Good Governance

51. www.socialprogressindex.com

52. www.theglobaleconomy.com

53. www.undp.org

54. www.visionofhumanity.org

V. REVISTE

1. Bantaș, Dragoș-Adrian, Managementul Crizelor în viziunea Uniunii

Europene, comunicare științifică publicată cu ocazia Conferinței „Strategii

XXI – Schimbări strategice în securitatea și relațiile internaționale”,

NECLASIFICAT

41 din 48

organizată în cadrul Universității Naționale de Apărare Carol I, în zilele de

2-3 aprilie 2015, inclusă în volumul publicat cu ocazia acesteia.

2. Bantaș, Dragoș-Adrian, România înainte şi după aderarea la Comunităţile

Europene/Uniunea Europeană – reperele principale, articol publicat în

revista LEX (Revista consilierilor juridici din Armată), Anul X, Nr.

1(30)/2017.

3. Bantaș, Dragoș-Adrian, Reflecții asupra contribuției României la

consolidarea securității principalelor organizații din care face

parte,articol publicat în revista Diplomacy and Intelligence, editată de

Centrul de Strategii Aplicate, Nr. 10 (martie 2018), disponibilă la adresa

www.strategiiaplicate.ro.

4. Bantaș, Adrian; Beldiman, Elvira, Instrumente ale Uniunii Europene

pentru combaterea terorismului, articol publicat în revista Punctul Critic,

nr. 02/2016, intitulat Terorism fără frontiere, disponibil pe

www.punctulcritic.ro

5. Bantaș, Dragoș-Adrian; Beldiman, Elvira, Postwar International

Organizations Predecessor of the European Union, articol publicat cu

ocazia conferinței Challanges of Knowledge Society, 2017, organizată de

Universitatea „Nicolae Titulescu”, și cuprins în volumul „Challenges of the

Knowledge Society, May 12th-13th, 2017 - 11th Edition”.

6. Bantaș, Dragoș-Adrian; Dumitru, George-Dorinel, The adjustment of EU

Law in the new security environment framework. Tools for change – the

conducted reforms, comunicare științifică publicată cu ocazia Conferinței

„Strategii XXI – Schimbări strategice în securitatea și relațiile

internaționale”, organizată în cadrul Universității Naționale de Apărare

Carol I, în zilele de 14-14 aprilie 2016, inclusă în volumul publicat cu

ocazia acesteia (Vol. I, pp. 324-333) și care poate fi consultată la adresa

www.strategii21.ro, secțiunea CONFERENCE PROCEEDINGS.

NECLASIFICAT

42 din 48

7. Bantaș, Dragoș-Adrian; Dumitru, George-Dorinel, The Balance between

the Constitutional Treaty and the Lisbon Treaty redefined by the

amendments regarding CFSP – or not?,comunicare științifică publicată cu

ocazia Conferinței „Strategii XXI – Schimbări strategice în securitatea și

relațiile internaționale”, organizată în cadrul Universității Naționale de

Apărare Carol I, în zilele de 14-14 aprilie 2016, inclusă în volumul publicat

cu ocazia acesteia (Vol. II, pp. 257-266) și care poate fi consultată la

adresa www.strategii21.ro, secțiunea CONFERENCE PROCEEDINGS.

8. Bantaș, Dragoș-Adrian; Dumitru, George-Dorinel, Contribuții ale NATO

pentru consolidarea securității europene, Partea I: De la originile Alianței

până la încheierea Războiului Rece, Revista Punctul Critic, nr. 2

(20)/2017.

9. Bantaș, Dragoș-Adrian; Dumitru, George-Dorinel, Contribuții ale NATO

pentru consolidarea securității europene, Partea a II-a: De la sfârșitul

Războiului Rece până astăzi, Revista Punctul Critic, nr. 2 (20)/2017.

10. Bantaș, Dragoș-Adrian; Dumitru, George-Dorinel, Controlul democratic

asupra sectorului de securitate – privire comparativă asupra modelului

european și aplicării acestuia în România, articol publicat în Revista

Gândirea Militară Românească, nr. 1-2/2018.

11. Bantaș, Dragoș-Adrian; Maria, Solacolu, Mijloace juridice ale UE de

răspuns la riscurile și amenințările contemporane, comunicare științifică

prezentată cu ocazia Conferinței Internaționale “Probleme actuale ale

spațiului politico-juridic al UE”, Ediția a III-a, 27 octombrie 2016, și

publicat în Suplimentul Revistei Române de Drept European, dedicat

acesteia.

12. Bădescu, Paraschiva, Conflictul din Transnistria/Republica Moldova –

după 20 de ani, extras de pe revista.ispri.ro.

NECLASIFICAT

43 din 48

13. Buzan, Barry, New Patterns of Global Security în the Twenty-First

Century, International Affairs (Royal Institute of International Affairs

1994-), Vol. 67, No. 3 (Jul.1991, Blackwell Publishing, 1991).

14. Dumitrașcu, Mihaela-Augustina; Bantaș, Dragoș – Adrian, Construcția

europeană între național, interguvernamental și federal. Proiectarea,

edificarea și eșecul ratificării Tratatului instituind Comunitatea

Europeană de Apărare, Analele Universității din București, Seria Drept,

Anul XVI (2017), Editura CH Beck, București, 2017.

15. Filipescu, Nicolae, Războiul antiterorist, Revista 22, 02.06.2008.

16. Graham, John; Amos, Bruce; Plumptre, Tim Principles for Good

Governance in the 21sr Century, in Policy Brief Nr. 15/august 2003,

Institute on Governance, Ottawa, Canada.

17. Jucan, Codruța Ștefania, Georgia, Călin Stefan, Provocarea terorismului și

a criminalității transfrontaliere în contextul globalizării , disponibil pe

cogito.ucdc.ro

18. Lavric, Aurelian, Cazul transnistrean în contextul crizei ucrainene și

securitatea Republicii Moldova, Ucrainei și a României, articol publicat în

volumul aferent Conferinței Strategii XXI, 2015.

19. Lășan, Nicoleta, Securitatea: concepte în societatea contemponară, articol

publicat în Revista de Administraţie Publică şi Politici Sociale, An II, Nr.

4(5)/decembrie 2010.

20. Lucinescu, Ioan-Codruț, Securitatea naţională a României. Elemente

definitorii privind cadrul conceptual, în Infosfera – Revistă de studii de

securitate şi informaţii pentru apărare, Anul IX nr. 3/2017, Direcţia

Generală de Informaţii a Apărării, disponibil la www.mapn.ro

21. Muscu, Georgiana Roxana, Lipsa exercitării suveranității ca un risc de

vulnerabilitate pentru securitatea internațională (cazul Ucrainei), articol

în conferința Strategii XXI, 2015.

NECLASIFICAT

44 din 48

22. Nedelcu, A.; Surdescu, O., Reflecţii cu privire la constituţionalizarea

dreptului la un mediu sănătos în Uniunea Europeană, Revista Sfera

Politicii, nr. 149/2010

23. Neguț, Silviu, Conflictele înghețate. Studiu de caz:Transnistria, în

Economistul, nr. 49-50, extras de pe www.fumn.eu, 15.12.2014.

24. Popa, Dumitru, Realizarea securității naționale a României în contextul

integrării euroatlantice, în Revista Militară nr. 2 (6)/2011.

25. Schlenker, Andrea, Support for the European Union in Central and

Eastern Europe before and after Accession, in revista „Politique

européenne”, nr. 38, 2012/3.

26. Șerban Liviu Pavelescu, Conflicte„înghețate”, relații economice și

dependențe politice. Considerații asupra componentelor acțiunii politice a

Federației Ruse în spațiul „vecinătății apropiate” în anii post-Război

Rece, în Impactul transformărilor socio-economice și tehnologice la nivel

național, european și mondial, Nr. 6/2015, Vol. 6.

27. Preda, Cristian, Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-

2012), în Studia Politica: Romanian Political Science Review 13 (2013), 1,

pp. 27-110, disponibil la www.ssoar.info

28. Rodman, Peter W. , Political and Security Dimensions The Classical

Paradig Revisited – în Defense of the Classical View, Tusla Journal of

Comparative and International Law, Volume 3, Issue1, 01.09.1995

29. Stone, Marianne, Security According to Buzan: A Comprehensive Security

Analysis, Security Discussion Papers Series 1, Groupe d’Etudes ed

d’Expertise „Securite et Tehnologies” GEEST 2009.

30. Truşcă, P.; Truşcă-Trandafir, A., Dreptul fundamental al omului la un

mediu sănătos în jurisprudenţa CEDO, Revista Transilvană de Ştiinţe

Administrative 1(23)/2009.

31. Văduva, Gheorghe; Alexandrescu, Grigore, Duțu, Petre; Popa, Vasile,

Sarcinschi, Alexandra; Băhnăreanu, Cristian, Bazele cercetărilor în

NECLASIFICAT

45 din 48

domeniul sistemelor și tehnologiilor pentru protecția împotriva

terorismului de orice natură, în Revista Colocviu Strategic, editată de

Centrul de Studii Strategice de Securitate, nr. 1/2009.

VI. DOCUMENTE DE REFERIN ŢĂ

1. Acordul de la Paris privind schimbările climatice, disponibil la

www.consilium.europa.eu

2. Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi

adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, extras de

pe www.eur-lex.europa.eu

3. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, republicată în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 202, din 7 iunie 2016.

4. Codul European al bunei conduite administrative, extras de pe

www.ombudsman.europa.eu, 2015.

5. Consiliul Uniunii Europene, Strategia Europeană de Securitate – O

Europă sigură într-o lume mai bună, Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii

al Uniunii Europene, 2009.

6. Declarația Schuman, 9 mai 1950, disponibilă la adresa europa.eu

7. Declarația Summitului din Varșovia adoptată de şefii de stat şi de guvern

participanţi la reuniunea Consiliului Nord Atlantic din Varşovia (8-9 iulie

2016), www.mae.ro, accesat 07.07.2018.

8. Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 462/2003, publicată în Monitorul

Oficial nr. 63 din 26 ianuarie 2004, referitoare la excepţia de

neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 din Legea nr. 14/1992 privind

organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi ale art. 12

alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile

de interes public.

NECLASIFICAT

46 din 48

9. Institutul Ovidiu Șincai, Transnistria – evoluția unui conflict înghețat și

perspective de soluționare, București, septembrie 2005.

10. Manualul NATO, Biroul de Informaţii şi Presă al NATO, Bruxelles, 2001.

11. Mica enciclopedie de politologie, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1977.

12. National Security Strategy of the United States of America,

www.whitehouse.gov, decembrie 2017, accesat 07.07.2018.

13. O strategie a securităţii naţionale de angajare şi deschidere, Casa Albă,

1996.

14. Protecția infrastructurilor critice, broșură editată de Serviciul Roman de

Informații.

15. Recomandarea (80) 2 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei,

extrasă de pe wcd.coe.int, accesat la data de 15.05.2017.

16. Recomandarea (87) 16 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei,

extrasă de pe wcd.coe.int

17. Recomandarea (89) 8 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei,

extrasă de pewww.juridice.ro

18. Recomandarea No. R (2000) 10 a Comitetului Miniștrilor Statelor Membre

privind codurile de conduita pentru funcţionării publici.

19. Rezolutia (77) 31 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei, extrasă

de pe www.ptejteseknihovny.cz

20. Russian National Security Strategy, www.ieee.es, 31.12.2015, accesat

07.07.2018.

21. Shared Vision, Common Action: A Stronger Europe. A Global Strategy for

the European Union’s Foreign And Security Policy, www.eeas.europa.eu

22. Statutul Consiliului Europei, semnat la Londra, 5 mai 1949, extras de pe

www.cvce.eu, accesat 20.10.2016, disponibil la Archives Nationales du

Luxembourg, Luxembourg, Organisations internationales, Conseil de

l'Europe – Constitution. Statut du Conseil de l'Europe, AE 12380.

NECLASIFICAT

47 din 48

23. Strategia Europeană de Securitate – O Europă sigură într-o lume mai

bună, Consiliul Uniunii Europene, Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al

Uniunii Europene, 2009.

24. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019:O

Românie puternică în Europa și în lume, www.presidency.ro, accesat

07.07.2018.

25. United Nations Economic and Social Commission for Asia and the Pacific,

What is Good Governance?, extras de pe http://www.unescap.org

NECLASIFICAT

48 din 48

LISTA ANEXELOR

• Anexa nr. 1: România pe drumul aderării la NATO. Principalele reforme

politice, economice și administrative efectuate în vederea atingerii

acestui scop

• Anexa nr. 2: Contribuția statelor din Centrul și Estul Europei la

dezvoltarea construcției europene

• Anexa nr. 3: Proiectarea bunei guvernări în afara spațiilor european și

euroatlantic. Politici ale ONU, OSCE, Consiliului Europei, NATO și UE

în sprijinul statelor aflate într-o criză de guvernare

• Anexa nr. 4: Dinamica schimbărilor mediei temperaturilor globale

• Anexa nr. 5: Harta principalelor conflicte aflate în desfășurare la nivel

mondial

• Anexa nr. 6: Indicele bunei guvernări în conformitate cu indicatorii aleși

de Banca Mondială

• Anexa nr. 7: Indicele Progresului Social

• Anexa nr. 8: Indicele Global al Democrației

• Anexa nr. 9: Indicele global al riscului de conflict