ROMÂNIA NECLASIFICAT - UNAp teze-decembrie... · 2016-09-11 · NECLASIFICAT NECLASIFICAT 7 din 33...
Transcript of ROMÂNIA NECLASIFICAT - UNAp teze-decembrie... · 2016-09-11 · NECLASIFICAT NECLASIFICAT 7 din 33...
NECLASIFICAT
1 din 33
ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" Dosar nr..............
Nr......................din......................................
Cdor. drd. ing. Stelian TEODORESCU
REZUMAT
TEZĂ DE DOCTORAT
TEMA: INTELLIGENCE-UL MULTINAŢIONAL ÎN SPRIJINUL
PROCESULUI DECIZIONAL AL PLANIFICĂRII OPERAŢIILOR LA
NIVEL NATO
CONDUCĂTORUL DE DOCTORAT
Colonel (r) prof. univ. dr. ing. Gelu ALEXANDRESCU
Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de
DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE
- BUCUREŞTI 2016 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 33
- Pagină albă -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 33
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
INTRODUCERE…………………………………………………………….. 7
CAPITOLUL 1. GLOBALIZAREA ŞI NOILE PROVOCĂRI DE
SECURITATE. REDEFINIREA POLITICILOR DE SECURITATE LA
NIVEL INTERNAŢIONAL…………………………………………………. 15
1.1. Globalizarea şi noul mediu de securitate internaţional ………………. 15
1.2. Ameninţările hibride, noile provocări pentru decidenţi şi structurile de
intelligence la nivel global…………………………………………….. 20
1.3. Actualul mediu de securitate global şi conceptele de securitate a
individului şi de securitate colectivă a statelor, factori importanţi
pentru reformarea şi modernizarea structurilor de intelligence la nivel
naţional şi multinaţional………………………………………………. 31
CAPITOLUL 2. ELEMENTE DE ORDIN STRUCTURAL,
OPERAŢIONAL ŞI DECIZIONAL SPECIFICE ALIANŢEI NORD-
ATLANTICE ………………………………………………………………… 36
2.1. Contextul politico-militar ce a stat la baza înfiinţării şi funcţionării
Alianţei Nord-Atlantice……………………………………………….. 37
2.2. Rolul şi misiunile Alianţei Nord-Atlantice……………………………. 40
2.3. Instrumente legislative, concepte, strategii, doctrine şi proceduri ce
stau la baza funcţionării Alianţei Nord-Atlantice……………………... 43
2.4. Alianţa Nord-Atlantică - cadru favorabil pentru forţele de tip
multinaţional …………………………………………………………. 47
2.5. Structurile civile şi militare din arhitectura NATO…………………… 56
2.6. Structurile decizionale implicate în procesul decizional la nivelul
NATO…………………………………………………………………. 61
CAPITOLUL 3. PLANIFICAREA OPERAŢIILOR MILITARE 65
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 33
MULTINAŢIONALE LA NIVEL NATO………………………………….
3.1. Planificarea operaţiilor militare multinaţionale……………………….. 65
3.2. Susţinerea forţelor multinaţionale şi sincronizarea acestora în cadrul
planului comun de acţiune, instrumente specifice procesului de
planificare a operaţiilor militare………………………………………. 96
3.3. Principalele instrumente decizionale ce stau la baza planificării
operaţiilor militare multinaţionale şi factorii care influenţează
eficienţa şi eficacitatea acestora……………………………………….. 102
3.4. Operaţii de intelligence în sprijinul unui nou tip de operaţii militare,
altele decât războiul…………………………………………………… 111
3.5. Planificarea apărării pe termen lung, element definitoriu pentru
misiunile structurilor multinaţionale de intelligence de la nivelul
Alianţei Nord-Atlantice ………………………………………………. 115
CAPITOLUL 4. PROCESUL DECIZIONAL LA NIVEL NATO……….. 121
4.1. Cerinţe pentru modelarea eficientă a mediului de adoptare a deciziilor 122
4.2. Principalele concepte din teoria deciziei …………………………….. 125
4.2.1. Decizia………………………………………………………... 125
4.2.2. Procesul decizional ………………………………………….. 128
4.2.3 Sisteme suport pentru decizie………………………………… 129
4.3. Ciclul decizional şi fluxul informaţional …………………………….. 130
4.3.1. Procesul decizional, proces derulat ciclic şi cronologic……… 131
4.3.2. Procesul de adoptare a deciziilor la nivelul Alianţei Nord-
Atlantice ……………………………………………………... 134
4.3.3. Adoptarea deciziilor militare la nivelul NATO …………….... 136
4.4. Factori, indicatori şi variabile utilizaţi în procesul decizional ……….. 138
4.5. Standardizarea, element de importanţă deosebită pentru eficientizarea
acţiunilor structurilor multinaţionale la nivel NATO………………… 139
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 33
4.6. Evaluarea nivelului de încredere al informaţiilor - element esenţial în
procesul de adoptare a deciziilor optime pentru planificarea
operaţiilor NATO……………………………………………………...
144
CAPITOLUL 5. INTELLIGENCE-UL MULTINAŢIONAL LA NIVEL
NATO ………………………………………………………………………… 150
5.1. Intelligence-ul multinaţional - definire, concepte ……………………. 150
5.2. Intelligence-ul competitiv - element esenţial în cadrul
intelligence-ului multinaţional………………………………………... 162
5.3. Managementul sistemului informaţional şi a resurselor structurilor de
intelligence multinaţional……………………………………………... 166
5.4. Partajarea informaţiilor, instrument esenţial al intelligence-ului
multinaţional în sprijinul procesului de avertizare timpurie şi
fundamentarea deciziilor prin consens la nivelul Alianţei Nord-
Atlantice ……………………………………………………………… 181
5.5. Conceptul de „Fusion Intelligence”, element esenţial pentru
realizarea superiorităţii informaţionale şi decizionale la nivel
multinaţional………………………………………………………….. 189
5.6. Sistemele de avertizare timpurie la nivelul NATO, factor important în
cadrul procesului de sprijinire a procesului decizional de către
structurile multinaţionale de intelligence …………………………….. 195
CAPITOLUL 6. ANALIZA MULTICRITERIALĂ DE
INTELLIGENCE ÎN SPRIJINUL FUNDAMENTĂRII DECIZIEI ……. 200
6.1. Analiza multicriterială – definire, concepte…………………………... 201
6.2. Modelarea procesului decizional……………………………………... 208
CONCLUZII ŞI PROPUNERI……………………………………………… 219
GLOSAR DE TERMENI ŞI DEFINIŢII…………………………………… 231
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ……………………………………………... 239
ANEXE………………………………………………………........................... 256
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 33
- Pagină albă -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 33
CUVINTE CHEIE: intelligence multinaţional, interoperabilitate, decizie,
planificare operaţii, standardizare, NATO, consens, analiză multicriterială,
standardizare, multidisciplinaritate, înţelegere, cunoaştere, doctrină.
REZUMAT
Demersului ştiinţific a avut în vedere rolul determinant şi statutul consolidat
al Organizaţiei Tratatului Nord Atlantic (NATO) în cadrul operaţiilor
multinaţionale a căror necesitate a fost generată de situaţiile conflictuale şi de
criză, în special cele care au apărut în diverse spaţii ale lumii după 1990. În acest
context, au fost avute în atenţie aspectele şi consecinţele procesului de globalizare
la nivel regional şi mondial, dar şi cerinţele din ce în ce mai complexe de
transformare şi adaptare continuă a NATO, proces în care se înscrie mai ales
nevoia de integrare a sistemelor de intelligence militare şi civile din sistemele de
apărare şi securitate naţionale cu cele din mediul privat şi cu mediul academic
pentru a face faţă complexităţii din ce în ce mai mari a procesului de planificare a
unor operaţii militare preventive, eficiente şi eficace.
Tematica tezei de doctorat este de actualitate şi prezintă o importanţă
deosebită pentru statele membre NATO în condiţiile actualului mediu de securitate
incert şi, implicit, în contextul eforturilor care se depun în această etapă pentru
asigurarea capacităţii operaţionale necesare structurilor militare pentru ca acestea
să pună în operă acţiuni preventive. Tema se înscrie în contextul preocupărilor
factorilor de răspundere politico-militari de la nivelul Alianţei de a realiza o
capacitate combativă de descurajare pentru orice potenţial adversar care ar putea
planifica o agresiune împotriva oricărui stat membru al Alianţei, concomitent cu
asigurarea unei capacităţi optime şi eficiente de răspuns anticipativ, în orice
situaţie şi în orice zonă a lumii.
Eficientizarea sprijinul structurilor de intelligence multinaţionale acordat
factorilor decizionali pentru planificarea unor operaţii militare care să genereze
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 33
rezultatele aşteptate reprezintă o provocare nouă aflată în primă dezbatere în
actualul context de securitate şi care generează implicaţii fără precedent în toate
domeniile vieţii sociale.
Identificarea unor soluţii optime de sprijinire a procesului decizional, care să
fie în concordanţă cu nivelul de risc ce poate fi asumat, reprezintă noua provocare
a întregii comunităţi de intelligenge de la nivelul Alianţei. Acest fapt a devenit o
realitate în contextul noii viziuni de transformare a domeniului apărării, la nivel
conceptual, doctrinar şi organizatoric, care se doreşte a realiza echilibrului în
planificarea operaţiilor specifice războiului convenţional şi cele specifice celorlalte
tipuri de ameninţări, cum ar fi războiului hibirid sau cele asimetrice.
În acest context, niciun conflict sau acţiune ostilă, oricât de neînsemnate ar
fi, nu vor mai putea fi privite şi tratate în mod izolat, ci mai degrabă ca nişte
chestiuni ce privesc nu numai pe actorii implicaţi direct ci şi alte zone ale lumii,
care ar putea fi puse în situaţia de a face faţă unor efecte greu de cuantificat.
Teza are un conţinutul teoretic şi practic-aplicativ de o valoare semnificativă
ce a rezultat în urma unui studiu şi investigaţii ştiinţifice aprofundate pe baza
documentaţiei referitoare la sprijinul structurilor de intelligence acordat structurilor
decizionale în procesul de planificare a operaţiilor militare.
Lucrarea de doctorat a fost structurată în mod logic şi echilibrat, aceasta
începând cu o parte introductivă, continuând cu şase capitole dezvoltate în cadrul
subcapitolelor proprii şi încheindu-se cu un capitol de concluzii şi propuneri,
acestea din urmă evidenţiind necesitatea şi utilitatea problemelor tratate, precum şi
două anexe.
În cele şase capitole ale lucrării a fost realizată sinergia aspectelor specifice
actualului mediu de securitate internaţional, elementelor de redefinire a politicilor
de securitate la nivel naţional şi multinaţional, elementelor de ordin structural,
operaţional şi decizional ce caracterizează AlianţaNord-Atlantică, procesului de
planificare a operaţiilor militare, elementelor specifice procesului de adoptare a
deciziilor şi activităţilor de intelligence multinaţional desfăşurate în cadrul NATO.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 33
Ca urmare a demersului ştiinţific desfăşurat au rezultat concluzii asupra
importanţei schimbului de informaţii, integrării structurilor de intelligence
naţionale în cadrul structurilor multinaţionale ale NATO, modului de înţelegere a
acordării sprijinului infomativ factorilor decizionali pentru planificarea operaţiilor
în cadrul Alianţei, rezultând o serie de propuneri practice în susţinerea acestui
demers. În vederea aprofundării studiului şi obţinerii rezultatelor aşteptate, au fost
utilizate surse bibliografice care includ importante lucrări de referinţă, autohtone şi
străine, din domeniu şi alte domenii conexe, care au autori cu expertiză validată.
În introducere a fost subliniat rolul structurilor de intelligence în sprijinul
sistemelor decizionale care a devenit o componentă de bază a politicilor de la
nivelul oricărei organizaţii, mai ales la nivelul celor din domeniul apărării şi
securităţii, dat fiind faptul că în această societate a globalizării succesul ciclului
decizional în sprijinul planificării acţiunilor de răspuns este integral dependent atât
de informaţiile şi cunoştinţele avute la dispoziţie, cât şi de nivelul de înţelegere a
evoluţiei fenomenelor. A devenit de notorietate faptul că dimensiunea riscurilor şi
ameninţărilor la adresa securităţii statelor a generat percepţia că acestea din urmă
nu le mai pot gestiona acţionând pe cont propriu, ci doar în parteneriat cu alte state
şi, nu în ultimul rând, în parteneriat cu structuri de intelligence din mediul privat şi
în cooperare mediul academic.
Este imperios necesară nu numai realizarea interoperabilităţii la nivelul
structurilor organizaţionale şi operaţionale, tacticilor, doctrinelor, metodelor,
strategiilor şi tehnicii utilizate, ci şi a unei interoperabilităţi depline în domeniul
intelligence, activitate care reprezintă la nivel NATO o componentă esenţială a
procesului de prevenire şi avertizare timpurie a decidenţilor cu privire la riscuri şi
ameninţări.
În capitolul 1 „Globalizarea şi noile provocări de securitate. Redefinirea
politicilor de securitate la nivel internaţional” se analizează contextul efectelor
generate de globalizare şi dinamica actualului mediu de securitatea care au generat
modificări la nivel geopolitic şi geostrategic, impactul acestor modificări
determinând creşterea nivelului de interdependenţă, integrare, interoperabilitate şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 33
cooperare, elemente esenţiale care stau la baza constituirii alianţelor strategice
globale şi a coaliţiilor. În ansamblu, experienţa şi lecţiile învăţate rezultate în urma
operaţiilor militare ale NATO au confirmat ideea că prevenirea şi combaterea
ameninţărilor de orice natură şi a efectelor generate de acestea se realizează, de
regulă, prin patru acţiuni principale: de prevedere (previziune), prevenire,
descurajare şi intervenţie.
Rolul de avertizare timpurie a structurilor de intelligence se dovedeşte a fi
imperios necesar, pentru a nu lăsa spaţiu şi timp de manifestare forţelor ostile
securităţii la nivel mondial. În acest context, importanţa proceselor informaţionale
au impus nevoia conştientizării necesităţii creşterii continue a calităţii informaţiei,
dar şi a nivelului de cunoaştere şi înţelegere destinate managementului/ciclului
decizional. Ca urmare, organizaţiile internaţionale de securitate promovează
gestionarea crizelor la nivel multinaţional, creează sisteme de cooperare militară
bazate pe constrângeri reciproce sau pe capacităţi comune de acţiune în cadrul
misiunilor de pace şi aplică standarde comune, acest lucru stând la baza
superiorităţii activităţii de intelligence desfăşurată la nivel multinaţional.
În capitolul 2 „Elemente de ordin structural, operaţional şi decizional
specifice Alianţei Nord-Atlantice” sunt analizate elementele de ordin structural,
operaţional şi decizional ce caracterizează NATO, întregul sistem având ca
obiectiv îndeplinirea celor trei sarcini de bază conform Conceptului Strategic:
apărarea colectivă, managementul crizelor şi securitatea prin cooperare.
Acest lucru înseamnă că fiecare structură de intelligence naţională trebuie să
contribuie prin ipotezele şi scenariile generate la elaborarea de către structurile
decizionale ale NATO a unor strategii de răspuns pentru fiecare potenţială
ameninţare de la nivel global la cel naţional.
Drept urmare, interoperabilitatea este unul din obiectivele esenţiale care se
doreşte să devină unul dintre cele mai importante atu-uri ale NATO, care permite
membrilor şi partenerilor săi să acţioneze împreună în mod coerent şi eficient
pentru a realiza obiectivele la nivel tactic, operativ şi strategice.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 33
În capitolul 3 „Planificarea operaţiilor militare multinaţionale la nivel
NATO” sunt analizate elementele cu privire la procesul de planificare a operaţiilor
militare la nivelul NATO şi, implicit, cele ale conducerii eficace şi eficiente a
operaţiilor militare la nivel NATO, toate acestea în strânsă legătură cu o foarte
bună cunoaştere şi înţelegere a problemei definite de către persoanele cu atribuţii
de planificare şi punere în operă a planurilor operaţiilor militare, dar şi de
persoanele cu atribuţii decizionale care trebuie să fie în măsură să găsească cele
mai potrivite răspunsuri la problemele extrem de variate, specifice războaielor
clasice, ameninţărilor asimetrice sau războaielor hibride.
Întreaga analiză a fost făcută în concordanţă cu principiile de planificare
care ţin de coerenţă, înţelegerea cuprinzătoare a mediului operaţional, respect
reciproc, încredere, transparenţă şi înţelegere, consultare şi compatibilitate în
planificare, utilizarea eficientă a resurselor, flexibilitate şi adaptabilitate.
La nivelul procesului decizional în sprijinul planificării operaţiilor militare
au fost stabilite cerinţe esenţiale care fac referire la analiza riscului care include
definirea scenariului şi scopului, identificarea hazardului şi estimarea şi evaluarea
riscului care include decizii cu privire la analiza opţiunilor, controlul şi reducerea
riscului. Conceperea, implementarea şi desfăşurarea procesul de planificare la
nivelul Alianţei Nord-Atlantice are în vedere uniformizarea şi creşterea eficienţei
modalităţilor de rezolvare a situaţiilor la eşaloanele multinaţionale. Orice acţiune
trebuie să îndeplinească o serie de condiţii printre cele mai importante fiind
implicarea unui nivel de risc acceptabil (ce poate fi asumat în concordanţă cu
capabilităţile deţinute la un moment dat) pentru personal, echipament şi pentru
îndeplinirea misiunii, poziţionarea optimă a forţei pentru operaţiile ulterioare,
asigurarea celei mai bune flexibilităţi în faţa „necunoscutelor” pe timpul executării
şi asigurarea unui maximum de iniţiativă pentru subordonaţi.
Drept urmare, putem aprecia că înţelegerea aprofundată a mediului/spaţiului
de luptă constituie un element critic pentru executarea şi punerea în operă a
oricărei operaţii. Determinarea capabilităţilor necesare pentru acţiunile de răspuns
ale NATO ar putea fi considerată cea mai mai grea etapă în elaborarea planurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 33
de apărare deoarece aici structurile multinaţionale de intelligence, decidenţii şi
planificatorii trebuie să facă o combinaţie între raţiune şi intuiţie.
În capitolul 4 „Procesul decizional la nivel NATO” a fost analizat specificul
procesului decizional la nivel NATO, fiind subliniată nevoia structurilor de decizie
de a se adapta noilor ameninţări. Astfel, a fost evidenţiat faptul că decizia urmează
diagnozei şi prognozei, în fapt fiind vorba despre previziune pe termen scurt,
mediu sau lung, aceasta precedând planificarea, desfăşurarea, coordonarea,
controlul şi evaluarea diferitelor acţiuni desfăşurate de o entitate.
Adoptarea deciziilor în timp util reprezintă o cerinţă de bază pentru buna
desfăşurare a activităţilor care concură la obţinerea celor mai bune rezultate,
această cerinţă presupunând respectarea algoritmul favorabil adoptării deciziilor în
timp oportun care să contracareze consecinţele negative ce ar putea fi generate.
În capitolul 5 „Intelligence-ul multinaţional la nivel NATO” a fost analizat
intelligence-ul la nivelul NATO ca produs rezultat în urma desfăşurării unui
proces, făcându-se referire la totalitatea mijloacelor prin care sunt colectate,
analizate şi diseminate informaţiile solicitate sau necesare şi ca organizaţie - gândit
ca entitate care desfăşoară diversele sale funcţii.
Cercetarea ştiinţifică a abordat în mod special partajarea şi distribuirea
intelligence-ului care joacă un rol critic în orice demers multinaţional, inclusiv în
cadrul operaţiilor militare multinaţionale şi organizarea informaţiei şi
transformarea în cunoştinţe şi înţelegere care este un element dificil de realizat, dar
care reprezintă o necesitate majoră.
În acest context, se apreciază ca fiind imperios necesară realizarea
conexiunii între vastele baze de date, informaţii şi cunoştinţe de la fiecare agenţie
de intelligence, dar asigurând în acelaşi timp un nivel adecvat de confidenţialitate.
Intelligence-ul rezultat în urma defăşurării unor operaţii comune este unul
integrat care se bazează pe efortul şi capabilităţile mai multor structuri de
intelligence, acest lucru facilitând deţinerea unei poziţii dominante în mediul
informaţional care permite planificarea şi desfăşurarea cu succes a tuturor tipurilor
de operaţii.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 33
Drept urmare, partajarea şi distribuirea intelligence-ului joacă un rol critic în
orice demers multinaţional, inclusiv în cadrul operaţiilor militare multinaţionale.
Pentru a pune în aplicare un proces de fuziune a produselor de intelligence
în mod eficient, este imperios necesar a se avea în vedere şi o serie de aspecte, cum
ar fi:
- utilizarea unor concepte, a unei terminologii, a unor definiţii, a unor
metode şi proceduri comune de către părţile interesate;
- dezvoltarea nivelului de conştientizare şi înţelegere a mediului de
securitate global şi a riscurilor şi ameninţărilor caracteristice acestuia;
- înţelegerea clară a conexiunilor dintre informaţiile legate de terorism şi
cele legate de nonterorism;
- definirea în mod clar a cerinţelor de date şi informaţii care contribuie la
prioritizarea şi ghidarea eforturilor de planificare, colectare, analiză şi diseminare;
- delimitarea clară a rolurilor, responsabilităţilor şi cerinţele fiecărui nivel
sau sector implicat în procesul de fuziune.
În acest context, se apreciază ca fiind imperios necesară realizarea
conexiunii între vastele baze de date, informaţii şi cunoştinţe de la fiecare agenţie
de intelligence, dar asigurând în acelaşi timp un nivel adecvat de confidenţialitate.
În capitolul 6 „Analiza multicriterială de intelligence în sprijinul
fundamentării deciziei” cercetarea ştiinţifică are ca obiectiv avansarea unui model
conceptual de ierarhizare a diferitelor variante de scenarii de evoluţiei a unei
situaţii care, mai departe, să stea la baza ierarhizării variantelor decizionale, pe
baza valorilor şi ponderilor criteriilor care au fost atribuite pe baza inputurilor
primite de la structurile de intelligence naţionale şi multinaţionale, dar şi de la
diverşi experţi din mediul de intelligence privat. Într-un astfel de context, se poate
gestiona riscul pentru fiecare alternativă decizională pentru a elimina opţiunile cu
consecinţe severe pentru structurile care planifică şi pun în operă o operaţie
militară.
În finalul tezei sunt enumerate principalele concluzii rezultate în urma
efortului de documentare şi cercetare, dar şi un set de propuneri care pot fi aplicate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 33
de către organizaţiile cu responsabilităţi în domeniul intelligence-ului sau de către
responsabilii cu atribuţii în fundamentarea deciziilor la nivelul structurilor de
intelligence multinaţional şi care se referă în principal la:
- superioritatea decizională care rezidă din capacitatea unei entităţi de a
întruni întreaga gamă a elementelor de forţă pe care le deţine şi de a le utiliza în
modalităţi care duc la soluţionarea provocărilor, gestionarea crizelor sau
contracararea eficientă a riscurilor şi ameninţărilor;
- capacitatea de a simplifica procesul decizional care reprezintă adevăratul
deziderat al activităţii de intelligence, un obiectiv esenţial al activităţii de
intelligence fiind acela ca prin produsele elaborate în urma parcurgerii ciclului
informaţional, în integralitatea sa, să contribuie la formarea cadrului favorabil care
să ofere posibilitatea celor ce adoptă deciziile pentru planificarea operaţiilor
militare să facă o cât mai bună alegere în confruntarea cu forţele ostile;
- realizarea standardizării şi interoperabilităţii care constituie elementele
cheie ce conduc la creşterea eficienţei procesului decizional şi a planificării şi
execuţiei operaţiilor, inducându-se, în mod automat, siguranţa atingerii obiectivelor
asumate.
Cercetarea ştiinţifică a avut ca obiective:
- eliminarea redundanţelor şi reducerea timpilor de reacţie;
- îmbunătăţirea activităţilor în zona partajării şi distribuirii informaţiilor între
parteneri;
- dezvoltarea şi permanetizarea abordării proactive a problemelor;
- eficientizarea sub aspect procedural a procesului de transmitere a
avertizărilor de valoare;
- dezvoltarea sistemului de management al resurselor necesare operaţiilor
militare, inclusiv a celor de intelligence;
- eliminarea prin dezvoltare doctrinară şi procedurală a constrângerilor
validate şi a factorilor inhibatori care afectează dezvoltarea procesului de schimb
de intelligence acţionabil;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 33
- capacitatea Comunităţii de Informaţii, fie ea naţională sau multinaţională
de a accesa în alt mod reţelele de colaborare pentru perioade de timp variate,
pentru a oferi informaţii cu privire la aspectele care necesită o analiză
interdisciplinară;
- colectarea de informaţii ca o prerogativă a agenţiilor naţionale, în timp ce
centrele de analiză multinaţionale pot fi create pentru a analiza în comun
informaţiile colectate şi implicaţiile lor;
- supunerea elementelor specifice cunoaşterii şi înţelegerii unui proces de
contopire centralizată, partajare şi eliminare a conflictelor de interese între naţiuni;
- crearea mediului multinaţional favorabil dezvoltării cunoaşterii şi
înţelegerii care să acopere colectarea de informaţii, analiza, stocarea şi diseminarea
în aşa fel încât să se realizeze o contribuţie comună a statelor membre NATO;
- desfăşurarea tuturor demersurilor oficiale necesare creşterii dinamicii de
integrare şi cooperare în domeniul intelligence-ului multinaţional, incluzând aici
personal, metode, tehnici, procedee şi tehnologii, simultan cu utilizarea strictă a
standardelor şi punctelor de referinţă comune;
- gestionarea integrată a cunoştinţelor, experienţei, lecţiilor învăţate şi
înţelegerii fenomenelor printr-o evoluţie integrată la nivel conceptual şi doctrinar;
- eliminarea redundanţelor şi, nu în ultimul rând, reducerea costurilor într-o
lume în care se pune din ce în ce mai des problema eficienţei şi eficacităţii
activităţii structurilor de intelligence naţionale;
- intensificarea eforturilor de cercetare-dezvoltare şi, implicit, de punere a
cunoaşterii în prim plan;
- fundamentarea unor strategii bazate pe implementarea unui comportament
al învăţării continue, de deschidere spre tot ce este nou;
- constituirea unor echipe multinaţionale de specialişti care să participe la
conferinţe, cursuri şi stagii comune de specializare.
Plecând de la considerentul că ridicarea nivelului de interoperabilitate sub
aspect doctrinar are ca rol principal dezvoltarea proceselor de gândire, analiză,
planificare şi conducere a operaţiilor se poate dezvolta un continuu proces de
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 33
asigurare a unei viziuni coerente privind modul de planificare şi conducere a
operaţiilor, sporirea eficacităţii şi eficienţei operaţiilor, asigurarea unui cadru
comun de referinţă privind soluţionarea problemelor, asigurarea unui limbaj
profesional specific comun, examinarea posibilităţilor de unificare şi de integrare a
acţiunilor în cadrul mai larg al activităţilor civil-militare, inocularea şi dezvoltarea
trăsăturilor de caracter dorite la nivelul personalului de decizie, planificare,
conducere şi de execuţie.
Astfel, teza de doctorat în întregul ei scoate în evidenţă rolul esenţial al
cooperării şi schimbului de informaţii în timp real între structurile de intelligence,
acest lucru devenind imperios necesar pentru ca obiectivele stabilite la nivelul
oricărei organizaţii, inclusiv cele stabilite la nivelul NATO, să fie realizate în mod
eficient şi eficace.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 33
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
I. Legi, ordonanţe şi hotărâri de guvern
1. Strategia de securitate a României,
http://www.presidency.ro/static/ordine/SSNR/SSNR. pdf, Bucureşti, 2007;
2. Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019 , O Românie
puternică în Europa şi în lume,
http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_
Tarii_1.pdf, Bucureşti, 2015.
II. Regulamente şi instrucţiuni militare străine
3. National Strategy for Information Sharing and Safeguarding, USA, 2012;
4. Manualul NATO, 2001, ISBN 92-845-0164-4, HB0801ROM
5. Bi-Strategic Command Knowledge Development, Pre-Doctrinal Handbook,
Final Draft 2010;
6. Military Information Suport Operations, Joint Publication 3-13.2, 07
January 2010, Incorporating Change 1, 20 December 2011;
7. FM 3-13, Information Operations: Doctrine, Tactics, Techniques, and
Procedures, Headquarters Department of the Army 25 October 2011;
8. JDP 04, Understanding (Joint Doctrine Publication 04), Centrul de
Dezvoltare, Concepte şi Doctrină al Ministerului Britanic al Apărării,
Shrivenham, Marea Britanie, decembrie 2010;
9. JP 3-13, Information Operations, 27 noiembrie 2012;
10. JP 3-16, Multinational Operations, 16.07.2013;
11. Knowledge Development Concept, Comandamentul Aliat pentru
Transformare şi Comandamentul Aliat pentru Operaţii, SHJ5PLANS/7740-
033/08 – 205080, din 12.08.2008.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 33
III. Lucrări de autori români
12. General-locotenent dr. Teodor Frunzeti, general dr. Mircea Mureşan, general
de brigadă (r) dr. Gheorghe Văduva, Război şi haos, Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009;
13. Gheorghe Ilie, Ion Stoian, Gelu Alexandrescu, Modelarea sistemelor şi
proceselor, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti,
2005;
14. Adriean Pârlog, Gheorghe Savu, Metode şi tehnici de analiză a
informaţiilor, Editura Medro, Bucureşti, 2008;
15. Mircea Mocanu, Intelligence în operaţiile militare ale scolului XXI, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2013;
16. Florian Ciocan, Perspectives on interoperability integration within NATO
defense planning process, Journal of Defense Resources Management, 2011;
17. Gheorghe Văduva, Rolul ştiinţei militare în managementul mediului de
securitate şi apărare în procesul de modernizare a societăţii, Universitatea
Creştină „Dimitrie Cantemir” Institutul de Studii de Securitate, Bucureşti,
2011;
18. Nicolae Dolghin, Drd. Alexandra Sarcinschi, Dr. Gheorghe Văduva,
Proiecţia Forţei. Determinări, Editura Universităţii Naţionale de Apărare,
2004;
19. Colonel Gheorghe Calopăreanu, Studiu privind comandantul în procesul
decizional al structurilor operaţionale multinaţionale, Universitatea
Naţională de Apărare, 2008;
20. Dumitru Cristina, Analiza modului de luare a deciziilor în management,
Universitatea Transilvania din Braşov, 08.02 2012.
21. Dr. psiholog Ion Duvac, Comunitatea naţională de informaţii şi cultura de
intelligence a decidenţilor politici – actualităţi şi perspective, Universitatea
din Bucuresti, Facultatea de Sociologie asistenţă şi socială, Master Studii de
Securitate, Bucureşti, 2007;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 33
22. Conf.univ.dr. Radu Filip, Lect.univ.dr. Irina-Eugenia Iamandi, Management
Internaţional, Academia de Studii Economice, Facultatea de Relaţii
Economice Internaţionale, Bucureşti, 2012;
23. Comandor inginer (Av) Stelian TEODORESCU, Diplomaţia apărării şi
intelligence-ul în contextul actualei dinamici a mediului de securitate
internaţional şi al societăţii bazate pe principiul respectării drepturilor
omului, lucrare disertaţie, Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu, 2009;
24. Gelu Alexandrescu, Gheorghe Boaru, Constantin Alexandrescu, Sisteme
informaţionale pentru management, Editura Universităţii Naţionale de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012;
25. Constantin Alexandrescu, Gelu Alexandrescu, Gheorghe Boaru, Sisteme
informaţionale militare - servicii şi tehnologie, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010;
26. Florian Ciocan, Perspectives on interoperability integration within NATO
defense planning process, Journal of Defense Resources Management, 2011;
27. Colonel Gheorghe Calopăreanu, Studiu privind comandantul în procesul
decizional al structurilor operaţionale multinaţionale, Universitatea
Naţională de Apărare, 2008;
28. Dr. psiholog Ion Duvac, Comunitatea naţională de informaţii şi cultura de
intelligence a decidenţilor politici – actualităţi şi perspective, Universitatea
din Bucuresti, Facultatea de Sociologie asistenţă şi socială, Master Studii de
Securitate, Bucureşti, 2007;
29. Col. (r) Adrian Stanislav, Conceptul 2015, Programul de edificare a
sistemului global integrat de intelligence (traducere integrală a
documentului Vision 2015, Supliment Pulsul Geostrategic, nr. 8, 05.10.2008,
http://www.ingepo.ro/download-materiale/162/pdf;
30. Alina Amzică, Adina Sava, locotenent-colonel Pascu Furnică,
Transformarea NATO - adaptare la noul mediu global de securitate, Impact
Strategic, nr 4/2004, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 33
31. Locotenet-colonel Crăişor-Constantin Ioniţă, Procesul de luare a deciziilor
în NATO (OPP), Impact Strategic, nr 4/2004, Editura Universităţii Naţionale
de Apărare „Carol I”;
32. Maria-Carmen Nadia Petre, Globalizarea - definiţie, delimitări conceptuale
şi teorii, Central and Estern European Online Library, Buletinul
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, nr. 4/2013;
33. Col.dr.ing. Dumea Viorel, Influenţa deciziei asupra managementului
integrat al resurselor de apărare, Universitatea Naţională de Apărare ,,Carol
I”, pp. 26-32,
34. Marius ANTON, NATO şi războiul din Bosnia şi Herţegovina, Analele
Universităţii „OVIDIUS” – Seria Istorie, Volumul 4, 2007;
35. Col. Gheorghe CALOPĂREANU, Optimizarea procesului de luare a
deciziei la structurile operaţionale multinaţionale şi implicaţiile pentru
Armata României, Bucureşti, 2008;
36. Col. Pascu FURNICĂ, Relaţiile dintre nivelurile de decizie politic şi militar
în instituţiile de securitate, Bucureşti 2011;
37. Col. Nicolae-Vasile HANEŞ, Eficientizarea procesului decizional în
operaţiile forţelor terestre, Bucureşti, 2014;
38. Florian CIOCAN, Perspectives on interoperability integration within NATO
defense planning process, Journal of Defense Resources Mangement, nr. 2
(2), 2011;
39. Academia Română, Secţia Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei, Institutul de
Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Referat I - Sisteme Suport pentru
Decizii. Utilizare. Tehnologie. Construire. - pp. 3-6,
http://www.racai.ro/media/referat_1_Bizoi_web.pdf-accesat la 19.04.2015;
40. Mr.lect.univ.dr. Marius Valeriu PĂUNESCU, Rolul şi importanţa doctrinei
în contextul paradigmelor războiului contemporan, Buletinul Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I“, nr. 1/2015;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 33
41. Comandor inginer (Av) Stelian TEODORESCU, Intelligence-ul
multinational în fundamentarea deciziilor la nivel NATO,Buletinul
Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", nr. 1, 2015;
42. Drd. Rodica IVORSCHI, Analiza SWOT - instrument managerial pentru efi
cientizarea activităţii, Academia de Studii Economice, Bucureşti,
http://www.revistadestatistica.ro/wpcontent/uploads/2014/02/RRS_5_2012_
A6_ro.pdf;
43. Col. (r.) dr. Grigore ALEXANDRESCU, Ameninţări la adresa securităţii,
Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare "Carol I", Bucureşti, 2004,
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/amenintari_la_adresa_securitatii.pdf;
44. Comandor inginer (Av) Stelian TEODORESCU, Intelligence-ul la nivelul
NATO şi avertizarea timpurie, Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare
„Carol I“, nr. 4, 2015;
45. Cucu VIRGINIA, Modele de fundamentare a deciziei de investiţie, Editura
Artifex, 2008;
http://www.artifex.org.ro/Editura%20pt%20site%20artifex/gina%20cucu/M
ODELE%20DE%20FUNDAMENTARE%20A%20DECIZIEI%20DE%20I
NVESTI%C5%A2IE.pdf;
46. Florin NEGULESCU, Intelligence sharing and dissemination in combined
joint special operations,
http://journal.dresmara.ro/issues/volume2_issue2/10_negulescu.pdf;
47. Radu POPA, Abordări moderne privind războiul informaţional pe timp de
pace, criză sau război, http://buletinul.unap.ro/pagini/b4_2007/435.pdf;
48. Florian CIOCAN, Perspectives on interoperability integration within NATO
defense planning process,
http://journal.dresmara.ro/issues/volume2_issue2/06_ciocan.pdf;
49. Cpt.cdor.drd.ing. Dumitru Cătălin BURSUC, Analiza atitudinii faţă de risc
în organizaţia militară,
http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/48/48;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 33
50. Mihai Stănişoară, Informaţiile ca fundament al deciziei şi acţiunii strategice,
Masa Rotundă „SOCIETATE, DEMOCRAŢIE, INTELLIGENCE”,
http://www.sri.ro/upload/MStanisoara.pdf;
51. Col. ing. (r) dr. Mircea Mocanu, Intelligence de la reţele la decizie şi
acţiune, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucuresti,
2014;
52. Col. ing. (r) dr. Mircea Mocanu, Intelligence în operaţiile militare ale
secolului XXI, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,
Bucuresti, 2013.
IV. Lucrări de autori străini
53. John Kriendler, NATO Intelligence and Early Warning, Conflict Studies
Research Centre, 2006;
54. Martin J. Ara, Thomas Brand, Brage A. Larssen, Master of Science in
Defense Analysis, Naval Postgraduate School, USA, December, 2011;
55. Yunus Kathawala, Ren Zhang, Jing Shao, Global outsourcing and its impact
on organisations: problems and issues, Int J. Services Operations
Management, vol.I, No. 2, 2005, USA;
56. Paul Gallis, Specialist în European Affaires, Foreign Affaires, Defense,
Trade Division, NATO's Decision-Making Procedure, CRS Report for
Congress, 05.05.2003;
57. Larry English, Turning Infornation Management into an effective busines, în
„Information Strategy”, vol. 12, nr. 6, 1996.
58. Locotenent-colonel Von Pigg, Aviation Command and Control Officer at
Headquarters, US Marine Corps, Common Analytic Standards: Intelligence
Community Directive 203 and US Marine Corps Intelligence, semnată şi
implementată pe 21.06.2007, smallwarsjournal.com;
59. John Kriendler, NATO Intelligence and Early Warning, Conflict Studies
Research Centre, 2006;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 33
60. Paul Gallis, Specialist în European Affaires, Foreign Affaires, Defense,
Trade Division, NATO's Decision-Making Procedure, CRS Report for
Congress, 05.05.2003;
61. Nonaka, Tacit Knowledge and Knowledge Conversion: Controversy and
Advancement in Organizational Knowledge Creation Theory, Organization
Science, Vol. 20, No. 3, May–June 2009, pp. 635–652, ISSN1047-7039,
EISSN 1526-545509 2003 0412, https://ai.wu.ac.at/~kaiser/birgit/Nonaka-
Papers/tacit-knowledge-and-knowledge-conversion-2009.pdf;
62. Edgar Buckley & Kurt Volker, NATO Reform and decision-making,
63. Orrick White, The state of the art and the state of the practice - Achieving
Decision Superiority at NATO Headquarters, Centre for Operational
Research, Directorate of Defence Analysis, Director General Strategic
Planning, National Defence Headquarters, Ottawa, Ontario, 2006;
64. Colonel Uwe Benecke - German Army, Lieutenant Colonel Charles Wilson
III - Project Adviser, Reconsidering NATO’s decision making process,
65. Tomáš DVOŘÁK, Petra KVAPILOVÁ, Operation research in the decision
making process and logistic support planning, Department of Logistics,
University of Defence, Brno, Czech Republic, Braşov, 24-26.05.2012;
66. Colonel Ben F. Klappe, Operational Planning and Decision-making Process
- The Challenges of Interoperability: NATO-type Operations, and
Operations in Partnership with Local Forces - San Remo, 2014;
67. Paul Gallis, Specialist in European Affairs Foreign Affairs, Defense, and
Trade Division, NATO’s Decision-Making Procedure, CRS Report for
Congress, 2003;
68. Leo Micher, Decisionmaking: How the "Consensus Rule" Works NATO,
Original paper UDC 355.357(1-622NATO) Received in December 2006;
69. Erik K. STERN, Crises Decisionmaking: A Cognitive-Institutional
Approach, Swedish National Defence College, Stockholm, 2003;
70. Clyde W. Holsapple , Andrew B. Whinston, Decision Support Systems: A
knowledge – Based Approach, ISBN-13: 978-0314065100, 1996;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 33
71. Hans LIWÅNG, M.Sc. and Licentiate in Shipping and Marine Technology,
in Ph.D program, Swedish National Defence College and Chalmers
University of Technology, Marika ERICSON, LL.M. in Law, in Ph.D
program, Swedish National Defence College and Uppsala University, Martin
BANG, M.Sc. in Pol. Sci., in Ph.D program, Swedish National Defence
College and Finnish National Defence University, An examination of the
implementation of risk based approaches in military operations,
ojs.tsv.fi/index.php/jms/article/.../pdf_3;
72. Michael EVANS, Centre of Gravity Analysis in Joint Military Planning and
Design:Implications and Recommendations for the Australian Defence
Force, 30.06.2012, Kokoda Foundation, http://apo.org.au;
73. Col. Peter FABER, NATO Long-Term Defense Planning: Implications for
the Future, http://www.isn.ethz.ch/Digital-
Library/Publications/Detail/?lang=en&id=26460;
74. Lt. col. dr. Tibor BABOS, Comprehensive Approach
(CA) vs. (EBAO) Effects Based Approach to Operations,
http://slideplayer.com/slide/6285662/;
75. Robert WORLEY, Learning to Cope with
Asymmetry’s Uncertainties, U.S. Army War College, Strategic Studies
Institute , Special Report, draft,
www.drworley.org/Pubs/LearningToCope.doc;
76. Tom KLAPISCAK, John IBBOTSON, David MOTT, Dave BRAINES şi
Jitu PATEL, An Interoperable Framework for Distributed Coalition
Planning - The Collaborative Planning Model, 15.02.2012,
ksco.info/.../KSCO-2012-Klapiscak-Interoperab;
77. Ben KLAPPE, Operational Planning and Decision-making Process. The
Challenges of Interoperability: NATO-type Operations and Operations in
Partnership with Local Forces, masă rotundă cu tema "Conduct of
Hostilities: the Practice, the Law and the Future", Sanremo, 04-06.09.2014,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25 din 33
http://www.iihl.org/Media/Default/Round%20Tables/XXXVII%20Round%
20Table/Speakers%20contributions/Klappe_REV.pdf;
78. Lisa ARONSSON şi Patrick KELLER, British-German defence co-
operation in NATO, Finding Common Ground on European Security, Royal
United Services Institute (RUSI), Konrad-Adenauer-Stiftung,
http://www.kas.de/wf/doc/kas_31092-1522-1-30.pdf?120521133716;
79. Milan PODHOREC, Přemysl TUČEK, Robert ŠAMÁREK, Perspectives of
ISR system and its role in task forces,
http://www.unob.cz/eam/Documents/Archiv/EaM_2_2012/Podhorec_Tu%C
4%8Dek_%C5%A0am%C3%A1rek.pdf;
80. Mark E. KEIM, An innovative approach to capability-based emergency
operations planning,
http://www.tandfonline.com/doi/full/10.4161/dish.23480;
81. Wojciech LORENZ, Yawning Gaps in NATO Planning, Policy Paper, nr. 45,
noiembrie 2012, Institutul polonez pentru relaţii internaţionale,
https://www.pism.pl/files/?id_plik=12273;
82. Bulent SOYKAN, David S. ALBERTS, Moving C2 Agility from a Theory to
a NATO Practice,
https://www.researchgate.net/publication/280239707_Moving_C2_Agility_f
rom_a_theory_to_a_NATO_Practice;
83. Dr. Velizar SHALAMANOV, Security Sector Transformation as a Change
Management Initiative in the Security Area, http://gcmarshall.bg/wp-
content/uploads/2015/12/19.pdf;
84. Róbert ONDREJCSÁK, Matthew RHODES, NATO’ s future operations,
http://cenaa.org/en/wp-content/uploads/2014/11/Brozura-NATO-final_new-
A5_7.11.2014_new.pdf;
85. Mr. Scott A. SENDMEYER, United States Army, Monograph - NATO
Strategy and Out-of-Area Operations - School of Advanced Military Studies
United States Army Command and General Staff College Fort Leavenworth,
Kansas, https://www.hsdl.org/?view&did=713508;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26 din 33
86. Hans Henrik MØLLER, Effect-Based Thinking in NATO, Utilizing All
Instruments of Power while Planning for and Conducting Operations,
https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=MX6EAwAAQBAJ&oi=fnd
&pg=PA173&dq=EffectBased+Thinking+in+NATO,+Utilizing+All+Instru
ments+of+Power+while+Planning+for+and+Conducting+Operations&ots=e
iQYMODGyW&sig=odqfmg7aJHWIttXS59gCatHjACk&redir_esc=y#v=o
nepage&q=Effect-Based Thinking in NATO%2C Utilizing All Instruments
of Power while Planning for and Conducting Operations&f=false;
87. Lt .col. (HUN) Geza SIMON şi Mr. (TUR) Mr. Muzaffer DUZENLI, The
comprehensive operations planning directive, http://www.nato.int/nrdc-
it/magazine/2009/0914/0914g.pdf;
88. Lic. phil. Esther BISIG, Swiss Military Academy, ETH Zurich, Dr. phil.
Ann-Renée BLAIS, Defence R&D Canada (DRDC), Tineke HOF, MSc
TNO Defense, Security and Safety, Dr. phil. Stefan SEILER, Swiss Military
Academy în ETH Zurich, Dr. phil. Tibor Szvircsev TRESCH, Swiss
Military Academy în ETH Zurich şi Cpt. (N) Yantsislav YANAKIEV, Dr.
Sc. Defense Advanced Research Institute, Improving Organisational
Effectiveness of Coalition Operations,
http://www.vtg.admin.ch/internet/vtg/de/home/schweizerarmee/organisation
/hkaneu/milak/militaerwissenschaftliche/militaersozioligie/publikationen.par
sys.93405.downloadList.27822.DownloadFile.tmp/523bisigetalimprovingor
ganisationaleffectivenessofcoalition.doc.pdf;
89. BOUKHTOUTA, DRDC Valcartier, F. BOUAK, DRDC Toronto, J.
BERGER, DRDC Valcartier, A. GUITOUNI, DRDC Valcartier, A.
BEDROUNI, Université Laval-Canada, Description and analysis of military
planning systems, www.dtic.mil/cgi-bin/GetTRDoc?AD;
90. Dejan STOJKOVIC şi Bjørn Robert DAHL, Methodology for long term
defence planning, http://www.ffi.no/no/Rapporter/07-00600.pdf;
91. Wesley R. CURTIS, A “SPECIAL RELATIONSHIP”: BRIDGING THE
NATO INTELLIGENCE GAP, Naval Postgraduate School Monterey,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
27 din 33
California, Thesis and Dissertation Collection, 2013,
http://calhoun.nps.edu/handle/10945/34652;
92. Richard J. ALDRICH, Transatlantic intelligence and security
cooperation,https://www2.warwick.ac.uk/fac/soc/pais/people/aldrich/publica
tions/inta80_4_08_aldrich.pdf;
93. Friedrich W. Korkisch, NATO Gets Better Intelligence, New Challenges
Require New Answers to Satisfy Intelligence Needs for Headquarters and
Deployed/Employed Forces, Viena, 2010,
http://natowatch.org/sites/default/files/NATO_Gets_Better_Intell_April_PD
P_0.pdf.
V. Surse WEB
94. Secolul XXI: Paradigma colaborativă a intelligence-ului,
http://www.sri.ro/fisiere/studii/SEC_XXI_PARADIGMA_COLABORATIV
Ă_INTELLIG.pdf;
95. Microsoft office, Improve project performance by sharing information,
http://office.microsoft.com/en-us/windows-sharepoint-services-help/improve
project-performance-by-sharing-information-HA001229126.aspx;
96. Sistemul decizional al întreprinderii, mail.ubv.ro/~janeta.sirbu/curs4.doc;
97. Decizii, modele şi sisteme de asistare a deciziilor,
http://portal.feaa.uaic.ro/master/specializare/an1/SIA/siad/Documents/Curs_
DSS_C2.pdf;
98. Asist. univ. drd. Cristina Corina Ştir, Perspective teoretico-metodologice de
abordare a procesului decizional, Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi,
www.filosofie.ugal.ro/ANALE%203/Corina%20Stir.rtf;
99. Ionela Claudia DINA, Scopul adoptării deciziilor în procesul managerial,
Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu, Analele Universităţii
„Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/200,
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
28 din 33
http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/200903/IONELA_CLAUDIA_DINA.pdf
;
100. Prof. univ. dr. Gabriel Brătucu, Psih. drd. Tamara-Oana Brătucu,
Analiza sistemului de factori care influenţează comportamentul
consumatorului individual, Universitatea „Transilvania” din Braşov,
http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/58.pdf;
101. Asist.univ. Anca Dinicu, Faţa nedorită a globalizării: crima
organizată şi terorismul,
http://www.armyacademy.ro/biblioteca/anuare/2004/a28.pdf;
102. James L. Gilbert, World War I and the Originis of US Military
Intelligence, ISBN-10: 0810884593, ISBN-13: 978-0810884595,2012,
http://books.google.ro;
103. Kurt April, Julian Bessa, Problems and Perspectives in Management,
Vol. 4, Issue 2, 2006, http://www.ashridge.org.uk;
104. Intelligence Competitiv, http://www.scritub.com/sociologie;
105. I. Nonaka, Tacit Knowledge and Knowledge Conversion: Controversy
and Advancement in Organizational Knowledge Creation Theory,
Organization Science, Vol. 20, No. 3, May–June 2009, pp. 635–652,
ISSN1047-7039, EISSN 1526-545509 2003 0412,
https://ai.wu.ac.at/~kaiser/birgit/Nonaka-Papers/tacit-knowledge-and-
knowledge-conversion-2009.pdf;
106. Allied Command Transformation, NATO Training Group Handbook,
2004, http://www.nato.int/structur/ntg/docu/1.pdf;
107. DOD Dictionary of Military Terms; Wikipedia, http://en.wikipedia.
org/wiiki/război informaţional], 06.08.2011;
108. Locotenent-colonel Von Pigg, Aviation Command and Control
Officer at Headquarters, US Marine Corps, Common Analytic Standards:
Intelligence Community Directive 203 and US Marine Corps Intelligence,
semnată şi implementată pe 21.06.2007, smallwarsjournal.com;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
29 din 33
109. Col. (r) Adrian Stanislav, Conceptul 2015, Programul de edificare a
sistemului global integrat de intelligence, Supliment Pulsul Geostrategic, nr.
8, 05.10.2008, http://www.ingepo.ro/download-materiale/162/pdf;
110. John von Neumann şi Oscar Morgenstern, Theory of games and
economic behavior, Princeton University Press, 1953,
https://archive.org/stream/theoryofgamesand030098mbp#page/n5/mode;
111. Psihologie cognitivă, Decizia, http://biblioteca.regielive.ro/download-
29787.html;
112. Dr. Cristian Obreja, dr. Gabiel Cucuteanu, Educaţia în domeniul
Intelligence-ului de Afaceri în universităţile din România, 08.01.2014,
113. Secolul XXI: Paradigma colaborativă a intelligence-ului,
http://www.sri.ro/fisiere/studii/SEC_XXI_PARADIGMA_COLABORATIV
Ă_INTELLIG.pdf;
114. Intelligence Competitiv, http://www.scritub.com/sociologie;
115. Allied Command Transformation, NATO Training Group Handbook,
2004, http://www.nato.int/structur/ntg/docu/1.pdf;
116. NATO’s Operational Planning Process, The COPD - Comprehensive
Operations Planning Directive, Lieutenant Colonel Mehmet Salar, TUR-A;
117. NATO Basics, http://www.nato.int;
118. Comitetul Militar al NATO, Operaţii, Capabilităţi, Cooperare,
Transformare,http://www.nato.int/nato_static/assets/pdf/pdf_publications/20
120911_nato-military-committee2011_ro.pdf;
119. NATO’s role in crisis management. Who decides and how?,
http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_49192.htm/06.05.2015/20.39;
120. A wide range of crisis management operations - definitions,
http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_49192.htm/06.05.2015/20.39;
121. NATO’s assessment of a crisis and development of response
strategies,
http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_75565.htm/06.06.205/20.4
1;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
30 din 33
122. Wales Summit Declaration,
http://www.nato.int/cps/fr/natohq/official_texts_112964.htm?select;
123. Decision Making,
http://www.heritage.org/research/reports/2008/12/principles-and-proposals-
for-nato-reform;
124. NATO’s Military Committee focused on operations, capabilities,
cooperation, and transformation,
http://www.nato.int/nato_static_fl2014/assets/pdf/pdf_2015_02/20150213_1
50213-MC_leaflet_en.pdf;
125. Commander Pedro Perez-Seoane Garau, NATO’s Criteria for
Intervention in Crisis Response Operations: Legitimacy and Legality,
http://forsvaret.dk/FAK/eng/publications/Documents/NATO%20crisis%20in
tervention%20paper.pdf;
126. Petru Culeac, NATO Structure and Decision-Making Process, Vienna
School of Governance, https://scoalanato.files.wordpress.com/2010/03/nato-
structure-and-decision-making.pdf;
127. What is Transformation? An Introduction to Allied Command
Transformation, ianuarie 2015,
http://www.ieee.es/Galerias/fichero/OtrasPublicaciones/Internacional/2015/
NATO_Introduction_AlliedCommand_Transformation_Jan2015.pdf;
128. https://bdgrdemocracy.files.wordpress.com/2014/04/descartes-
error_antonio-damasio.pdf;
129. http://www.cig.ase.ro/prof/ivancenco202.pdf;
130. http://www.nato.int/docu/review/Topics/RO/operations-and-
missions.htm;
131. http://www.uamsibiu.ro/publicatii/ConfUAMS/2011,Neagoe.pdf;
132. http://www.nato.int/nato_static/assets/publications/20120911_nato-
military committee2011_ro.pdf;
133. NATO transformed, http://usa.usembassy.de/etexts/his/nato-trans-
eng.pdf;
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
31 din 33
134. AJP-3.10 allied joint doctrine for information operations,
https://info.publicintelligence.net/NATO-IO.pdf;
135. Managementul riscului,
http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap5.htm;
136. MIWG Report to the Multinational Interoperability Council, The Lead
Nation Concept in Coalition Operations, 20.12.2000,
http://www.aiai.ed.ac.uk/project/coax/demo/2002/mic/LeadNationConcept.p
df;
137. Joint Operations Planning and Management,
https://www.academia.edu/4401148/Joint_Operations_Planning_and_Manag
ement;
138. Environmental guidebook for military operations,
http://www.defmin.fi/files/1256/Guidebook_final_printing_version.pdf;
139. The Military Decision-Making Process,
http://www.au.af.mil/au/awc/awcgate/army/fm101-5_mdmp.pdf;
140. Political guidance on ways to improve NATO’s involvement in
stabilisation and reconstruction,
http://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_78314.htm?selectedLocale
=en;
141. Military Planning and Operations,
http://www.sap.com/bin/sapcom/es_es/downloadasset.2013-01-jan-11
01.solution-overview-defense-and-security-military-planning-and-
operations-pdf.html;
142. Political framework for partner involvement in NATO-led
operations,http://www.nato.int/nato_static/assets/pdf/pdf_2011_04/2011041
5_110415-PMF.pdf;
143. ACO interim civil-military cooperation functional planning guide,
SHAPE/api CIM/11/12-TT282641, Bi-SC CIMIC Functional Planning
Guide, 08.06.2012, http://www.cimic-coe.org/wp-
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
32 din 33
content/uploads/2014/06/ACO-Interim-Civil-Military-Cooperation-
Functional-Planning-Guide.pdf;
144. Operations Planning Process (OPP) [Excerpt], NACC/PFP,
http://www.armyacademy.ro/e-learning/altecursuri/assets/objects/446.pdf;
145. NATO Guide for Judgement-Based Operational Analysis in Defence
Decision Making, http://natorto.cbw.pl/uploads/2012/6/$$TR-SAS-087-
ALL.pdf;
146. Joint operations planning, Joint warfarepublications 5-00, Ediţia
martie 2004, http://ids.nic.in/UK%20Doctrine/UK%20%2814%29.pdf;
147. NATO smart defence, MUNLawS, 2015, Conferinţă organizată cu
sprijinul Diviziei de diplomaţiei publică a NATO;
148. Understanding and Intelligence Support to Joint Operations, Joint
Doctrine Publication 2-00, 3rd Edition, august 2011,
https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/fil
e/311572/20110830_jdp2_00_ed3_with_change1.pdf;
149. The NATO Airborne Early Warning & Control Force,
http://www.e3a.nato.int;
150. NATO/Multinational Joint Intelligence, Surveillance and
Reconnaissance Unit, studiu de fezabilitate, 2015,
https://www.japcc.org/wp-content/uploads/JAPCC_MJISRU_web.pdf;
151. Joint Publication 3-16, Multinational Operations,
http://www.dtic.mil/doctrine/new_pubs/jp316.pdf ;
VI. Reviste
152. Alina Amzică, Adina Sava, locotenent-colonel Pascu Furnică,
Transformarea NATO - adaptare la noul mediu global de securitate, Impact
Strategic, nr 4/2004, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”;
153. Iulian Fota, Ce este o strategie naţională de apărare sau securitate?,
EurActiv.ro, HotNews.ro, publicat 02.06.2010.
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
33 din 33
154. Locotenet-colonel Crăişor-Constantin Ioniţă, Procesul de luare a
deciziilor în NATO (OPP), Impact Strategic, nr 4/2004, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”;
155. Maria-Carmen Nadia Petre, Globalizarea - definiţie, delimitări
conceptuale şi teorii, Central and Estern European Online Library, Buletinul
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, nr. 4/2013;
156. Comandor inginer (Av) Stelian TEODORESCU, Gândire şi
cunoaştere strategică în activitatea de informaţii pentru apărare, Revista
Infosfera, nr. 3/2012.