@ Editura EII(ONBucuregti, Calea Vitan rtr. 242, sector 3,cod pogtal o3r31o, RomAnia

Difuzare / distribulie carte: tel/fax: ozr34Bt474mobil: 0733r3rr45, o7z8 o84 Boze-mail : difuzare@edituraeikon.ro

Redacfia: tel: ozr 3481474mobil: o7z8 o848oz, o733Brt45e-mail : contact@edituraeikon.roweb: www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de Consiliul Nafionalal Cercetirii $tiintifice din Rominia (CNCS)

Descrierea CIP este atporriUifi la Biblioteca Nafionali a RomAniei

ISBN: 978-6o6-71-301-3

Tehnoredactare : Traian Anghel

Culegere, corecturi: Th. Parapiru

Coperta: Francisco de Goya - Saturn devordndu-gi copiii

Editor: Valentin Ajder

Ivan lvlampie

Omul tranzi+iei- exerciSii de eshatologie -

Prefa$ de Th. Parapiru

EorlIe e II-e

BoE2Or5

CUPRINS

Prefali...... 5

PeRrre irvrArComunism, globalizare, interdependenfe,...................,....... 9

Clarificiri semantice .....'....9

0mul, natura gi tehnica .'.......'..'.......'..11

Marx, profet al globalizirii..,........,.. ...................'....L4

Universalizarea istoriei...,.. .................17

De la,,impdrigia lui Dumnezert" laregatulinterdependenfei.,...... ........".,.'......19

Oamenii de pia!i.... ...........29

Dincolo de Bine;i de Riu.. .................32

Goana dupl profit ......'.....34

PenrEe,A DouATranzi[ie gi democra]ie........... ....'......39

Politice gi morali ,..,..........39

In/cultura politici..... .......63

Absenteismul democratic ..................i...,...........'..,......'.....'.........69

Manipulare e1ectora1e................... ......72

Baia de mul;ime .......,.......74

224 I

Si hibernali binel....... ......77

Spiritul capitalismului romAnesc............... ........-.79

Ce este CNSAS?...,. '........'...81

Birokralia ....-.84

Botezul realitilii... ............87

D e la Cartea C5rlilor la Cartea Recordurilor.'.............,..'.'... 9 0

Leclie de ecoIogie................,. ....."........93

Spiru Haret......... .....'.,........95

PanrEa A TREIA

Noi, din Europa.... ............'.99

Despre noua gi mai vechea dare de bani.........'................'....99

Ado Banil .'...103

,,Milionigti cu palaturi".........,....... ....107

intre tradilie gi tranzilie.............. ....1,1,L

De la U.R.S.S.la U.E.R.S,S........,..... ..' 113

RomAnia 9i NATO .......'..1L7

Vivat democrafia, via America! .....119

RomAnia gi Marele Imperiu European. ...'.......L21,

Porlile;i proporfiile Europei.......'........... .......'..123

Democrafia vorbelor goale.......... ...L25

Bancuri;i licitafii.. ........t27

Omul politic, produs de partid.. ....129

$ti!i cum e la noi...... .....--132

Un candidat cu din}i .....134

Virtugile lui Cronos ........L36

MAndria de a fi romAn ...'..."........"..138

Continuitatea procesului

| 22s

de formare a limbii romAne ....1,41,

Hipnoza crizei ................1,44

SI trdili in crizA! ............'147

PaRrrRA PATRA

Omul tranzifiei ...,............L49

Cunoagte-te pe tine insugil........ ......t49

Paradisul,intre nostalgie ;i democratizare............ ....152

Experli in umbre.. ..........155

Narcisismul - ignoranli;i prostie.........,..,.... ..157

Timpul este bani ............159

Omul uituc ......... ..............1,61

Zoologie politic5...... .......163

Omul tranzifiei.. ..............166

Banul gi sacrul..,. .............168

Omul ratat.........., ..............173

Pelerinaj la moagtele sfintelor binci.,,...... ......17 6

De la cetileanul turmentat la cetileanul debran;at.....L78

Cuiere umane ,,.,.............180

Zeciuiala... ....LBZ

Fi-te frate cu fratele tlu;i toate punlile ili vor fideschise ..................... 185

Cum a fecundat gapul ispSgitor capra vecinului..............1BB

Omul agresor..... ............190

CetSleanul inundat... ....193

Hermafrodili politici ...L96

Baba Oarba.....,............ .... 198

Panrse iNrAI

Comunism, globalizare,interdependenfi

Clarificiri semantice

Filosofii spun ci termenii acoper5, in general, realitigile.Acoperite de limbajul uman, acestea nu sunt in mod necesarobiective; ele pot fi ideale sau triiri subiective. De multe ori,insigi granila dintre obiectiv;i subiectiv este pusi in discu-fie. Cet mai bun criteriu al infelegerii faptelor denumite delimbaj rimine, probabil, cel pragmatic, funcfional, pentrucare termenii acoperi sensul modificirilor comportamentale.

DezinteresAndu-se pugin de realitate, grimiticii ne spunci termenii se completeazl unii pe allii (in cazul sinonimiei),se opun unii altora (in cazul antonimiei), sau fac economie pepropriile speze (cazul polisemantismului).

Gramatical vorbind, despre comunism, globalizare gi in-terdependenfi putem afirma, in premisa majori, ci aceste treinofiuni sunt sinonime. Numai ci, din perspectivi pragmaticS,adAncim lucrurile, distingem intre comunism, pe de o parte,gi interdependenli (respectiv globalizare), pe de alti parte.

Comunismul este o noliune ideologici, in jurul cireias-au mobilizat condeie inci din antichitate, iar in ultimelesecole s-au mobilizat armate intregi conduse de comisariai poporului, celule gi cabinete de partid, conferinfe gi con-grese nafionale gi internafionale, organizalii precum cea aInternafionalelor socialiste sau a Atlanticului de Nord etc.

10 I lvan lvlampie

Globalizarea qi interdependenfa par doui noliuni inci indis-tincte, literatura de specialitate prezentAndu-le, deocamdati,in mod confuz deoarece impactul lor asupra marelui publiceste de dati recenti.

Impactul unui termen asupra masei omenegti (nu existicuvinte care si aibl relevanfi doar asupra unui singur individsi pentru o unici folosingi; daci existi, ele nu sunt adresatecomuniclrii, ci contrazicerli per absurdum) trezegte, intAi detoate, sentimente Si atitudini ambivalente: adeziune, convin-gere, intelegere, mobilizare, pilsiune, respingere, ur5, deni-grare, combatere etc. Abia apoi urmeazi reflectiile critice,de naturi filosofici sau;tiinfific5. intAi de toate ;i opoi suntexpresii care nu se referi la ordinea timpului, ci la zgomotulgi frimAntarea produse in public. Din aceasti perspectivi,comunismul este un concept foarte zgomotos, pe cAnd globa-lizarea;i interdependenta abia au prins si riscoleasci pasiunipopulare sau gazetire;ti.

in mod tradigional, punAnd intrebarea despre realitatea lacare se referi aceste cuvinte, vom avea o primi descoperirecare contrasteazi cu impactul lor public.

Spre deosebire de comunism, care nu a existat niciodatS,interdependenfa gi globalizarea sunt realitili contemporanea ciror dimensiune nu poate fi neglijati. A face abstracliede aceste realitigi e ca qi cum am incerca sI anulim for;agravita;ionali printr-un fel de asimilare miraculoasi a puteriilui Anteu.

Pentru a ne elibera de confuzii si pentru a duce la bunsfhrgit clarificirile semantice este necesari asezarea proble-mei intr-o ecuafie istoric5.

Omul tranziliei 111

Omul, natura gi tehnica

in lunga istorie a interdependen;elor umane, natura s-a

irnpus ca un factor constant, prin provocirile pe care le trezea

in interiorul fiecirei comunitigi socio-politice. Dominareanaturii devine misiunea Pe care spiritul gi-o reveleazi pe totparcursul incAlcit al timpului. Istoricii inzestrafi cu aptitudinicritice au ciutat si evidenfieze o anumiti ordine in rapor-

turile omului cu natura. Astfel, pentru o perioadi lungi de

timp, ei au observat faptul ci omul domina o naturi insufle-

fiti spiritual prin intermediul magiei. Spiritele stribunilor,metamorfozAndu-se in forqele elementare ale naturii, devin,

in eterna imaginalie poeticl a tinerefii omenetti, divinitifisuverane, modele susceptibile sil imb5rblteze pe om in calea

creafiei sale. Eliberarea de naturS, fortificarea morali 9i spiri-tuali s-au sivArEit in istorie prin sacrificiul Golgotei. Mesajul

evanghelic concentreazi in om toate energiile spirituale, care

nu cunosc o altl aspirafie in afara contopirii cu divinitatea.Natura este pirisiti, este infrfinti prin pustiirea ei de duhurigi demoni, este transformati, in cele din urmi, de citre gtiinfiintr-un mecanism rigid.

Renaqterea a insemnat inceputul dominafiei tehnice totale

asupra naturii. Aparifia maqinii in viafa omului creeazi unmediu artificial, care il indepirteazi aproape definitiv pe om

de elementele telurice gi celeste ale macrocosmosului. PAni

la aparilia acestei stranii fiinfe, plmAntul germina, prin forfainzestririi sale vitale, roadele necesare eforturilor comunita-re de supraviequire. Fiecare comunitate igi construia propriaidentitate culturali, de multe ori, in deplin dezacord 9i in

L2 I lvan lvlampie

totali ostilitate fali de megieqii mai mult sau mai pugin favo-rizali de naturS; interdependenlele prin comerf sau rizboaie,la oricAt de intinse imperii ar fi dat na;tere, erau totdeaunasporadice qi locale. Ele se izbeau de barierele culturale, ceeace demonstreazi imensa capacitate de conservare etnici a

forfei spirituale.Ma;ina a produs o revolutie asupra modului tradigional de

viag5. Ea a slibit forga spiritului;i puterea de creagie a omului.Fafi de germinatia lenti a pimAntului, magina este inzestra-ti cu o putere reproductivi colosali. Ea comprimi spaliul gi

timpul, il acapareazi vampiric pe om, il lipseqte de rigazulmeditaliei, al creafiei estetice a formelor gi al contemplirii lordezinteresate. Ca dominare totalS a naturii, maqina inseamniabsorblia spiritului in materie. Daci in cre;tinism, spiritul eraizgonit din natur5, in epoca industriali el este izgonit gi dinviafa cultural5 a omului. Magina rupe echilibrul cu tradiliilesacre ale culturii, ea ralionalizeazl viafa qi deschide drumateismului, eliminAnd ultima verigi dintre om gi semnificaliacea mai inalti a prezenfei sale in lume: Dumnezeu.

Forfa nestiviliti a reproducerii tipurilor standard de bu-nuri nagte o noui specie de oameni: consumatorii. Reclamagi abundenfa bunurilor de acela;i fel elimini gusturile in-dividuale ale oamenilor, distruge discernimAntul lor critic.De altfel, ei sunt cu totul preocupali de cotalia acgiunilor laburs5, de eventualitatea pierderii locului de munci, de infla-fia ireversibil5, de nivelul prefurilor, de recordul VlP-urilor,de scandalurile de corupfie la vArf etc.

Semnificalia cea mai profundi a tehnicii maginiste con-sti in universalizarea interdependenfelor. Acest fenomen afost posibil, pentru prima dati in istorie, deoarece ma;inacomprimi planeta, distruge culturile qi identitiqile nafionale,fabrici bunuri a ciror marci nu reflecti prin nimic persona-litatea producitorului gi care se adreseazi aceloragi gusturi.

Omul tranziliei 113

Slrre deosebire de stilurile inconfundabile ale crealiilor cul-trrlale preindustriale, epoca noastri poarti pecetea aceluia;ist il-standard pe intreaga planeti. In epocile tradifionale sin-gura barieri in calea schimbului;i singurul element care nusc putea,,importa" era cultura. Astizi tehnica, produsele;isclviciile tehnicii sunt aceleagi pe toate cele cinci continente,tlc la muzici gi stil arhitectural pini la Coca-Colaqiweek-end-

L4 I lvan lvlampie

Marx, profet al globaliziriiOrice seism istoric, inainte de a se consuma, este presimlit

de un spirit lucid gi pitrunzitor, care il desf5;oari in vizultuturor, de regul5, in culori apocaliptice. Seismul globaliziriieste profegia lui Marx. Aceasti ipostazi, mai pufin cunoscuti,a ficut obiectul unei conspiraqii a ticerii, printre ,,inginerii"construcfiei socialismului, din motive intemeiate ideologicde ei, dar care se vor manifesta, in cele din urmi, impotrivalor gi a himericului lor,,palat de cleqtar".

Marx a intuit resortul pe care il are tehnica ma;inistiasupra schimbirii lumii in ansamblul ei. El se elibereazl deiluziile umaniste ;i iluministe cu privire la culturi. Spiritul,forfa creatoare a omului sunt un epifenomen, un lux inutil,o suprastructuri adiugati bazei economice a viefii. Putereasociali a omului este forfa maginii. Omul este o piesi in an-grenajul social, un instrument al producgiei gi al reproducfieide bunuri. Ordinea in care sunt distribuite gi redistribuiteaceste bunuri este inumani gi ea trebuie revolufionati. Totceea ce inseamni creafie spiritualS - religia, morala, arta,filosofia etc. - este un consum, o risipi de energie a claseidominante in vederea camuflirii bazei economice nedrepte.Acest consum inutil qi cu efect social tranchilizant trebuiedemascat ca atare gi inlocuit cu o armi ideologici de luptia proletariatului: conceptia materialisti qi dialectici desprelume.

EliminAnd spiritul din om -;i aici de fapt Marx nu ficeaaltceva decAt si inregistreze fenomenul morlii spirituale aomului care se desflqura in faga ochilor sii -, lipsindu-l de

Omultonziliei lls

forfa creatoare, cum ar mai fi fost posibil5 revolufionarea sti-rii sale de mizerie gi nedreptate in care se zbitea neputincios?

Optimismul lui Marx nu s-a indreptat spre om. El era

neincrezitor in proletariatul sfAqiat la acea vreme de con-flicte ideologice, de interese egoiste, de anarhie sau de lipsia unei conqtiinle de clasi. in multe din scrierile sale, cele

mai risunitoare fiind Manifestul Partidului Comunist, Criticaprogramului de la Gotha, el combate ereziile proletariatului:tendinfele,,reformiste",,,utopice",,,mic-burgheze",,,feudale",,,conservatoare" etc. De aceea speranfele lui s-au indreptatspre ,,cregterea forfei productive" 9i spre ,,un inalt grad de

dezvoltare a acestei forge".

Miracolul revoluliei comuniste va surveni instantaneu, ca

un proces firesc al maturizirii forgelor tehnice ale maqinii.Prin aceasti ,,maturizare", Marx infelege dezvoltarea univer-sold (,,pe plan istoric mondial in locul celui local") a for1elor

de producfie care dau naqtere unor indivizi,,de facturi isto-ricd universald, empiric universali". Din aceasti perspectivi,revolulia comunisti nu poate fi decAt o acliune a popoarelordominante care s-ar produce dintr'o dafd, simultan, la toatepopoarele lumii.

Aceastl predicgie va fi un cotmar pentru revolufionariiru;i. Lenin a infierat-o, proclamAnd ci revolugia se poate in-fiptui intr-o singuri gari, chiar inapoiati din punct de vedere

industrial. in OctombrietgrT, el a demonstrat practic aceastiposibilitate, degi Marx a insistat permanent pe ideea ci Ru-

sia nu este prielnici unei revoluqii comuniste, fiind lipsit[ de

mijloace tehnice de produclie.Istoria s-a aritat a fi de partea lui Marx. Intuind marea

forfi a globalizirii mijloacelor de producfie gi a universaliziriirelaliilor interumane, acesta elaboreazi o sentin!5 care de-

monstreazi perspicacitatea viziunii sale. in Ideologia germand(Opere, vo1.3, Ed. Politic5, Bucureqti,:196z, p.35), descoperim