7/23/2019 Rezumatul nuvelei Prostii

http://slidepdf.com/reader/full/rezumatul-nuvelei-prostii 1/2

 Nuvelistica lui Liviu Rebreanu este considerata, in general, o etapa pregatitoare a creatiei sale

majore, cea romanesca, ce va aduce, ca un aspect nou si original, viziunea umanului ca

multime si a omului ca element al grupului social.

 Nuvela Prostii este publicata in 1910 in revista „Convorbiri critice si apoi, cu recti!icarinesemni!icative, intr"o serie de volume ca# $ramantari %191&', Nuvele si sc(ite %19&1',

)ameni de pe *omes %19&+'.

sa cum remarca -. ianu, nuvela prezinta taranul „in umila si precara sa realitate sociala, in

scene crude, izolate din cadrul de !armec si poezie al naturii, dar cu o putere de observatie

incisiva care anunta un maestru %rta prozatorilor romani'.

Pornind de la un !apt banal " proiectata deplasare cu trenul a batranului taran Nicolae -abara

si a !eciorului sau spre *alva ", autorul creeaza o situatie e/emplara, in care accentul e pus pe

derularea dramatica a secventelor epice, in care !iecare amanunt semni!ica, te/tul !iind un

adevarat document sociologic si moral.

Construita bipolar, pe tensiunea dintre apelativul protagonistului din debutul brusc al nuvelei#

oamne"ajuta si imprecatia din !inal# Nu v"ajute umnezeu s!antul, nuvela sestructureaza in doua parti. in punctul de vedere al ritmului naratiunii, prima parte reda

 pregatirile de plecare la gara ale lui Nicolae -abara si ale !eciorului sau, drumul, sosirea in

gara pustie, iar a doua, mai ampla, relateaza incercarea esuata a taranilor de a se urca in tren,

intr"o te(nica cinematogra!ica, cu prim"planuri ce se deruleaza intr"un ritm accelerat.

2iscarea circulara, intoarcerea in punctul initial al naratiunii, poate !i prevazuta din prima

secventa narativa, in care pregatirea de plecare a celor doi tarani e punctata de „amanunte

 premonitorii# „Cand sa iasa, Nicolae -abara se poticni in prag si cat p"aci sa se pravale cu

dasagii pe umar cum era3 glasul „ragusit de spaima al sotiei il atentioneaza „ca asta nu

inseamna bine, ca un ecou al nelinistii interioare a personajului care e/clama# oamne"

ajuta.

4n drumul spre gara, oc(iul naratorului inregistreaza starile su!letesti ale personajelor in!atisand o natura in regim simbolic. $eciorul merge „ciulind urec(ile %...' parca i"ar !i !ost

!rica sa nu se napusteasca cineva asupra lor. 4n „noaptea de pacura, urmele pervazurilor se

tolaneau rasc(irate ca degetele unei maini uriase in lumina „galbuie si mucezita a !elinarului

!unigit din coltul ulicioarei.

junsi in gara „pustie ca o toaca, tatal si !iul „se cocolosesc pe o lespede de piatra, langa o

 banca pe care nu indraznesc sa se aseze, considerand"o rezervata unor calatori mai de seama.

5emetele lor inabusite de „parc"ar !i !ost stransi in curele, caracterul repetitiv al replicilor 

redau teama din su!letul lor, sugerata si de imaginea plopilor de pe malul *omesului ale caror 

coroane „se ridicau negre ca niste maini amenintatoare. *osirea grabita a babei „cu !ata

zbarcita ca o (riba uscata re!ace triung(iul uman, iar intrebarea ei ingrijorata# „)are am

intarziat, oameni buni6 leaga organic aceasta secventa cu inceputul nuvelei, cand cei doi

 pleaca la gara cu noaptea"n cap „ca sa nu intarziem.

2omentul aparitiei (amalului anticipeaza !inalul dramatic al „aventurii personajelor. esi

 Nicolae -abara il saluta „smerit, iar baba il intreaba cu s!iala# „7 )are vine degraba,

domnule6, acesta „se ratoi cu brutalitate# „7 Ce"mi tot darlaiesti aici, babo6.

 -reptat „gara se dezmorti, se aprind lampile, sosesc alti calatori si c(ipurile celor trei se

aglutineaza in portretul colectiv al taranilor „cu !etele supte, cu umerii obrajilor iesiti in a!ara,

cu barba si mustatile zbarlite. pare se!ul de gara, se desc(ide casa de bilete si Nicolae cu

!eciorul se ingramadesc spre rampa. ar „un vardist coscogea il „ins!aca pe Nicolae scurt de

guler si"l bru!tului indarat pentru a !ace loc „unui domn bine imbracat. *e!ul le arunca

 priviri dispretuitoare inc(izand g(iseul, iar cand trenul soseste, taranii alearga debusolati intre

7/23/2019 Rezumatul nuvelei Prostii

http://slidepdf.com/reader/full/rezumatul-nuvelei-prostii 2/2

vardist si conductorul care striga batjocoritor# „7 8nde mergeti prostilor6 %...' 2ai la vale,

 prostule, mai la vale"s vagoanele pentru boi.

Replica batranului taran cand, in s!arsit, primesc biletele# „7 4arta, domnule, iarta"ne si nu ne

napastui... Ca noi suntem prosti, pacatele noastre... Pesemne asa ne"a lasat umnezeu, prosti

si necajiti si nepriceputi... 7 e dramatica, re!lecta umilinta indelung indurata ca pe o

!atalitate.-aranii incearca in zadar sa se urce in trenul ce incepe a inainta. Conductorul „se napusti

asupra lui -abara, „ii tranti un pumn in cea!a si"l imbranci pe scari la vale. Racnetul lui# „7 

*a va sculati mai devreme, putregaiule, si sa nu mai mocositi, !ire"ati ai dracidui sa !iti, cade

ca o amara batjocura asupra !eciorului si babei care „se uitau cu oc(i sticlosi de spaima si

asupra lui Nicolae care se ridica insangerat din prundisul in care !usese aruncat in timp ce

„su!letul ii sangera si"l durea mai strasnic ca ranile !etei. runcand „o privire muta in urma

trenului, mania si revolta din su!letul sau izbucnesc in imprecatia !inala#Nu v"ajute

umnezeu"s!antul.

Luandu"si poverile in spinare, cei trei pornesc inainte „pe o carare spinoasa, cu capul plecat,

cu inima urnita , in lumina soarelui ce „isi inalta biruitor capul si improsca in !etele

drumetilor beteala de raze purpurii. 4n maretia ei, natura ramane indi!erenta la drameleoamenilor.

 Nuvela ilustreaza in !apt con!runtarea violenta, !ara putinta de reconciliere, a doua categorii

sociale# aceea a taranilor saraci, a „prostilor, dispretuiti si descurajati, si cea a !unctionarilor 

unui regim opresiv. -aranii sunt individualizati prin protagonistul Nicolae -abara, !eciorul sau

si o baba, dar autorul e interesat de a!irmarea grupului, de aceea notatiile privind portretul

!izic lipsesc sau sunt sumare. 8tilizand o subtila retea de automatisme verbale, gestice si

comportamentale, autorul reda teama, s!iala, neincrederea, oboseala si su!erinta unei paturi

sociale care nu are parte decat de dispret, batjocura, violente. i sunt prostii, asa cum pare sa

sugereze c(iar titlul, a caror in!rangere e evidentiata de nivelul de supra!ata al nuvelei.

-ermenul, reluat pe parcursul naratiunii, capata o semni!icatie aparte in replica in care

 protagonistul recunoaste ca el si ai lui sunt prosti# „Ca noi suntem prosti, pacatele noastre...

ar vorbele eroului sunt intelepte, adevaratii prosti sunt cei ce nu le pricep. Privirea cu care

eroul urmareste plecarea trenului "devenit simbol al unui regim strivitor pentru cei slabi si

„prosti " ascunde sensuri mai pro!unde, e mai degraba manie si orgoliu, tacere acuzatoare.

Celelalte personaje, !unctionarii, !ac parte dintr"o ierar(ie de opresori si oprimati, de la se!ul

de gara la (amal, !iecare insa „semet in su!letul sau ca poate certa si violenta pe cineva mai

slab, toti dispretuitori, brutali si batjocoritori cu cei „prosti.

 Nuvela se remarca prin sobrietatea notatiei. „Cuvintele alese dintr"un !ond de provincialisme

ingrate %-udor ianu'# „se cotosmani, „pacai, „mocosi, a darlai etc. si, mai ales,

meta!orele si comparatiile sugereaza maiestrit starile su!letesti ale personajelor# !eciorul

„tandalea ca un manz trudit, ciulind urec(ile, zgomotul apelor e asemenea cu „tanguirileneintelese ale unor oameni prapaditi de nevoi etc.

Coeziunea interna a te/tului, desenul in carbune al personajelor, culoarea limbajului conduc la

ideea ca, inca din proza scurta, Liviu Rebreanu isi depaseste metoda realista in spirit modern.