Rezumat Radu Daniela Doctorat

7/23/2019 Rezumat Radu Daniela Doctorat

http://slidepdf.com/reader/full/rezumat-radu-daniela-doctorat 1/20

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

TEZA DE DOCTORAT

ASPECTE PSIHOLOGICE SI PSIHOSOCIALE ALE IMAGINII,

COMUNICARII SI LIMBAJULUI IN STRUCTURA UNEI

CAMPANII ELECTORALE

COORDONATOR STIINTIFIC

PROF. UNIV. DR. RUXANDRA RASCANU

DOCTORAND

RADU DANIELA

BUCURESTI

2007

1



REZUMAT

Structurata pe 5 capitole ( 1. Imaginea ca factor determinant inrealizarea unei campanii electorale, 2. Limbajul si comunicarea, 3. Opnia

publica si sondajele de opinie publica, . !etodologia lucrarii, 5.

"ezultate obtinute pri#ind influenta tele#iziunii si a sondajelor de opinie

publica asupra campaniei electorale $ lucrarea de fata isi propune sa

prezinte un ,, flas% & al unui demers electoral, demers care a prezentat

numeroase aspecte interesante, atracti#e, moderne, contro#ersate de'alungul perioadei postdecembriste si pana in prezent.

S'au formulat pareri si opinii, s'au eprimat, argumentat sau nu, o

#arietate ampla de atitudini, s'au conturat domenii de acti#itate care si'au

pus din plin amprenta atat asupra societatii in ansamblu cat si asupra

indi#izilor.

)omunicarea politica a eistat dintotdeauna ca raspuns la ne#oiledi#erselor forme de putere, inregistrand, de'a lungul timpului, forme

specifice ca mod de structura si prezentare.

*n articol al istoricului francez "obert )%esnais, intitulat

,, +anatoarea de alegatori in "oma ntica &, detalia modalitatile de

propaganda electorala in "oma pornind de la anul 5- i.e.n.

In acele #remuri, comunicarea politica se prezenta sub forma

#orbita si, in aceste conditii, toti cei ce doreau sa se afirme printr'o

2



cariera publica trebuiau sa posede un minimum de talent oratoric, care,

dealtfel, era baza unei bune educatii.

)%iar daca eista posibilitatea folosirii unui orator profesionist,

candidatul trebuia sa stapaneasca ,,arta seducerii&, ,,arta con#ingerii&,

incat prin ,, forta cu#intelor & sa fie atrase c%iar si persoanele ne%otarate.

!ar/etingul politic este o aparitie reusita a secolului 00 si,

conform scolii americane, isi are punctul de plecare in anul 13, in

timpul campaniei electorale a lui ran/lin "oos#elt. tunci, conform

datelor de specialitate, s'a desfasurat prima campanie electorala moderna,

care a urmat un plan bine articulat si care a dez#oltat o relatie optima cu presa.

..4ened a fost cel care, candidand pentru presedintie, a introdus

ceea ce a fost considerata o ,,abordare re#olutionara6 a ,,stilului de

campanie &, care a cuprins la #remea aceea cele mai moderne, noi si

sofisticate strategii de mar/eting si comunicare.

cum, campaniile sunt specializate si adaptate mediilor decomunicare7 acestea acopera intregul spatiu economic'politic'socio'

cultural atingand si c%iar ,,asediind& fiecare cetatean prin orice mijloace,

atat la ni#el rational cat mai ales emotional.

8aca la inceput erau ,,#e%iculate& notiuni neclare, din diferite

domenii de acti#itate, se difuzau imagini confuze, se prezentau discursuri

lipsite de argumente rationale, partidele si candidatii fiind c%iar in ceea cese poate numi ,,criza de imagine&, in prezent campaniile electorale dispun

de elasticitate, fluenta, fiind ancorate in problematica social'economica

reala a societatii. cestea capata indi#idualitate, lanseaza mesaje directe

catre grupuri tinta bine definite, do#edesc suplete in alegerea strategiilor

si tacticilor, planurile de campanie fiind corect articulate.

!ar/etingul ca stiinta suporta o serie de acceptii luand in calcul

domeniul in care actioneaza. O abordare in sens larg ar #iza un ansamblu

3



de te%nici prin care un produs este ,,adaptat& la o anume piata de

desfacere, fiind prezentat consumatorului si, totodata, diferentiat de

,,produsele concurente& astfel incat un mimimum de mijloace sa aduca

maimum de profit.

Luand in consideratie acest punct de #edere consideram

mar/etingul politic ca fiind o suma de te%nici ce au drept obiecti#

fa#orizarea adaptarii unui candidat la un anumit tip de electorat si

implicit, cunoasterea de catre un numar cat mai mare de electori, la care

adaugam crearea diferentei intre acesta si ad#ersari astfel incat sa se poata

ajunge la un numar necesar de sustinatori pentru a castiga luptaelectorala.

Intrarea mar/etingului in sfera politicii inseamna posibilitatea de a

gestiona un anumit numar de date, relati# precise, pentru a putea

coordona si programa actiunea politica. "eferitor la acesta, !ic%ael

9ougrand (2--1$, afirma: ,,!ar/etingul politic este un pic de stiinta

politica si mult studiu al omului, candidat sau alegator &.O alta problema referitoare la studiul unei campanii electorale o

reprezinta delimitarea clara a notiunilor folosite. stfel:

1. ,,Prod!"# ce trebuie promo#at in mar/etingul politic are mai

multe conotatii7 putem #orbi de ideile condidatului, de

apartenenta sa politica si de candidatul in sine (epresiile

ling#istice folosite pana in prezent nu au facut o distinctie claraintre aceste aspecte, generandu'se confuzii in interpretare si

intelegere$7

2. ,,P$%&% d' d'!(%)'r'* se refera cu precadere la cetatenii cu drept

de #ot si, in mod particular, la cei care ar putea fi interesati de

ideile candidatului (aici #izam structurarea societatii pe diferite

categorii socio'profesionale, de #arsta etc., pentru care se

lanseaza mesaje specifice7 #orbim astfel de grupuri tinta si c%iar



de subgrupuri$7 acest aspect nu a fost bine analizat si definit in

campaniile electorale de pana acum, do#ada cea mai clara fiind

numarul destul de mare de persoane care nu s'au prezentat la

#ot.

3. ,,Co+)r'+&%# poate fi pri#ita din doua puncte de #edere:

desfasurata intre oameni si intre ideologiile partidelor.

)ampaniile elctorale nu au facut aceste distinctii, oamenii

identificandu'se cu partidele. Iata de ce este foarte greu sa

,,lansezi;; noi lideri in functii importante (#otul a fost dat pana

acum partidului si nu liderului$. cest fapt demonstreaza,argumenteaza esecul multor candidati independenti la diferite

functii publice cu toate ca erau competenti, oameni de succes in

anumite sfere de acti#itate. <oate ca abia acum se cristalizeaza

tendinta de a #ota persoana iar introducerea #otului uninominal

#a face o departajare clara in aceasta directie.

. ,,Pro($&"* este aproape imposibil de cuantificat. =ista multeopinii pri#ind procesul de masurare a imaginii unui candidat7

eista di#ergente asupra modului de e#aluare a unei campanii

electorale7 eista #oci care afirma ,,sunt castigator c%iar daca

am pierdut alegerile6, ,, am pierdut o batalie, nu un razboi &.

In final, se impune sa precizam ca nasterea mar/etingului politic se

datoreaza, cu siguranta, unei e#olutii e#idente a modalitatilor decomunicare7 e#olutia cibernetica a ultimelor decenii prefigureaza aparitia

noilor tipuri de media.

8ez#oltarea tele#iziunii, aparitia unor emisiuni specializate,

focalizate pe teme de mare interes constituie factori care isi pun din plin

amprenta asupra modului de desfasurarea nu numai a campaniilor

electorale cat si a modului de gu#ernare. (9ogdan >eodorescu, 2---$

5



=ste de necontestat faptul ca omenirea a intrat incepand cu acest

secol intr'o noua epoca' epoca informationala. !ulte studii de specialitate

au surprins aceasta mutatie si multe altele o #or face, dez#oltand astfel

noi concepte, noi teorii pe masura prefacerilor prin care, fara indoiala,

societatea umana trece.

stfel, Luigi 8adda (,,!edia 8uemila6, nr.1, >orino, 1?3, p.1@$

sustinea:,, sistam cu totii la o e#olutie a modului nostru de a produce, de

a comunica, de a traiA =a este pro#ocata de un comple de factori

culturali, sociali, economici, stiintifici, te%nologici, dintre care unii se

impun cu o forta co#arsitoare. >oate categoriile sunt implicate, dar una seimpune si anume aceea legata de generarea, culegerea, transmiterea,

elaborarea si raspandirea informatiei.6

In prezent, noi interpretari #in sa modifice sistemul de referinta

teoretic la care am fost obisnuiti sa ne raportam.

<erioada actuala inregistreaza caracteristici aparte, in sensul ca, asa

cum afirma sociologul acBues =llul, imaginea a de#enit un ,, alimentcotidian al sensibilitatii, al inteligentei, al ideologiei noastre ;; 7 este

amplificata si facilitata cresterea eponentiala a utilizarii mijloacelor de

actiune asupra reprezentarii oamenilor, justificanu'se pe deplin

caracterizarea lui "ene Cug%e facuta asupra realitatii drept ,,ci#ilizatie a

imaginii6, aceasta definind practic drumul catre societatea informationala

( <aul 8obrescu , 2--1$Si asupra notiunii de imagine au fost formulate diferite puncte de

#edere.

>ermenul ,,imagine& nu se refera, restricti#, la reproducerea

materiala a unei realitati date, ci la un atribut al #ietii psi%ice' afirma +.

Stancu (12$' bazat pe capacitatea psi%icului uman de a construi

reprezentari mentale.



Se poate afirma ca imaginea are un rol co#arsitor in ceea ce

pri#este influentrea puterii de decizie a unui indi#id sau a unei

colecti#itati ()amelia 9acos, 12$ intrucat, asa cum arata acBues Le

Doff in prefata #olumului sau ,,Imaginarul medie#al : ,,de'a lungul

istoriei ,,#iata omului si a societatilor sunt legate in egala masura de

imagini ca si de realitatile palpabile. Imaginile despre care este #orba nu

se limiteaza la cele intruc%ipate in productiile iconografice si artistice, ci

se etind si la cele din uni#ersul imaginilor mentale&.

Imaginea a fost definita si ca ,,obiect de patrimoniu& fie ca este

,,mostenita&, fie ca este inclusa in totalitatea ,,bunurilor6 unei organizatii' politice sau nu.

)a obiect de patrimoniu, aceasta se gestioneaza, se administreaza

la fel ca orice alt bun patrimonoal, indiferent de natura acesteia.

>rebuie precizat faptul ca conceptul de imagine este utilizat de

foarte mult timp pentru a defini reprezentarea pe care un indi#id, grup

social sau segment de populatie si'o formeaza despre ,,ce#a& saudespre ,,cine#a&.

stfel, acest concept se foloseste in sens larg, de la o simpla

fotografie la o reprezentare sociala.

)u toate ca preocuparea pentru gestionarea imaginii dateaza din

cele mai #ec%i timpuri, stiinta care se ocupa de studiul acesteia s'a

afirmat la sfarsitul secolului 00, imagologia fiind o stiinta socio'umanade granita, interdisciplinara, ce se formeaza la confluenta psi%o'

sociologiei, filosofiei, antropologiei, logicii, semioticii, filologiei, precum

si a altor discipline stiintifice.

nalizand structura imaginii, creatorii de imagine (asa cum de

multe ori sunt precizati in literatura de specialitate cei care se ocupa de

constructia efecti#a a imaginii$ #orbesc despre atributele nodale si

periferice intr'o imagine di#ersificata7 absenta unuia din elementele

@



nodale sc%imba semnificatia de ansamblu a imaginii, in timp ce absenta

unuia din elementele periferice nu influenteaza ar%itectonica in ansamblu.

stfel: ,,nucleul imaginii& se caracterizeaza prin permeabilitatea

redusa, fiind mai ,,susceptibil& la sc%imbari, spre deosebire de stratul

periferic a carui permeabilitate este ridicata, temporara si instabila iar

,,crearea de imagine6, epresie cu care deja ne'am obisnuit, nu este o

acti#itate sporadica, ci una continua.

Suntem obligati sa comunicam permanent si sa gestionam

imaginea pentru a atinge scopuri bine definite, utilizand mijloace si

metode corespunatoare si alegand canalele de comunicare adec#ate.)redibilitatea, ca dimensiune a imaginii, desemneaza aprecierea

relati# subiecti#a pe care o persoana sau un grup o acorda, a#and in

#edere mediile de informare in masa. (<aul 8obrescu, 2--1, 9ucuresti$.

Increderea este in directa legatura cu opinia publica. )el care a

facut pentru prima data juste referiri a fost bra%am Lincoln care lua

permanent in calcul opinia publica: ,,Simpatia publicului este totul7a#and'o nu #ei a#ea esecuri, nea#and'o, nimic nu'ti #a reusi& ( Septimiu

)%elcea, 2--- $.

>rebuie precizat faptul ca in momentul de fata toti liderii fac apel la

sondajele de opinie publica si nici o instititie politica nu poate ignora

aceste realitati.

Increderea pe care o acorda publicul larg unei persoane sau uneiinstitutii politice se poate obtine prin mai multe modalitati la care #om

face referire.

stfel, repetitia aceluiasi mesaj, de eemplu, are efect pe termen

lung, acesta fiind, fara indoiala, acceptarea (credibilitatea de#ine un

generator al acceptarii imaginii$.

=fectul de autoritate este un alt element. )on#ingerea este foarte

adesea rezultatul unui act de credibilitate7 in comunicarea institutionala se

?



recomanda ca aspectele importante sa fie prezentate de un lider principal

de imagine situat in #arful ierar%iei manageriale.

)a sa fie eficienta, imaginea trebuie sa e#oce ce#a, ,,sa spuna

ce#a&, trebuie sa in#ite, in esenta, la un posibil si permanent dialog

("uandra "ascanu, 2--3$.

In acest sens, in imaginea ca atare #or fi incluse un numar mare de

mesaje a#and in #edere principiul de baza care spune ca atentia este

foarte greu de retinut pe timp indelungat, iar pe timpul in care a'i castigat'

o trebuie sa transmiti maimum de informatie.

O problema contro#ersata in literatura de specialitate este cealegata de realizarea diferentierii intre identitate si imagine. In timp ce

identitatea se refera la modalitatile prin care o institutie politica in cazul

nostru urmareste sa se ientifice pe sine, imaginea reprezinta modul in care

publicul larg percepe instititia sau liderul. Institutia politica isi creeaza

propria identitate cu scopul de a modela imaginea publicului larg despre

ea insasi, imagine care este determinata pentru fiecare persoana in partede o serie de factori.

Imaginea trebuie transmisa prin toate mijloacele

posibileEdisponibile.

stfel, putem apela la simbouri. In campaniile electorale se

#e%iculeaza foarte mult !$-o"r$"' care au ca scop recunoasterea

institutiei politice.<resa scrisa si mijloacele audio'#ideo isi intra in rol. Simbolurile

alese trebuie puternic mediatizate pentru a se produce o asociere corecta

intre simbol si institutie politica, fapt care #a a#ea ca efect consolidarea

imaginii.

>raind intr'o societate in care ,,totul comunica& (I. 8ragan, 2---$,

trebuie a#ut in #edere faptul ca spatiul in care institutia politica isi

desfasoara acti#itatea de#ine un alt element puternic generator de imagine



(crearea unei imagini distincte se face , in timpul unei campanii electorale

prin toate mijloacele posibile, dar cele audio'#ideo sunt utilizate prin

ecelenta$.

Cr'%r'% d' ''+$'+&' (a#em in #edere aspecte care #izeaza

domeniul relatiilor publice$ constituie un alt factor care promo#eaza

imaginea. *n e#eniment ireprosabil organizat, bine mediatizat care sa

dezbata o problema ,,ne#ralgica& a unui grup tinta #a aduce cu siguranta

un plus de credibilitate institutiei sau liderului.

In ceea ce pri#este tipologia imaginii, au eistat mai multe puncte

de #edere, in final putandu'se opera mai multe clasificari dupa:1. caracterul imaginii

- imagine deformata poziti#Enegati#

- imagine apropiata de realitateEdistala sau #irtuala

2. numarul imaginilor

' o reprezentare generala a institutiei

' numeroase subimagini 3. gradul de impunere a imaginii in randul pulicului larg

' imagine pregnanta

' imagine stearsa

4. gradul de diversificare

- imagine di#ersificata sau putin di#ersificata in functie de

mai multe caracteristici (calitate, acceptare, etc.$ 5. dupa modelul atomar al imaginii

- imagine focalizataE imagine dispersata sau imagine

ambigua

(aceasta clasificare a fost propusa de analistul 9ogdan >eodorescu$

<roblema asupra careia nu s'a cazut de acord se refera la ce tip de

imagine trebuie cu precadere folosit si cand. <ractica a demonstrat ca

imaginile bine conturate, focalizate au a#ut de regula, succes.

1-



8esi termenul de comunicare este de origine latina, ,,communis;;

insemnand ,,a pune de acord&, ,,a fi in relatie&, primele preocupari pentru

comunicare le'au a#ut grecii. <entru acestia, arta cu#antului, maiestria de

a'ti construi discursul precum si modul de a'l prezenta in agora era o

conditie indispensabila statutului de cetatean, daca a#em in #edere faptul

ca accesul la functiile publice ale cetatii era accesibil oricarui cetatean

grec.

=poca moderna, fara indoiala, poarta amprenta dez#oltarii

comunicarii sub toate aspectele ei, comunicarea intensificandu'se atatintre indi#izi cat mai cu seama intre comunitati7 ea de#ine esentiala atat

pentru propria #iata a unei persoane (din punct de #edere psi%ologic$ cat

si social.

In ceea ce pri#este continutul comunicarii trebuie sa apreciam

faptul ca sunt incluse imagini, notiuni, idei' #izam astfel continutul

informational. !. Flate (1$ in lucrarea ,,undamentele psi%ologiei6 precizeaza ca prin comunicare este facilitata si manifestarea conduitelor

afecti#e, facandu'se in mod e#ident referire la continutul afecti#'

moti#ational.

Gu in ultimul rand, se prezinta in lucrarea amintita mai sus faptul

ca prin )o+$)%r' se transmit trebuinte, aspiratii, imbolduri spre actiune

(se face trimitere la continutul moti#ational$, se initiaza, se dez#olta saunu acti#itati, #izand in acest mod continutul #oliti#.

Luand in calcul toate aspectele mentionate mai sus se desprinde

ideea unei relatii directe intre #iata noastra psi%ica, luata in ansamblul ei

si procesul de comunicare.

Orice d''r! '"')&or%" are in #edere toate aceste aspecte, rolul

reglator al comunicarii si in special al limbajului fiind e#identiat intr'o

multitudine de cercetari.

11



Si asupra mijloacelor comunicarii au fost formulate diferite

clasificari, in practica mar/etingului electoral impunandu'se mijloace de

comunicare ling#istice, paraling#istice si etraling#istice.

In genere nu intereseaza limba in sine, gesturile in sine etc. ci

modul cum acestea sunt corelate generandu'se astfel constructiile tipice

din campaniile electorale.

!odul cum acestea se imbina determina supletea, dinamica,

atracti#itatea unei imagini, de care #a depinde in mod direct

comportamentul electoral al cetatenilor.

)ombinarea continuturilor si mijloacelor comunicarii #a conducecu siguranta la anumite caracteristici, la un anumit profil al comunicarii7

este indicat ca acesta sa fie in concordanta cu asteptarile cetatenilor, cu

particularitatile lor socio'profesionale si culturale, important fiind faptul

de a fi ancorat in realitatea psi%ologica atat indi#iduala cat si sociala a

comunitatii.

ormele comunicarii, prin #arietatea lor au atras atentiaspecialistilor in %r/'&$+" '"')&or%" prin faptul ca au fost formulate

mai multe puncte de #edere asupra eficientei anumitor forme de

comunicare.

stfel, o problema o constituie alegerea tipului optim de

comunicare, capabil sa conduca intr'un timp determinat la rezultatele

propuse.)omunicarea interpersonala si cea de grup poate reprezenta un

efect al unei campanii #ideo. Se discuta asupra celor prezentate, se fac

comparatii, se formuleaza opinii si se contureaza anumite atitudini iar

specialistii si'au concentrat atentia asupra comunicarii non#erbale si

#erbale, studiile de specialitate e#identiind rolul primeia in structura unei

campanii electorale.

12



)omunicarea consumatorie si cea instrumentala au atras atentia

a#andu'se in #edere cei doi actori ai procesului de comunicare, emitatorul

si receptorul.

!. Flate (1$ face referire la aceste forme, elementul de fond

fiind '!%1". stfel, daca in comunicarea consumatorie forma si

continutul mesajelor depind de starea emitatorului, in comunicarea

instrumentala mesajele transmise #ariaza dupa efectele pe care trebuie sa

le produca asupra receptorului (ne referim la un anumit tip de

comportament electoral, fa#orabil unui candidat$.

Literatura de specialitate a pus accent si pe un alt tip decomunicare' comunicarea de masa, care s'a do#edit a fi un important

factor atat in formarea opiniilor si stitudinilor cat mai ales in manipularea

lor. =ste de la sine inteles ca orice campanie electorala apeleaza din plin

la acestea iar modul cum o realizeaza este fundamental pentru asigurarea

unei reusite.

!i%ai 8inu (2---$ precizeaza faptul ca actul de mediere permitesporirea capacitatilor de inmagazinare a datelor, amplificarea audientei

unor mesaje cat si cresterea #itezei de transmitere a acestora la distante

din ce in ce mai mari.

)omunicarea de masa, fundamentala in orice demers electoral s'a

do#edit a fi un fenomen comple si contradictoriu, incepand cu formulele

de definire dar si cu numeroasele perspecti#e de clasificare.!ic%ael "eal sustine, in acest sens, ca acest tip de comunicare

,,emana de la o sursa indi#iduala sau organizationala, prin modalitati de

codare si multiplicare electronice sau mecanice, adresandu'se unor

audiente relati# mari, eterogene si anonime, care nu au decat posibilitati

limitate de feedbac/6.

13



)ampania audio'#ideo face parte din acest tip de comunicare si

constructia ei trebuie sa tina seama atat de comunicatori, de canalul de

comunicare, de continut dar si de publicul tinta caruia i se adreseaza.

Gu trebuie sa insistam asupra scopului unei campanii7 este e#ident

faptul ca atragerea unui numar cat mai mare de ,, clienti & reprezinta un

scop. )omunicarea de masa ofera o mare #arietate de continuturi

atracti#e si accesibile, mereu innoite si continuu promo#ate prin diferite

campanii de publicitate.

Iata de ce, in acest contet s'au conturat mai multe probleme care

pun accent atat pe '!%1" transmis si pe -"$) dar mai ales peutilizarea unui anumit canal de comunicare. <ractica a demonstrat faptul

ca &'"'$3$+'% si r%d$o" au cel mai mare impact in timpul unei

campanii electorale si cu siguranta batalia pentru succes se da in aceasta

zona.

ctul comunicarii se realizeaza prin intermediul imaginilor,

notiunilor, ideilor, a#and un continut informational ce faciliteazamanifestarea conduitelor umane afecti#e, producand consonanta sau

disonanta psi%ica, efecte de acceptare sau refuz.

8efinit ca a al sistemului psi%ic uman, sub influenta limbajului

perceptia capata sens si semnificatie, se imbogateste, de#ine obser#atie

iar reprezentarile cand sunt e#ocate cu ajutorul cu#intelor de#in

generalizate.In acest contet, a#and in #edere impactul folosirii unui anumit

limbaj, in structurarea unei campanii audio'#ideo se impune ca acesta sa

fie abordat in dinamica sa si definit prin caracteristica sa esentiala ,,de a fi

acti#itate mulata pe insasi e#olutia realitatii6.

8aca #erbalul a fost surprins si analizat in multe campanii audio'

#ideo, in ultimul timp, datorita impactului sau, non#erbalul ocupa un loc

1



central, o problema in structurarea oricarei imagini constituind'o

ponderea zonei non#erbal fata de cea #erbala.

Limbajul non#erbal poate sprijini, contrazice sau substitui

comunicarea #erbala. !esajul non#erbal este cel mai apropiat de

realitatea emitentului si este cel caruia i se acorda de catre interlocutor

atentia cea mai mare.

Gu de putine ori s'a afirmat ca actionam nu in functie de stimulii ce

#in din mediul social, nu in raport cu informatia obiecti#a, ci in functie de

imaginea noastra despre realitate. <osedam fiecare o ,,grila de lectura6cu

ajutorul careia ,,citim6 oamenii, e#enimentele, lumea ce ne inconjoara."eprezentarea e sociala pentru ca indi#idul insufleteste ,,realitatea

obiecti#a6, si'o apropie, o reconstituie, o integreaza organizarii sale

cogniti#e, sistemului sau de #alori, contetului sau social. "ealitatea

capata semnificatie numai atinsa de indi#id.

stfel, r'r'3'+&%r$"' !o)$%"' desemneaza un aparat de tip

e#aluator, o grila de lectura a realitatii, o situare in lumea #alorilor si ointerpretare proprie data acestei lumi. Gici o gandire obiecti#a,

,,stiintificaH, nici ,,reflectareH afecti#a a realitatii: o refacere, o

reconstructie a mediului prin prisma filosofiei de #iata a indi#idului, o

instanta intermediara intre perceptie, informatie, atitudine si imagine. *n

stil de conduita, un mod de a comunica cu eteriorul, o orientare in lumea

obiectelor si a faptelor si o operatie de clasificare a acesteia. O conectarela diferite sisteme eplicati#e, dar si un instrument cu ajutorul caruia

actorii sociali isi regleaza raporturile reciproce. O articulare a

personalitatii la contetul social, un mod de a face accesibila lumea

eterioara, de a'i intelege pe altii. *n sistem de credinte, un model

eplicati#, un mecanism prin care se construiesc teorii despre mediul

social, un efort de intelegere si de stapanire ale acestuia, o modalitate de a

gandi practic contetul. *n stil de conduita, un filtru, un ecran intre

15



presiunea socialului si sistemul personalitatii. O imbogatire a realului, o

re'citire a sa ( Geculau, 2--$.

Sa nu uitam faptul ca inca din cele mai #ec%i timpuri opinia

publica a fost #alorizata att poziti#, ct si negati#. mbi#alenta opiniei

publice nu este Jntmplatoare. Ideologia si conceptiile despre gu#ernare

au facut ca mari gnditori (filosofi, politologi, psi%ologi sau sociologi$ sa

elogieze opinia publica sau, dimpotri#a, sa blameze K#ocea poporuluiH

pentru inconsistenta ei.

<ornind de la ristotel care a introdus ideea superioritatii opiniei

publicului fata de opinia indi#idului, Gicollo !ac%ia#elli a fost primulcare a folosit termenul de opinie publica in sens modern, considerand ca

aceasta joaca un rol important in sustinerea sau distrugerea puterii

politice.

iind considerata ,,regina lumii6 sau ,,mincinoasa lumii6 obser#am

ca opinia publica este ,,un fapt de constiinta & ( 9erger $7 ea traduce un

rationament si esenta ei este de a afirma.)ea de'a doua caracteristica a opiniei publice, dupa acelasi autor,

este data de faptul ca aceasta este Kesentialmente constienta, daca nu de

sursa sa, cel putin de epresia sa: opinia poarta în ea o intentie de

rationalitate H ' subliniaza Daston 9erger

O alta caracteristica a opiniei este data de faptul ca totdeauna o

opinie implica eistenta si a altor opinii diferite. O opinie se afirma,negndu'se o alta opinie. 8eci, opiniile sunt di#izate prin esenta lor. )nd

de#ine unanima, opinia dispare, se transforma Jn credinta ( 9reger $.

)ea de a patra caracteristica a opiniilor, dupa Daston 9erger,

rezulta din aceea ca o opinie nu este o simpla afirmatie teoretica, ce Jl lasa

indiferent pe cel ce o eprima. 8impotri#a, opiniile antreneaza sustineri

pasionante, pentru ca se refera la ce#a important pentru indi#izi.

1



n fine, o ultima caracteristica, #izeaza opinia publica #azuta ca un

fenomen social. ceasta caracteristica rezulta din eaminarea curbei

distributiei raspunsurilor la o Jntrebare de opinie. Se poate obser#a ca,

uneori, cei mai multi indi#izi au pozitii ec%idistante fata de o afirmatie

pro sau contra. ceasta situatie se eprima printr'o curba normala, Jn

forma de clopot (curba Dauss$. 8ar oamenii nu fac judecati e#aluati#e

fara sa comunice Jntre ei. )a urmare ei tind sa Jmbratiseze o pozitie pro

sau contra, datorita fenomenului de contagiune, de influentare reciproca.

>inand cont de aceasta nenumaratele cercetari si dezbateri

referitoare la relatia dintre producatorii de mesaje, mass'media siconsumatori au rele#at raporturile complee, de interdependenta, care

leaga institutiile de presa de publicul lor si, intr'un plan general, sistemele

politice, economice, culturale de ansamblul celor care primesc mesajele

acestora si'si transmit raspunsul folosindu'se de canalele comunicarii de

masa.

Sa nu uitam ca fiecare te%nica de comunicare structureaza in c%ipdeosebit felul in care percepem si gandim lumea inconjuratoare: relatiile

sociale apar astfel ca produsul unor moduri de comunicare.

udio#izualul ofera posibilitatea producerii de obiecte culturale in

flu si a difuzarii lor rapide, in cantitati nelimitate, catre audiente ce

depasesc cu mult pe cele ale mesajelor transmise oral sau pe %artia

imprimata.udio#izualul solicita o sinteza a simturilor si creeaza o

organicitate a receptarii7 banda magnetica preia misiunea de a depozita

informatia. In contet cu produsele audio#izuale, indi#izii recepteaza mai

usor mesajele, le transforma in conceptii culturale despre lume, se simt

solidari cu eperientele la care am fost martori, creeaza o retea de noi

interdependente si solidaritati, la o scara globala.

1@



!etoda analizei presei scrise prin alcatuirea DICTIONARULUI

DE COEFICIENTI DE IMAGINE #izeaza imaginea care se formeaza

ca urmare a receptarii mesajelor si face posibila transformarea

calitati#ului in cantitati#7 se realizeaza concomitant cu sondajele, putand

oferi o ,,corectie6, daca putem spune, prin #alorile pe care le ofera.

)oeficientul de imagine reprezinta coeficientul de impact al articolului

la ni#elul constiintei publice, acesta #ariind de la MN coeficient

imagologic negati# etrem, pana la N impact poziti# etrem.

#antajul acestei cuantificari consta in faptul ca ea se poate face

permanent si #izeaza imaginea mintala pe care alegatorii si'o fac a#and

la dispozitie informatiile din presa scrisa.

!etodele abordate nu au fost tratate in sine iar rezultatele nu

trebuie pri#ite separat. =sential, atunci cand a#em in #edere un demers

electoral, este )or'"%r'% acestora pentru a se putea desfasura actiuni

corespunzatoare.

In urma demersului intreprins se poate aprecia ca dezbaterile

tele#izate, clipurile si reportajele electorale au de#enit ,,un fapt obisnuit6

si din ce in ce mai interesant si contro#ersat al campaniei electorale,

marcand angajarea tele#iziunii si a mediei in general in democratizarea

spatiului public si mai ales in eflorescenta spectacolului politic7 spatiul

electoral (opinii, inclinatii, preferinte, optiuni, atitudini eprimate, etc.$este, mai curand, un spatiu de potentialitati si virtualitati in a caror

actualizare dezbaterile candidatilor pot juca rolul unui ,,re#elator6, unui

factor de potentare'actualizare a unor inclinatii, asteptari sau c%iar optiuni

posibile in ceea ce pri#este decizia de #ot. Si c%iar un efect mai puternic:

acela de a coagula comunitati nu doar spectatoriale, ci c%iar de #otanti si,

prin urmare de a genera restructurari in campul distribuirii preferintelor

1?



electorale7 materialele electorale etind si amplifica o directie tot mai

pronuntata a mediatizarii politicului: media, indeosebi tele#iziunea

construiesc actualitatea politica si campaniile electorale mai mult ca

prilejuri de competitie intre lideri decat intre programme (I. 8ragan$7

' S G* *I>!: "=LI>>= =0IS>, IGO"!>I S=

)"==F, I!DIG= S= D=S>IOG=FP

1

Rezumat Radu Daniela Doctorat

Documents

Transcript of Rezumat Radu Daniela Doctorat