Rezolvari geografie variante 2008

7/28/2019 Rezolvari geografie variante 2008

1/53

Rezolvari geografie variante 2008

Subiectul I

Var1

A. 1. BFranta; CMarea Britanie; 2. 1Madrid; 4Berlin.

B. IA; 2B; 3C.

C. I c; 2b; 3 a; 4d; 5a.

D. In Europa nordic clima este subpolara, in Europa sudic este clima mediteranean (subtropicalA);

temperatura medie anual este de 17-18C In sud, iar in nord are valori intre 0 si4C; cantitatea

anual a precipitaiilor este de 700-1200mm In sudul Europei si de 200-3 00 mm In nordul Europei.

E. Latitudinea mare Ia care este situat Pen. Scandinav, care a facut posibil prezenta ghetariIor;scderea natalitatii; bilantul natural negativ.

Var2

A. 1. CItalia; DSpania; 2. 7Londra; 12Atena.

B. 1H; 2D; 3J.

C. I b; 2d; 3c; 4b; 5b.D. Muntii Alpi s-au format in timpul orogenezei alpine, pe cnd Muntii Scandinaviei s-au format In

orogeneza caledoniana; Alpii sunt mutt mai inalti dect M-tii Scandinaviei (4807 in Mt. Blanc, fat de

2469 m In Vf.Gaidhopiggen); ambele unitti montane au relief glaciar.

E. 1. Inaltimile mari din M-tii Pirinei; 2. influenta vnturilor de vest, aductoare de precipitaii bogate,

scade de Ia vest la est.

Var3


2/53

A. 1. BPortugalia; DRegatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord;

2. 3Madrid; 10 - Moscoca

B. 1.15;2.I;3.F.C. I. b; 2. c; 3. b; 4. d; 5. C.

D. trei deosebiri:

Nordul Europei are un climat subpolar spre deosebire de Sudul Europei care are climat mediteranean;

in Nordul Europei bat vnturi reci polare, jar in Sudul Europei bat vnturi regionale: mistralul, bora;

amplitudinea termic este mai mare In Europa Nordic dect in Europa Sudic;

temperatura medie anual este mai sczut in Europa Nordic, In jur de 0C, dect In Europa Sudic

unde este de 10-15C.

E. 1. In unele state europene imbtrnirea demografica a determinat un deficit de for de munc, de aceeaau fost nevoite s apeleze Ia forta de munc extern;

2. o cauz care explica prezenta padurilor In Norvegia este clima temperat oceanic, influentat de

Curentul cald al Atlanticului de Nord, spre deosebire de Groenlanda, unde este clima subpolara, cu

vnturi puternice unde se dezvolt tundra.

Var4

A.1. APolonia; BFinlanda; 2. 2Madrid; 6Praga.

B. 1. oceanic; 2. Sena; 3. Amsterdam.

C. 1. a; 2. a; 3. a; 4. d; S.c.

D. 2 deosebiri: a) Muntii Alpi au altitudini mai mari (peste 4000 m.) iar Muntii Scandinaviei au altitudini

mai reduse (sub 2000 m.);

b) Muntii Alpi sunt munti noi, formati In orogeneza alpina, iar muntii Scandinaviei sunt munti vechi,

formati in orogeneza caledonian (2500 m);


3/53

o asemnare: att Munii Alpi, cat si Muntii Scandinaviei s-au format prin incretire.

E.Italia primeste un numr mare de turisti datorit potentialului turistic natural (Muntii Alpi si Riviera

Mediteraneana) si antropic (vestigii antice si objective medievale de interes turistic) Ia care se adauga

infrastructura si serviciile turistice de calitate.

Var5

A. I. CItalia; EBelgia; 2. 4Minsk; 7Riga.

B. I. Marea Baltica; 2. 1; 3. AIpi.

C. 1. c;2. a; 3. a;4. b; 5. b.

D. 2 deosebiri: a) Muntii Carpati sunt mai noi, formati in orogeneza alpina, iar Muntii Urali sunt mai

vechi, formati In orogeneza hercinica; b) Muntii Carpati au o desfsurare sub forma de arc, iar MuntiiUrali au o desfsurare liniar (nordsud); o asemnare: att Muntii Carpati, cat si Muntii Urali s-au

format prin Incretire.

E. Estuarele fluviilor Ia vrsarea In Oceanul Atlantic s-au format datorita mareelor (flux si reflux) cu

amplitudine mare, care au favorizat formarea acestora. Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea

porturilor si dezvoltarea navigaiei fluvio-maritime.

Var6

A. 1. DMarea Britanie; ISuedia; 2. 3Amsterdam; 4Moscova.

B. I. c; 2. petrolul; 3. Marea Baltic.

C. 1. c; 2. c; 3. a; 4. b; 5. b.

D. 2 deosebiri: a) Campia Padulul este de origine fluvio-lacustr, iar Cmpia Europei de Est este o

cmpie formata prin eroziunea unor podiuri vechi; b) Cmpia Padului are o suprafata plana, iar Cmpia


4/53

Europei de Est prezinta denivelri datorate structurii podisurilor vechi si actunii ghetarilor; o asemnare:

ambele cmpii au un relief cu altitudini reduse.

E. Densitatea redus a populatiei in Peninsula Scandinavic se explica prin: a) factori fizico-geografici

putin favorabili (relief si clim cu caracteristici si influente specifice);b) factori demograficiimbtrnirea populatiei si ritmul sczut de crestere a populatiei.

Var7

A. 1. C-Portugalia; I-Belarus; 2. 5-Viena; 12-Belgrad.

B. I. Franta; 2-mediteranean; 3. G.

C. 1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b.

D.asemnri de relief: in ambele zone este prezent relieful glaciar si fluvial;deosebiri de relief: relieflul muntos din peninsula Scandinavica s-a Inltat in timpul orogenezei

caledoniene, find foarte vechi (2500 m), iar cel din peninsula Iberic s-a inlat in timpul orogenezei

hercinice si alpine;

altitudinile sunt mai mici in Scandinavia, sub 3000 m, fat de cele din peninsula Iberic unde depasesc

3000 m.

E.climatul temperat continental de ariditate din estul Europei este determinat de: extinderea mare a

suprafeei de uscat;departarea de oceane si mari;

influentele anticiclonale din Asia.

Var8

A. 1. H-Bosnia-Heregovina; G-Letonia; 2. 3-Dublin; 10-Praga.

B. 1. Belarus; 2. E; 3. A.


5/53

C. 1. a; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a.

D.asemnare climatic intre Europa Central si Europa Estic:ambele regiuni au o clim

temperata;

deosebiri climatice:Europa Central se afl si sub influenta oceanic, mai umed, iar Europa Esticsub influenta maselor de aer continentale, mai uscate;

In Europa Central bat Vnturile de Vest, umede, iar in Europa Estic vntul geros, crivtul actioneaza

pe un areal foarte mare;

din punct de vedere pluvial Europa Central beneficiaz de o cantitate mai mare de precipitatii fata de

cea Estic caracterizat prin ariditate.

E. Europa poate fi considerat leaganul turismului mondial deoarece:aici s-au Infiintat primele cluburi

de turism montan din lume In Muntii Alpi;

dispune de un potential natural variat de Ia cel mediteranean la cel subpolar;are un potential cultural foarte mare si variat reprezentat prin vestigii ale culturilor antice simedievale.

Var9

A. 1. BCehia; DFranta; 2. 1Luxemburg; 9Tallin.

B. 1. J (Ucraina); 2. Roma: 3. C (Spania).

C. 1cD(Franta);2dliman;3cLetonia;4cF;5dVistula.D. AItalia; ESuedia.

Deosebiri:In Italia se intlneste clim mediteranean, cu ven secetoase si calde si ierni ploioase si

blnde;

In Suedia, clima este temperat, aspr (In N), zona traversat de Cercul Polar;

in Suedia, clima temperata are o nuanta maritim, iar in Italia lipseste;

In Suedia bat vnturile polare iar in Italia se resimt influentele maselor de aer tropical.

E. Factori:conditiile naturale (relief. clima);valorile sczute ale natalittii.


6/53

Var 10

A. 1. DLituania; HBosnia-Hertegovina; 2. 2Madrid; 3Kiev.B. 1. Grecia; 2. A (Islanda); 3. Dublin.

C. ld10;2.--c--9;3.cG;4.d--8;5.bF.

B. E - Suedia HBosnia-Heregovina.Deosebiri:

modul de forrnare: In Suedia, Munii Scandinavici s-au format in timpul orogenezei caledonice, iar

Alpii Dinarici (Bosnia-Heregovina) in orogeneza alpina;

Podisul Suediei are un caracter piemontan find strns legat de muinti, iar in Bosnia-Heregovina

relieful este predominant muntos.

Asemdnare:In ambele unitati se Intlnesc altitudini care depesc 2000 m.

E.regimul de scurgere al fluviilor europene variaz in funcie de clim (tipul si regimul precipitatiilor,

influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief, inclinarea versantilor, tipul de roci etc.); exista

fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu.

Var11

A. 1. BPortugalia; FBelgia; 2. 6Berlin; 9Copenhaga.

B. 1. A (Ucraina); 2. C (Lituania); 3. Slovenia.

C. 1b8;2bMinsk;3--c7;4--bDublin;5c--Slovacia.

D. DIrlanda EBulgaria.Deosebiri:In Bulgaria, relieful este dominat de munti cu altitudini de peste

2900 m, iar In Irlandamuntii

nu depasesc 1000 m;

In Bulgaria se desfsoar Campia Inalta a Dunrii, iar in Irlanda cmpiile sunt joase, sub 100 m;


7/53

- muntii din Bulgaria s-au format in orogeneza alpin, iar cei din Irlandain orogeneza caledonica.

E. Cauze (dou din urmtoarele):asigura fluxul de materii prime Intre bazinele de resurse si centrele

de prelucrare;

transporta produsele finite ctre pietele de consum;asigura circulatia oamenilor si mrfurilor in spatiul geografic;

fluxul de informatie care asigura cunoasterea si evoluia civilizatiei.

Var12

A. 1. AElvetia; DLituania; 2.6Paris; 15Sofia.

B. 1. E (Italia); 2. 6 (Paris); 3. Finic.

C. lb2si5; 2bE; 3d8; 4dH; 5cF.D. BFinlanda CIrlanda.Deosebiri (trei din urmtoarele):In Irlanda se afl climat temperat

oceanic, iar in Finlandao clim temperat continental si subpolara;

In Irlanda precipitatiile sunt predominant lichide, iar in FinlandaIn special zapezi;

in Irlanda bat vnturile de vest, iar in Finlanda lipsesc;

Irlanda are o clim blnd datorit apelor calde ale Curentului Atlantic de Nord, iar in Finlanda este o

clima rece, aspr.

E. -regimul de scurgere al fluviilor europene variaz In funcie de clima (tipul si regimul precipitatiilor,influente climatice) si relief (forme si tipuri de relief, inclinarea versantilor, tipul de roci etc.);

exist fluvii cu regim de scurgere complex si fluvii cu regim de scurgere simplu.

Var13

A. 1. DCehia; GPortugalia;2. 1Viena; 2-Londra

B. 1 - J; 2Balcanice; 3B.


8/53

C. Ic;2a;3a;4d;5d.

D. 1in tara C este clima temperat-oceanica pe cnd In tara E este clim subtropical (mediteraneana);

2in tara C sunt amplitudini termice reduse pe cnd In tara E sunt amplitudini termice mai mari;

3in tara C precipitatiile medii anuale sunt abundente tot anul, pe cnd in tara E preCipitatiiIe mediianuale sunt abundente doar iarna, verile find secetoase.

E. 1. Etna, Santorini, Stromboli, Vezuviu.

2. Exemplu de raspuns:Prezenta vulcanilor In sudul Europei este datoratA subductiei placii tectonice

africane, sub placa tectonic europeana.

Var14

A. 1. BMarea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord); G Austria;2. 2Varsovia; 9Lisabona.

B. 1 H; 2D; 3 C.

C. Ib;2b;3--a;4d; 5d.

D. IIn tara H este clim temperat-oceanica si subpolar pe cnd In tara D este clima subtropical

(mediteraneana);

2In lara H sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0C si4C), pe cAnd In tara D sunt

temperaturi medii anuale mai mari;3in lara H precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe cnd In lara D precipitatiile medii

anuale sunt abundente (peste 700 mm);

4in tara H predomina vnturile polare, pe cnd in tara D predomina vnturile uscate dinspre nordul

Africii (siroco).

E. In tara marcat pe hart cu litera B:I. Rurile sunt scurte deoarece suprafata arhipelagului britanic este

redus, iar distanta de la izvoare pna Ia vrsare este mica.


9/53

2. Rurile au debite mari tot anul, deoarece este clima temperat-oceanic, cu precipitatii abundente pe tot

parcursul anului (1000-2000mm/an).

Var15

A. 1. AGermania; JItalia; 2. 8Viena; 11Madrid.

B. 15;2--G;3---J.

C. Ic;2a;3b;4c;5a.

D. Exemplu de deosebiri:1In cmpiile litorale din vestul tnii D este clim temperat-oceanica pe cnd

in cmpiile litorale tara J este clim subtropicala (mediteraneana); www.ebacalaureat.ro

2in campiile litorale din vestul trii D sunt amplitudini termice reduse, pe cnd in cmpiile litorale din

tara J sunt amplitudini termice mai mari;3In cmpiile litorale din vestul tarii D precipitatiie medii anuale sunt mai abundente (peste 1000 mm),

pe cnd in cmpiile litorale din tara J precipitatiile medii anuale sunt mai reduse (700 mm).Exemplu de

asemnri:In cmpiile litorale din ambele tarri bat Vnturile de Vest.

E. Exemplu de raspuns:In regiunile de cmpie in tara F exist numeroase lacuri glaciare, formate ca

urmare a retragerii calotei glaciare spre nordul Europei.

Var16

A.1. DIrlanda; FBelgia;2. 1Roma; 4Sofia.

B. 1A; 2Pirinei; 3continental.

C. 1a;2d;3a;4a;5---b.

D. Exemplu de deosebiri:1In lara A este clim temperat-oceanic si subtropical, pe cnd in tara I

este clim alpin (montana);


10/53

2in tara A precipitatiile medii anuale sunt frecvent sub form de ploaie, pe cnd In tara I precipitatiile

medii anuale sunt abundente dar predominant sub form de ninsoare;

3 - in tara A predomina Vanturile de vest si vanturile uscate dinspre nordul Africii (sirocco) pe cnd In

tara I predomina foehnul;4in sudul tArii A verile sunt secetoase si iernile moderate termic, pe cnd in tara I iernile sunt lungi si

reCi iar verile sunt scurte si rcoroase.

E. Exemplu de raspuns:Temperatura aerului scade din sudul spre nordul Europei datorit:scderii

valorilor radiatiei solare cu cresterea latitudinii, datorit unghiului diferit sub care cad razele solare;

circulatia maselor de aer polar au ca efect scderea temperaturii aerului in nordul continentului iar

circulatia tropicala dinspre Africa, determinA temperaturi mai ridicate in sudul Europei;

relieful Muntilor Alpi constituie o bariera climatic pentru masele de aer rece polar care vin dinspre

nordul continentului si are rol de protectie pentru regiunile din sudul Europei, unde temperatura aeruluieste mai ridicat, datorita apropierii de Ecuator.

Var17

A. 1. BBelarus; IElvetia;2. 3Varsovia; 10Lisabona.

B.1Balcanica;2--J;3---2.

C. 1d;2--c;3d;4c;5a.D. Exemplu de deosebiri:1in tara J este clim subpolara pe cnd in tara E este clim subtropicala

(mediteraneana);

2 - In tara J sunt temperaturi medii anuale reduse (intre 0C si -4C) pe cnd In tara E sunt temperaturi

medii anuale mai ridicate (18C);

3 - In tara J precipitatiile medii anuale sunt reduse (sub 200 mm), pe cnd in tara E precipitatiile medii

anuale sunt abundente (peste 800 mm);


11/53

4 - In tara J predomin vntunile polare, pe cnd In tara E predomina vntunile calde dinspre nordul

Africii.

E. Exemplu de rspuns: PrecipitatiiIe atmosferice scad din vestul (1000-2000 mm/an) spre estul Europei

sub 500 mm/an) datorit faptului ca:vestul Europei se afl aproape de Oceanul Atlantic unde umezeala aerului este mai mare, pe cnd estul

Europei este sub influenta intinselor mase continentale care determina secete frecvente, precipitatii

reduse; www.ebacalaureat.ro

Vnturile de Vest aduc precipitatii mai abundente pe tarmul de vest al Europei, iar cantitatea de

precipitatii scade spre est datorit departarii de ocean;

relieful prin altitudine si orientare, influenteaz reparitiia si distributia spatiala a precipitatiilor.

Var18

A. 1. CGrecia; JSuedia;2. 2Dublin; 8Varsovia.

B. 1Balcanica; 2Baltica; 3Sena.

C. Ic;2d;3c;4c;5d.

D. Exemplu de deosebiri:1in tara E sunt altitudini mai mari (4807 m) pe cnd tara D altitudinile sunt

mai reduse;

2in tara E exist vulcani stinsi (Masivul Central Francez) pe cnd In tara D exist vulcani activi (Etna);3In tara E predomina relieful cu altitudini reduse (80% sub 500 m),pe cnd In tara D predomina

relieful inalt.

Exemplu de asemnri:IIn ambele tri se desfaoar lantul Muntilor Alpi;2In ambele tari relieful

este variat (munti, piemonturi, cmpii); 3in ambele tri exista relief glaciar (circuri si vi glaciare) si

relief carstic (chei si pesteri).


12/53

E. Exemplu de rspunsRelieful glaciar se formeaz in zona temperata Ia altitudini ce depaesc 2000 m,

datorita actiunii exercitate de ghetarii montani, instalati in perioada de rcire a climei Pamntului;

Muntii Alpi au altitudini ce depaesc frecvent 2000 m, de aceea relieful glaciar are o mare extindere.

Var19

A. 1. HEstonia; IUcraina; 2. 3Moscova; 13Sofia.

B. 1Tamisa; 2Apenini; 3Grecia.

C. Ia:2b;3c;4---d;5a.

D. Exemplu de asemnAri:Iin ambele tri exist clim temperat-oceanic si subtropicala;

2In ambele tari, pe litoralul atlantic, sunt precipitatii abundente (1000-2000 mm/an);

3ambele tari se afl sub influenta Vnturilor de Vest;4in ambele tari pe tarmul Oceanului Atlantic sunt amplitudini termice reduse.

E. Exemplu de raSpuns: In statul G densitatea populatiei este redus datorit:climatului rece subpolar,

cu temperaturi sczute si precipitatii frecvent sub form de ninsoare,ierni reci si lungi;terenuri agricole

reduse datorit suprafetelor intinse ocupate de ghetarii de calot.

Var20

A. 1. APolonia; DBulgaria;2. 12Bruxelles; 14Minsk.

B. 1Baltic; 2Lisabona: 3Scandinave.

C. 1c;2a;3b;4b;5d.

D. Exemplu de asemanari:IIn ambele tri existA clim subpolar;

2in ambele tari sunt precipitaii reduse, predominant sub formA de ninsoare (sub 200 mm/an);

3ambele tAri se aflA sub influenta VAnturilor polare;

4in ambele tari sunt temperaturi medii anuale reduse (0C i4C).


13/53

E. Exemplu de rAspuns:Statul B este un adevrat model de sistem de transport diversificat, functional si

modern deoarece:

are un sistem diversificat de transporturi: rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene;

este functional si modem prin sistem feroviar modern (TGV) conectat Ia reteaua europeana, IucrAri deartA feroviarA si rutierA (tuneluri, poduri de mare anvergura), sistem de autostrzi moderne, ferry-car

pentru facilitarea transporturilor de mArfuri si a fluxurilor turistice din Marea Nordului, eurotunelul,

reteaua fluvialA si maritimA densA si diversificatA, aeroporturi si companii aeriene recunoscute prin

calitatea serviciilor, retea de cAl de comunicatii polarizata de capitalA.

Var21

A. 1. HSlovacia;JAustria;2. 1Praga; 5Belgrad.B. I. DunArea; 2. Atena; 3.9.

C. Id(I);2b(H); 3c(Main);4c(OsIo); 5a(Belgia).

D. 3 asemAnAri (oricare din cele de mai jos):

clim mediteraneanA, influentata de Marea mediteraneana; veri calde secetoase (temperatura medie a

verii 25-27C;ierni blAnde (temperatura medic a iernii 7-8C); temperatura medic anualA este de 14-18

C;precipitatii reduse (sub 500 mm/an);vntul Siroccodinspre Marea MediteranA

E. diferentieri de dens itate datoritA (2 cauze oricare din cele de mai jos):climatului mai blanda In sud (mediteranean) si mai rece In nord (oceanic);existentei unor zone aride

(Podiul Meseta);reliefului variat;prezentei unei intinse zone litorale care au favorizat dezvoltarea

porturilor de Ia Marea Mediteran si Oceanul Atlantic;diferentierii calitAtii solurilor (densitAti mai marl

in CAmpia Andaluziei).

Var22


14/53

A. 1.GBelarus;ICehia; 2.4Viena ; 8Belgrad

B. 1. Suedia; 2. Lituania ; 3. Berlin

C. l-d; 2-b; 3-c; 4-d; 5-c.

D.De exemplu: In Peninsula Scandinavia este un lant montan caledonian (Alpii Scandinavici), iar inPeninsula lberic unitati de relief formate In orogeneza hercinic (Messeta spaniolA) si orogeneza alpin

(Muntii Pirinei si Cordilierele); Peninsula Scandinavia are un relief glaciar, accidentat, dominat central

de Alpii Scandinaviei, iar Peninsula IbericA are un relief format din podiuri (600 1000 m), platouri

vlurite pietroase, inconjurate de Cordiliere; In Peninsula Scandinavia cmpia ocup suprafete restrnse

in partea de sud-est, este de origine fluvio-glaciara, prezinta morene, iar in Peninsula Iberic cmpiile

sunt litorale i fluviale.

E. De exemplu: fatada vestic a continentului Europa are iesire Ia Oceanul Atlantic; relieful jos, de

cmpie, lipsa barierelor montane, permite ptrunderea influentelor oceanice pe mar suprafete.www.ebacalaureat.ro

Var23

A. I. APortugalia; BIrlanda; 2. 9Bruxelles; 14Moscova

B. I. Spania; 2. Polonia; 3. Zagreb

C. l-d; 2-b; 3-b; 4-b; 5-cD. De exemplu:cele doua peninsule sunt situate la latitudini diferite, care determin tipuri de climat

diferit; Peninsula Scandinavia are un climat temperat oceanic di climat subpolar, iar Peninsula Iberica are

climat mediteranean, climat oceanic di un climat temperat In zona centrala; In Peninsula Scandinavia

temperaturile medii anuale sunt mai sczute dect in Peninsula Iberic.

o asemnare de exemplu: in cele dou peninsule se resimt influente climatice oceanice; in cele dou

peninsule existA un climat etajat pe altitudine.


15/53

E. De exemplu: factorul economic care are rol fundamental, populatia fiind interesat de asigurarea

conditiilor cat mai bune de viata; cauze de ordin sanitar si educational, care explica deplasarile populatiei

spre centrele universitare sau amplasamentele medicale din trile dezvoltate, cu standard de viatA ridicat.

Var24

A. 1. FAustria; IFinlanda; 2.4Tirana; 11Praga

B. 1. 1Norvegia; 2Slovacia; 13Skopie

C. l-b; 2-d; 3-d; 4-b; 5-d

D. De exemplu: Clima Europei de Est se caracterizeaz prin amplitudini termice mari, cu temperaturi

excesive, ridicate vara si sczute iarna, pe cnd In Europa de Vest amplitudinea termici anual este

redus si ca urmare, iernile sunt blnde, practic lipsite de geruri, iar verile rcoroase. In Europa de Estprecipitatiile sunt relativ putine si cad cu deosebire vara sub form de averse, ninsorile sunt in cantitti

mici, pe cnd In Europa de Vest precipitatiile medii anuale variaz Intre 1000 mm si 2000 mm, in functie

de anumite conditii locale. Europa de Est se afl sub influenta circulatiei maselor de aer polar, rece, bate

Crivlul, vnt de est si nord-est, iarna viscoleste zapada, vara este un vant cald si uscat, iar in Europa de

Vest predomina vnturile de vest, justificate prin prezenta oceanului.

E. De exemplu:Relieful Europei, prin varietate, altitudine si orientare influenteaz repartitia, dimensiunile

si regimul hidrologic al rurilor; Cele mai multe ruri izvorsc din partea central, din zona alpina, cumunti tineri, inalti si seIndreapt spre N, M. Baltica, spre V, Oc. Atlantic si M. Nordului, spre S. M.

Mediteran; Contrastele climatului temperatoceanic, temperatcontinenta si mediteranean se resimt

si in distributia si alimentarea rurilor Europei.

Var25 (Orasul marcat nr 1)

A. l.ASpania;Hltalia; 2.2Belgrad; 10Paris


16/53

B. 1. Belgia; 2. Tallinn; 3. Portugalia

C. l-d; 2-a; 3-d; 4-b; 5b

D. De exemplu:Muntii Urali sunt munti vechi formati in orogeneza hercinica, iar Muntii Carpati sunt

munti tineri formati in orogeneza alpina; altitudinile maxime din Muntii Urali sunt mai sczute dect celedin Muntii Carpati; Muntii Carpati prezinta relief glaciar care lipseste in Muntii Urali.

E. De exemplu: Cantittile de precipitatii scad de Ia vest Ia est datorit prezentei barierelor montane si

scAderii influentelor oceanice spre est. Cantittile de precipitatii cresc o data Cu altitudinea.

www.ebacalaureat.ro

Var 26

Var27 (Orasul marcat)

A. 1. BBulgaria; EMarea Britanie;2. 1Bruxelles; 3Lisabona

B. I. Ungaria; 2. Kiev; 3. Germania

C. 1-d; 2-c; 3-b; 4-c; 5-b

D. De exemplu:Muntii Scandinaviei sunt munti vechi, formati in orogeneza caledonic, iar Muntii Alpi

sunt tineri, formati in orogeneza alpin; altitudinile maxime din Muntii Scandinaviei sunt mult mai reduse

dect cele din Muntii Alpi.

o asemnare de exemplu: In ambele unitti montane exist relief glaciar.E. De exemplu: scderea continua a ponderii Europei In totalul populatiei mondiale; un deficit de fortA

de munc In viitor; accentuarea fenomenului de Imbtrnire demografica.

Var28

A. I. A Franta, D Ucraina; 2. 7. Berna, 14. Varsovia.

B. I. Vilnius, 2. Portugalia, 3. Spania.


17/53

C. 1.b; 2. c; 3. c; 4. a; 5.c.

D. Trei asemnri: ambele regiuni s-au format prin depunerea de sedimente; cele dou cmpii sunt

alctuite din roci sedimentare moi (pietri, nisipuri, argile); In ambele cmpii apar sectoare piemontane Ia

contactul cu zonele mai inalte din jur; att in Cmpia Panonic cat si in Cmpia Fadului altitudinile suntsub 200 m; ambele sectoare de Cmpie sunt traversate de un fluviu important (Padul si Dunre) de-a

lungul acestora dezvoltndu-se relief fluvial (lunci si terase).

E. Potentialul agricol ridicat al unor tari ca Romnia, Ucraina si Republica Moldova este favorizat de:

prezenta reliefului jos, de cmpie sau podisuri joase; climatul temperat cu veri calde si temperaturi

ridicate; soluri fertile din categoria cernoziomurilor si argiluvisolur; ponderea ridicat a terenurilor

arabile.

Var29

A. 1. C - Letonia; H - Olanda; 2. 5-Madrid; 9-Belgrad.

B. 1. Londra; 2. Bosnia-Heregovina; 3. Germania.

C. 1.d; 2.a; 3.b; 4.d; 5.d.

D. 3 asemnAri: climat temperatoceanic pe fatadele atlantice ale celor doua state; vnturile dominante

sunt cele vestice, induse de circulatia meselor de aer oceanice; temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt

cuprinse intre 5-10C (chiar mai coborte), iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-20C; precipitatiilemedii anuale sunt cuprinse intre 1000-2000 si >2000 mm/an. existenta centrelor urbane si industniale

dezvoltate;

E. 2 cauze care determin valonile man ale densitati populaiei de-a lungul Rhinului: existenta unor

resurse (crbuni, minereuri); rnigratia populatiei ctre aceast zonA. www.ebacalaureat.ro

Var30


18/53

A 1. E - Irlanda; F - Spania; 2. 5-Lisabona; 10-Sofia.

B. I. Roma; 2. Lituania; 3. Belgia.

C. l-d; 2-a; 3-b; 4-c; 5-a.

D. 3 deosebiri: climat oceanic si subpolar In peninsula Scandinav si mediteranean si continental inpeninsula Balcanica; temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre -15C si 5C,iar cele medii

ale lunii iulie sunt 25, In peninsula Balcanic; vnturile dominante sunt cele vestice, nordice si nord-

estice in Peninsula Scandinav si cele vestice si dinspre Marea Mediteran In peninsula Balcanica;

precipitaiile medii anuale cupninse Intre 500-1000 si >1000 mm/an in peninsula Balcanic si intre 1000-

2000 si >2000 mm/an in Peninsula Scandinava.

E. 2 premise naturale:- relieful favorabil prin altitudine si expozitia versantilor; existenta unui substrat

favorabil acestei culturisolurile dezvoltate pe calcar; conditii climatice optime.

Var31

A. 1. A-Suedia; 2.G-Republica Moldova; 2. 3-Bruxelles; 7-Varsovia.

B. 1. Lisabona; 2. Sena; 3. Bosnia-Heregovina.

C. 1.a;2.a;3.b;4.c;5.b.

D. 3 deosebiri climatice:- climat continental in Belarus si climat oceanic si mediteranean in Portugalia; -

temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt cuprinse intre15 - 0C, iar cele ale lunii julie cuprinse intre15-20C in Belarus si temperaturi medii ale lunii ianuarie cuprinse intre 5-10C (chiar mai coborte) si

temperaturi ale lunii julie cuprinse intre 15-20C In Portugalia; - vnturile dominante sunt cele vestice In

Portugalia si din nord-est in Belarus; - precipitatiile medii anuale cuprinse intre 1000-2000 si >2000

mm/an in Portugalia si 2000 mm/an.

E. Dou argumente pentru afirmatia:- pozitia geografica favorabila; - situarea acestora In interiorul sau in

apropierea unor mari centre urbane sau industriale;- specializarea unor porturi pe o anumit activitate de

trafic.


19/53

Var33

A. 1. C-Republica Moldova; E-Finlanda; 2. 3-Roma; 7-Moscova.B. 1. Lisabona; 2. 14; 3.6.

C. 1.a;2.d;3.a;4.d;5.a.

D. 3 Asemnri climatice:- climat oceanic;- vnturile dominante sunt cele vestice; - temperaturile medii

ale lunii ianuarie sunt cuprinse Intre 5-10C (chiar mai coborte), iar cele ale lunii julie cuprinse Intre 15-

20C; - precipitatiile medii anuale sunt cuprinse Intre 1000-2000 si >2000 mm/an.

E. 2 factorii:- condiiile fizico-geografice specifice (relief, clim, sol, hidrografie); nivelul de dezvoltare

economic a statelor si regiunilor Europei; migratiile factori istorici si politici.

Var34

A. 1 A-Islanda, I-Polonia. 2. 4 Bruxelles, 5 Bema.

B. I. Portugalia, 2. H, 3. Dunrea.

C. 1.c;2.a;3.c;4.d;5.b.

D. Deosebiri :in statul B predomina climatul temperat oceanic, iar in statul H climatul mediteranean;

temperaturile medii anuale sunt mai ridicate in statul H (12-16C) si mai sczute In statul B(0-7C);

in statul H precipitatiile medii anuale sunt mai sczute (cu exceptia zonelor montane) si repartizate

neuniform (cad in cea mai mare parte in sezonul rece), iar In statul B precipitatiile sunt mai bogate si

uniform repartizate;statul B se afla sub influenta vnturilor de vest permanent, iar in statul H aceste

vnturi se

manifest numai in sezonul rece, vara btnd un vnt uscat numit Siroco;Amplitudinile termice medii

anuale sunt mai mari In H si mai reduse in B (datorita influentelor occanului si a curentului cald al

Atlanticului de Nord).


20/53

E. Factorii:altitudinea de peste 1800 m (limita zpezilor permanente din perioada glaciara), Alpii

avnd 4807 In Mont Blanc;In urrna eroziunii glaciare au rezultat circuri,vi, praguni, morene,

creste;in Alpi exist ghetari si in prezent, datorit altitudinii de peste 3000 rn, aceasta reprezentnd

limita zapezilor permanente in prezent in zona temperat.

Var35

A. 1. F-Franta si G-Germania; 2 6-Praga si 7-Viena

B. 1. Bruxelles 2. H 3. Dunrea.

C. 1b; 2a; 3c; 4a; 5d.

D. Deosebiri:In statul B predomina clima moderat oceanica iar In statul E clima temperat-continentala

cu influente atlantice, mediteraneene.Precipitatiile sunt bogate de cea. 2000 mm/an in statul B sireduse in medie de 650 mm/an in statul E. Temperaturile medii anuale sunt mai sczute In statul B si

ridicate in statul E.

E. degradarea terenurilor:defrisrile putemice pnin interventia omului;alunecrile de teren;

inundatii periodice si Intmplatoare. www.ebacalaureat.ro

Var36

A. 1.ACehia, HPolonia;2. 7Lisabona, 13Moscova.

B. IAustria;2I;3G.

C. 1. c; 2. c; 3.b; 4. a; 5. d.

D. Exemplu de asemnri corecte: Ambele state prezint un climat subtropical; in ambele state cad

precipitatii medii intre 500-1000 mm/an; In ambele state bat vnturi mediteraneene, calde; In ambele

state verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blnde si ploioase.


21/53

E. - altitudini de peste 1000 m; - vegetatia o formeaza padurile de foioase si conifere;- conditii climatice

aspre.

Var37

A. I. APolonia, BIrlanda; 2. 3Helsinki, 4Kiev.

B. 1-Dunrea; 2-4; 3-subtropical (mediteranean)

C. 1.a;2.b;3.b:4.d;5.d.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Alpi dect In Muntii Scandinaviei;

Muntii Alpi sunt mai tineri, formati In orogeneza alpina spre deosebire de Munti Scandinaviei care s-au

format In orogeneza caledonian.

Exemplu de asemnare corect: Ambele unitti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre:ambele unitati de relief prezinta relief glaciar.

E.- factorii radiativi, bilantul radiativ scaznd de Ia sud Ia nord; - factorii fizico-geografici, relieful

determinnd etajarea pe vertical a elementelor climatice; - factorii dinamici. circulatia generala Ia

nivelul Europei este predominanta de Ia vest Ia est; - factorii antropici.

Var38 (Are iesire)

A. 1. BCehia, Elslanda; 2.1Madrid,3OsIo.

B.1C;2B;3A.

C. . 1.a; 2. c; 3. a; 4. d; 5. d.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Italia prezint un climat subtropical, in timp ce Marea Britanie un

climat temperat oceanic; in Italia cad precipitaii medii Intre 500-1000mm/an, in timp ce In Marea

Britanie ele sunt mai mari, intre 1000-2000 mm/an; in Marea Britanie bat Vnturile de Vest, jar In Italia

vnturi calde, mediteraneene.


22/53

E. - natalitatea sczut, Intre 10-1 1%o; - mortalitatea ridicat, peste I l%o;- spor natural negativ;- spor

migratoriu predominat negativ.

Var39

A. 1. CLituania; EIrlanda: 2. 4Kiev; 6Amsterdam.

B. IB; 2Viena; 3Norvegia.

C. 1.a; 2. d; 3. b; 4. d; 5. b.

D. Deosebiri: Muntii Alpi s-au format In Orogeneza Alpin, iar Muntii Ural In Orogeneza Hercinica;

Muntii Alpi au altitudini mai mari (4807 m Vf. Mont Blanc), dect Muntii Ural (1895 m

Vf.Narodnaia).Asemnri:Cele dou uniti de relief prezint relief carstic.

E.Cauze economicemigrarea ctre piete ale fortei de munca din tarile dezvoltate.Conflictele etnicecare au generat numeroase rzboaie.

Var40

A. 1. CLituania; FGrecia; 2. 3Madrid; 15Stockholm;

B. 1Dunarea; 2Berlin; 33.

C. 1. c; 2. a; 3. d; 4.a; 5. a.

D. Deosebiri:Peninsula Yutlanda are un climat temperat-oceanic, In timp ce Peninsula Balcanic are

climat mediteranean;In Peninsula Yutlanda se manifesta mase de aer oceanice, pe cnd in Peninsula

Balcanic mase de aer tropical (sirroco).

Asemnri:cele dou peninsule se Inscriu in zona de clima temperata.

E.multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania, Italia Grecia; Italia

detine jumtate din bogatia turistic a lumii, iar Roma este cel mai mare muzeu In aer liber; vestigiile

civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc. www.ebacalaureat.ro


23/53

Var41

A. I. ASlovacia; IBosnia-Heregovina; 2. 2Varsovia; 8Bruxelles.B. ITajo; 2E; 3Bratislava.

C. 1. b; 2. a; 3. b; 4. b; 5a.

D. Deosebiri:Peninsula Scandinav are un climat subpolar, In timp ce Peninsula lbenc are climat

mediteranean.In Peninsula Scandinava se manifest mase de aer polare, pe cnd In Peninsula lberic

mase de aer tropicale.Asemnri:cele doua peninsule se Inscriu In zona de ifluentA a maselor de aer

oceanic In partea lor de vest.

E. -moderarea tempraturilor In timpul verii datorit brizelor marine, iar iernile sunt mai calde;

influenta asupra zonei litorale a Peninsulei Crimeea, Ia poalele Muntilor laila unde determinA un climatsubtropical.

Var42

A. 1. CLituania; JIslanda; 2. 6Berna; 15-Stockholm.

B. IDunarea; 2Grecia; 3Oslo

C. 1. c; 2. d; 3. b; 4. d: 5b

D. Deosebiri:Peninsula Iberica prezint un climat temperat oceanic, in timp ce Peninsula Italic un

climat mediteranean.In Peninsula Iberic se manifest mase de aer oceanice, pe cnd in Peninsula

ltalic mase de aertropicale. Asemnri:cele dou peninsule se Inscriu in zona de influentA a maselor

de aer tropicale de tip sirrocco,

dinspre Sahara.

E. - Dunrea si Rhonul regim hidrologic complex. - Tibruregim mediteranean, cu valori ale debitelor

ridicate iama si reduse vara. - Volgatipul est european cu debit oscilant, foarte mic vara si iarna.


24/53

Var43

A. 1. ACehia; GBosnia-Heregovina; 2. 12Madrid; 13Moscova.B. 1Lisabona; 24; 3Grecia.

C. 1. d; 2.d;3. c;4. b; 5c.

D. Deosebiri: Irlanda (I) are un climat temperat oceanic, in timp cc Belarus (F) un climat temperat

continental. In Irlanda se manifest mase de aer oceanice, pe cnd In Belarus mase de aer temperat-

continentale si polare. precipitaii medii anuale in Irlanda 1000-2000 mm/an, iar In Belarus intre 500-1000

mm/an.

E.Italia detine jumtate din bogtia turistic a lumii, iar Roma este cel mai mare muzeu in aer liber.

Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc.

Var44

A. 1. EPolonia; FAustria; 2. 3Kiev; 10Tirana.

B. 1F;2Danemarca;39.

C. I.b;2.c;3.d;4.b;5d.

D. Deosebiri: Olanda prezint climat temperat oceanic iar Spania temperat continental si mediteranean.

Olanda se afla sub influenta maselor de aer oceanice. pe cnd Spania sub influenta maselor de aer

tropical.In Olanda 1000-2000 mm/an, cad tot timpul anului, pe cnd in Spania cantitatea de

precipitatii este de 1000 mm/an mai ales iarna.

E.Orogeneza CaledonianA a format Muntii Scandinaviei si Scopei.Orogeneza Alpin a format

Muntii Pirinei, Muntii Alpi. Muntii Carpa.

Var45


25/53

A. 1. B - Danemarca; F-Letonia 2. 3Liubliana; 8Riga.

B. IJ;2--Zagreb;312.

C. 1. b; 2. d; 3. d; 4. c; 5. d.D. Deosebiri: Suedia prezinta climat subpolar si temperat continental iar Regatul Unit al Marii Britanii

temperat oceanic.Suedia se afl sub influenta maselor de aer polare, pe cnd Regatul Unit al Marii

Britanii sub influenta maselor de aer oceanic.In Marea Britanie precipitatiile sunt 1000-2000 mm/an,

cad tot timpul anului, pe cnd In Suedia cantitatea de precipitatii este de 500-1000 mm/an sub forma de

zapada In sezonul rece.

E.functia complexa a marilor centre urbane determin densitti mari de populaie in jurul acestora

dezvoltarea zonelor indUstriale bazate pe resurse de subsol, de ex. Regiunea Rhin-Ruhr;cauze fizico-

geografice.

Var46

A.1. DGermania; JMacedonia; 2. 2Minsk; 6Helsinki.

B. 1Tibru; 2Islanda: 3Grecia.

C. 1.b;2.b;3.c;4.a;5.d.

D. Asemnri:cele doua tari se Inscriu In zona de influent a maselor de aer tropicale de tip sirrocco

dinspre Sahara;cele doua state prezint climat mediteranean; precipitatii 5001000mm/an, mai ales

In sezonul de iarna.

E.Nordul este industrializat iar Sudul este agrar.In Nord se afl ,,Tniunghiul de Aur at Italiei:

Torino-Milano-Genova, iar in Sud centrele urbane sunt slab dezvoltate, pe fondul conditiilor naturale.

Var47


26/53

A. 1. APolonia; JOlanda; 2. 5Viena; 9Zagreb.

B. 1Arctic; 2Helsinki; 3Iberice.

C. I. c; 2. b; 3. a; 4. a; 5. b.

D. Asemanri:cele dou tari se inscriu in zona de influent a maselor de aer tropicale de tip sirroccodinspre Sahara;cele dou state prezinta climat mediteranean;precipitatii 5001000 mm/an mai

ales in sezonul de iarn. www.ebacalaureat.ro

E.multe tari europene au dus turismul Ia nivelul unei ramuri economice: Spania, Italia Grecia;

italia detine jumtate din bogtia turistic a lumii iar Roma este cel mai mare muzeu in aer liber;

Vestigiile civilizatiilor antice In Grecia: Atena, Delfi etc.

Var48

A. 1. GBelgia; IBosnia-Hertegovina; 2. 13Skopje; 14Tirana.

B. 1Dunarea; 2Carpati; 36.

C. 1. c; 2. d; 3. b; 4. d; 5. a.

D.cele douA tari se Inscriu In zona de ifluent a maselor de aer de est si nord-est;cele dou state

prezinta climat temperat-continental;precipitaii 5001000 mm/an.

E.In anul 1981 ader Ia UE, dupa o economic centralizata; trecerea Ia economia de piata creeaz

dezvoltarea spectaculoasa prin: resurse proprii de subsol: bauxitA, marmur, minereu de fier, resurse de

sol productiv, dezvoltarea turismului, locul IV in lume Ia flota de transport.

Var49

A. I.HEstonia; IAustria; 2.6Madrid; 13Dublin.

B. 1. Iberic; 2. C( Olanda); 3. Heathtow

C. l.c; 2 a; 3.a; 4.c; 5. c.


27/53

D.Deosebiri:Muntii Pirinei sunt mai Inalti dect Muntii Carpati;Muntii Pirinei prezint ghetari

permanenti, pe cnd Muntii Carpati prezinta doar relief glaciar; Asemnri:Ambele lanturi muntoase

fac parte din acelai sistem alpin;Ambele Ianturi muntoase s-au format in orogeneza alpina.

E.spor natural negativ, datorit politicilor demografice ale statelor respective;degradarea niveluluide trai;scderea evidenta a sperantei medii de viata Ia nastere.

Var50

A. 1. B-Belgia; F-Slovacia 2. 10-Kiev; 15-Amsterdam

B. 1. Varsovia; 2. Sena; 3. Marea Baltica

C. Ib, 2d, 3a, 4c, 5b.

D.temperaturi medii anuale 10C In climatul temperat oceanic si 15-17C in climatul mediteranean;precipitatiile medii anuale In climatul oceanic 800-1000 mm/an cu repartitie pe intreg anul In timp ce

In climatul mediteranean 500-1000 mm/an si cad mai mult in anotimpul rece;In climatul oceanic bat

vanturile de vest, iar In cel mediteranean in anotimpul de var si alizeele.

E.Europa este spatial unui dramatism demografic Intruct natalitatea a cobort Ia 11-1 2%o, iar

mortalitatea a urcat lal l%o;standardul de viat influenteaz in mod variabil mrimea grupelor de

vrst.

Var51

A. 1. D-Muntenegru; I-Belarus; 2. 8-Kiev; 15-Reykjavic

B. 1. 9; 2. Finlanda; 3. temperat oceanic

C. lb. 2d, 3a, 4a, 5b.

D.din punct de vedere climatic in mediul geografic notat cu C (Olanda) clima este temperat oceanic

cu temperaturi medii intre 8-10C, iar in mediul geografic notat cu litera E (Grecia) clima este


28/53

mediteranean cu temperaturi medii intre 15-17C;dn punct de vedere al vegetatiei, In mediul

geografic notat cu C (Olanda) sunt paduri de amestec-foioase, In timp ce in mediul geografic notat cu

litera E (Grecia), vegetatie de tip mediteranean: maquis, gariga, plante cu frunze ceroase; din punct de

vedere al dezvoltarii economice In mediul geografic notat cu C (Olanda) impactul antropic e puternicprezenta polderelor, iar in mediul geografic notat cu litera E (Grecia) au avut loc despaduriri.

E.In statul notat pe harta cu litera G (Danemarca) vegetatia caracteristic este a pdurilor de foioase,

datorita pozitiei geografice si a climatului oceanic.

Var52

A. 1. B-Marea Brtaniei; H-Finlanda; 2. 2-Paris; 5-Zagreb

B. 1. Lituania; 2. lutlanda; 3. VarsoviaC. Id, 2c, 3d, 4a, 5c.

D.Deosebirile: - mod de formareregiune veche Finlanda si nou Grecia; - tipuri de roci - sisturi

cristaline cu intruziuni granitice Finlanda si diversitate petrografica cu predominarea calcarului Grecia; -

tipuri genetice de reliefglaciar de calota Finlanda si carstic Grecia.

E.sunt dezvoltate Ia marginile muntilor Alpii Scandinaviei care au avut In cuaternar ghetari ale cror

limbi de gheata au modelat vaile;inundarea vilor ca urmare a topirii ghetarilor, prin ridicarea

nivelului marilor;formarea golfuribor inguste si adnci care ptrund mult in uscat.

Var53

A. 1. J-Serbia; D-Ucraina; 2. 2-Talin; 3-Minsk

B. 1. b; 2. Austria; 3. A

C.1. b; 2. d; 3. c; 4. c; 5. b.

D. Deosebirile:


29/53

E. Spania, Italiavalori mici ale ratei natalitaii; valori moderate ale ratei mortalitatii; state dezvoltate.

Var54

A. 1. 1-Helsinki, 14-Madrid 2. I-Suedia; B-Germania;

B. 1. Spania; 2. Bratislava; 3. Austria

C. 1. d; 2. c; 3. b; 4. d; 5. D.

D.

E.

Var55

A. 1. BFinlanda; FGrecia; 2. 4Roma; 9Praga.

B. 1. Lisabona; 2. Islanda; 3. Dunrea.

C. Ic; 2b; 3d; 4d; 5b.

D.Muntii Scandinavei s-au format In timpul orogenezei caledoniene, iar Muntii Caucaz In timpul

orogenezei alpine.Muntii Caucaz au altitudini de peste 5000 m, In timp ce Muntii Scandinaviei au

altitudini ce nu depasesc 2500 m.Asemanare: Att in Muntii Caucaz cat si In Muntii Scandinaviei este

prezent relieful glaciar.

E.aspectele demografice negative din Franta fata de Rusia;standardul de viata sczut din Rusia

fatA de cel din Franta;absenta imigrantilor In Rusia fata de Franta.

Var56

A. 1. BSuedia; HAustria; 2. 10Lisabona; 3Madrid.

B. 1. Germania; 2. monarhie constitutional 3. Lisabona.


30/53

C. Ic;2a;3d;4c;5b.

D.Att In Masivul Central Francez cat si In Muntii Padurea Neagra este prezent relieful vulcanic.

Ambele unitti de relief s-au format pe parcursul orogenezei hercinice.

Deosebire:Altitudinile depasesc 1800 m In Masivul Central Francez, spre deosebire de Muntii PdureaNeagra unde acestea sunt de aproximativ 1500 m.

E.revoluia industrial din Anglia, Germania, Franta, Tarile de Jos;cresterea standardului de viat

si a progreselor din medicin.

Var57

A. I. CLituania; ECehia; 2. 2Dublin; 4Lisabona.B. 1. Franta; 2. Minsk; 3. Italia.

C. Ia;2a;3d;4b;5a.

D.ambele unitti de relief au fost modelate de glaciatiunea cuaternar;ambele unitti de relief

cuprind strat de loess;ambele unitti de relief s-au format prin sedimentare.

E.Inca din antichitate era o cale militara si comercial utilizata de ctre greci si romani; In prezent

este o ax fluvial extrem de irnportant care leaga Constanta de Rotterdam.

Var58

A. 1. ELituania, GIrlanda;2. 4Varsovia, 10Kiev.

B. I3; 2Regatul Unit al Marii Britanii si lrlandei deNord; 3Muntii Alpi.

C. I. d; 2. c; 3. c;4. b; 5. c.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea este mai mare in Muntii Apenini dect in Muntii Ural;

Muntii Apenini sunt mai tineri, formati In orogeneza alpina spre deosebire de Muntii Ural care s-au


31/53

format In orogeneza hercinica; Muntii Apenini prezinta relief vulcanic care lipseste In Muntii Ural.

Exemplu de asemnare corect: Ambele unitti de relief s-au format prin incretirea scoartei terestre.

E.destrmarea unor state datorit revendicArii independentei (de exemplu, Cehoslovacia, lugoslavia);

prbusirea sistemului sovietic, republicile unionale proclamndu-i independenta;unificarea celor

dou state germane; -destramarea sistemului comunist.

Var59

A. 1. ACehia; FSuedia;2. 7Oslo; 14Madrid.

B. 1F; 23; 3H.

C. 1. b; 2. c; 3. c; 4. d; 5. d.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anual este mai sczut In Peninsula Scandinavdect In Peninsula Iberica. Peninsula Scandinav are un climat temperat oceanic iar Peninsula lberic

climat mediteranean. Precipitatiile sunt mai bogate In Peninsula Scandinav dect in Peninsula IbericA.

E.cauze economice (desfiintarea unor intreprinderi, resurse de subsol limitate);cauze de ordin

sanitar si educational.

Var60

A. 1. CItalia; DBelarus; 2. 3Varsovia; 12Roma.

B. 1Portugalia; 2E; 31.

C. l.b;2.c;3.a;4.d;5.c.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Altitudinea Muntilor Pirinei este mai mare dect a Muntilor Apenini;

Muntii Pirinei prezint relief glaciar iar Muntii Apenini relief vulcanic.

Exemplu de asemnare corect: Ambele unitti de relief s-au format prin incretirea scoartiei terestre.


32/53

E. - depunerea aluviunilor aduse de tiuviul Dunrea Ia gura de vrsare; - curentii circulari din Marea

Neagr; - mareele reduse din Marea Neagra.

Var61

A. 1. BPortugalia; CLituania; 2.4Moscova; 14Viena.

B. I. Tamisa; 2. Atena; 3. 5.

C. Ic; 2a;3c;4d;5c.

D. Temperatura medie anual are valori mai mici in Peninsula Scandinav spre deosebire de Peninsula

lberic. Precipitatiile medii anuale au valori mai mici in Peninsula Scandinavi spre deosebire de

Peninsula lberic.Asemanare:Att in Peninsula Scandinava cat si in Peninsula lberic sunt prezente

masele de aer oceanice.E.relieful prezinta altitudini mari; pante cu inclinare accentuat:Clima se caracterizeaz prin

temperaturi ale aerului relativ mici; prrcipitatii bogate;solurile cu fertilitate redus.

Var62

A. 1. CSuedia; JSlovacia; 2.7Oslo; 10Tirana.

B. I. Marea Baltic: 2. Zagreb; 3. E.

C. Id;2b:3d;4--a;5b.

D.Att In Italia cat si in Croatia este prezent climatul mediteranean. In ambele state este prezent

etajul climatic montan.Verile sunt calde si secetoase, iemile sunt blnde si ploioase.

E. trmul romnesc (cu sistemul lagunar Razim-Sinoe).

Var63


33/53

A. 1. BRusia; IAlbania;2. 2-Copenhaga; 15-Minsk

B. 1. Dunarea; 2. Stockholm; 3. H.

C. Ia;2c;3d;4d;5a.

D.Rusia are un climat temperat-continental excesiv, spre deosebire de Franta care are un climat

temperat-oceanic.Precipitatiile medii anuale au valori mai mici In Rusia fata de Frana.Rusia se afl

sub influenta maselor de aer continentale, spre deosebire de Frana care se afl sub influenta maselor de

aer oceanice.

E.datorit dezvoltrii industriei unor state; datorit cresteri nivelului de trai din mediul urban;

datorit exodului rural.

Var64

A. 1. A-Norvegia; J-Slovacia; 2. 11-Minsk; 15-Helsinki.

B. 1-Skopje; 2. E; 3. monarhie.

C. I.a;2.a;3.a;4.c;5.b.

D. Asemnri: Muntii Pirinei si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format in timpul orogenezei

alpine care a inceput Ia sfarsitul mezozoicului; au altitudini de peste 2500 m, pante accentuate si un grad

de fragmentare accentuat. Ambele lanuri muntoase prezint pe suprafete considerabile relief glaciar.

Deosebire: Muntii Alpi (4807 m) sunt mai InaIti dect Munii Pirinei.

E. Populatia Europei Se confrunt cu tendina de Imbtrnre a populaiei din cauze diverse: valorile

negative ale sporului natural, fenomen ce se manifesta de cteva decenii In Europa nordic si vestica si se

generalizeaza treptat si in Europa centrala si estic;cresterea duratei de viat a populatiei, In

majoritatea statelor europene datorit cresterii calitatii asistentei medicale si a standardelor de viatA pe

ansamblu (caracteristicA Cu precdere a triIor Europei Nordice: Islanda, Suedia, Finlanda).

www.ebacalaureat.ro


34/53

Var65

A. 1. B-Marea Britanie, D-Estonia; 2. 1-Praga, 10-Dublin.

B. 1-Sarajevo; 2E; 3G.

C. l,a;2.b;3.a;4.b;5.b.

D. Asemnri:Att Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format in timpul

orogenezei alpine si sunt situati in Europa central-sudica.Ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete

considerabile relief glaciar. Deosebire:Valoarea altitudinii maxime este mai mare in Muntii Alpi

(Vrful Mont Blanc4807 m), In comparatie ce cea din Munti Carpati (Vrful Gerlachovka2655m).

E. Bazinul Mrii Mediterane este considerat cea mai important zon turistic a Europei deoarece tarile

riverane (Italia, Spania, Grecia, Croatia, Franta, Malta) desfsoara o activitate turistic intens

concretizat printr-un numr mare de turisti si venituri substantiale. Numeroasele obiective arheologice,dovad a unor vechi civilizatii care s-au dezvoltat de-a lungul timpului In bazinul MArii Mediterane

(greceasca, roman, fenicianA, elenistic, arab), stimuleaz turismul.Conditiile climatice blnde,

specifice climatului mediteranean si plajele amenajate in zonele de litoral atrag un numr mare de turisti

favoriznd turismul estival.

Var66

A. 1. C-Finlanda; E-Albania; 2. 2-Skopje; 14-Tallin.

B. 1. Croatia; 2. Slovacia; 3. Minsk.

C. I. c; 2. c; 3. c; 4. a; 5. b.

D. Deosebirile: peninsula Ibenc este situatA in sudul Europei, peninsula scandinav este situat in

nordul Europei.Deosebiri:Dac in Peninsula Iberic temperatura medie anual are o valoare de

aproximativ 15C, in peninsula Scandinav valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici, fiind

cuprinse Intre 0 si 5C.


35/53

In Peninsula Iberic predomina climatul mediteranean. uscat, in timp ce in nordul Peninsulei

Scandinavieieste caracteristic climatul subpolar, In care iarna dureaz aproape nou luni. AsemAnare: In

NV-uI Peninsulei Iberice ca si in NV-uI Peninsulei Scandinave se intlneste un climat temperat oceanic,

umed, influentat de vnturile de vest si Curentul Golfului.

E. In Europa, explozia demografic din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost determinat de:

revolutia industrial ce a cuprins unele state ale Europei de Vest (Marea Britanie,Franta, Germania) si

valorile ridicate ale sporului natural determinate de cresterea economic ce a favorizat ameliorarea

standardelor de viata si progresele din domeniul medical, care au stopat efectul negativ al epidemiilor.

Var67

A. 1. EGermania; J-Republica Moldova 2. 10-Moscova; 14Luxemburg.B. 1.alpina; 2.Paris; 3.Varsovia.

C. 1. a-2; 2-c (Norvegia); 3. d (Serbia); 4. d (Italia); 5-d (Spania).

D. Suedia are o clim temperata rece, In timp ce Italia are o clim mediteranean si pe altitudine un

climat montan. In Suedia bat vnturi subpolare, iar In Italia bat Vnturile de Vest (In nord) si vnturi

locale din zona mediteranean. In Suedia temperaturile rnedii anuale sunt mai sczute cu 10-15C fat de

Italia.

E.Prima regiune se afl Ia o latitudine mai mica, in jur de 55 tat. N In timp ce a doua regiune se afl

Ia o latitudine mai mare 65 tat. N.

Latitudinea influeneaz clima astfel:mai blnd In prima zon, unde actioneazA Curentul Golfului si

mai rece in extremitatea nord-estica a continentului, unde sunt influente subpolare; o consecint datorat

conditiiIor climate este numrul mic de asezri omenesti In NE continentului si o dezvoltare socio-

economicA mai slab In timp ce In prima zon (Belgia, Olanda) se aflA o concentrare mai mare a

popuIaiei si o dezvoltare socio-economic mai bun;in Belgia-Olanda s-au dezvoltat transporturile de


36/53

toate categoriile care au favorizat legaturile cu celelalte state; o alt cauz poate fi evolutia istoric

diferit, a populatiei, In cele dou zone.

Var68

A. 1.ECehia;GAlbania; 2. 2Dublin; 5Varsovia.

B. 1.Finlanda; 2.-Tamisa; 3.-Spania

C. 1.b; 2-d; 3.d; 4.a; 5-a.

D.In Franta climatul este temperat oceanic si al muntilor inalti In timp ce in Rusia este temperat

continental excesiv (arid).In Franta precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an in timp ce in Rusia sunt

sub 1000 mm/an ajungnd chiar sub 500 mm/an in partea de sud. - In Franta actioneaz vnturile de vest,

care aduc umiditatea, In timp ce In Rusia sunt vnturi reci di uscate formate pe continent (Crivtul).E. M-ii Alpi, formati in orogeneza alpina. au altitudini de peste 4000 m. In era glaciara, au fost acoperiti

de ghetari montani care au format un relief specific de circuri, vi si morene glaciare. In circuri, dup

topirea ghetarilor s-au format lacuri glaciare.

Var69

A. I. F-Norvegia; JEstonia;2.2-Berlin; 12Sarajevo.

B. 1.6;2.--Minsk;3.C.

C. 1.a; 2-d; 3.a; 4.b; 5-a.

D.att In Portugalia cat si in Franta predomina climatul temperat oceanic;In ambele state

precipitatiile sunt de peste 1000 mm/an;In ambele state actioneaza vnturile formate pe ocean, care

aduc aer umed;clima tarmurilor, in ambele state, este influentat de prezenta Curentului cald al

Golfului.


37/53

E.cea rnai mare parte a acestui tip de mediu este reprezentat de relief cu altitudini sczute, vegetaie

de stepa, climat secetos, soluri fertile;cea mai mare pane a terenurilor au fost defriate, s-au transformat

In terenuri agricole;utilizarea intensiv a terenurilor a condus Ia aparitia proceselor de degradare a

terenurilor;clmatul secetos a impus construirea sistemelor de irigatii;peisajul agricol este completat

si de cel al asezrilor umane care este in continua transformare. www.ebacalaureat.ro

Var70

A. 1. ILetonia; 2. 4Sofia; 9Berna; 14Stockholm.

B. 1. 1; 2.D; 3.A.

C. 1-a; 2-b; 3-c; 4-d; 5-a.

D. deosebire: In Cmpia Europei de Nord Inclinarea este sud-nord pe cnd in Cmpia Europei de Estinclinarea este nord-sud; Cmpia Europei de Nord s-a format pe fundamentul scufundat al Scutului Baltic

pe cnd Cmpia Europei de Est are ca fundament Platforma est-europeana;asemnare: ambele unitati

au urme glaciare reprezentate de valuri morenaice

E.este principala ax de transport fluvial Ia nivelul continentului. unind prin extensie Marea Nordului

de Marea Neagra;traverseaz tari fr iesire Ia mare (Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia) facilitnd

schimburile comerciale

Var71

A. 1. FLuxemhurg; 2. 1Riga; 9Minsk; 11Zagreb.

B. 1.3; 2. Nordului; 3. D.

C. 1-b; 2-d; 3-d; 4-b; 5-a.

D.deosebire: Irlanda are pe teritoniul su un climat temperat oceanic iar Norvegia un climat temperat

oceanic si subpolar; pe teritoriul Irlandei vnturi cu frecvent ridicat sunt cele de vest iar pe teritoriul


38/53

Norvegiei att vnturile de vest cat si cele polareasernnare: ca urmare a vecinttii cu Oceanul

Atlantic ambele tri au tipuri climatice cu

influente oceanice

E.Extinderea In latitudine a statului determin modificarea unghiului de incident al razelor solare si

scaderea valorilor bilantului radiativ pe directia sudnord; Existenta sistemului montan alpin determin

scderea valorilor bilantului radiativ in altitudine

Var72

A. 1. IIrlanda; 2. 2Vilnius; 3Bruxelles; 8Praga.

B. I. A; 2. C; 3.7.

C. 1-a; 2-c; 3-d; 4-b; 5-d.D.deosebire: Muntii Alpi s-au format In orogeneza alpin, iar Muntii Alpi iScandinaviei in orogeneza

caledonic; Muntii Alpi (4. 807 m) sunt mai inalti dect Muntii Alpii Scandinaviei (depaesc 2000 rn);

asernnare: ambele unitti montane prezinta relief glaciar

E. Extinderea In latitudine a continentului determin o zonalitate latitudinala a distributiei formatiunilor

vegetale, iar prezenta lanturilor montane pe teritoriul continentului determin o etajare a formatiunilor

vegetale Plasarea continentului Intre Oceanul Atlantic (in V) si continentul Asia (in E) determin o

diferentiere VE a formatiunilor vegetale pe msura cresterii gradului de continentalism

Var73

A. 1. DItalia; ICehia; 2. 4Viena; 6Bruxelles.

B. 1. Budapesta; 2. Lituania; 3. Berlin.

C. 1. d; 2. a; 3. b;4. a; 5. d.


39/53

D. Deosebiri:Italiaclim temperat-continental In nord si mediteranean in sud; Regatul Unit-

clim temperat-oceanic; Italiaintluenta Mnii Mediterane: Regatul Unit- influenta Curentului

Golfului; Italianebulozitate redus: Regatul Unit-ceturi frecvente.

E. Zona de step si silvostepa in Europa de Est se explica prin conditiile pedoclimatice (ternperatura medie

anual de peste 10C, precipitatii rnedii anuale de 400-500 mm si prin prezenta molisolurilor).

Var74

A. 1. BMarea Britanie; CGermania. 4-Viena; 5-Helsinki

B. 1. Franta; 2. Marea Baltica; 3. Suedia.

C. I. c; 2. b; 3. b; 4. a; 5. b.

D. Deosebiri:In Muntii Scandinaviei predomin relief glaciar, iar in Alpii Dinarici cel carstic;Muntii Scandinaviei s-au format in orogeneza caledonica, iar Alpii Dinarici in cea alpina.Asemnare:

Altitudinile suni apropiate.

E. Diferentele mari de temperatura care se inregistreaza in clirnatul temperat-continental al Europei se

explic prin diferenete de altitudine, prin diferentele de latitudine si prin circulatia dominant a aerului

din diferite sectoare (nordic, sudic).

Var75

A. 1. ASlovacia; CPortugalia. 2. 1. Londra; 3. Varsovia.

B. 1. Marea Baltic; 2. Federatia Rush; 3. Spania.

C. 1.b;2.b;3.a;4d;5.d.

D. Deosebiri:In Europa Sudic clima este mediteranean. in timp ce in Europa de Vest aceasta este

oceanic. Precipitatiile medii sunt sub 500 mm/an in Europa Sudic si de 1000-2000 mm/an in Europa de


40/53

Vest. Vnturile din Europa Sudic sunt: Bora, Mistralul si brizele marine. iar in Europa de Vest, vnturile

de vest.

E. In cadrul climatului temperat-oceanic, diferentele mici de temperatura dintre var si iarn se explica

prin Inclzirea si rcirea mai rapida a uscatului, In comparatie cu apa oceanului astfel verile sunt lipsite

de canicul din cauza vnturilor de vest dinspre ocean, In timp ce iarna circulatia dinspre vest irnpiedica

producea unor temperaturi sczute.

Var76

A. 1. FLituania; IGrecia; 2.3Minsk; 7PragaIp.

B. 1.8;2.H;3.E

C. I.a;2.a;3.a;4.b;5.cD. Asemnare: Alpii Scandinaviei si Alpii Dinarici au altitudini de peste 2000 m.Deosebiri: Alpli

Scandinaviei s-au format In orogeneza caledonian, iar Alpii Dinarici s-au format in orogeneza alpinA;

Alpii Scandinaviei au spre vest tarm cu fiorduri, iar Alpii Dinarici au spre vest tarm dalmatic

E. - in zona strmtorii Bosfor exist doi curenti: un curent Ia suprafata, care transporta ape mai putin

srate dinspre Marea Neagra spre Marea Mediterana si un curent Ia adncime, care transporta ape rnai

srate dinspre Marea Mediteran spre Marea Neagra

Var77

A. 1. CElveia; HPolonia; 2. 1Vilnius; 4Bruxelles

B. 1.15; 2.G; 3.J

C. 1.c; 2.b; 3.b; 4.b; 5.d.

D. Deosebiri: Munti Penini au Inltimi mai joase sub 1000 m, fat de Muntii Apenini, care au inaltimi

mai mari, peste 2800 m; Muntii Penini s-au format In orogeneza caledoniana, iar Munti Apenini s-au


41/53

format In orogeneza alpina; Muntii Apenini prezint pe alocuri vulcani, iar Muntii Penini nu prezinta

munti vulcanici

E. - are mai multe aeroporturi internationale; este situat Ia locul de intersectie al unor mari magistrale

feroviare transcontinentale

Var78

A. 1. CMacedonia; JSuedia; 10-Zagreb; 14-Praga

B. 1.oceanic ;2.I;3.2

C. I.d; 2.c; 3.a; 4.b; 5.a

D. Asemnri:Muntii Alpi si Muntii Pirinei au relief glaciar; s-au format in orogeneza alpina; au inltimi

mari, de peste 2500 mE. - are un numr mare de aeroporturi inteniationale; din orasul Londra pornesc toate cile rutiere si

feroviare din Marea Bntanie

Var79

A. 1. BLetonia, INorvegia; 2. 5Viena, 9Sofia.

B. 1. 3; 2. 4; 3. E.

C. 1.a;2.d;3.a;4.c;5.a.

D. - ambele sunt unitti rezultate In urma orogenezei alpine; altitudinea maxima din Munii Alpi este de

4807 m in Vf. Mont Blanc, iar in Vf. Elbrus din Muntii Caucaz valoarea altimetric maxima este de 5

642 m; in Muntii Alpi culmile sunt paralele, desfasurate sub forma unui arc avnd convexitatea spre vest,

in timp ce in Muntii Caucaz culmile sunt orientate nord-estsud-vest.

E. RauriIe din Europa de Est se desfasoara Intr-un climat continental excesiv. -debitul este redus vara din

cauza precipitatiilor reduse cantitativ si temperaturilor ridicate care intensifica evaporatia (rurile mici


42/53

seaca); iarna debitul scade din cauza Inghetului apei rurilor si cderii precipitatiilor sub form de

zpada.

Var80

A. 1. ALituania, FFranta;2. 1Kiev, 3Skopje.

B. 1. Cehoslovacia; 2. 14; 3. H.

C. l.a; 2.a; 3.b; 4.c; 5.d.

D. - in climatul temperat continental dominA circulatia maselor de aer est-europene (continentale), iar in

climatul temperat oceanic este specifica circulatia maselor de aer vestice (umede, rcoroase);

amplitudinile termice anuale au valori mai ridicate in climatul temperat continental dect in cel oceanic;

in climatul temperat oceanic precipitatiile medii anuale sunt de 10002000 mm, iar In climatulcontinental media anuala este mai sczut, de 300500 mm. www.ebacalaureat.ro

E. Cmpia Europei de Est: este o cmpie joas, de regula sub 200 m, cu altitudini de Ia28 m, In

Cmpia Precarspica, Ia 463 m In Colinele Timan; relieful este vlurit, cu morene, deoarece a fost

modelatA de calota glaciara pleistocena; peste fundamentul vechi, precambrian, s-au acumulat sedimente;

exist relief secundar dezvoltat pe depozite loessoide.

Var81

A. 1. B-Bosnia-Hertegovina; C-Portugalia 2. 9 Sofia, 11Dublin.

B. 1. Paris; 2. F; 3. G.

C. l.d; 2.b; 3.d; 4.c; 5a.

D. In Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 m in Vf. Narodnaia, iar in Muntii Alpi altitudinea

maxima este de 4 807 m In Vf. Mont Blanc; Muntii Ural au rezultat in urma orogenezei hercinice. In timp

ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine; in ambele unitati exist relief modelat de ghetari: in


43/53

Muntii Alpi ghetarii montani au creat circuri, vai glaciare. iar In Muntii Ural calota glaciara pleistocena a

creat un relief specific.

E. - in majoritatea statelor europene rata natalittii are valori reduse din cauza factorului economic: in

statele dezvoltate, nivelul de trai superior este Insotit de emanciparea familiilor; apare dorinta de a avea

mai multe bunuri materiale iar interesul pentru cresterea si educarea copiilor este mai mic; valoarea

mortalittii este in crestere pe baza Imbtrnirii demografice.

Var82

A. 1. AIslanda, ESuedia; 2. 7Varovia, 8Bruxelles.

B. 1. Belarus; 2. B; 3. Oslo.

C. 1.d; 2. b; 3. b; 4. c; 5. b.D. In Danemarca climatul este temperat oceanic, pe cnd in Grecia este mediteraneean. In Danemarca

temperaturile medii anuale sunt mai sczute, dect in Grecia. In Danemarca precipitatiile medii anuale

cad In cantitti mai mari dect in Grecia. In Danemarca se simt influenete aerului rece subpolar, iar in

Grecia cele ale aerului cald mediteranean, din sud.

E. Valoarea micA a densitAtii popuIatiei In Islanda (cea mai micA din Europa) se explicA prin conditiile

naturale nefavorabile: climat aspru, activitate vulcanicA, ghetari, este un stat izolat.

Var83

A. 1. CPortugalia, GAlbania;2. 4Helsinki, 6Paris.

B. I. D; 2. Islanda; 3. 3.

C. 1.b;2.b;3.a;4.b;5.d.

U. - in Munii Ural altitudinea maxima este de 1894 in in Vf. Narodnaia, jar in Muitii Alpi altitudinea

maxima este de 4 807 Tn in Vf. Mont Blanc; Muntii Ural au rezultat in urrna orogenezei hercinice, in


44/53

timp Ce Muntii Alpi sunt rezultatul orogenezei alpine; In ambele unitati exist relief modelat de ghetari:

In Muntii Alpi ghearii montani au Creat circuri, vAi glaciare. iar in Muntii Ural calota glaciara

pleistocena a creat un relief specific. www.ebacalaureat.ro

E. In sud-estul Europei este caracteristic climatul temperat continental, cu precipitatii reduse cantitativ,

insuficiente pentru dezvoltarea vegetatiei arborescente si cu amplitudini termice anuale ridicate (ierni

geroase, veri foarte calde). Ca urmare se dezvolt o vegetatie reprezentat prin ierburi mrunte, xerofile

(stepa) si pajiti stepice cu plcuri de stejari (silvostepa).

Var84

A. 1. Macedonia (C); Luxcmhurg (J); 2. Bruxelles (6); Helsinki (7).

B. Olanda (B): Lisabona (5); Londra (9).C. I. c. 8; 2. d. H; 3. b Irlanda; 4. b. E; 5. d. Zagreb

D. De exemplu:Pdurea de conifere cuprinde elemente Cu 0 dezvoltare mai larga pan Ia latifudinea de

50 de grade, fiind reprezentat de paduri de molid, brad, mesteacn, zad, pe cnd stepa Incepe din estul

Romniei si se intinde pina dincolo de Volga avnd ierburi de tipul: negar, colilie, pelin, paius etc. In

pdurea de conifere solurile sunt din clasa celor podzolice pe cnd in arealul de stepa apartin clasei

cernoziomurilor.in cadrul domeniului padurilor de conifere deosebim mamifere (ursul. lupul, vulpea,

hermelina etc.). in zona de stepa identificm predorninanta roztoarelor.

E. De exemplu: In vestul continentului Europa sunt caracteristice masele de act vestice, umede sircoroase pe cind in estul continentulul se afl influenta direct a maselor de aer nordice si est

continentale. In climatul temperat-oceanic media precipitatiilor este de 800-1000 mm/an pe cand in

climatul est european media precipitatiilor coboar datorit aridittii sub 400 mm/an ajungnd si Ia 200-

300 mm/an.

Var85


45/53

A. I. Norvegia (D); Bulgaria (J); 2. Helsinki (7); Praga (15).

B. 1. Dunarea; 2. Bulgaria (J); 3. Berlin (14).

C. I.c. D; 2. b. H; 3. c. H. Franta; 4. b. Croatia; 5. b. D.

D. De exemplu:In timp ce in AIrlanda deosebim climat temperat-oceanic, in CGrecia deosebim

climat subtropical (mediteranean).In Irlanda identificam o medie a temperaturilor lunare care scad de Ia

sud Ia nord (de Ia 8C Ia 0C iarna, iar vara de Ia 22C Ia 15-16C) Pe cnd in climatul Greciei

temperaturile sunt de 10C iarna si de 25C vara. In Irlanda se resimte influenta termic a Curentului

Golfului pe cnd in climatul mediteranean al Greciei se resimt influente din Marea Mediteraneana din

nordul Africii.

E. De exemplu: Datorit conditiiIor climatice nefavorabile o mare parte din an; Datorit configuratiei

reliefului accidentat din Alpii Scandinavici transporturile feroviare In peninsula sunt mai greu accesibile.

Var86

A. I. Lituania (F); Ungaria (G); 2. Bratislava (8); Riga (12).

B. I. Sena; 2. Kiev; 3. Italia (C).

C.1.d.Ucraina(D); 2.d.11 Praga; 3.b.10;4.b.E; 5.b 10

D. De exemplu:Ambele uniti montane au acelai mod de formare. prin incretire. Ambele formatiuni

muntoase prezinta relief glaciar. Att Carpatii cat si Pirineii s-au format In cadrul orogenezei alpine.Ambele unitti au in alcatuirea petrografica sisturi cristaline.

E. De exemplu: Att Bratislava cat si Viena sunt situate pe fluviul Dunrea, iar prin intermediul canalelor

Main-Rhin se realizeaz o legatura navigabila mai scurt intre Marea Nordului si Marea Neagr.

Dunrea, fiind navigabila in aval de Ulm (Germania), se constituie pentru cele doua capitale europene ca

posibilitate a realizrii unor transporturi cu costuri reduse Intre cele dou mari orase.

www.ebacalaureat.ro


46/53

Var87

A. 1. Bulgaria (A); Republica Moldova (G); 2. 6Kiev; 10Lisahona.

B. 1. Tamisa (C); 2. Minsk (12): 3. ltalia (D).

C. 1. b. Berna; 2. d. F; 3. c. 11: 4. d. J; 5. c. Lituania.

D. De exemplu: Muntii Scandinavici s-au individualizat In orogeneza caledonic, pe cnd Muntii Alpi s-

au format In orogeneza alpina.Muntii Scandinavici au altitudinea maxima de 2469 m (Vf. Gaidhopiggen)

iar Muntii Alpi sunt rnai inalti avnd 4807 m (Vf. Mont Blanc). Ambele unitti montane s-au format prin

cutarea scoartei.

E. De exemplu:Relieful dominant format din munti abruti (Alpii Scandinaviei);Intinsele supratete

lacustre;Conditiile climatice aspre specifice zonei subpolare cu temperaturi sczute fac ca populatia s fiein general mai redus in acest spatiu al peninsulei.

Var88

A. 1. C-Slovenia; H-Portugalia; 2. 4-Londra; 15-Berlin

B. 1. Italica; 2.F; 3. A

C. 1. d;2. b; 3. d;4. b; 5. d.

D. De exemplu: In Norvegia este vegetatie forestier (taiga) pe cnd In Grecia este vegetaiemediteranean (frigana); arbori caracteristici In Norvegia sunt: brad, molid, larice etc. Iar In Grecia stejar

de pluta, mslin, pin etc.

De exemplu:. Sub padurile de conifere din F sunt soluri podzolice pe cnd In G sunt soluri specifice

climatului subtropical


47/53

E. De exemplu:varietatea zonelor climatice; diversitatea tipurilor de sol; ponderea diferitA a culturii

plantelor si cresterii animalelor in statele Europei; specializarea fortei de munc din domeniul agricol;

dezvoltarea socio-economic diferit a satelor europene.

Var89

A. 1. B-Regatui Unit (Marea Britanie); D-Islanda 2. 1-Atena; 2-Sofia

B. I. Portugalia; 2. A; 3. Paris

C. 1. c;2. a; 3. d; 4. d; 5. b.

D. De exemplu: in Spania este climat mediteranean iar in Ucraina climat temperat continental; precipitaii

mai bogate in Spania pe coasta de vest (influenta Oc. Atlantic) iar In Ucraina sunt precipitaii mai reduse,

seceta mai frecvente; In Spania se resimt Vnturile de Vest, care aduc umiditate iar in Ucraina bateCrivtul, rece si uscat.

E. De exemplu: diferenele climatice; conditiile cadrului natural; varietatea resurselor naturale; gradul de

dezeoltare social-economic.

Var90 (Orasul marcat cu nr 15)

A. 1. A-Islanda; H-Suedia. 2. 2-Minsk; 10-Sarajevo

B. 1. Elvetia; 2. BalcanicA; 3. HelsinkiC. 1. b; 2. d: 3. c; 4. c; 5. d.

D. De exemplu: in Italia este climat mediteranean pe cnd in Suedia este climat temperat oceanic si

subpolar dincolo de Cercul Polar; temperaturi mai ridicate in Italia (25C media verii) iar in Suedia

temperaturile sunt mai sczute (15C in sudul tarii si 10C In nord. media verii); in ambele state se

regaseste climatul muntilor inalti, cu temperaturi sczute si ghetari. www.ebacalaureat.ro


48/53

E. De exemplu: conditilie climatice aspre; suprafat mare ocupata cu paduri si suprafete acvatice (lacuri,

mlastini); relief accidentat, impropriu pentru dezvoltarea areal a asezarilor; resurse naturale putin

diversificate; suprafata agricola redus etc.

Var91

A. 1. C-Suedia; E-Islanda;2. 1Oslo; 12Bratislava

B. 1. Albania; 2. Belarus; 3. Tallin

C. I a; 2d; 3d; 4d; 5d

D. De exemplu:Peninsula Scandinavia este strbtut de un sir de munti vechi, caledonici, Alpii

Scandinaviei, pe cnd Peninsula Italic este strbtut de un sir de munti tineri, formati in orogeneza

alpini, Munii Apenini. In Alpii Scandinaviei predomina relieful glaciar iar In Muntii Apenini reliefulvulcanic (platouri, cratere, vulcani activi).In Peninsula Scandinavia, in partea de SE se desFasoar o

cmpie fluvio-glaciara, cu numeroase morene, iar in Peninsula Italic sunt cmpii fluviale (C. Padului) si

cmpii inguste litorale.

E. De exemplu: relieflul prin varietatea sa este principalul element care determin diversitatea

elementelor climatice; valoarea radiatiei globale scade odat cu cresterea altitudinii; in ariile montane

expozitia si Inclinarea versantilor modific intensitatea radiatiei globale; cantitatea de precipitaii crete pe

msur ce creste altitudinea, Ia altitudini ridicate fiind dominant sub form de zapada; circulatia generala

a maselor de aer este influentat de dispunerea formelor de relief; astfel deschiderea larg spre OceanulAtlantic, permite patrunderea influentelor climatice oceanice pna pe teritoriul Romniei.

Var92

A. 1. A-Norvegia; B-Slovacia 2. 5-Lisabona; 13-Kiev

B. 1.D; 2.4; 3.14


49/53

C. 1,b;2.b;3.a;4.b;5.a.

D. De exemplu: In Islanda este climat temperat oceanic si subpolar iar in Macedonia este climat

mediteranean; temperaturi scAzute in Islanda datorit latitudinilor mari pe cnd in Macedonia

temperaturile medii ating 5C in lunie de iarn si 25-27C In lunile de var; in Islanda se resimt vnturile

polare, iar in Macedonia climatul este influentat de masele de aer tropicale.

E. De exemplu: relieful accidentat; densitatea redus a populaiei i aezrilor care nujustific real izarea

reelei feroviare.

Var93

A. 1. D-Franta; F-Muntenegru.2. 4-Bruxelles; 6-Lisabona

B. l.Elvetia; 2. Kiev; 3.GC. I.a;2.d;3.b;4.b;5.b.

D. De exemplu: In Suedia este climat temperat oceanic si subpolar (nord) iar In Franta este un clirnat

temperat oceanic si mediteranean (sud); temperaturi mai scazute In Suedia datoritA latitudinilor mari pe

cnd In Frana temperaturile medii anuale ating 15C; In Suedia se resimt vnturile polare (nord), iar in

Frana climatul este influenat de vnturile de vest. www.ebacalaureat.ro

E. Se acord 4 puncte pentru dou cauze djn cele mentionate mai jos:

De exemplu: Impreun cu Dunrea formeaz cea mai important arter de transport fluvial din Europa;

asigur apa potabil si industrial In zonele pe care le traverseaza.

Var94

A. 1. AFinlanda; IPolonia. 2. 6Moscova; 12Roma.

B. IE; 21; 3Suedia.

C. 1c; 2c; 3c; 4c; 5b.


50/53

D. Exemplu de deosebiri: Munii Vosgi-Pdurea Neagra s-au format in orogeneza hercinic, pe cnd

Muntii Caucaz s-au format in orogeneza alpina; Muntii Vosgi-Pdurea Neagr au altitudini mai reduse

(1500 m), pe cnd Muntii Caucaz prezinta cele mai mari altitudini ale continentului european (5642 m);

Muntii Vosgi-Padurea Neagra au fragmentare mare si masivitate redus datorit vechimii lor mai mari, pe

cnd Muntii Caucaz au fragmentare redus si masivitate mare, fiind munti tineri alctuiti din roci dure;

Muntii Vosgi-Padurea Neagr prezint relief structural (horsturi si grabene), pe cnd Muntii Caucaz

prezint relief glaciar extins.

E. Exemplu de raspuns: In statul J densitatea populatiei este redusA, datorit climatului rece, Cu ierni

lungi si aspre, veri scurte si reci, pe cnd in statul B densitatea populatiei este mai mare, datorita

climatului temperat-oceanic, cu iemi blnde si umede si veri moderate termic.In statul J densitatea

populatiei este redus, datorit terenurilor agricole reduse, a solurilor putin fertile, pe cnd In statul B

densitatea populatiei este mai mare, datorit terenurilor agricole Intinse, a solurilor mai fertile.

Var95

A. 1. B-Lituania; J-Portugalia; 2. 1-Reykjavik; 2-Dublin.

B. 1. E; 2. Zagreb; 3. Olanda

C. 1. b; 2. b; 3. c; 4. d; 5. a.

D. De exemplu: in Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Ucraina climat temperat continental;

precipitatii mai bogate. S0O-l000 mm. in Regatul Unit (influenta Oc. Atlantic) iar in Ucraina suntprecipitatii mai reduse, seceta mai frecvente; in Regatul Unit se resimt Vnturile de Vest, care aduc

umiditate iar in Ucraina bate Crivtul, rece si uscat.

E. De exemplu: o dinamic a scoartei mai activi datorit placilor tectonice african si eurasiatic in lungul

Mrii Mediterane; prezenta muntilor tineri, in sudul Europei, rezultati In urma eforturilor de cutare din

orogeneza alpin


51/53

Var96

A. 1. C-Grecia; F-Islanda; 2. 1-Varovia; 14-Kiev

B. 1. 4; 2. 1(Spania); 3. Atena

C. 1. b; 2. a: 3. a; 4. c; 5.b.

D. De exemplu: In M-ii Penini este caracteristic un climat temperat oceanic iar in Mii Ural este specific

climatul temperat continental; in M-ii Penini se intlneste un climat specific muntilor josi (sub 1000 m)

iar in M-ii Ural climatul caracteristic este cel al muntilor Inalti, de peste 1500 m; In M-tii Penini se resimt

vnturile de vest, iar in M-ii Ural climatul este influentat de masele de aer polare.

E. De exemplu: climatul mai arid, cu precipitatii reduse si secete frecvente; cresterea necesarului de hran

si materii prime pentru populatie si industria alimentar.

Var97

A. I. D-Italia; I-Olanda; 2. 3-Praga; 9-Minsk

B. 1. Iberica; 2. Moscova; 3. Tamisa

C. 1. d; 2. b; 3. c;4. c; 5. d.

D. De exemplu: In Regatul Unit este climat temperat oceanic iar in Italia este climat mediteranean;

temperaturi mai sczute si umiditate mai accentuat in Regatul Unit datorit influentelor oceanice pe

cnd in Italia temperaturile medii ating 15C In lunile de iarn si 25-27C In lunile de var; In RegatulUnit se resimt vnturile de vest, iar In Italia climatul este influentat de masele de aer tropicale.

E. De exemplu: climatul rece (polar si subpolar) care permis formarea ghetarilor montani; existenta

calotei glaciare cuaternare.

Var98


52/53

A. I. D-Macedonia; H-Finlanda; 2. 2-Tallinn; 9-Paris

B. I- Chisinu; 2. Irlanda; 3. Portugalia

C. 1. c; 2. c; 3. d; 4. c 5. c.

D. De exemplu: In Insulele Britanice este clirnat temperat oceanic iar in Peninsula ltalic este climat

mediteranean; temperaturi mai sczute si umiditate mai accentuat in Insulele Britanice datorita

influentelor oceanice pe cnd in Peninsula ltalic temperaturile rnedii ating 15C In lunile de iam si 25-

27C in lunile de vara; in Insulele Britanice se resirnt vnturile de vest, iar In Peninsula ltalic climatul

este influentat de masele de aer tropicale. www.ebacalaureat.ro

E. De exemplu: prezenta vilor Inguste (chei. defilee) permit realizarea lucrrilor hidrotehnice; debitele

mari ale raurilor de munte cu alimentare pluviala. nival si din ghetari.

Var99

A. 1. BSpania; FGermania; 2. 5Stockolm; 6Lisabona.

B. 1Pirinci; 2Rusia; 3Londra.

C. I. d: 2. c; 3. d; 4.b; 5.c.

D. Exemplu de deosebiri corecte: Temperatura medie anual este mai sczut In Peninsula Scandinav

dect in Peninsula Italica: Radiatia solar are valori mai reduse In Peninsula Scandinav dect in

Peninsula Italic; Peninsula Scandinav are un clirnat temperat oceanic iar Peninsula Italic un clirnat

mediteranean.E. -conditii climatice nefavorabile; numr redus de asezari; soluri nefertile; resurse naturale limitate.

Var100

A.1. J-Irlanda; E-Grecia; 2. 7-Sarajevo; 13-Varsovia

B. l.Iberica; 2. I(Spania); 3.3


53/53

C. l.d;2.c;3.b;4.c;5.a.

D. De exemplu: dou caracteristici ale industriei siderurgice: s-a dezvoltat, cu precdere, in zonele unde

exist importante resurse de minereuri; localizarea centrelor de prelucrare si in orasele-porturi datorit

avantajelor transportului pe ap.Dou regiuni industriale: Franta (Lorena); Germania (Ruhr).

E. De exemplu:temperaturile medii ating 15C In lunile de iarn si 25-27C In lunile de vara; circulaia

maselor de aer este influentat de campurile barice care se formeaz deasupra Oceanului Atlantic si Mrii

Mediterane.

Rezolvari geografie variante 2008

Documents

Transcript of Rezolvari geografie variante 2008