Rezolvari Variante Limba Si Literatura Romana

of 33/33
Rezolvari variante Limba si Literatura Romana Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 1 1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata 2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza 3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu 4.tema:natura,iarna .motivul gerului 5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3 6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara de gerul naprasnic. 7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga natura. 8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor. Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin personificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementelor aturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza o imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerule naprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor. 9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice Limba si literatura romana – Subiectul 1 - Varianta 2 1 mister=taina parfum=mireasma 2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei.
  • date post

    03-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    806
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of Rezolvari Variante Limba Si Literatura Romana

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 1 1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata 2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza 3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu 4.tema:natura,iarna .motivul gerului 5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3 6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara de gerul naprasnic. 7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga natura. 8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor. Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin personificarea "gerul da aripi" se atribuie insusiri umane elementelor aturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul"campul luciu"realizeaza o imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna. Invocatia retorica "O! tu gerule naprasnic"are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor. 9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 2 1 mister=taina parfum=mireasma 2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei. 3 A calca stramb. A calca in gropi. 4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca 5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunte In baie azurie Sicilia se scalda 6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereaza vechimea milenara a vulcanului Etna. 7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licareste adjectivul stancie creeaza o imagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei. 8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data de figurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia se sugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie si metaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine. Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 3 1. a-i intra pe o ureche a sta pe o ureche

A nu avea o ureche muzicala A scapa prin urechile acului 2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie 3 canta si tacere 4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita. 5. imagini artistice: Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor" Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere" 6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator" 7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cu textul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textul Titlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintre cele 2 personaje: magarul si privighetoarea. 8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare se naste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, fara sa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatul magarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei 9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa. Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 4 1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba 2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza de gandire a personajului sugerand astfel si o stare emotionala. 3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas 4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si cel imaginar, oniric) 5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o porunca Transilvania-l aude ungurii se inarmez 6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatie Comparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si "pantre iarba se strecoara o suflare" 7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari. 8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand in prim-plan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, a cunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane'

dusmane. Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra. Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran, ctitorul Manastirii Cozia. 8.Oltul, simbol al maretiei si gloriei trecutului, devine personificat, un element al invocatiei poetice, realizate prin forme de pers a II. Interogatia retorica arata admiratia poetului pt curajul eroilor de alta data, poetul opunand romantic prezentul si trecutul. Gloria trecutului este exprimata prin 2 epitete:virtuti mari, fapte cumplite". 9.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma"..etc.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese"..etc,care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii. Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 5 1) Omonimia cuvantului "luni" Luni am programare la doctor. De pe Pamant, pamantenii vad o luna, de pe Jupiter, jupiterienii ar vedea douasprezece luni. Si au trecut luni de cand nu l-am mai vazut. 2) Precizeaza rolul cratimelor din versul "Cuvine-se adanc sa-ti multumesc" Cuvine-se Cratima se foloseste pentru a realiza inversiunea verbala. Sa-ti (multumesc) Cratima se foloseste pentru a marca in scris rostirea impreuna a doua cuvinte alaturate conjunctia "sa" si pronumele personal "ti", cazul dativ si marcheaza totodata elidarea vocalei initiale "i" de la pronume. 3) Transcrie un vers care contin doi termeni derivati cu prefixe Stramosi (stra+mosi) Nenascuti (ne+nascuti) "Pentru stramosi si pruncii nenascuti" 4)Mentioneaza doua teme/doua motive literare, prezente in poezie. in poezia "Multumire" putem recunoaste tema recunostintei si motivul pelicanului (simbol al jertfei lui Isus) 5) Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric in text Eul liric se evidentiaza prin verbul " a multumi" la persoana intai, conjunctiv, (sa-ti multumesc), adjectivul pronominal posesiv "mea" din sintagma "ziua mea de-nmormantare." 6) Explica semnificatia unei figuri de stil, identificate in prima strofa in prima strofa identificam o metafora: "Si pentru nori, aceste flamuri sure Ce se tarasc pe culmi si ocolesc din miazanoapte" Prin aceasta metafora se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure). Prin aceste figuri de stil, eul liric reda miscarea inceata a norilor asa cum ar fi urmarita de pe pamant, adunand ca pe un raboj fiecare zi traita. 7)Motiveaza folosirea repetata a cuvantului "si" la inceputul versurilor. Folosirea conjunctiei copulative "si" in mod repetat la inceputul fiecarui vers creeaza un efect cumulativ.

Nici un element nu este mai important decat celelalte enumerate, toate avand aceeasi importanta. 8)Comenteaza, in 6-10 randuri, strofa a patra prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice. Simbolurile mistice intra firesc in poezia lui Ioan Alexandru interferandu-se cu simbolurile personale intr-un text ce se dezvolta pe linia imnului religios. Eul liric multumeste Dumnezeirii pentru puritate si candoare (zapezi, crini, pelicani), pentru sfintenie ( busuioc), pentru uitare si amintiri, si mai ales pentru ziua de inmormantare fiindca a putut fi partas la atatea frumuseti. Predomina enumerarea, intreaga poezie fiind o trecere in revista a frumusetilor fara de care scanteia divina nu s-ar fi aprins. 9)Prezinta semnificatia titlului in relatie cu textul poeziei date. Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de multumire, ofranda, care are pentru poet o semnificatie aparte. Crinii, izvorul, via fluturii, busuiocul, stana sunt concepte poetice in jurul carora se construiesc structurile imnice. Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare aducere-aminte; spaima lumina). Starile acestea contradictorii se potenteaza reciproc. Tonul imnic se invecineaza cu tristetea. Ca si Cristos, creatorul de frumos trebuie sa ia asupra sa toate pacatele lumii, sa fie singur si neinteles, penitent de bunavoie in valea plangerii (in vatra asta stinsa si straina). Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 6 1. inocenta; raza 2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul 3. a-i trece cheful a trece prin minte a trece cu vederea 4. tema naturii motivul florilor, toamnei 5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate 6. sa spuie - sa spuna a tale brate obosita-ale tale brate obosite 7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipul tinerei, lumina palida de toamna fiind un element simbolist. Epitetul "blanda, candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta, cu puritatea **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 7 1.caisii, zarzarii, prunii 2. Apostroful marcheaza absenta vocalei "a", consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului. 3.invesmantati, prefacut 4.tema naturii,care nu mai reprezinta un decor, un spatiu protector ca in poezia romantica,ci are rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric.elementele naturii devenind astfel simboluri(ex:simbolul pomilor) 6. Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului , un dans artistic , ritmat , magic , sugerat de substantivul "fantome"

7.Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflarea vantului de primavara 8. Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor , lucru care este prezentat in restul poeziei . Totul se termina , o data cu inceperea unei noi zi , cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna: doar niste caisi , zarzari , pruni : banalii pomi din fata casei ". Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " , personificari " despodobiti de - atatea gratii " .Regasim imaginea artistica senzoriala "ce- i stiu de -atatea primaveri", imagine care plaseaza tabloul de natura in timp . 9. o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi", "haine albe", "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor, de exemplu simbolul dansului, simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiileleganari abia simtite,ritmice,se clatina,,se-nclina dar si direct prin expresiiledantuitorii,dantul,pas usor de menuet ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 8 1. Ieri am semanat graul Omul rau seamana pe unde trece rautate. 3. trup si suflet, copil de suflet, a lua sufletul(cuiva) 4 patrundeti intelese si neintelese 5 mea, porniti 6. epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri, tristi si delicati" are rolul de a accentua faptul ca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu de carte". Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta, fapt sugerat prin adjectivul "pustnici". adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului, si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene. 7. Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric 8. prima strofa : - monolog liric adresat ( sb. "stihuri" in cazul vocativ , vb. "schiopatati" "zburati" la modul imperativ) -indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de arta poetica -prezenta eului liric prin marca specifica adj. pronominal "mea" - ipostaza a creatorului -comparatia " (...)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereaza fragilitatea versurilor , creatiei aflata in stare incipienta . 9. In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca, sa munceasca pentru a crea o opera care sa dureze in timp. el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie de sudoarea fruntii si nu de insipiratie. eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcite de atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini). tot ce conteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand va naste/sfiala si indoleli unde-ti cadea.) **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 9 1. sinonim - a infrange antonim - a cruta

2. Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ de restul versului. 3 a visa cu ochii deschisi 4. vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua,sugereaza vesnicia durerii si a oboselii,pe care o simte mica zburatoare,prin folosirea vb zacand,dormind,au valoare onomatopeica 5.interogatie retorica : Cine-o sa vie,trupul tau de-afara Sa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc 6. "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea, ilustrand modul in care este vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata, firava, exprimand in mod direct sentimentele fata de mica vietate, 7. Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei. Substantivul "lumina" simbolizeaza cunoasterea absoluta , aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu, neinteles de societatea ostila, superficiala. poezia poate fi considerata o arta poetica, potul exprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume. 8.In strofa a IIIa persista prezenta eului liric ,poetul adresandu-se direct micii zburatoare care ,imprudenta, dorind sa duca la stup tezaurul de ceara, s-a prabusit din inaltimea vazduhului.Apoi,retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata.Prin aceste procedee autorul isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei. 9. Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie, deci trasatura principala este ambiguitatea. Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara". Intreaga poezie poate fii considerata o metafora, albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 10 1)cuvintele, buzele, vocea 2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul la imperativ"huleste" -cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele" 3)Le vezi?Au cazut, s-au sculat. 4)forma "is" are forma literara "sunt"; "destele"=degetele 5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele", si de verbul "vezi"(pers a-Iia sg.) 6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica "is / Bolnave de ras"= imag auditiva 8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric , la fel ca in celelalte doua. Strofa prezinta incercarea poetului de a-si gasi inspiratia , "prin mocirle cu stele" , martisorul fiind simbolul unui inceput , a unei creatii noi. Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si a mijloacelor artistice. Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2, regasim aceeasi personificare "s-au stricat cuvintele mele". Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte" sugereaza laitmotivul poeziei, motivul central. Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora "mocirle cu stele ", epitetul "salcii...verzi".Imaginea artistica predominanta este cea vizuala. Astfel , poetul isi exprima sentimentele si propriile idei , cu ajutorul mijloacelor artistice si a

figurilor de stil .

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 11 1.ingrosat, desfrunzeste 2. ritmul, cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire 3. vin rosu este mai bun decat cel alb. priviti, vin baietii de la fotbal. 4."stau in tarmu-albastru-al raului de soare" "pasarile negre suite in apus" 5.a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat 6.natura si moartea 7."pasari negre ..ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei 8..prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte. 9. caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:Stau in tarmu-albastru-al raului de soare/Din mocirla carui aur am baut. -sintaxa dezarticulata:Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava a carpenului sur/Ce se desfrunzeste,scuturand in sus/Foile-n azur. -limbaj cu semnificatii neobisnuite:Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape umbra-n umbra lor,in ses. Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 12 1 . neputinta-slabiciune povata- sfat 2."..."- ceva nesfarsit, sprijina ambiguitatea& nehotararea lui, nota de speranta in sufletul autorului 3. fata asta e un inger. mihai a primit un pumn de a vazut numai stele 4. "nu cer", "au purces,""vorbeau","statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite 5.tema :relatia cu divinitatea motivul ingerului 6."mie","tai"","tu" 7.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului. Predomina atitudinea de negare, tagada a divinitatii 8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice 9.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai", "nu mi ai trimis" Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 13 1.a pleca la drum, a pleca la vanatoare

2.de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite, pfera un tempo rapid al rostirii si nu in ultimul rand mentine constanta masura poeziei" 3.maria a primit un semn de la dumnezeu. umbra lui cristi e colorata 4."voiam sa pleci, vroiam sa ramai", "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?" 5.Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric, dar mai ales de indignare, solitudine la observarea plecarii iubitei. 6.tema iubirii, motivul umbrei, naturii 7.lirism subiectiv "te am rugat". "vroiam sa pleci" 8. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice, contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic. Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai". Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia, ritmul trohaic, rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian. Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 14 1. soldatul a fost lasat la vatra. bunica face o paine pe vatra deliciosa. 2.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect 3. aripi de plumb apa de plumb 4.plumb de iarna, ninge gri 5."mi-am zis". "si am oftat" 6.tema singuratatii, a solitudinii motivul plumbului 7."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare "zarea grea de plumb"metafora Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 15 1.sumbru-negru,intunecat; orizont-zare; 2.elidarea vocalei,,i,, si pastrarea ritmului,masurii si muzicalitatii; 3.,,in amurgul vietii,,;,,amurg de toamna,,; 4.,,campia alba,,;,,copacii rari si ninsi,,; 5.tema naturii,motivul iernii al melancoliei; 6.Metafora:,,amurg de iarna,, are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica; 7.Bacovia este un poet simbolist,si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele,pentru a reda muzicalitate poeziei.In versurile sale intalnim starea de dezolare...epitetul ,,copacii rari si ninsi,, arata o imagine a iernii,poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii.

8.Titlul este cuvantul cheie al poeziei,de la el se desprind toate ideile poetice,prezinta o anumita parte a zilei,in anotimpul iarna,poetul surprinzand natura in amurg. 9.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase.Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti,,campia alba.

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 16 1. carbonizate=arse, descompuse parfum=iz,miros urat 2. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ. 3. Focul ardea cu scantei puternice. 4. moarte=sicrie,vestminte,funerare,mangal 5. tema mortii,motive cromatice( negru),motivul ploii,motivul obiecteleor funerare( sicrie,vestminte) 6. "carbonizate flori"=epitet si inversiune 7. in strofa a II a apar: - epitete: "scantei de vis" -metafora: "noian de negru" -personificare: "amorul fumega" -intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse") 8. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun,simplu.Tema principala fiind cea a mortii,culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare. 9. Apare sugestia,Bacovia fiind un poet simbolist.Apar de asemenea in po ezie si foarte multe si mboluri.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 17 1. frunza, galbena 2. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului 3. a taia frunze la cini; cta frunza si iarba; 4. Rami, si nu mai plnge, - imag. auditiva Adio, pica frunza imag. vizuala; 5. pronume personal: eu, ma, mi..; adrsarea directa, imperativa (la persona a II-a): rami, mai stai, punctele de suspensie: Si frunza de ce pica... 6. Ca functie expresiva, punctele de suspensie sugereaza nencheierea semantic-afectiva a unui enunt, deschiderea lui catre continuarea gndului sau a unei stari sufletesti; functie

substitutiva, nlocind o replica muta semnificnd absenta raspunsului; Linia de pauzamarcheaza adresarea directa, nota de tristete, melancolie si solitudine din sufletul poetului 7. Si s-a pornit iubita Si s-a pierdut n zare Iar eu n golul toamnei Chemam n aiurare... Strofa a doua prezinta tristetea poetului data de plecarea iubitei care i provoaca o stare de aiurare; metafora golul toamnei sugereaza golul lasat n sufletul lui, plecarea iubitei; primele doua catrene prezinta, ntr-o nota de tristete regertul plecari, iar ultimile doua catrene consecinta plecarii iubitei.. 8. Titlul anticipa tema si ideea poetica (Pastel tablou din natura...un tablou trist, de toamna (pica frunza...); spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri, Bacovia ne prezinta un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior; acesta insa se reflecta n sufletul poetului; imaginea toamnei e asociata cu plecarea iubitei care provoaca o stare de tristete mai stai de ma alinta 9 elemente simboliste: apare sugestia (pica frunza- sugereaza tristetea,) Bacovia fiind un poet simbolist. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna, plnsul, frunza ), cromaticul (galbena) in expunerea starilor sufletesti; **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 18 1. tina; 2. meditatie poetica 3. luna mai e preferata mea.; bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele. 4. ploaia; muzica 5 pron j vb pers I; fraze interogative si exclamative? 6.epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ? 7.refren ce da muzicalitate 8. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia- nici mkr cele mai puternice sentimente umane(iubirea si ura) nu mai ies in relief, fapt subliniat de omparatia......Revenind obsedant in lirica bacoviana. Muzica nu este niciodata motiv de bucurie, nici macar cantata de un copil- sugerat de epitetul "muzica trista";atmosfera inchisa; elem de versificatie( masura de 8 9 silabe; rima imbratisata) ofera originalitate. 9. expresivitatea e data de fig de stil **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 19 1. lumina - noapte 2. cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferite din punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii, asigurand anumite efecte

eufonice din punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet; 3. el a facut piatza (sensul de cumparaturi) umbra amintirilor i se citea in ochi 4. "tristele becuri cu pala lumina" "cainii pribegi prin canale" 5."tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea, cu intunericul, cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta...nu este perfecta dar...) 6. prezenta eului liric folosirea cuvintelor cu sens conotativ prezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc 8. titlul este emblema textului poetic, prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista.verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza,iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii. 9. starea generala de tristete, plictis a eului liric...de spleen prezenta simbolurilor(piata, becurile) **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 20 1) cununa=diadema grava=solemna 2)Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului 3) a avea tragere de inima pentru dupa voia inimii 4)Ilustreaza, prin alcatuirea a doua enunturi, omonimia cuvntului unde Sa spui unde si cnd sa ne ntlnim. Oare n vid se propaga unde sonore? 5)Transcrie doua structuri lexicale care contin imagini artistice vizuale Sa te nalti mai grava n cadrul tau de-azur Iar, umeda, pe frunte apasa greu tiara 6) Explica semnificatia unei figuri de stil identificate n strofa a doua a poeziei n strofa a doua identificam o metafora (seara descinde friguroasa n inima si gnd). Aceasta figura de stil semnifica umbrele nesigurantei din inima si gnd care cuprind fiinta slavitei Sore (n text sora semnifica soata, iubita). 7. Prezinta semnificatia titlului, n relatie cu textul poeziei date Cununa include nu numai valorile capului, culme a trupului omenesc, ci si valorile a ceea ce se afla mai presus de cap, constituind un dar venit de sus. Forma ei circulara indica perfectiunea si participarea la natura cereasca, al carei simbol este cercul. Coroana simbolizeaza demnitate, putere, accesul la un rang si la niste forte superioare. Cununa exprima ideea de naltare, de iluminare; ntruchipeaza starea spirituala a initiatilor. Slavita sora se pregateste pentru cununia cu Somnul/Hypnos ceea ce constituie intrarea n lumea viselor ori n neant. Eul liric o pregateste pe slavita Sora pentru o cufundare ritualica n apa, pentru o imersiune regeneratoare. Pentru aceasta, i se mpleteste o cununa. Faptul ca poate fi mpletita semnifica ideea ca aceasta este din materie vegetala. 8. Justifica ncadrarea textului n lirismul de tip subiectiv, prin evidentierea a doua caracteristici prezente n text. Poezia se ncadreaza n lirismul de tip subiectiv. Lirismul subiectiv se defineste prin marci lexicogramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana nti singular (am mpletit), verbe la persoana a doua singular (sa te nalti, sa-ti umbreasca, sa atingi),

adjective pronominale posesive, persoana a doua singular (ncumetarea ta sovaie). Adresarea directa prin invocatie retorica accentueaza subiectivismul poeziei. Atunci, slavita Sora, zoreste mai curnd 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea, ambiguitate, sugestie, reflexivitate) Ambiguitatea Poetul recurge la simboluri si imagini ale caror semnificatii le nteleg doar cei familiarizati cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. Astfel sintagma Acordul Pur este o constructie lexicala barbiana care presupune echilibrul contrariilor, ideea de centru, de mijloc al cercului si semnifica Tarmul Fericitilor. Ambiguitatea, ca si caracteristica a limbajului poetic, apare pregnant n ultima strofa unde cuvntul asteapta apare de doua ori, dar fiecare dintre ele are alt subiect. Primul se refera la mbratisarea care asteapta sa o adoarma pe slavita Sora, cu multa gingasie, ca o dezmierdare. Acolo n marea cea limpede, slavita Sora trebuie sa astepte cununia cu somnul si cufundarea n unde. Ambiguitatea textului este subliniata si omonimia cuvintelor unde (adverb- spre malurile unde de mult mbratisarea) si cuvntul unde (substantiv Sa te cununi cu somnul si-n unde sa te pierzi)

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 21 1)Scrie cte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor roi si necuprinse. Roi =multitudine Necuprinse =nesfrsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului Pamnturi, n textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite, menite comunicarii cotidiene , poetul le transforma pe acestea n semne cu putere absoluta, n cuvinte nnobilate. 3)Alcatuieste cte un enunt n care cuvintele frunte, respectiv nume sa aiba sens conotativ. Iar nasul se asaza ntotdeauna n fruntea bucatelor. De atunci i merse numele ca poate nvinge pe oricine. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente n poezie n poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric n textul dat. Textul abunda n marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana nti (sunt, port, desfasur, nsusesc, alerg) si pronume personale la persoana nti (mi-e pieritoare, mi nsusesc, croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat n prima strofa. n prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). Eul liric se substituie acestei verigi fragile, cu unitate pieritoare, dar din care rasar o multitudine de existente, de noi vieti. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte, n care moartea este exprimata explicit adevaratul ei nume fiind unduire termen preluat din fizica. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile

declansate. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala ntre existente si morti. Viata este actiune, elan si integrare n unitatea panteista a naturii. La viata nu se poate ajunge dect prin moarte. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. Golurile ar corespunde mortii, iar culmile vietii. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte n acelasi timp), si nsuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu nnoit, ca un fior subtil. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate ntreaga natura. Viata si moartea formeaza mpreuna legea eternelor rentoarceri. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit; adevaratul sau nume este ondulare, adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 22 1. scumpa=draga arunca=trimite 2. este enumeratie 3. stoluri "fara numar" 4. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal,pers I,sg,forma neaccentuata 6. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. aici gasiti voi 8. -este o mica descriere,in care fulgii sunt personificati -apar epitetele: "fulgii sovaielnici", "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte,din modificarile semantice induse,din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 23 1)Transcrie din textul dat, doua cuvinte apartinnd aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza ntrebuintarea liniilor de pauza n cea de-a doua strofa. Structura ct de rar constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric, o precizare a acestuia, si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune n evidenta o atitudine afectiva a eului liric. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvntul blestemul (Caci blestemul cazuse /n gndul meu si-n tine) Blstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente n poezie

n poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura, pe plan real, ntre sufletele ndragostite. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului mai n versul Nici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde ndragostitii intrasera sub stapnirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare, att la nivel verbal, ct si la nivel mai subtil, sufletesc. Adverbul mai potenteaza aceasta stare. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate n prima strofa. n prima strofa remarcam o comparatie. ntre cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul pravalise care exprima o actiune n forta a elementelor naturii) dar si n interior, n cugetul eului liric, cade nentrerupt (verbul a cadea este la imperfect, timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie nsotita de ceata) de tristeti, care pare asemanatoare cu o bucata de seu rnced, sugerndu-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase, cleioase. (un sinonim pentru repulsie este scrba, iar acesta din urma are si semnificatia de tristete, amaraciune). O alta figura de stil este metafora o bura de-nnoptate tristete care ntareste aceasta senzatie de cleios, unsuros. 7) Exprima-ti opinia n legatura cu alternanta timpurilor verbale n textul dat. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate, dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta, de confuzie sufleteasca. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. 8) ndragostitii se zbat fantomatici, ntr-o lume tulbure si imprecisa. Separati de imensitati interioare, ei se opresc ca doi arbori singuratici si desfrunziti (comparatie). Momentul acesta de repaus este o cumpana, o raspntie, a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului a sta (perfectul compus( ct si de repetitia acestuia. Ei sunt traversati de o unda nefasta, blestemata, care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei). 9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfrsit de februarie Faurar), punnd n lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. E att de multa tacere n acest cadru (liniste puhava personificare) nct pasii nu mai trezesc dect foarte rari ecouri. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. Hoarde de duhuri, stoluri de destine si mpletesc zborul ntr-un ritual nfricosat. Deosebit de expresiva este personificarea : Biruitor pustiul scurma desigur e vorba despre un pustiu sufletesc, care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 24 1. pamant,cer 2. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare,procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista.

3. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. 4. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica. 5. rima alba si fara un ritm stabil 6. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective). 7. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera,respectiv punerea in evidenta a eului liric. 8. Enumeratia in general,are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. 9. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 25 1. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. 3. icoana, al comorii 4. tema iubirii, tema filozofica,tema timpului infinit 5. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. 7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte,deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi,vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi". 8. In ultima strofa apar: - imagini vizuale: " lava patrunsa de luna" - comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe, redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. 9. Titlul este un substantiv comun,simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii,gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens.Blaga este si filosof si potrivit lui,existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii.

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 21 1)Scrie cte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor roi si necuprinse. Roi =multitudine Necuprinse =nesfrsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului Pamnturi, n textul poetic dat Scriind cu majuscula cuvintele obisnuite, menite comunicarii cotidiene , poetul le transforma

pe acestea n semne cu putere absoluta, n cuvinte nnobilate. 3)Alcatuieste cte un enunt n care cuvintele frunte, respectiv nume sa aiba sens conotativ. Iar nasul se asaza ntotdeauna n fruntea bucatelor. De atunci i merse numele ca poate nvinge pe oricine. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente n poezie n poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric n textul dat. Textul abunda n marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana nti (sunt, port, desfasur, nsusesc, alerg) si pronume personale la persoana nti (mi-e pieritoare, mi nsusesc, croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat n prima strofa. n prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). Eul liric se substituie acestei verigi fragile, cu unitate pieritoare, dar din care rasar o multitudine de existente, de noi vieti. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte, n care moartea este exprimata explicit adevaratul ei nume fiind unduire termen preluat din fizica. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile declansate. 7)Nu cred ca este vorba de o opozitie totala ntre existente si morti. Viata este actiune, elan si integrare n unitatea panteista a naturii. La viata nu se poate ajunge dect prin moarte. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. Golurile ar corespunde mortii, iar culmile vietii. 8)Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte n acelasi timp), si nsuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu nnoit, ca un fior subtil. 9)Poetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate ntreaga natura. Viata si moartea formeaza mpreuna legea eternelor rentoarceri. Existenta este redusa la o simpla veriga dintrun lant infinit; adevaratul sau nume este ondulare, adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 22 1. scumpa=draga arunca=trimite 2. este enumeratie 3. stoluri "fara numar" 4. tema iernii( al anotimpului inghetat) motivul timpului 5. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv "ma" poarta= ma este pronume personal,pers I,sg,forma neaccentuata 6. "crusta argintie"= epitet cromatic "ostiri de nori alearga"=personificare (v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. aici gasiti voi 8. -este o mica descriere,in care fulgii sunt personificati

-apar epitetele: "fulgii sovaielnici", "cerul vanat" -metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte,din modificarile semantice induse,din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 23 1)Transcrie din textul dat, doua cuvinte apartinnd aceleiasi familii lexicale tristeti trist 2)Motiveaza ntrebuintarea liniilor de pauza n cea de-a doua strofa. Structura ct de rar constituie o constructie incidenta care exprima o apreciere a eului liric, o precizare a acestuia, si se desparte de restul propozitiei prin linii de pauza. Ele marcheaza totodata o schimbare a intonatiei si pune n evidenta o atitudine afectiva a eului liric. 3)Marcheaza prin subliniere silaba accentuata de cuvntul blestemul (Caci blestemul cazuse /n gndul meu si-n tine) Blstemul 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente n poezie n poezie sunt prezente tema dragostei si tema imposibilitatii de a crea o punte de legatura, pe plan real, ntre sufletele ndragostite. 5)Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii adverbului mai n versul Nici sufletele noastre nu-si mai puteau raspunde ndragostitii intrasera sub stapnirea unei unde care le taia practic orice posibilitate de comunicare, att la nivel verbal, ct si la nivel mai subtil, sufletesc. Adverbul mai potenteaza aceasta stare. 6)Explica semnificatia a doua figuri de stil diferite identificate n prima strofa. n prima strofa remarcam o comparatie. ntre cadrul exterior si cel interior se creeaza o paralela: afara ploua ( a se observa verbul pravalise care exprima o actiune n forta a elementelor naturii) dar si n interior, n cugetul eului liric, cade nentrerupt (verbul a cadea este la imperfect, timp ce exprima o actiune de durata) o bura (ploaie nsotita de ceata) de tristeti, care pare asemanatoare cu o bucata de seu rnced, sugerndu-ne senzatia de repulsie pe care o avem fata de substantele unsuroase, cleioase. (un sinonim pentru repulsie este scrba, iar acesta din urma are si semnificatia de tristete, amaraciune). O alta figura de stil este metafora o bura de-nnoptate tristete care ntareste aceasta senzatie de cleios, unsuros. 7) Exprima-ti opinia n legatura cu alternanta timpurilor verbale n textul dat. Verbele la imperfect profileaza actiuni si stari nefinalizate, dar care exprima permanentizarea senzatiei de nesiguranta, de confuzie sufleteasca. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorarii si subliniaza sentimentul de tristete si nostalgie. 8) ndragostitii se zbat fantomatici, ntr-o lume tulbure si imprecisa. Separati de imensitati interioare, ei se opresc ca doi arbori singuratici si desfrunziti (comparatie). Momentul acesta de repaus este o cumpana, o raspntie, a carei durata este subliniata pe de o parte de timpul verbului a sta (perfectul compus( ct si de repetitia acestuia. Ei sunt traversati de o unda nefasta, blestemata, care cunoaste un singur sens (pe unda ne-nturnata a Orei).

9) Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarna cetoasa si neguroasa (e sfrsit de februarie Faurar), punnd n lumina paralelismul dintre codrul natural si cel interior prin comparatia inedita din prima strofa. E att de multa tacere n acest cadru (liniste puhava personificare) nct pasii nu mai trezesc dect foarte rari ecouri. Cadrul natural devine cu adevarat infernal. Hoarde de duhuri, stoluri de destine si mpletesc zborul ntr-un ritual nfricosat. Deosebit de expresiva este personificarea : Biruitor pustiul scurma desigur e vorba despre un pustiu sufletesc, care scurma nelinistit ca un imens animal iritat. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 24 1. pamant,cer 2. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare,procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. 3. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. 4. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica. 5. rima alba si fara un ritm stabil 6. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective). 7. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera,respectiv punerea in evidenta a eului liric. 8. Enumeratia in general,are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. 9. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 25 1. se desteapta= adorm anotimp= sezon 2.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. 3. icoana, al comorii 4. tema iubirii, tema filozofica,tema timpului infinit 5. "ca-n rana"=comparatie "stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. 7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte,deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi,vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi". 8. In ultima strofa apar: - imagini vizuale: " lava patrunsa de luna"

- comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe, redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna. 9. Titlul este un substantiv comun,simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii,gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens.Blaga este si filosof si potrivit lui,existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii.

Rezolvari variante Limba si Literatura RomanaLimba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 26 1. surasul-zambetul palpaire-miscare 2. linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei,accentuand dramatismul trairii locutorului 3. vb si pron la pers I :isi, sarut ,adun 4. tema naturii,tema filozofica a tristetii metafizice 5. cultivarea versului alb,si tehnica ingambamentului 6. vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor 7. titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric.De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar,stare generata de raceala fiintei iubite. 8. cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut,dar si spre implinirea sentimentului de iubire,idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a,strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat 9.imag artistice:o gama variata de fig de stil,metafore,comparatii **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 27 1. soarta=destin,ursita a creste=a se inalta,a accede 2. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii. 3. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin. 4. tema filozofica,tema destinului motivul mortii( al marii treceri) 5. casa "mea"=adjectiv pronominal posesiv sa umblu=verb la conjunctiv prezent,persoana a I a,singular 6. rima alba si ritm liber 7. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte...etc 8. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent. 9. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale.etc (depinde de interpretarea fiecaruia) ****

Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 28 1. nestavilita= navalnica,impetuoasa a cutreiera= a hoinari,a colinda 2. Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data. 3. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii. Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate. 4. "nestavilita nebunie"=epitet "dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp 5. "mi-am plamadit"=pronume personal,pers I singular,forma neaccentuata "vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv 6. rima alba,ritm instabil 7. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai,gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi,cu bune si cu rele, iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata. 8. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns. 9. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul".Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta.etc. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 29 1. toamna,frunza,ramura,pamant 2. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie.Septembre constituie un fel de "protagonist",in jurul caruia este concentrata intreaga poezie. 3. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa. Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza. 4. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ,pers a I a,plural "sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent,pers a I a,plural 5. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii,a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor,tema toamnei. 6. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare 7. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei,anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte. 8. Mijloacele artistice sunt: -epitetele: "ramura goala" -metafora: "extazica boala","lemnoasele membre" -imagine auditiva( in ultimul vers) -imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei strofe) 9. Expresivitatea este data de figurile de stil,de imaginile vizuale si auditive...etc. **** Limba si literatura romana Subiectul 1 - Varianta 30 1.timpul:ceasul,durata,clipele 2.Substantivul "cuvant"este scris cu majuscula deoarece semnifica esenta omului,cuvantul il

diferentiaza de celelatle regnuri.Este totodata scris cu majuscula pt al individualiza. 3.Isi asculta inima Nu-si asculta parintii. 4.Motivul timpului, 5.Prezenta versului alb si a monorimei 6)Explica valentele stilistice ale utilizarii indicativului prezent, n text. Pentru a ilustra faptul ca doar prezentul este real, ca timpul nu are dect o realitate clipa poetul foloseste indicativul prezent. Indicativul, dupa cum se stie, exprima o actiune sigura si considerata ca reala. 7)Evidentiaza relatia dintre titlu si continutul poeziei. Continutul poeziei se refera la modul de a percepe timpul nu cu un ceas care masoara secunde, minute, ore ci cu un ceas psihologic sau chiar filozofic. Eul liric va percepe timpul nu numai din punct de vedere al omului ci si din punct de vedere al altor regnuri (vegetal si mineral). Poezia este o meditatie aupra trecerii implacabile a timpului, asupra ireversibilitatii acestuia. 8)Comenteaza paralelismul sintactic pe baza caruia este structurat textul dat. Textul poeziei este structurat pe baza unui paralelism sintactic n ritm simetric, enumerativ. Exista trei situatii pentru actiunea de ascultare a ceasului, si alte trei pentru actiunea de aruncare a acestuia. Se asculta cu urechea dreapta si se aude bataia clipelor din viata proprie, se asculta cu urechea stnga si se aude bataia clipelor din viata celuilalt ( a iubitei) stnga fiind partea din corp n care e asezata inima daca se asculta cu osul fruntii se masoara durata/vechimea universului. Daca doreste sa se sustraga trecerii implacabile a timpului, omului nu-i ramne dect sa arunce ceasul n diverse medii distructive care l vor trimite napoi pe scara evolutiei mai nti n ipostaza de copac, apoi n ipostaza de piatra, de la organic la anorganic. Aruncat n neant, ceasul ntlneste memoria mortilor, fiindca lumea de dincolo este lumea vesniciei, iar omul devine Cuvnt si cunoaste timpul divin, infinit. 9)Ilustreaza una dintre caracteristicile limbajului poetic (de ex. expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente n textul dat. Expresivitate Geo Bogza poseda capacitatea de a evoca imagini vii care i impresioneaza pe cititori. Timpul se lasa perceput cu simtul auzului, apoi cu un os al craniului fruntea simbol al fiintei gnditoare. Aruncat simbolic n apa sau n foc, elemente de baza ale Universului, n conceptia vechilor greci, el devine pe rnd copac sau piatra, trece de la organic la anorganic. Aruncat n neant, timpul este ascultat cu memoria mortilor, iar omul devine Cuvnt, devine asemenea Divinitatii, pregatit sa creeze lumea de la nceput, poate o noua lume supusa altor legi.