Rezolvari Filosofie BAC 2009 Subiectul I

8/9/2019 Rezolvari Filosofie BAC 2009 Subiectul I

1/58

I.1.1. Filosofia este termen din limba greaca si este rezultatul mbinarii cuvintelor phileocare nseamna a cauta, a iubi si Sophia ce nsemna iubire. Prin urmare, sensuletimologic al conceptului de filosofie este iubirea de ntelepciune.2. Cine suntem? De unde venim? Care este scopul existenei mele? Are viaa vereun sens

sau nu?3. L. Wittgenstein spune c rolul filosofiei este s rspund la ntrebarea: Ce se poatespune clar i cu sens? El introduce , prin raportare la limbaj, distincia ntre ceea cese poate spune i ceea ce se arat , fcnd i deosebire ntre propoziiile cu sens icele lipsite de sens. Filozofia este caracterizat de L. Wittgenstein ca fiind o critic alimbajului. El pune n eviden caracterul fictiv al proiectului filozofic de a stabili criteriiuniversale ale certitudinii i ndoielii. Omul nu poate determina ce este ndoielnic numain lumina a ceea ce acceptm n prealabil cert. A accepta ceva ca fiind cert, sau a pune landoial un adevr, nu se face pe baza unor reguli generale, ci nsuind limbajul, adic unanumit mod de a utiliza cuvintele n funcie de contexte particulare.4. L. Blaga spune c creaiile culturale reprezint revelri ale misterului n care este

existena uman. Pentru ca geniul uman s devin creator de cultur, a trebuit ca omul ssufere o schimbare radical n ceea ce privete modul su de a exista. Aceast schimbarea felului de a fi a fiinei umane, a constituit-o existena ntru mister i pentru revelare..Astfel omul abandoneaz starea de echilibru i de securitate a animalului, angajndu-sentr-un destin creator.5. - Filozofia este cunoaterea lucrurilor divine i omeneti. - Filozofia este pregtireapentru moarte.I. 21. Domeniul eticii sau al filosofiei morale presupune sistematizarea, definirea i aplicareaconceptelor de bine i ru la comportamentul uman.Etica aplicat studiaz aspectele etice ale politicilor i practicilor colective sau ale liniilor

de conduit individual.2. Probleme care constituie obiectul eticii aplicate: 1. Pedeapsa capital; 2. Avortul; 3.Eutanasia.3. L. Blaga spune c creaiile culturale reprezint revelri ale misterului n care esteexistena uman. Pentru ca geniul uman s devin creator de cultur, a trebuit ca omul ssufere o schimbare radical n ceea ce privete modul su de a exista. Aceast schimbarea felului de a fi a fiinei umane, a constituit-o existena ntru mister i pentru revelare..Astfel omul abandoneaz starea de echilibru i de securitate a animalului, angajndu-sentr-un destin creator4. Dreptul la via face parte din categoria drepturilor i libertilor personale, este undrept negativ, natural, iar dreptul la asisten medical gratuit, din categoria drepturiloreconomice, sociale i culturale, este un drept pozitiv, presupune intervenia statului.5. Dreputul la libertate este un drept natural al omului i este un drept negativ al omului.I. 31. Eutanasie: Cuvntul eutanasie creat n secolul al XVII-lea de ctre Francisc Baconcu sensul de a muri uor i dulce a cptat din secolul al XIX-lea sensul de a omordin mil. E vorba, aadar, de o omucidere voluntar viznd curmarea unor suferineconsiderate inutile.2. Trei drepturi pozitive ale omului: 1) dreptul la ingrijire medicala, 2) dreptul la


2/58

educatie, 3) dreptul de participare la viata public. Pentru ca aceste drepturi sa devinaefective statul trebuie sa intervina activ in viata oamenilor (drepturi pozitive).3. Eutanasia activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a unipacient care sufer de o boal incurabil.4. Etica aplicat este format dintr-un mnunchi de discipline care ncearc s analizeze

filosofic situaii, dileme din lumea real. Un rol central n etica aplicat l joacargumentarea bazat pe cazuri. elul urmrit este cel al identificrii convergenelor, ncazuri determinate, dintre analizele fcute din perspectiva unor teorii etice diferite. Oproblem din lumea real care a generat o uria literatur n etica aplicat a fost cea aavortului.Printre disciplinele eticii aplicate se numr etica tehnologiei informaiei, etica bunstriianimalelor, etica n afaceri, bioetica, etica medical, etica mediului, etica cercetriitiinifice, etica n politicile publice, etica relaiilor internaionale, etica mijloacelor deinformare.5. Omul d sens existenei sale prin nfptuirea de creaii culturale.I. 4

1. Eutanasie: Cuvntul eutanasie creat n secolul al XVII-lea de ctre Francisc Baconcu sensul de a muri uor i dulce a cptat din secolul al XIX-lea sensul de a omordin mil. E vorba, aadar, de o omucidere voluntar viznd curmarea unor suferineconsiderate inutile.2. Trei drepturi pozitive ale omului: 1) dreptul la ingrijire medicala, 2) dreptul laeducatie, 3) dreptul de participare la viata public. Pentru ca aceste drepturi sa devinaefective statul trebuie sa intervina activ in viata oamenilor (drepturi pozitive).3. Existenialismul - variant distinct a filozofiei existeniale - este o doctrin filozofici de aciune caracterizat printr-o accentuare a individualitii, propagarea libertiiindividuale i a subiectivitii. Fiina uman nu este o fiin necesar; fiecare dintre noi arputea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este o fiin de prisos. "Omul

este o pasiune inutil". ntre aspiraie i dumnezeire este vidul absolut, "neantul". Deaceea, soluia este ca omul s se construiasc pe sine n fiece clip.Filosofia lui Sartre, elaborata in Fiinta si neamul ( 1943) descrie fiintele umane ca fiindabandonate intr-o lume nelegiuita, lipsita de reguli sau restrictii. Complet liberi,oamenii se autodefinesc, crendu-se pe ei insisi si inventandu-si propriile caractere,devenind astfel complet responsabil pentru actiunile lor. Intentiile si scuzele lor nu au nicio valoare in ochii singurilor judecatori alti indivizi. Sartre are o viziune dramatica aexistentei, existena precede esena, prin condiia sa uman omul fiind condamnat s secreeze pe sine nsui n libertate i responsabilitate.4. Eutanasia involuntara, intr-un anumit sens, poate fi considerata ca fiind opusuleutanasiei voluntare. In primul rand, pentru ca ea presupune aplicarea unei procedurieutanasice in cazul unui pacient care fie ca si-a exprimat dorinta de a trai, fie ca, desi arfi fost in stare sa o faca (capacitatile sale mintale fiind apropape normale) nu a aratat cadoreste sa moara.Pacientul, asadar, este omorat sau este lasat sa moara, fara ca el sa-si fi dat acordul pentruaceasta. Eutanasia involuntara, asadar, este mai apropiata de crima decat de moartea princompasiune, in timp ce eutanasia voluntara este, dimpotriva, mai apropiata de un act desinucidere.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia unei


3/58

mentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimrii

suferinei.5. Potrivit moralei cretine, eutanasia pasiv duce la moartea omului i reprezint un rumoral, deoarece numai Creatorul are dreptul s ne ia viaa.I. 51. Conceptul de sens al vieii face trimitere la rostul sau scopul vieii.2. a. Dreptul la via; b. Libertatea i securitatea persoanei; c. Dreptul la un procesechitabil.3. Existenialismul - variant distinct a filozofiei existeniale - este o doctrin filozofici de aciune caracterizat printr-o accentuare a individualitii, propagarea libertiiindividuale i a subiectivitii. Fiina uman nu este o fiin necesar; fiecare dintre noi arputea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este o fiin de prisos. "Omul

este o pasiune inutil". ntre aspiraie i dumnezeire este vidul absolut, "neantul". Deaceea, soluia este ca omul s se construiasc pe sine n fiece clip.Filosofia lui Sartre, elaborata in Fiinta si neamul ( 1943) descrie fiintele umane ca fiindabandonate intr-o lume nelegiuita, lipsita de reguli sau restrictii. Complet liberi,oamenii se autodefinesc, crendu-se pe ei insisi si inventandu-si propriile caractere,devenind astfel complet responsabil pentru actiunile lor. Intentiile si scuzele lor nu au nicio valoare in ochii singurilor judecatori alti indivizi. Sartre are o viziune dramatic aexistenei.4. Dreptul la liber circulaie, este un drept individual, face parte din drepturile politice ideoarece ptr. asigurarea lui trebuie s intervin statul, este un drept pozitiv.5. Numai ntr-un stat de drept se poate milita pentru lrgirea sferei de aplicare a

drepturilor pozitive ale omului.I. 61. Drepturile omului formeaz un ansamblu de perogative i puteri de care indiviziidispun n raport cu statul.2. Trei drepturi pozitive ale omului: 1) dreptul la ingrijire medicala, 2) dreptul laeducatie, 3) dreptul de participare la viata public. Pentru ca aceste drepturi sa devinaefective statul trebuie sa intervina activ in viata oamenilor (drepturi pozitive).3. Dreptul la viata. 1) Orice persoana are dreptul la viata. Referitor la dreptul la viata,Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dispune urmatoarele dreptul la viata aloricarei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzata cuiva n modintentionat, dect n executarea unei sentinte capitale pronuntate de un tribunal n cazul ncare infractiunea este sactionata cu aceasta pedeapsa prin lege. Deasemenea se maidispune moartea nu este considerata ca fiind cauzata prin ncalcarea acestui articol (art2 CEDO) n cazurile n care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesara la forta ,si anume: a)pentru a asigura apararea oricarei persoane mpotriva violentei ilegale;b)pentru a efectua o arestare legala sau pentru mpiedica evadarea unei personae legaldetinute c)pentru a reprima, conform legii, tulburarile violente sau o insurectie. 2.)Nimeni nu poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea sau executat Conform CEDOpedeapsa cu moartea este abolita. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsa


4/58

si nici executat4. Dreptul la educaie este un drept individual, din categoria drepturilor economice,sociale i culturale, este un drept pozitiv, presupune intervenia statului5. Potrivit moralei cretine, prin eutanasiere se ncalc cel mai preios drept al omului:dreptul la via.

I. 71. Drepturile naturale ( drepturi negative) :Totalitatea drepturilor nnscute, inerentenaturii umane. Toi oamenii dispun de o msur egal de drepturi naturale (de ex. dreptulla via i la integritate corporal sau la libertate personal), indiferent de sex sau vrst,de poziia social, de timpul, de locul i de ordinea statal n care triete. Drepturilenaturale sunt drepturi suprastatale i de aceea nemodificabile, "eterne"; ele se deosebescde prevederile statale i de normele legale care se pot schimba de-a lungul istoriei, adicde dreptul pozitiv, emind pretenia c au o calitate juridic mai sporit fa de acesta dinurm.2. a. Dreptul la via; b. Libertatea i securitatea persoanei; c. Dreptul la un procesechitabil.

3. Eutanasia activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a unipacient care sufer de o boal incurabil.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. L. Wittgenstein spune c rolul filosofiei este s rspund la ntrebarea: Ce se poatespune clar i cu sens? El introduce , prin raportare la limbaj, distincia ntre ceea ce

se poate spune i ceea ce se arat , fccnd i deosebire ntre propoziiile cu sens icele lipsite de sens. Filozofia este caracterizat de L. Wittgenstein ca fiind o critic alimbajului. El pune n eviden caracterul fictiv al proiectului filozofic de a stabili criteriiuniversale ale certitudinii i ndoielii. Omul nu poate determina ce este ndoielnic numain lumina a ceea ce acceptm n prealabil cert. A accepta ceva ca fiind cert, sau a pune landoial un adevr, nu se face pe baza unor reguli generale, ci nsuind limbajul, adic unanumit mod de a utiliza cuvintele n funcie de contexte particulare.5. Moarte bun" = Eu-thanasia. Biserica ortodox nu consider o aciune moral de a-llsa pe un bolnav s-i gseasc sfritul prin moarte bun.I. 81. Conceptului de drepturi pozitive ale omului se refer la categoria de drepturi pentru acror respectare este necesar intervenia statului, sunt ndeosebi de natur social,economic, cultural i nivelul de aplicare depinde i de gradul general de dezvoltare astatului, de sistemul democratic, dar i de fora sa economic i financiar.2. Trei teme de etic aplicat: 1) pedeapsa capital; 2) avortul; 3) euthanasia.3. Drepturile omului sunt Universale- se aplic in mod egal pentru toate persoanele.4. L. Wittgenstein spune c rolul filosofiei este s rspund la ntrebarea: Ce se poatespune clar i cu sens? El introduce , prin raportare la limbaj, distincia ntre ceea cese poate spune i ceea ce se arat , fccnd i deosebire ntre propoziiile cu sens i


5/58

cele lipsite de sens. Filozofia este caracterizat de L. Wittgenstein ca fiind o critic alimbajului. El pune n eviden caracterul fictiv al proiectului filozofic de a stabili criteriiuniversale ale certitudinii i ndoielii. Omul nu poate determina ce este ndoielnic numain lumina a ceea ce acceptm n prealabil cert. A accepta ceva ca fiind cert, sau a pune landoial un adevr, nu se face pe baza unor reguli generale, ci nsuind limbajul, adic un

anumit mod de a utiliza cuvintele n funcie de contexte particulare.5. Moarte bun" = Eu-thanasia. Potrivit moralei cretine, moartea bun ncalc dreptulfundamental al omului, dreptul la via.I. 91. Conceptul de sens al vieii face trimitere la rostul sau scopul vieii.2. Trei drepturi positive: 1.) Dreptul la o via decent (la un nivel de via satisfctor)2.) Dreptul la educaie 3. ) Dreptul la munc3. Dreptul la o via decent (la un nivel de via satisfctor) . Prin acest drept senelege dreptul la : hran; mbrcminte; locuin satisfctoare. Pactul pune accent pedreptul fundamental pe care-l au toate persoanele la hran i un adpost pentru aceastastatele adopt individual sau n comun msuri de cooperare internaional necesare pentru

a ameliora metodele de producere, conservare i distribuie a alimentelor prin: difuzareaprincipiilor de educaie nutriional; dezvoltare durabil; reforma regimurilor agrare iacolo unde este cazul asigurarea punerii n valoare a utilizrii resurselor naturale.4. Dreptul de proprietate este un drept individual, din categoria drepturilor economice isociale, este un drept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i sapere dreptul de proprietate.5. Numai ntr-un stat de drept se pot dezvolta i apra drepturile omului.I. 101. Moarte bun = Eutanasie. Cuvntul eutanasie creat n secolul al XVII-lea de ctreFrancisc Bacon cu sensul de a muri uor i dulce a cptat din secolul al XIX-lea sensulde a omor din mil. E vorba, aadar, de o omucidere voluntar viznd curmarea unor

suferine considerate inutile.2. Trei teme de etic aplicat: 1) pedeapsa capital; 2) avortul; 3) euthanasia.3. Eutanasia activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a unipacient care sufer de o boal incurabil. Demersurile teoretice au ridicat probleme deordin moral, mai ales pentru medici.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. Dreptul la condiii de munc, echitabile i corecte presupune c orice lucrtor aredreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa.Deasemenea, orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i laperioade de odihn zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediupltit. Este un drept individual, din categoria drepturilor economice i sociale, este undrept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i s apere acest drept.5. Numai ntr-un stat de drept se pot dezvolta i apra drepturile omului.


6/58

I. 111. Filosofia este termen din limba greaca si este rezultatul mbinarii cuvintelor phileocare nseamna a cauta, a iubi si Sophia ce nsemna iubire. Prin urmare, sensuletimologic al conceptului de filosofie este iubirea de ntelepciune.2. a. Dreptul la via; b. Libertatea i securitatea persoanei; c. Dreptul la un proces

echitabil.3. Dreptul la condiii de munc, echitabile i corecte presupune c orice lucrtor aredreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa.Deasemenea, orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i laperioade de odihn zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediupltit. Este un drept individual, din categoria drepturilor economice i sociale, este undrept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i s apere acest drept.4. Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si a

altuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.5. Moarte bun" = Eu-thanasia. Potrivit moralei cretine, moartea bun ncalc dreptulfundamental al omului, dreptul la via.I. 121. Conceptului de drepturi pozitive ale omului se refer la categoria de drepturi pentru acror respectare este necesar intervenia statului, sunt ndeosebi de natur social,economic, cultural i nivelul de aplicare depinde i de gradul general de dezvoltare a

statului, de sistemul democratic, dar i de fora sa economic i financiar.2. Trei tipuri de eutanasie: a.. Dup modul i mijloacele de realizare (eutanasia activ saupasiv), b. n funcie de acordul bolnavului( voluntar, nonvoluntar i involuntar) .3. Eutanasia activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a unipacient care sufer de o boal incurabil. Demersurile teoretice au ridicat probleme deordin moral, mai ales pentru medici.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. Se spune ca filosofia este alaturi de stiinta,religie,arta,un domeniu specific al culturii,omanifestare a spiritului uman.Etimologic, stiu ca filosofie inseamna dragoste deintelepciune. Pe langa aceasta acceptiune, ganditorii greci i-au dat si alte intelesuri cumar fi cunoasterea a celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt , cunoasterea a celor divine siomenesti ,pregatrea pentru moarte. Filosofia ofera modele de viata demna, repere sicritici valorice deoarece intrucat nu putem trai oricat, nu putem trai oricum.Definitia


7/58

provenita din scopurile si aspiratiile mai indepartate ale filosofiei indeamna fiinta umanala asemanare cu divinitatea ,pe cat ii sta omului in putinta,adica la autoperfectiunespirituala si implinire morala.5. Sistemul drepturilor omului are ca scop principal prevenirea discriminrii indivizilorpe diferite criterii.

I. 131. Conceptul de sens al vieii face trimitere la rostul sau scopul vieii.2. Probleme care constituie obiectul eticii aplicate: 1. Pedeapsa capital; 2. Avortul; 3.Eutanasia.3. Eutanasia activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a unipacient care sufer de o boal incurabil. Demersurile teoretice au ridicat probleme deordin moral, mai ales pentru medici.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.

Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. Dreptul la libertatea de asociere, este un drept individual, din categoria drepturilorpolitice, este un drept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i sapere acest drept.5. Statul este obligat s apere cu toat fora drepturile negative ale omului, drepturinaturale ctigate odat cu naterea sa.I. 141. Conceptul de sens al vieii face trimitere la rostul sau scopul vieii.2. Dou caracteristici ale eticii aplicate: necestatea argumentrii pe baza de cazuri,

multiplicarea codurilor de etic pe domenii specializate, de la bioetic la eticajurnalistic.3. Existenialismul - variant distinct a filozofiei existeniale - este o doctrin filozofici de aciune caracterizat printr-o accentuare a individualitii, propagarea libertiiindividuale i a subiectivitii. Fiina uman nu este o fiin necesar; fiecare dintre noi arputea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este o fiin de prisos. "Omuleste o pasiune inutil". ntre aspiraie i dumnezeire este vidul absolut, "neantul". Deaceea, soluia este ca omul s se construiasc pe sine n fiece clip.Filosofia lui Sartre, elaborata in Fiinta si neamul ( 1943) descrie fiintele umane ca fiindabandonate intr-o lume nelegiuita, lipsita de reguli sau restrictii. Complet liberi,oamenii se autodefinesc, crendu-se pe ei insisi si inventandu-si propriile caractere,devenind astfel complet responsabil pentru actiunile lor. Intentiile si scuzele lor nu au nicio valoare in ochii singurilor judecatori alti indivizi. Sartre are o viziune dramatic aexistenei, existena precede esena, prin condiia sa uman omul fiind condamnat s secreeze pe sine nsui n libertate i responsabilitate.4. Dreptul la libertatea de ntrunire panic , este un drept individual, din categoriadrepturilor politice, este un drept pozitiv, presupune intervenia statului, care sreglementeze i s apere acest drept5. Etica cretin arat c un medic face o aciune imoral dac svrete actul de moarte


8/58

bun ( eutanasiere ).I. 151. Filosofia este termen din limba greaca si este rezultatul mbinarii cuvintelor phileocare nseamna a cauta, a iubi si Sophia ce nsemna iubire. Prin urmare, sensuletimologic al conceptului de filosofie este iubirea de ntelepciune.

2. 1) Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale. 2)Nimeni nu va fi tinut n sclavie, nici n servitute; slavajul si comertul cu sclavi suntinterzise sub toate formele lor. 3) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sautratamente crude, inumane sau degrandante.3. Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, ba

mai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. Etica aplicat este format dintr-un mnunchi de discipline care ncearc s analizezefilosofic situaii, dileme din lumea real. Un rol central n etica aplicat l joacargumentarea bazat pe cazuri. elul urmrit este cel al identificrii convergenelor, ncazuri determinate, dintre analizele fcute din perspectiva unor teorii etice diferite. Oproblem din lumea real care a generat o uria literatur n etica aplicat a fost cea aavortului.Printre disciplinele eticii aplicate se numr etica tehnologiei informaiei, etica bunstriianimalelor, etica n afaceri, bioetica, etica medical, etica mediului, etica cercetriitiinifice, etica n politicile publice, etica relaiilor internaionale, etica mijloacelor de

informare.5. Etica cretin arat c aciunea de suprimare a vieii prin eutanasie se ncalc gravdrepturile inalianabile ale omului.I. 161. Eutanasia involuntara, intr-un anumit sens, poate fi considerata ca fiind opusuleutanasiei voluntare. In primul rand, pentru ca ea presupune aplicarea unei procedurieutanasice in cazul unui pacient care fie ca si-a exprimat dorinta de a trai, fie ca, desi arfi fost in stare sa o faca (capacitatile sale mintale fiind apropape normale) nu a aratat cadoreste sa moara.Pacientul, asadar, este omorat sau este lasat sa moara, fara ca el sa-si fi dat acordul pentruaceasta. Eutanasia involuntara, asadar, este mai apropiata de crima decat de moartea princompasiune, in timp ce eutanasia voluntara este, dimpotriva, mai apropiata de un act desinucidere.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimrii


9/58

suferinei.2. Magna Charta a Angliei ( 1215 ) i Declaraiile drepurilor omului american n 1791i francez n 1789.3. Dreptul de a ntemia o familie. O caracteristic a cestui drept este c Nici o cstorienu va putea fi ncheiat fr consimmntul liber i deplin al viitorilor soi. Aceasta

presupune c la temelia unei familii trebuie s stea iubirea, dorina de a furi un viitorcomun, de a avea urmai i de a-i asuma mpreun responsabilitile sociale.4. Se spune ca filosofia este alaturi de stiinta,religie,arta,un domeniu specific al culturii,omanifestare a spiritului uman.Etimologic, stiu ca filosofie inseamna dragoste deintelepciune. Pe langa aceasta acceptiune,ganditorii greci i-au dat si alte intelesuri cumar fi cunoasterea a celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt , cunoasterea a celor divine siomenesti ,pregatrea pentru moarte. Filosofia ofera modele de viata demna, repere sicritici valorice pentru fiecare persoan, deoarece intrucat nu putem trai oricat, nu putemtrai oricum.Definitia provenita din scopurile si aspiratiile mai indepartate ale filosofieiindeamna fiinta umana la asemanare cu divinitatea ,pe cat ii sta omului in putinta, adicala autoperfectiune spirituala si implinire morala.

5. Etica aplicat rezolv o necesitate uman, legat ndeosebi de suferin, ns moralitateunei asemenea aciuni nate controverse n snul societii.I. 171. Eutanasia voluntar este actiunea prin care, intr-un mod nedureros, se suprima viataunei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este considerata iremediabila. Hotarareade a recurge la aceasta metoda aparine bolnavului, i medicul aplic eutanasierea avandla baza compasiunea sau mila fata de persoana care sufera. Poate fi activ sau pasiv.Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea. Eutanasiaactiv: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a uni pacient caresufer de o boal incurabil.

Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.2. Magna Charta a Angliei ( 1215 ) i Declaraiile drepurilor omului american n 1791i francez n 1789.3. Existenialismul - variant distinct a filozofiei existeniale - este o doctrin filozofici de aciune caracterizat printr-o accentuare a individualitii, propagarea libertiiindividuale i a subiectivitii. Fiina uman nu este o fiin necesar; fiecare dintre noi arputea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este o fiin de prisos. "Omuleste o pasiune inutil". ntre aspiraie i dumnezeire este vidul absolut, "neantul". Deaceea, soluia este ca omul s se construiasc pe sine n fiece clip.Filosofia lui Sartre, elaborata in Fiinta si neamul ( 1943) descrie fiintele umane ca fiindabandonate intr-o lume nelegiuita, lipsita de reguli sau restrictii. Complet liberi,oamenii se autodefinesc, crendu-se pe ei insisi si inventandu-si propriile caractere,devenind astfel complet responsabil pentru actiunile lor. Intentiile si scuzele lor nu au nici


10/58

o valoare in ochii singurilor judecatori alti indivizi. Sartre are o viziune dramatic aexistenei, existena precede esena, prin condiia sa uman omul fiind condamnat s secreeze pe sine nsui n libertate i responsabilitate.4. Dreptul la via este inalienabil, dar i dreptul la fericire sau de a nu suferii. Evident cntre dreptul la via i eutanasie este o cantradicie. Totui, apreciez c omul n situaii

limite are dreptul de a-i curma suferina, sub asisten medical.5. Democraia se fundamenteaz pe sistemul de implementare i aprare a drepturiloromului.I. 181. Eutanasie nonvoluntar - Pacientul nu-i poate exprima voina. Decizia este a familieisau a medicului. Se aplic: a) in cazul in care, din cauza unui accident sau a unei boli,pacientul nu mai poate lua vreo decizie; b) in cazul neadministrarii hranei sau atratamentului unui nou nascut plurimalformat; c) in cazul bolnavului aflat in comaprofunda. ( Coma profunda nu se confunda cu moartea cerebrala).Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si a

altuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.2. 1) Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale. 2)Nimeni nu va fi tinut n sclavie, nici n servitute; slavajul si comertul cu sclavi suntinterzise sub toate formele lor. 3) Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sautratamente crude, inumane sau degrandante.3. Eutanasia activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a unipacient care sufer de o boal incurabil. Demersurile teoretice au ridicat probleme de

ordin moral, mai ales pentru medici.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. Dreptul de a ntemia o familie, este un drept individual, din categoria drepturilorsociale, este un drept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i sapere acest drept5. Sensul vieii unui om este s i descopere i pun n valoare destinul creator.I. 191. Eutanasia voluntar este actiunea prin care, intr-un mod nedureros, se suprima viataunei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este considerata iremediabila. Hotarareade a recurge la aceasta metoda aparine bolnavului, i medicul aplic eutanasierea avandla baza compasiunea sau mila fata de persoana care sufera. Poate fi activ sau pasiv.Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea. Eutanasia


11/58

activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a uni pacient caresufer de o boal incurabil.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostul

suferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.2. Magna Charta a Angliei ( 1215 ) i Declaraiile drepurilor omului american n 1791i francez n 1789.3. Existenialismul - variant distinct a filozofiei existeniale - este o doctrin filozofici de aciune caracterizat printr-o accentuare a individualitii, propagarea libertiiindividuale i a subiectivitii. Fiina uman nu este o fiin necesar; fiecare dintre noi arputea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este o fiin de prisos. "Omuleste o pasiune inutil". ntre aspiraie i dumnezeire este vidul absolut, "neantul". De

aceea, soluia este ca omul s se construiasc pe sine n fiece clip.Filosofia lui Sartre, elaborata in Fiinta si neamul ( 1943) descrie fiintele umane ca fiindabandonate intr-o lume nelegiuita, lipsita de reguli sau restrictii. Complet liberi,oamenii se autodefinesc, crendu-se pe ei insisi si inventandu-si propriile caractere,devenind astfel complet responsabil pentru actiunile lor. Intentiile si scuzele lor nu au nicio valoare in ochii singurilor judecatori alti indivizi. Sartre are o viziune dramatic aexistenei, existena precede esena, prin condiia sa uman omul fiind condamnat s secreeze pe sine nsui n libertate i responsabilitate.4. Dreptul la securitatea persoanei, din categoria drepturilor i libertilor personale,individuale, drept pozitiv, statul asumndu i rspunderi n acest sens.5. Statul este obligat s respecte i s apere drepturile negative ale omului, drepturi

naturale ctigate odat cu naterea.I. 201. Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea.2. Magna Charta a Angliei ( 1215 ) i Declaraiile drepurilor omului american n 1791i francez n 1789.3. L. Wittgenstein spune c rolul filosofiei este s rspund la ntrebarea: Ce se poatespune clar i cu sens? El introduce , prin raportare la limbaj, distincia ntre ceea cese poate spune i ceea ce se arat , fccnd i deosebire ntre propoziiile cu sens icele lipsite de sens. Filozofia este caracterizat de L. Wittgenstein ca fiind o critic alimbajului. El pune n eviden caracterul fictiv al proiectului filozofic de a stabili criteriiuniversale ale certitudinii i ndoielii. Omul nu poate determina ce este ndoielnic numain lumina a ceea ce acceptm n prealabil cert. A accepta ceva ca fiind cert, sau a pune landoial un adevr, nu se face pe baza unor reguli generale, ci nsuind limbajul, adic unanumit mod de a utiliza cuvintele n funcie de contexte particulare.4. Dreptul la libertate din categoria drepturilor i libertilor personale, individuale, dreptpozitiv, statul asumndu i rspunderi n acest sens.5. Natur uman prin revelare caut s dea sens vieii.I. 21


12/58

1. Filosofia este termen din limba greaca si este rezultatul mbinarii cuvintelor phileocare nseamna a cauta, a iubi si Sophia ce nsemna iubire. Prin urmare, sensuletimologic al conceptului de filosofie este iubirea de ntelepciune.2. a. Dreptul la via; b. Libertatea i securitatea persoanei; c. Dreptul la un procesechitabil.

3. Eutanasia activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a unuipacient care sufer de o boal incurabil. Demersurile teoretice au ridicat probleme deordin moral, mai ales pentru medici.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. Dreptul la via, din categoria drepturilor i libertilor personale, individuale, drept

natural.5. Democraia st la baza respectrii drepturilor omului.I. 221. Moarte bun - Eutanasie: Cuvntul eutanasie creat n secolul al XVII-lea de ctreFrancisc Bacon cu sensul de a muri uor i dulce a cptat din secolul al XIX-lea sensulde a omor din mil. E vorba, aadar, de o omucidere voluntar viznd curmarea unorsuferine considerate inutile.2. a. Dreptul la via; b. Libertatea i securitatea persoanei; c. Dreptul la un procesechitabil.3. Dreptul de a ntemia o familie. O caracteristic a cestui drept este c Nici o cstorienu va putea fi ncheiat fr consimmntul liber i deplin al viitorilor soi. Aceasta

presupune c la temelia unei familii trebuie s stea iubirea, dorina de a furi un viitorcomun, de a avea urmai i de a-i asuma mpreun responsabilitile sociale.4. Dreptul la liber circulaie, drept individual, din categoria drepturilor n raport cucomunitatea i exteriorul, drept pozitiv deoarece statul are rol de reglementare.5. Drepturile negative ale omului sunt insuficiente fr drepturile positive, de aceea odemocraie consolidat asigur mplinirea fiienei umane.I. 231. Filosofia este termen din limba greaca si este rezultatul mbinarii cuvintelor phileocare nseamna a cauta, a iubi si Sophia ce nsemna iubire. Prin urmare, sensuletimologic al conceptului de filosofie este iubirea de ntelepciune.2. Magna Charta a Angliei ( 1215 ) i Declaraiile drepurilor omului american n 1791i francez n 1789.3. Eutanasia activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a unuipacient care sufer de o boal incurabil. O caracteristic poate fi eutanasia voluntar,bolnavul nefiind n deplintatea facultilor mintale, incontient, hotrrea fiind luat defamile mpreun cu medicul. Oare pacientul nu mai are nicio ans? Dac Dumnezeu intoarce faa ctre el?4. Dreptul de a ntemia o familie, este din categoria drepturilor n raport cu comunitatea iexteriorul, subcategoria dreptul la via privat, drept individual, pozitiv deoarece statul


13/58

reglementeaz instituia cstoriei.5. Din perspective moralei cretine, eutanasiea voluntar duce la suprimarea vieii incalc drepturile naturale ale omului.I. 241. Drepurile omului formeaz un ansamblu de perogative i puteri de care indivizii dispun

n raport cu statul.2. Trei tipuri de eutanasie: a.. Dup modul i mijloacele de realizare (eutanasia activ saupasiv), b. n funcie de acordul bolnavului( voluntar, nonvoluntar i involuntar) .3. Eutanasia activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a unuipacient care sufer de o boal incurabil. Demersurile teoretice au ridicat probleme deordin moral, mai ales pentru medici. Teoreticienii eticii aplicate spun c din punct devedere moral este mai bine ca medicul s-i asume rspunderea, evident dup demersurilelegale ale pacientului, dect s-l lase pe acesta s moar n chinuri.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostul

suferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. Dreptul la condiii de munc, echitabile i corecte presupune c orice lucrtor aredreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa.Deasemenea, orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i laperioade de odihn zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediupltit. Este un drept individual, din categoria drepturilor economice i sociale, este undrept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i s apere acest drept.5. Sistemul drepturilor omului are ca scop principal prevenirea discriminrii indivizilor

pe diferite criterii.I. 251. Eutanasia involuntara, intr-un anumit sens, poate fi considerata ca fiind opusuleutanasiei voluntare. In primul rand, pentru ca ea presupune aplicarea unei procedurieutanasice in cazul unui pacient care fie ca si-a exprimat dorinta de a trai, fie ca, desi arfi fost in stare sa o faca (capacitatile sale mintale fiind apropape normale) nu a aratat cadoreste sa moara.Pacientul, asadar, este omorat sau este lasat sa moara, fara ca el sa-si fi dat acordul pentruaceasta. Eutanasia involuntara, asadar, este mai apropiata de crima decat de moartea princompasiune, in timp ce eutanasia voluntara este, dimpotriva, mai apropiata de un act desinucidere.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.2. Drepturi pozitive: Dreptul la munc, Dreptul la educaie, Dreptul la sntate.


14/58

3. L. Blaga spune c creaiile culturale reprezint revelri ale misterului n care esteexistena uman. Pentru ca geniul uman s devin creator de cultur, a trebuit ca omul ssufere o schimbare radical n ceea ce privete modul su de a exista. Aceast schimbarea felului de a fi a fiinei umane, a constituit-o existena ntru mister i pentru revelare..Astfel omul abandoneaz starea de echilibru i de securitate a animalului, angajndu-se

ntr-un destin creator4. Dreptul la libertatea de gndire, de contiin i de religie, drept individual, dincategoria drepturile civile i politice, drept pozitiv deoarece statul reglementeaz limiteleprin lege.5. Constituia unui stat de drept se fundamenteaz pe necesitatea respectrii i aprriidrepturilor omului.

I. 261. Etica aplicat este format dintr-un mnunchi de discipline care ncearc s analizezefilosofic situaii, dileme din lumea real. Un rol central n etica aplicat l joacargumentarea bazat pe cazuri. elul urmrit este cel al identificrii convergenelor, n

cazuri determinate, dintre analizele fcute din perspectiva unor teorii etice diferite. Oproblem din lumea real care a generat o uria literatur n etica aplicat a fost cea aavortului.Printre disciplinele eticii aplicate se numr etica tehnologiei informaiei, etica bunstriianimalelor, etica n afaceri, bioetica, etica medical, etica mediului, etica cercetriitiinifice, etica n politicile publice, etica relaiilor internaionale, etica mijloacelor deinformare.2. a. Dreptul la via; b. Libertatea i securitatea persoanei; c. Dreptul la un procesechitabil.3. L. Wittgenstein spune c rolul filosofiei este s rspund la ntrebarea: Ce se poatespune clar i cu sens? El introduce , prin raportare la limbaj, distincia ntre ceea ce

se poate spune i ceea ce se arat , fccnd i deosebire ntre propoziiile cu sens icele lipsite de sens. Filozofia este caracterizat de L. Wittgenstein ca fiind o critic alimbajului. El pune n eviden caracterul fictiv al proiectului filozofic de a stabili criteriiuniversale ale certitudinii i ndoielii. Omul nu poate determina ce este ndoielnic numain lumina a ceea ce acceptm n prealabil cert. A accepta ceva ca fiind cert, sau a pune landoial un adevr, nu se face pe baza unor reguli generale, ci nsuind limbajul, adic unanumit mod de a utiliza cuvintele n funcie de contexte particulare.4. Dreptul la securitate personal, este un drept individual, din categoria drepturilor ilibertilor personale, este un drep natural, negativ.5. Guvernul democratic este specific unui democraii ce pune n centrul sistemului politicdrepturile omului.I. 271. Eutanasie: Cuvntul eutanasie creat n secolul al XVII-lea de ctre Francisc Baconcu sensul de a muri uor i dulce a cptat din secolul al XIX-lea sensul de a omordin mil. E vorba, aadar, de o omucidere voluntar viznd curmarea unor suferineconsiderate inutile.2. Eutanasie voluntar, nonvoluntar i involuntar.3. Dreptul la condiii de munc, echitabile i corecte presupune c orice lucrtor aredreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa.


15/58

Deasemenea, orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i laperioade de odihn zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediupltit. Este un drept individual, din categoria drepturilor economice i sociale, este undrept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i s apere acest drept.4. Dreptul la via, din categoria drepturilor i libertilor personale, individuale, drept

natural.5. Sensul vieii unui om este s i descopere i pun n valoare destinul creator decultur.I. 281. Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea.2. Drepturi naturale ( negative ): a. Dreptul la via; b. Libertatea i securitatea persoanei;c. Dreptul la un proces echitabil.3. Dreptul la condiii de munc, echitabile i corecte presupune c orice lucrtor aredreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa.Deasemenea, orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i la

perioade de odihn zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediupltit. Este un drept individual, din categoria drepturilor economice i sociale, este undrept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i s apere acest drept.4. Dreptul la educaie, din categoria drepurilor sociale, economice i culturale, dreptpozitiv, datorit rolului statului. Statele i asum obligaiile privind asigurareaobligativitii, accesibilitii i gratuitii ( pe nivele de pregtire ), precum i s respectelibertatea prinilor i, atunci cnd este cazul, a tutorilor legali, de a alege pentru copiii lorinstituii de nvmnt, altele dect cele ale autoritilor publice, dar conforme cunormele minimale pe care le poate prescrie sau aproba statul n materie de educaie i dea asigura educaia religioas i moral a copiilor lor n conformitate cu propriile lorconvingeri.

5. Din perspectiva moralei cretine prin eutanasiere moarte bun, se ncalc cel maipreios drept al omului: dreptul la via.I. 291. Eutanasie nonvoluntar - Pacientul nu-i poate exprima voina. Decizia este a familieisau a medicului. Se aplic: a) in cazul in care, din cauza unui accident sau a unei boli,pacientul nu mai poate lua vreo decizie; b) in cazul neadministrarii hranei sau atratamentului unui nou nascut plurimalformat; c) in cazul bolnavului aflat in comaprofunda. (Atentie! Coma profunda nu se confunda cu moartea cerebrala).Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.2. Etica aplicat este format dintr-un mnunchi de discipline care ncearc s analizezefilosofic situaii, dileme din lumea real. Dou caracteristici ale eticii aplicate: necestateaargumentrii pe baza de cazuri, multiplicarea codurilor de etic pe domenii specializate,de la bioetic la etica jurnalistic.


16/58

3. L. Blaga spune c creaiile culturale reprezint revelri ale misterului n care esteexistena uman. Pentru ca geniul uman s devin creator de cultur, a trebuit ca omul ssufere o schimbare radical n ceea ce privete modul su de a exista. Aceast schimbarea felului de a fi a fiinei umane, a constituit-o existena ntru mister i pentru revelare..Astfel omul abandoneaz starea de echilibru i de securitate a animalului, angajndu-se

ntr-un destin creator.4. Se spune ca filosofia este alaturi de stiinta,religie,arta,un domeniu specific al culturii,omanifestare a spiritului uman.Etimologic, stiu ca filosofie inseamna dragoste deintelepciune. Pe langa aceasta acceptiune,ganditorii greci i-au dat si alte intelesuri cumar fi cunoasterea a celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt , cunoasterea a celor divine siomenesti ,pregatrea pentru moarte. Filosofia ofera modele de viata demna, repere sicritici valorice pentru fiecare persoan, deoarece intrucat nu putem trai oricat, nu putemtrai oricum.Definitia provenita din scopurile si aspiratiile mai indepartate ale filosofieiindeamna fiinta umana la asemanare cu divinitatea ,pe cat ii sta omului in putinta, adicala autoperfectiune spirituala si implinire morala.5. Aprarea cu sfinenie a drepturilor naturale ale omului constituie fundamental

constituional al unui stat.I. 301. Filosofia este termen din limba greaca si este rezultatul mbinarii cuvintelor phileocare nseamna a cauta, a iubi si Sophia ce nsemna iubire. Prin urmare, sensuletimologic al conceptului de filosofie este iubirea de ntelepciune.2. Probleme care constituie obiectul eticii aplicate: 1. Pedeapsa capital; 2. Avortul; 3.Eutanasia.3. Dreptul la condiii de munc, echitabile i corecte presupune c orice lucrtor aredreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa.Deasemenea, orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i laperioade de odihn zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediu

pltit. Este un drept individual, din categoria drepturilor economice i sociale, este undrept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i s apere acest drept.4. L. Blaga spune c creaiile culturale reprezint revelri ale misterului n care esteexistena uman. Pentru ca geniul uman s devin creator de cultur, a trebuit ca omul ssufere o schimbare radical n ceea ce privete modul su de a exista. Aceast schimbarea felului de a fi a fiinei umane, a constituit-o existena ntru mister i pentru revelare..Astfel omul abandoneaz starea de echilibru i de securitate a animalului, angajndu-sentr-un destin creator.5. Morala cretin combate eutanasierea activ deoarece curm cel mai preios drept alomului: dreptul la via.I. 311. Eutanasia activ: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a unipacient care sufer de o boal incurabil.2. Drepturile i libertile personale; Drepturile civile i politice3. Dreptul la condiii de munc, echitabile i corecte presupune c orice lucrtor aredreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa.Deasemenea, orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i laperioade de odihn zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediupltit. Este un drept individual, din categoria drepturilor economice i sociale, este un


17/58

drept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i s apere acest drept.4. Dreptul de a ntemia o familie, este din categoria drepturilor n raport cu comunitatea iexteriorul, subcategoria dreptul la via privat, drept individual, pozitiv deoarece statulreglementeaz instituia cstoriei. O caracteristic a cestui drept este c Nici ocstorie nu va putea fi ncheiat fr consimmntul liber i deplin al viitorilor soi.

Aceasta presupune c la temelia unei familii trebuie s stea iubirea, dorina de a furi unviitor comun, de a avea urmai i de a-i asuma mpreun responsabilitile sociale.5. Sensul vieii unui om este s i descopere i pun n valoare destinul creator.I. 321. Etica aplicat este format dintr-un mnunchi de discipline care ncearc s analizezefilosofic situaii, dileme din lumea real. Un rol central n etica aplicat l joacargumentarea bazat pe cazuri. elul urmrit este cel al identificrii convergenelor, ncazuri determinate, dintre analizele fcute din perspectiva unor teorii etice diferite. Oproblem din lumea real care a generat o uria literatur n etica aplicat a fost cea aavortului.Printre disciplinele eticii aplicate se numr etica tehnologiei informaiei, etica bunstrii

animalelor, etica n afaceri, bioetica, etica medical, etica mediului, etica cercetriitiinifice, etica n politicile publice, etica relaiilor internaionale, etica mijloacelor deinformare.2. Drepurile omului sunt universale i inalienabile.3. Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea.Caracteristic este faptul c chinurile se vor intensifica, suferina trupeasc va ajunge laapogeu.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostul

suferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. L. Blaga spune c creaiile culturale reprezint revelri ale misterului n care esteexistena uman. Pentru ca geniul uman s devin creator de cultur, a trebuit ca omul ssufere o schimbare radical n ceea ce privete modul su de a exista. Aceast schimbarea felului de a fi a fiinei umane, a constituit-o existena ntru mister i pentru revelare..Astfel omul abandoneaz starea de echilibru i de securitate a animalului, angajndu-sentr-un destin creator.5. Guvernul democratic este specific unui democraii ce pune n centrul sistemului politicdrepturile omului.I. 331. Drepurile omului formeaz un ansamblu de perogative i puteri de care indivizii dispunn raport cu statul.2. Etica aplicat este format dintr-un mnunchi de discipline care ncearc s analizezefilosofic situaii, dileme din lumea real. Dou caracteristici ale eticii aplicate: necestateaargumentrii pe baza de cazuri, multiplicarea codurilor de etic pe domenii specializate,de la bioetic la etica jurnalistic


18/58

3. Eutanasia involuntara, intr-un anumit sens, poate fi considerata ca fiind opusuleutanasiei voluntare. In primul rand, pentru ca ea presupune aplicarea unei procedurieutanasice in cazul unui pacient care fie ca si-a exprimat dorinta de a trai, fie ca, desi arfi fost in stare sa o faca (capacitatile sale mintale fiind apropape normale) nu a aratat cadoreste sa moara.

Pacientul, asadar, este omorat sau este lasat sa moara, fara ca el sa-si fi dat acordul pentruaceasta. Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.Eutanasia involuntara, asadar, este mai apropiata de crima decat de moartea princompasiune, in timp ce eutanasia voluntara este, dimpotriva, mai apropiata de un act desinucidere.

4. Dreptul de proprietate, este un drep individual, din categoria drepturilor n raport cucomunitatea i exteriorul, este un drept pozitiv, statul relementeaz i garanteaz (apr )acest drept.5. Omul trebuie s respecte dreptul moral la via i de alegere liber a semenilor si.I. 341. Filosofia este termen din limba greaca si este rezultatul mbinarii cuvintelor phileocare nseamna a cauta, a iubi si Sophia ce nsemna iubire. Prin urmare, sensuletimologic al conceptului de filosofie este iubirea de ntelepciune.2. a. Dreptul la via; b. Libertatea i securitatea persoanei; c. Dreptul de a ntemia ofamilie3. Dreptul de a ntemia o familie, este din categoria drepturilor n raport cu comunitatea i

exteriorul, subcategoria dreptul la via privat, drept individual, pozitiv deoarece statulreglementeaz instituia cstoriei. O caracteristic a cestui drept este c Nici ocstorie nu va putea fi ncheiat fr consimmntul liber i deplin al viitorilor soi.Aceasta presupune c la temelia unei familii trebuie s stea iubirea, dorina de a furi unviitor comun, de a avea urmai i de a-i asuma mpreun responsabilitile sociale.4. Eutanasia voluntar este actiunea prin care, intr-un mod nedureros, se suprima viataunei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este considerata iremediabila. Hotarareade a recurge la aceasta metoda aparine bolnavului, i medicul aplic eutanasierea avandla baza compasiunea sau mila fata de persoana care sufera. Poate fi activ sau pasiv.Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea. Eutanasiaactiv: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a uni pacient caresufer de o boal incurabil.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimrii


19/58

suferinei.5. Sensul vieii unui om este s i descopere i pun n valoare destinul creator decultur.I. 351. Eutanasie nonvoluntar - Pacientul nu-i poate exprima voina. Decizia este a familiei

sau a medicului. Se aplic: a) in cazul in care, din cauza unui accident sau a unei boli,pacientul nu mai poate lua vreo decizie; b) in cazul neadministrarii hranei sau atratamentului unui nou nascut plurimalformat; c) in cazul bolnavului aflat in comaprofunda. (Atentie! Coma profunda nu se confunda cu moartea cerebrala).Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.

2. Drepturile i libertile personale; Drepturile civile i politice3. Eutanasia involuntara, intr-un anumit sens, poate fi considerata ca fiind opusuleutanasiei voluntare. In primul rand, pentru ca ea presupune aplicarea unei procedurieutanasice in cazul unui pacient care fie ca si-a exprimat dorinta de a trai, fie ca, desi arfi fost in stare sa o faca (capacitatile sale mintale fiind apropape normale) nu a aratat cadoreste sa moara.Pacientul, asadar, este omorat sau este lasat sa moara, fara ca el sa-si fi dat acordul pentruaceasta.Eutanasia involuntara, asadar, este mai apropiata de crima decat de moartea princompasiune, in timp ce eutanasia voluntara este, dimpotriva, mai apropiata de un act desinucidere.

4. Se spune ca filosofia este alaturi de stiinta, religie, arta, un domeniu specific al culturii,o manifestare a spiritului uman. Etimologic, stiu ca filosofie inseamna dragoste deintelepciune. Pe langa aceasta acceptiune, ganditorii greci i-au dat si alte intelesuri cumar fi cunoasterea a celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt , cunoasterea a celor divine siomenesti ,pregatrea pentru moarte. Filosofia ofera modele de viata demna, repere sicritici valorice pentru fiecare persoan, deoarece intrucat nu putem trai oricat, nu putemtrai oricum. Definitia provenita din scopurile si aspiratiile mai indepartate ale filosofieiindeamna fiinta umana la asemanare cu divinitatea ,pe cat ii sta omului in putinta, adicala autoperfectiune spirituala si implinire morala.5. Constituia unui stat de drept se fundamenteaz pe necesitatea respectrii i aprriidrepturilor omului.I. 361. Drepturile negative ( naturale ) :Totalitatea drepturilor nnscute, inerente naturiiumane. Toi oamenii dispun de o msur egal de drepturi naturale (de ex. dreptul la viai la integritate corporal sau la libertate personal), indiferent de sex sau vrst, depoziia social, de timpul, de locul i de ordinea statal n care triete. Drepturilenaturale sunt drepturi suprastatale i de aceea nemodificabile, "eterne"; ele se deosebescde prevederile statale i de normele legale care se pot schimba de-a lungul istoriei, adicde dreptul pozitiv, emind pretenia c au o calitate juridic mai sporit fa de acesta din


20/58

urm.2. Probleme care constituie obiectul eticii aplicate: 1. Pedeapsa capital; 2. Avortul; 3.Eutanasia.3. Dreptul de a ntemia o familie, este din categoria drepturilor n raport cu comunitatea iexteriorul, subcategoria dreptul la via privat, drept individual, pozitiv deoarece statul

reglementeaz instituia cstoriei. O caracteristic a cestui drept este c Nici ocstorie nu va putea fi ncheiat fr consimmntul liber i deplin al viitorilor soi.Aceasta presupune c la temelia unei familii trebuie s stea iubirea, dorina de a furi unviitor comun, de a avea urmai i de a-i asuma mpreun responsabilitile sociale.4. Dreptul la educaie, din categoria drepurilor sociale, economice i culturale, dreptpozitiv, datorit rolului statului. Statele i asum obligaiile privind asigurareaobligativitii, accesibilitii i gratuitii ( pe nivele de pregtire ), precum i s respectelibertatea prinilor i, atunci cnd este cazul, a tutorilor legali, de a alege pentru copiii lorinstituii de nvmnt, altele dect cele ale autoritilor publice, dar conforme cunormele minimale pe care le poate prescrie sau aproba statul n materie de educaie i dea asigura educaia religioas i moral a copiilor lor n conformitate cu propriile lor

convingeri.5. Din punctul de vedere al unui utilitarism scopul ultim al vieii este plcerea completatde absena durerii. Deci prin eutanasia pasiv am dobndit plcerea i am nlturatdurerea, aciunea este util fiind n consecin i o datorie moral a medicului fa depacientul su.I. 371. Eutanasia involuntara, intr-un anumit sens, poate fi considerata ca fiind opusuleutanasiei voluntare. In primul rand, pentru ca ea presupune aplicarea unei procedurieutanasice in cazul unui pacient care fie ca si-a exprimat dorinta de a trai, fie ca, desi arfi fost in stare sa o faca (capacitatile sale mintale fiind apropape normale) nu a aratat cadoreste sa moara.

Pacientul, asadar, este omorat sau este lasat sa moara, fara ca el sa-si fi dat acordul pentruaceasta.Eutanasia involuntara, asadar, este mai apropiata de crima decat de moartea princompasiune, in timp ce eutanasia voluntara este, dimpotriva, mai apropiata de un act desinucidere.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.2. Cine suntem? De unde venim? Care este scopul existenei mele? Are viaa vereun senssau nu?3. Eutanasia voluntar este actiunea prin care, intr-un mod nedureros, se suprima viataunei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este considerata iremediabila. Hotarareade a recurge la aceasta metoda aparine bolnavului, i medicul aplic eutanasierea avandla baza compasiunea sau mila fata de persoana care sufera. Poate fi activ sau pasiv.Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boal


21/58

incurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea. Eutanasiaactiv: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a uni pacient caresufer de o boal incurabil.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si a

altuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. Dreptul la respectarea perioadelor de odihn zilnic i sptmnal face parte dincategoria dreptului la condiii de munc, echitabile i corecte. Presupune c orice lucrtorare dreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa.Deasemenea, orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i laperioade de odihn zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediupltit. Este un drept individual, din categoria drepturilor economice i sociale, este un

drept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i s apere acest drept.5. Din punctul de vedere al unui utilitarism scopul ultim al vieii este plcerea completatde absena durerii. Deci prin eutanasia activ am dobndit plcerea i am nlturatdurerea, aciunea este util fiind n consecin i un bine moral.I. 381. Drepturile negative ( naturale ) :Totalitatea drepturilor nnscute, inerente naturiiumane. Toi oamenii dispun de o msur egal de drepturi naturale (de ex. dreptul la viai la integritate corporal sau la libertate personal), indiferent de sex sau vrst, depoziia social, de timpul, de locul i de ordinea statal n care triete. Drepturilenaturale sunt drepturi suprastatale i de aceea nemodificabile, "eterne"; ele se deosebescde prevederile statale i de normele legale care se pot schimba de-a lungul istoriei, adic

de dreptul pozitiv, emind pretenia c au o calitate juridic mai sporit fa de acesta dinurm.2. Cine suntem? De unde venim? Care este scopul existenei mele? Are viaa vereun senssau nu?3. L. Wittgenstein spune c rolul filosofiei este s rspund la ntrebarea: Ce se poatespune clar i cu sens? El introduce , prin raportare la limbaj, distincia ntre ceea cese poate spune i ceea ce se arat , fcnd i deosebire ntre propoziiile cu sens icele lipsite de sens. Filozofia este caracterizat de L. Wittgenstein ca fiind o critic alimbajului. El pune n eviden caracterul fictiv al proiectului filozofic de a stabili criteriiuniversale ale certitudinii i ndoielii. Omul nu poate determina ce este ndoielnic numain lumina a ceea ce acceptm n prealabil cert. A accepta ceva ca fiind cert, sau a pune landoial un adevr, nu se face pe baza unor reguli generale, ci nsuind limbajul, adic unanumit mod de a utiliza cuvintele n funcie de contexte particulare.4. Eutanasie nonvoluntar - Pacientul nu-i poate exprima voina. Decizia este a familieisau a medicului. Se aplic: a) in cazul in care, din cauza unui accident sau a unei boli,pacientul nu mai poate lua vreo decizie; b) in cazul neadministrarii hranei sau atratamentului unui nou nascut plurimalformat; c) in cazul bolnavului aflat in comaprofunda. (Atentie! Coma profunda nu se confunda cu moartea cerebrala).Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia unei


22/58

mentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimrii

suferinei.5. Drept la via este un drept natural, fundamental i st n centrul ntregului mechanismde promovare i aprare a drepturilor omului.I. 391. Conceptul de sens al vieii face trimitere la rostul sau scopul vieii.2. Domeniul eticii sau al filosofiei morale presupune sistematizarea, definirea i aplicareaconceptelor de bine i ru la comportamentul uman.Etica aplicat studiaz aspectele etice ale politicilor i practicilor colective sau ale liniilorde conduit individual. Caracterisice eticii aplicate sunt necesitatea argumentrii bazatpe cazuri (elul urmrit este cel al identificrii convergenelor, n cazuri determinate,dintre analizele fcute din perspectiva unor teorii etice diferite) i multiplicarea codurilor

de etic pe domenii specializate, de la bioetic la etica jurnalistic.3. Dreptul la respectarea perioadelor de odihn zilnic i sptmnal face parte dincategoria dreptului la condiii de munc, echitabile i corecte. Presupune c orice lucrtorare dreptul la condiii de munc care s respecte sntatea, securitatea i demnitatea sa.Deasemenea, orice lucrtor are dreptul la o limitare a duratei maxime de munc i laperioade de odihn zilnic i sptmnal, precum i la o perioad anual de concediupltit. Este un drept individual, din categoria drepturilor economice i sociale, este undrept pozitiv, presupune intervenia statului, care s reglementeze i s apere acest drept.4. Dreptul la securitatea persoanei , drept individual, din categoria drepturilor ilibertilor personale i poate fi ncadrat i la categoria drepturilor civile i politice. Deieste un drept natural ( negativ ), statul are rol de reglementare, deoarece " Nimeni nu

poate fi arestat sau deinut n mod arbitrar. Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa dectpentru motive legale i n conformitate cu procedura prevzut de lege."5. Din punctul de vedere al unui utilitarism scopul ultim al vieii este plcerea completatde absena durerii. Deci prin eutanasia activ am dobndit plcerea i am nlturatdurerea, aciunea este util fiind n consecin o datorie moral a medicului.I. 401. Drepturile omului formeaz un ansamblu de perogative i puteri de care indiviziidispun n raport cu statul.2. Drepturi pozitive: Dreptul la munc, Dreptul la educaie, Dreptul la sntate.3. Libertatea i securitatea persoanei , drept natural ( negativ ). "Orice individ are dreptulla libertate i la securitatea persoanei sale. Nimeni nu poate fi arestat sau deinut n modarbitrar. Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa dect pentru motive legale i nconformitate cu procedura prevzut de lege." (Art. 9 - Pactul internaional cu privire ladrepturile civile i politice).Aceast revendicare este foarte veche i poate fi regsit n Magna Carta n 1215 nAnglia i n Legea din 1679 Habeas Corpus. Precizarea se refer la libertatea fizic apersoanei dar vizeaz i integritatea psihic de aceea n art.3 al Declaraiei Universale aDrepturilor Omului este alturi de dreptul la via. Reglementarea deteniei se refer lacondiiile care legitimeaz faptul de a priva pe cineva de libertatea de micare.


23/58


24/58

reglementeaz instituia cstoriei. O caracteristic a cestui drept este c Nici ocstorie nu va putea fi ncheiat fr consimmntul liber i deplin al viitorilor soi.Aceasta presupune c la temelia unei familii trebuie s stea iubirea, dorina de a furi unviitor comun, de a avea urmai i de a-i asuma mpreun responsabilitile sociale.4. Un asemenea conflict se poate nate cnd o femeie hotrte s - i provoace un avort.

Ftul are dreptul la via, femeia are libertatea de a alege dac s devin mam.Teoreticienii eticii aplicate spun c persoana este acea fiin care are dreptul moral lavia n virtutea criteriului contiinei de sine. Persoana este acea fiin care are contiinapropriei existene i a propriilor stri mentale i sufleteti. Ca urmare ftul nu este opersoan, nu beneficiaz de dreptul moral la via i deci avortul nu este un infanticide inici un act imoral. Preveleaz n acest caz dreptul la libertatea de a decide al mamei5. Libertatea de exprimare nu trebuie s fca un ru moral prin incitarea la discriminare aunor grupuri minoritare.I. 431. Eutanasia voluntar este actiunea prin care, intr-un mod nedureros, se suprima viataunei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este considerata iremediabila. Hotararea

de a recurge la aceasta metoda aparine bolnavului, i medicul aplic eutanasierea avandla baza compasiunea sau mila fata de persoana care sufera. Poate fi activ sau pasiv.Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea. Eutanasiaactiv: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a uni pacient caresufer de o boal incurabil.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, ba

mai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.2. Drepturile i libertile personale; Drepturile civile i politice3. Dreptul de a ntemia o familie, este din categoria drepturilor n raport cu comunitatea iexteriorul, subcategoria dreptul la via privat, drept individual, pozitiv deoarece statulreglementeaz instituia cstoriei. O caracteristic a cestui drept este c Nici ocstorie nu va putea fi ncheiat fr consimmntul liber i deplin al viitorilor soi.Aceasta presupune c la temelia unei familii trebuie s stea iubirea, dorina de a furi unviitor comun, de a avea urmai i de a-i asuma mpreun responsabilitile sociale.4. Existenialismul - variant distinct a filozofiei existeniale - este o doctrin filozofici de aciune caracterizat printr-o accentuare a individualitii, propagarea libertiiindividuale i a subiectivitii. Fiina uman nu este o fiin necesar; fiecare dintre noi arputea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este o fiin de prisos. "Omuleste o pasiune inutil". ntre aspiraie i dumnezeire este vidul absolut, "neantul". Deaceea, soluia este ca omul s se construiasc pe sine n fiece clip.Filosofia lui Sartre, elaborata in Fiinta si neamul ( 1943) descrie fiintele umane ca fiindabandonate intr-o lume nelegiuita, lipsita de reguli sau restrictii. Complet liberi,oamenii se autodefinesc, crendu-se pe ei insisi si inventandu-si propriile caractere,devenind astfel complet responsabil pentru actiunile lor. Intentiile si scuzele lor nu au nici


25/58

o valoare in ochii singurilor judecatori alti indivizi. Sartre are o viziune dramatic aexistenei, existena precede esena, prin condiia sa uman omul fiind condamnat s secreeze pe sine nsui n libertate i responsabilitate.5. Legimitatea unei puteri politice se bazeaz i pe modul de respectare i aprare adrepturilor omului.

I. 441. Eutanasia voluntar este actiunea prin care, intr-un mod nedureros, se suprima viataunei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este considerata iremediabila. Hotarareade a recurge la aceasta metoda aparine bolnavului, i medicul aplic eutanasierea avandla baza compasiunea sau mila fata de persoana care sufera. Poate fi activ sau pasiv.Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea. Eutanasiaactiv: semnific aciunea propriu-zis de ucidere de ctre doctor a uni pacient caresufer de o boal incurabil.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si a

altuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.2. Magna Charta a Angliei ( 1215 ) i Declaraiile drepurilor omului american n 1791i francez n 1789.3. Libertatea asociere, nscris n Libertatea de unire i asociere, din categoria Drepturilorcivile i politice. Libertatea de reuniune i asociere este un alt element esenial aldemocraiei. Ea cuprinde dou aspecte: a. reuniunea i b. asociereaLibertatea de reuniune este neleas ca reuniune panic. Acesta este un drept individual

care se exercit cu un altul Acest drept este raliat dreptului de expresie. O persoan nupoate fi mpiedicat s se manifeste, dar dac aceasta angajeaz violena, acest dreptconine restricii viznd ordinea public, care, la rndul ei este un drept al tuturor.Asociaia este un grup durabil de persoane unite ntre ele. Acest drept cuprindeposibilitatea de a se reuni n asociaii fr ingerine, ca i posibilitatea de a nu participa laasociaie. Din acest drept de asociere decurge i libertatea sindical. Aceast libertate esteimportant n msura n care ea instituie democraia n ntreprindere i economie.Libertatea sindical nseamn dreptul de a fonda o asociaie. Dreptul la grev esteprevzut n legile fiecrei ri.4. Existenialismul - variant distinct a filozofiei existeniale - este o doctrin filozofici de aciune caracterizat printr-o accentuare a individualitii, propagarea libertiiindividuale i a subiectivitii. Fiina uman nu este o fiin necesar; fiecare dintre noi arputea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este o fiin de prisos. "Omuleste o pasiune inutil". ntre aspiraie i dumnezeire este vidul absolut, "neantul". Deaceea, soluia este ca omul s se construiasc pe sine n fiece clip.Filosofia lui Sartre, elaborata in Fiinta si neamul ( 1943) descrie fiintele umane ca fiindabandonate intr-o lume nelegiuita, lipsita de reguli sau restrictii. Complet liberi,oamenii se autodefinesc, crendu-se pe ei insisi si inventandu-si propriile caractere,devenind astfel complet responsabil pentru actiunile lor. Intentiile si scuzele lor nu au nici


26/58

o valoare in ochii singurilor judecatori alti indivizi. Sartre are o viziune dramatic aexistenei, existena precede esena, prin condiia sa uman omul fiind condamnat s secreeze pe sine nsui n libertate i responsabilitate.5. Din punctul de vedere al unui utilitarism scopul ultim al vieii este plcerea completatde absena durerii. Deci prin eutanasia activ am dobndit plcerea i am nlturat

durerea, aciunea este util, deci moral.I. 451. Eutanasia pasiv: reprezint actul de a permite unui pacient care sufer de o boalincurabil s moar prin retragerea tratamentului care i asigur supraveuirea.Caracteristic este faptul c chinurile se vor intensifica, suferina trupeasc va ajunge laapogeu.2. Drepturi naturale ( negative ): a. Dreptul la via; b. Libertatea i securitatea persoanei;c. Dreptul la un proces echitabil.3. Eutanasia involuntara, intr-un anumit sens, poate fi considerata ca fiind opusuleutanasiei voluntare. In primul rand, pentru ca ea presupune aplicarea unei procedurieutanasice in cazul unui pacient care fie ca si-a exprimat dorinta de a trai, fie ca, desi ar

fi fost in stare sa o faca (capacitatile sale mintale fiind apropape normale) nu a aratat cadoreste sa moara.Pacientul, asadar, este omorat sau este lasat sa moara, fara ca el sa-si fi dat acordul pentruaceasta. Eutanasia involuntara, asadar, este mai apropiata de crima decat de moartea princompasiune, in timp ce eutanasia voluntara este, dimpotriva, mai apropiata de un act desinucidere.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si aaltuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, ba

mai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. Drepturile omului le putem mpri n dou mari categorii: drepturi naturale( negative), date de la natura uman ( via, libertate, egalitate) i drepturi pozitive, carese refer n general la drepturile civile, politice, sociale, economice i culturale. Un stateste cu att mai democratic cu ct instituionalizeaz un sistem de aprare, respectare iimplementare a acestor drepturi. Sunt state care nu pun valoare nici pe drepturile naturaleale omului i persecut pe cei care lupt pentru drepturi civile i politice , altele care suntsubdezvoltate i nu au puterea de a pune n practic drepturile sociale, economice iculturale.5. Dreptul moral la via aparine fiecrei peroane i ea are libertatea de alegere nlegtur cu existena sa.I. 461. Drepturile omului formeaz un ansamblu de perogative i puteri de care indiviziidispun n raport cu statul.2. Probleme care constituie obiectul eticii aplicate: 1. Pedeapsa capital; 2. Avortul; 3.Eutanasia.3. Libertatea de unire, nscris n Libertatea de unire i asociere, din categoria Drepturilorcivile i politice. Libertatea de reuniune i asociere este un alt element esenial al


27/58


28/58

3. Libertatea i securitatea persoanei , drept natural ( negativ ). "Orice individ are dreptulla libertate i la securitatea persoanei sale. Nimeni nu poate fi arestat sau deinut n modarbitrar. Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa dect pentru motive legale i nconformitate cu procedura prevzut de lege." (Art. 9 - Pactul internaional cu privire ladrepturile civile i politice).

Aceast revendicare este foarte veche i poate fi regsit n Magna Carta n 1215 nAnglia i n Legea din 1679 Habeas Corpus. Precizarea se refer la libertatea fizic apersoanei dar vizeaz i integritatea psihic de aceea n art.3 al Declaraiei Universale aDrepturilor Omului este alturi de dreptul la via. Reglementarea deteniei se refer lacondiiile care legitimeaz faptul de a priva pe cineva de libertatea de micare.4. Eutanasie: Cuvntul eutanasie creat n secolul al XVII-lea de ctre Francisc Baconcu sensul de a muri uor i dulce a cptat din secolul al XIX-lea sensul de a omordin mil. E vorba, aadar, de o omucidere voluntar viznd curmarea unor suferineconsiderate inutile.Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si a

altuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.Teoreticienii eticii aplicate rezolv convenabil i problema avortului Spun c persoanaeste acea fiin care are dreptul moral la via n virtutea criteriului contiinei de sine.Persoana este acea fiin care are contiina propriei existene i a propriilor stri mentalei sufleteti. Ca urmare ftul nu este o persoan, nu beneficiaz de dreptul moral la viai deci avortul nu este un infanticide i nici un act imoral.5. Legimitatea unei puteri politice se bazeaz i pe modul de respectare i aprare a

drepturilor omului.I. 491. Eutanasie: Cuvntul eutanasie creat n secolul al XVII-lea de ctre Francisc Baconcu sensul de a muri uor i dulce a cptat din secolul al XIX-lea sensul de a omordin mil. E vorba, aadar, de o omucidere voluntar viznd curmarea unor suferineconsiderate inutile.2. Din punct de vedere al acordului bolnavului, eutanasia poate fi: voluntar,nonvoluntar i involuntar.3. L. Wittgenstein spune c rolul filosofiei este s rspund la ntrebarea: Ce se poatespune clar i cu sens? El introduce , prin raportare la limbaj, distincia ntre ceea cese poate spune i ceea ce se arat , fcnd i deosebire ntre propoziiile cu sens icele lipsite de sens. Filozofia este caracterizat de L. Wittgenstein ca fiind o critic alimbajului.4. Dreptul la via face parte din categoria drepturilor i libertilor personale, este undrept negativ, natural. Dreptul la via apare ca un drept fundamental din care decurgtoate celelalte. Dreptul la via este un "drept natural", nu este opera vreunei autoritistatale. Statul are obligaia de a proteja aceast via inerent persoanei umane.Ateptrile de la via trebuie s fie legitime i limitate explicit de lege, ceea ce nlturarbitrarul. Pedeapsa cu moartea, conflictele armate, avortul sunt violri ale dreptului la


29/58

via.5. Filosofia ofera modele, repere si critici valorice pentru viaa oricrui om.I. 501. Eutanasie: Cuvntul eutanasie creat n secolul al XVII-lea de ctre Francisc Baconcu sensul de a muri uor i dulce a cptat din secolul al XIX-lea sensul de a omor

din mil. E vorba, aadar, de o omucidere voluntar viznd curmarea unor suferineconsiderate inutile.2. Drepturi naturale ( negative ): a. Dreptul la via; b. Libertatea i securitatea persoanei;c. Dreptul la un proces echitabil.3. Eutanasie nonvoluntar - Pacientul nu-i poate exprima voina. Decizia este a familieisau a medicului. Se aplic: a) in cazul in care, din cauza unui accident sau a unei boli,pacientul nu mai poate lua vreo decizie; b) in cazul neadministrarii hranei sau atratamentului unui nou nascut plurimalformat; c) in cazul bolnavului aflat in comaprofunda. (Atentie! Coma profunda nu se confunda cu moartea cerebrala).Etica cretin combate eutanasia. De orice tip ar fi, eutanasia este expresia uneimentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa dispuna de viata lui si a

altuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu vad si rostulsuferintei, nclcnd astfel dreptul suprem al omului dreptul la via.Etica aplicat susine c aplicarea procedurilor de eutanasie este un drept al omului, bamai mult din perspectiva utilitaritilor aduce plcerea, fericirea datorit suprimriisuferinei.4. Drepturile omului le putem mpri n dou mari categorii: drepturi naturale( negative), date de la natura uman ( via, libertate, egalitate) i drepturi pozitive, carese refer n general la drepturile civile, politice, sociale, economice i culturale. Un stateste cu att mai democratic cu ct instituionalizeaz un sistem de aprare, respectare iimplementare a acestor drepturi. Sunt state care nu pun valoare nici pe drepturile naturaleale omului i persecut pe cei care lupt pentru drepturi civile i politice , altele care sunt

subdezvoltate i nu au puterea de a pune n practic drepturile sociale, economice iculturale.5. Prin filosofie, omul ajunge s cunoac nelepciunea naintailor si.I. 511. Conceptul de sens al vieii face trimitere la rostul sau scopul vieii.2. Domeniul eticii sau al filosofiei morale presupune sistematizarea, definirea i aplicareaconceptelor de bine i ru la compo

Rezolvari Filosofie BAC 2009 Subiectul I

Documents

Transcript of Rezolvari Filosofie BAC 2009 Subiectul I