ION CLOPOTEL

REVOI,UTIADIN I91BSI,

UNIREA ARDEAI,UI,UI CU ROMANIA

Editura MaristBaia Mare,20lB

I )0rinqa ficrbinte a democragilor romini nu poate fi alta, decAt

,,r Alba-lulia si nu rlmini o vorbi degarti, ci duhul ei si stribati

r,r,rtc fibrele structurii statului romin. Numai ceea ce se razimi

solicl pe consdinta populari poate diinui.Aiba-Iulia rlmAne pivotul consolidirii definitive a girii tuturor

romAnilor. in sensul "i i;i ,r" gisi Rominia noui 9i destul de mare

ragiunea existengii sale de totdeauna.

Avertismentele ei sunt multiple si cititorii in9{i i;i vor formula

concluziile. in c."sorile grele Alba-Iulia a putut s[ apese greu

platanul politicei internaqionale in favoarea Romaniei gragie

spiritului de inigiativi gi de cugetare maturi al social-democratilor

romini; iar dac:\ aceasti colaborare a fost atAt de importanti in

orele de na;tere desigur ci este o chestiune de prudengl politici

pentru viaga de ,r"r, l" social-democratii si nu fie respin;i de la o

impreuni lucrare intru conducerea destinelor girii nici ln vremea

de linigre inrerni, de adolescenli gi apoi de plinl birbilgre a

popori.ri nosrru. Apoi orice z1bavaincru a da institugiunilor girii

un caracter Pregnant de reprezentate a vointii populare- nu Poate

fi decAt o intA.rzier e a rcalizilrii Albei-Iulii: unificarea deslvirsiti

sufleteasci se infiptuiegte ln misura in care se democratizeaz|viaga

intregei Rominii. Nu pofta de a intinde Peste viaqa provinciilor

.libeiat" intiiu sufl.te;te prin ele ingile ;i unite in mod voluntar

prin propria lor convingere ;i afirmare politici, o noui stipinire'

.i o -.rl.r.rare, o tovirigie reali;i un sprijin binevoitor la intirirea

in roare direcgiile si animeze pe fragii liberi, evitAnd orice sfidare ;itrufie. $i n'avem si ne temem de nimic, dimpotrivi-numai cfutiga

[),rcm, din respectarea tngaiamentelor luate fagi de minoritlgile

r.,,rgi<rnale, nefiind nicidecum in interesul public al patriei intregite

sri i^rrcgini sub spuzi o dusminie aprinsi, ci si se implineasci totul

l)(.nrril 1r sc curma o agitagie ce colciie pe infundate. Iar pentru biata

i r.r 1 i,. si sc intreprindi to"te acele acqiuni cari-i pot da inzdrivenirea

,,,,,,.,1,, 1i r,.,,rt.ri,,.li ce i s'a refizat de vechii sii stipAni in vechiul

',.rrr lr,rtrr,tnt r ltotllinia si fie totdeauna exPresiuneavie a intereselor

rl

Cuprins

CuvAnt inainteIon Clopogel, promotor al Marii Uniri

Revolugia din 1918, 9i unireaArdealului cu RomAnia

Decrepitudinea monarhiei habsburgice

Opresiunea ungureasci

PribqireaPartidul nagional deschide epoca noui a rominilor ardeleni

Organizarea revolugiei

Acgiunea revolugionari a domnului Iuliu Maniu laViena

Poporul petrece

Partidul national prednde dreptul de ocirmuire asupraArdealului

Thatativele de la Arad

Citre popoarele lumiiSolidaritatea politici a romAnilor ardeleni

Convocarea Adunirii Nagionale

Conferinga preliminariProclamarea Uniriiin agteptare

Voluntarii gi pribegiiTemnigi gi atrocitigi

Calvarul Bihariei

Sub ocupagiafrancezh,

Principiile politicii ardelene

aJ

5

3r

32

40

59

7l87

90

96

120

t23t45r5rr53t57t66184

t87193

205

2t3224

I8 - Ion Clopolel la rnasa de lucru

Considerim ci declararea, post-mortem, a Omului deculturi gi a Patriotului Ion Clopogel ca,,CetiEean de onoare('al comunei Poiana Mirului si ridicarea unui monument inmemoriam, se impun de la sine si constituie un prinos derecunostinti bine meritati.

-,ffi'!{ #LfiFSTCLfin*rearal.gal ill E*ftgE*Tll g€ *a&i*e.E

$HI*tr*

$I

*a$H*t ilf,ilfi ntr

eHffHrE}ffie ftffi {H$ft

Rffffi&ilI&

-, Ft*nrgd Srytsr lfk*er EIj *e** -

Edlfui* r'sd+ftcfS{}FFETAT€frcLE*,#. gtr*€

Dr. Enril Stoian EE fi*SIil*lE

D e c rcp itudinea rnonarhieihabsburgice

Statul Usurpator, statul-instrument de inavutire a unora si

desiricire, a altora, statul-Dumnezev care intretinea o clasi de

guvernanti, gi oameni bogagi gi inchidea drumurile progresului si

ierarhiei sociale pentru milioane de ,,supusi", aceasti fantastici,gubredi gi decrepiti constructie a istoriei trebuia si cadi odati.

Dreptul la o viagi mai omeneasci a celor mulgi trebuia sitriumfe in cele din urmi. Cum statul-poligist se inarmase atAt de

bine, era nevoie de eforturi nemaipomenite ca si fie dat lapimint.in ajutorul ideii trebuiau aduse mijloace materiale puternice. Ocotituri favorabila a istoriei a oferit ideii posibilititile materiale de

a inlitura Statul autocrat si intolerant.Democratiile lumei au fost atacate brusc de oligarhia puterilor

centrale. Din ciocnirea violenti a iegit infrAnt acela care era maislab inarmat din punctul de vedere al moralitigii gi dreptigii.Risboiul a aruncat o lumini intensi asupra stirilor interneinsuportabile din monarhia dualisti de la Dunire si monarhiaabsolutisti a lui \Tilhelm al Illea, si transformarea nu se putea face

decAt cu sacrificarea tipului de stat de pAni aci, ceea ce echivala cu

o pribu;ire a lumii vechi.O lege implacabili a progresului a guvernat procesul cel mare

la care asistim de atAgia ani incoace. in sensul acestei legi omenirea

tinde citre o unitate, citre o coordonare armonici a aspectelor totmai diverse; curentul acesta de continui amplificare se videste cu

atit mai multi intensitate ;i eficacitate cu cAt posibilitigile tehnicede circulatie sunt mai multe; invengiunile sporesc necontenit;se inmultesc mijloacele de rispindire a ideilor, experientelor;monarhia habsburgici avea aspectele unei societigi inchise,

izolarc, ce cu greu se mai putea mengine intrb epoci inaintatide egalitate si libertate cetigeneasci, deci vrAnd nevrAnd trebuiasi se adapteze si ea formelor noui ale societigii, forme deja de o

J1

vArsti inaintatl aiurea, ori si piari. In sensul acestei legi stabilitede sociologul Rend'W'orms, unitatea nu in scmneazi. sacrificarea

pirgilor, dimpotrivi concomitent cu curcntul amplificator este

un alt curent diversificator ce creazi noui grupuri sociale, trezeste

imbolduri pentru noui ageziminte, astfel cir nvcm o inmultire a

aspectelor civilizagiei. D in armon izar ea acqi u n i i cc I o r dou5. curente

risare lumina. Cu cAt mai numeroase vor' fi ciiviziunile si in maiperfecti concordanti cu nizuintele comunc unllulc, cu atit si

gradul civilizagiei este mai inalt.lIncapacitatea de adaptatie la necesitrigilc urnrnitirqii ;i rcgimul

strAmt de diriguire interni, de administrarc cu firvoruri a dreptagii

publice, erau motivele pentru cari trcbuia si se dirArne arbitraraalcituire de stat a monarhiei dunirene.

Se umpluse paharul suferingelor. Guvernele de la Budapesta gi

Vienanu se sinchisiau de unadin cele mai importanteprobleme cari

tulburau pacea lumii, problema nationalititilor. Caracteristica erei

moderne este tocmaitrezireala constiingi a popoarelor. Principiulnagional fusese demult proclamat ;i realizat aiurea, ca un principiucategoric de dreptate sociali. El trebuia si aduci forma cea nouia regeneririi Europei, pentruca si se infiripeze structurile sociale

interne reclamate de ideile democratice, cirora nu li se mai poate

opune nici o rezistenti. AplicAnd legea lui \7orms am putea spune

ci ideia democratici reprezinti unitatea, iar ideia nagionali este

generacoarea nouilor a;ezLri de progres, prin diferentierea sociali.Dealtfel atAt de mult se intArziase cu rezolvirea problemei

vitale, incit dupi Otto Bauer, solugia chestiei nationalititilor nuse mai putea da decit cu sfirAmarea insisi a imperiului habsburgic.(Die Nationalitaetenfr. u. d, Sozialdem. \7ien l9L4,p.X).

Chiar in timpul risboiului mondial, sistemul de dominare si

strivire a nagionalitigilor nu numai ci n'a incetat, dar cu o oarbineprevedere a continuat pAni la maximul mijloacelor dc cari

I Ren€ I7orms: Philosophiedessciencessociales,vol. III,Paris.(ii:rlrl r't (iic 1920,

p. 1l ;i pp. 279 ct seqor. .a

dispunea, pentru a le despoia succesiv gi de ultimele firAmituride drepturi din epoca absolutismului ce a urmat revoluEiei dela

1848. AmeEigi de gloria efemeri cigtigati pe fronturile de lupti,indrumltorii destinelor Ungariei credeau ci a sosit momentul siatingi cele doui qinte finale ale politicei lor: si suprime complectnationalitigile zidind pe ruinele lor viitorul mlret al ,,naguneimaghiare omogene" ;i ,,statului maghiar unitar', iar in afari si-sicfutige complecta independengi faEi de Austria.

in anii l9l7 ;i 19lB guvernele unguregti lucrau de zor larealizxeagrabnici si complecti a aspiragiunilor lor. Cu concursulparlamentului ,,omogen", s'a lnceput legiferarea cea mai absurdice se putea imagina, cici ea insemna suspendarea drepturilorcetigenesti. Si intr'un timp cind aproape 600.000 soldagi erau

smul;i dela vatra ciminurilor romAnesti din Ardeal ca si-;i dea

viaga pentru biruinta impiratului. . .

$i cele patru milioane de RomAni din Ardeal, Banat gi laraIJngureasci nu puteau face nimic. Lamura Eirinimii era mobilizatidin buni vreme, singera pe toate fronturile sub steag strein, pentruscopuri streine, si ceeace constituia elementul tragic al situagiei era

chiar faptul ci in mod indirect ea contribuia la nimicirea existenqei

propriului nostru popor: cu cAt statul maghiar iegia mai victorios,cu atet se inmultiau gi mijloacele materiale ;i gansele ca politica sa

si se infiptuiasci. Cine nu-si dedea seama de toate acestea? insinu exista mijloc de protest! in parlament nu se putea vorbi, cicireprezintangilor minoritari nu li se dedea cuvAntul, presa de acasi

aproape nu mai exista, adunirile politice nu erau ingiduite peste tot,ori erau imprl;tiate cu jandarmii, institutiile culturale erau puse sub

conrrol, in definitiv nu exista domeniu de ativitate publici in care

si nu fie suspendati libertatea inflptuirii ;i siguranga zilei de mAne.

in acelasi timp insi toate cadrele de armati din Eari, ,,hinterlandul",erau umplute cu soldati maghiari. Sunt caracteristice presupunerilede domeniu public cd. 50o/o din ostagii unguri erau acasi, reginugi

parte ca mobilizaEi pe loc in adminisuagie, indeosebi la pogti gi cli

34

Ferate, parte pentru celelalte servicii de paz\,interni.

inchegarea elementului rominesc, risipit pe meleagurile

atAtor implrigii deosebite, intrb singuri unitate de stat este o

veche nizuingi. Mulqi au ciutat pe vremuri si dea expresie unei

asemenea preocupiri. Ba unul dintre voevozii romAni, MihaiYiteazal, a realizat-o fulgeritor. Fascinanta dAri de lumini hsatide Mihai a influingat covArgitor chiar pe un principe al Ardealului,pe Gavril Bethlen, care se visa domn al tuturor romAnilor trecugi

a protestantism. Problema se punea astfel: sau romAnii vechiuluiregat vor fi determinagi de fragii lor ardeleni si se uniascl cu ei

in forma unei confederagii sub sceptrul habsburgic, sau romAnii

ardeleni, la o intorsituri proprice a evenimentelor, vor fi eliberagi

de citre romAnii regatului liber. Tertius non datur, adici orezolvire integrali de o mai lungi durati a problemei nu era altfel

posibili, cici nu se putea vorbi decit de solugii vremelnice, dictate

de oportunismul imprejuririlor. Astfel este vlzutd" problemasi de un scriitor german, fost ministru de finange al Austriei,

d. F. Kleinwaechter.z Talentatul birbat politic si scriitor AurelC. Popovici a pus in mod genial problema' Die Vereinigten

Staaten von. Gross-Osterreich, statele fedenlizate ale Austrieimari, in vederea realizlrii unitiEii nationale prin imbuciltiltirea

9i strAmtorarea IJngariei, cici Ungaria constituia formidabilulobstacol in calea tintei politice a rominilor.3 Lipsiau condigiunileuner rlzvriltiri. $i daci s'ar fi incercat o migcare revolugionarl., ea

I Fr. Kleinwaechterr Der Untergang der Oesterreichisch-ungarischcn

Monarchie, Leipzig, Kiihler, 1920. ,,. .. entweder ziehen die Rumaenen tlcr

Monarchie ihre Stammesgenossen im Reiche an sich, oder sie werdcn votr .lclt

Reichsrumaenen angezogen", p. 167.t Foarte preqioasi este cartea lui Aurel C.

Question roumaine en Transylvanie et

,rsupra problemei. Payot. Paris. 1918.

Popovici apirutir irt f'r';tnqtrzcqr.:, l,ren Hongrie, cltrc :trtlttt'ii lttrrtirri vic

35

ar fi fost expusi si se vadi. repede sufocati, pentruci nu se purearecurge in apropiere la sprijinul niminui, nici al regatului rominliber. O ac[iune iredentisri se putea usor susrine, dar n'avea nicio ra[iune in faga realitigii brutale. Desigur ci regatul romAn, dacis'ar fi simtit in stare si duci un rasboiu inconrra Austro-Ilngariei,putea cu inlesnire gisi pretextul sb faci, ins5. configuratia de atuncia fortelor europene, nu era prielnici unei asemenea intreprinderi

;i ar fi insemnat o hazardare primejdioasi. Au preferat si tac5. sicei subjugagi gi cei liberi, pregS.tindu-se in ticere gi ingelegAndu-sedin priviri, agteprand o rispintie favorabili a istoriei penrru a ayea_

indrS.sne ala si vorbiasc L tare si s5. proced eze clr toati. greut atea Iaimplinirea unitigii nationale.

Gravitatia ardelenilor citre vechiul regat si tendinta vechiuluiregat de a elibera Ardealul s'au intAlnit in clipa istorici a pribugiriimonarhiei austro-ungare, pentru ci unitatea nationali si se

pecetluiasca in mod indisolubil in cea mai desivirsiti aspiratie: aindependentei de stat.

Meritl si fie relevate paginile contelui Czernina cu privirela problema romAneasci. Iati aci continutul lor concentrat:Arhiducele Francise Ferdinand a simtit ci chestiunea Ardealuluisti ca un bloc mare intre Viena si Bucuregti gi ci indati ce acest blocar fi inliturar s'ar schimba situagia, iar alianra dintre Rominia ;iimperiul habsburgic ar fi reali. Nici regele Carol n'a avut, niciodati,curajul de a face ca alianqa sa fie dati publicitaqii si pragmatizatd.,adici ratificati de citre parlamentul romAn, astfel ci ea era ,,unpetec de hArtie fhri continut" (inhaldoser Ferzen Papier).

Chiar si contele Czernin face remarca justi ci adeviratulobstacol pe care I-a sesizat in timpul sond5.rilor sale ca ministruplenipotengiar La Bucuresti, in calea unei apropieri de RomAnia,este insisi problema romAnismului integral (die grossrumaenischeFrage). RomAnismul unit, putea intra in imperiul austriac dupimodelul Bavariei in Germania, chiar gi dupi opinia lui Nicolae

" Ottokar Czernin: Im Stzeltkriege, Berlin, Ullstein 1919.

36

-E

Filipescu. insi toate aceste tendinqe s'au izbit de rezistenga dirz|a contelui Tisza (leider scheiterte dieser Gedanke schon inseinem allerersten Stadium in dem schroffsten und schaerfsten

Wiederstand Tiszas).5 Austriacii erau gata si acorde concesiuni

teritoriale in Ungaria gi Titu Maioresctt numai in acest c z ar fi fost

induplecat si constituie un guvern dcclarat pe ntru puterile centrale,

insl toate incercirile au e;uat din cauzl ltittr d i It c i dirzea lJngariei.6

Un trimis al lui Czernin la Tisza pentru tt'ttltivc itl aceasti dire ctie

a fost primit cu toate rezervele. Tisza i-:r rcnris o scrisoitre in care

afirma, ci oricine va incerca si smulgir Ungrrrici tll'r lnctru patrat de

pimAnt, va fi impu;cat7 (wer immcr cs vcrsuchctr solltc, auch nur

einen Quadratmeter ungarischen Bodens zu nchrncn, auf clen wirdgeschossen). Ungaria si constitutia sa, apoi dualismul au fost unele

din cauzele dezastrului in timpul risboiului. Peste tot, contele

Czernin constati urmitoarele consecinge ale politicei unguresti:

a alimentat divergengele sirbegti, a ficut imposibili o alianqi cu

Rominia, a sustinut in timpul risboiului blocada foamei in contra

Austriei, a impiedecat orice reformi interni si a destrimat frontul

,,in urma egoismului strAmt gi mirginit al lui K:irolyi". Reprogurilor

ficute de Czernin unui ungur, acesta a rispuns ci: trebuie sirecunoasci cel pugin atita cd,poate fi sigur de Ungaria, cici ea este

legati de Alstria, - la ceea ce Czernin a reflectat ci este adevirat,

insi legitura aceasta este ca o piatri de moari ati.rnati de grumazul

unuia care se scufundi8.

Dar contele $tefan Tisza a dus o politici egal de consecventi,

pentru asigurarea dominatiei si infuengei covArsitoare a ungurimeiirsupra destinelor monarhiei, si in ceea ce prive;te pe slavii din sud

;i pe poloni. Otto Bauer destiinuegte controversa Hcitzendorf-'f isza: cel dintAiu doria anexarea Serbiei, cestilalt insi se, opunea

circi,,die maghiarische Herrenklasse wollte die Annexion Serbicns

Czernin, pp. 106-107.pp. t27,139.p.140.Czernin, pp. 187-188.

nicht; sie verstand, dass solche Vermehrung der siidslawischenunrerranen Habsburgs unvermeidlich den Thialismusherbeigeftihrt und damit (Jngarn vom Meer gerrennr, UngarnsMachtstellung innerhalb des Reiches geschwaecht haette". (Dieosterreichische Revolurion, rVien 7923, p. 15). Tot Otto Bauerinsisti la ahd" pagini a aceleiasi lucriri G. aa) asupra opozitieiferme a contelui Tisza fag| de o solutie de federali zare amonarhieicu o Polonie independenti.: ,,ein dritter gleichberechtigter Staatinnerhalb der Habsburgermonarchie haette den ungarischenEinfluss geschmaelert".

Austria didea cu mult mai pugini dovadi de vitalitate, decAt sifi fost capabili si se scurure de povara enormi. a Ungariei. insugiFrancisc Ferdinand daci ar fi tr5.it, n'ar fi purut infrAnge cerbiciamaghiari. in mod fatal Austria era tAriti in pripastie de oligarhiamaghiari tenace si atotputernicd. in prezenta mea d. dr. Vaida-Voevod propunea dlui Funddr, directorul ziarului crestin-socialReichspost din Viena, si acriveze o politici de renuntare la Ardeal,deci de sacrificare a ungurilor (in l9l6,inainte de intrarea armateiromAne in risboiu), insi dr. Funder schigi un semn de inrrebare,ca si cAnd ar fi spus, ci cercurile conducS.toare ale Austriei suntcu mult mai nehotirite, decAt si-gi bati capul cu un plan de lupticontra lui Tisza. . .

Ungurii si austriacii au plS.tit scump, dar meritat, ignoranta inpolitica fagd,denarionaliti.gi. indeosebi de la dualism incoace, ei au

linut pe romA.ni in robia intunericului, i-au stAnjenit in nizuinrelelor de progres, le-au inchis roare porgile institutiilor de culturisi lumini, le-au exploatat bratele muncei rlbdurii, penrru ca dinprodusul milioanelor de umili si inculti ins5. indaritnici lucritori aiagrului, si ridice sfiditoarele lor fortirete de civilizagie ;i huzur, sideanastere claselor sociale compuse din oameni bogaEi ai comertuluisi industriei, si. desivArsiasc5. un vast aparat administrativ care sitini ordinea, si infrAngi in leagin orice incercare de rilzvrfutire,si incaseze dijmele de la aservigii gliei. RomAnii ardeleni n'au

38

-_

avut decet o singuri clasi, a plugarilor si proletarilor. in ultimeledecenii au fost tiranizagi gi umiligi de bogigia ora;elor streine ce

se incuibau tot mai puternice in inima teritorului pe care ei ilcultivaserl de doui mii de ani, si a cirui stipAnire li se cuvenia lor,pentru ci acest pimint este riscolit ;i stropit cu sudorile fegii lor.

Clasa conducitoare a monarhiei austroungare era uimiti daci i-se

vorbia despre ace;ti negtiufi, obscuri inexistenti, un fel de paria ai

strilucitei impirigii.e Ace;tia insi au iesit intrb bunl zi de dupizibrelele intunericului ;i gi-au ficut o impunltoare aparigie inistorie. Popoarele vechilor civilizagii democratice din apus ;i-auoferit ajutorul si poporului nostru, silind pe secularii opresori siingenunche in faqa dreptigii.

e Kleinwaechter: ,,Ich habe selbst oft das ,,Erstaunen nicht allein bei, Aushrctrdcrn

sondern auch bei Oesterreicherngesehen,wenn icherwaehnte, dass Sicbcnbiirgcnbis

auf die Szekler Sprachinsel und einzelne kleine eingestreute nragylt'iscltc I(olorricn

und die saechsischcn cleutschen Niederlassungen ganz rurrrlcrtisch sci". (). e . p. 167.

39

Opresiunea ungureasci

Ungurii admiteau o singuri libertate, cea individuali, insisi aceasta era . . conditionati. Ungaria nu avea decAt cetigeni

,,maghiari". Ca si te bucuri de liberul exercigiu al drepturilorcuprinse in lcgi era nevoie s[ te declari cetigean maghiar. Se nega

existenta grupurilor sociale, colectivititilor etnice. S'a introdusin toate domcr-riile activititii publice limba statului, ;i funcEiile

administrativc nu puteau fi ocupate decit de oameni cari aveau

perfectir cunoftin{i a limbei maghiare. Cu toate ci exista o lege

despre egala indrcptiqire a nagionalitigilor, de la 1868, guvernangiimaghiari au avut toati grija ca ea si cadi complect in desuetudine,fira si aibe curajul de a o desfiinga.

Silingele romAnilor pe teren politic de a fi recunoscugi ca onagiune alituri de cele trei ale Ardealului, n'au dus la nici unrezultat; Iupta lor pentru independenta Ardealului a fost sufocati,cu toati jertfa. de sAnge adusi pentru impiratul impotriva ciruiaungurii au purtat risboiu la 1848. ,,Llni6 vagy hal6l", unire sau

moarte, era strigitul ungurilor in chestia Ardealului. Dualismul de

Ia 1867 a insemnat infringerea politici a romAnilor ardeleni, insi,pentru a le scoate ochii, ei au fost chipurile compensali cu acea lege

a naqionalitigilor, care prevedea introducerea limbii romAnesti inadministragie, justitie, instructie, organizagia comunali, lege care a

rimas literi moarti.Si dim o pildi clasici a mentalititii unguresti in arta legislativi

de a restringe drepturile minoritigilor, cu ceva mai inainte de

isbucnirea risboiului mondial. Legea electorali a lui Tisza avea labazi censul intelectual, censul material ridicat, dreptul de vot se

obgine la 30 de ani implinigi de girani gi condigia scris-cetitului;cum rominii n'aveau decAt un numir redus de intelectuali, puginioameni bogagi gi o girinime care nu putea inviga scris-cetitul dinctLtzalipsei de scoli, se 'ntelege ci dedeau un procent foarte mic de

rrlcgitori, disparent de mic in proporgia numerici ce o reprezintl".

40

Pe lAngi aceasta, legea fiului ,,sdrobitorului de nationalitili'l a

preparat ;i o alti lovituri incontra dreptului mulgimii de a-gi

orindui trebile publice dupi cea mai buni socotingi a ei: a redus

numirul cercurilor electorale cu majoritate romAneasci de alegitorila 17.Deci3 ttz mllioane de romAni puteau obgine abia 17, iar 200mii sasi 14 mandate parlamentare. O dispozigie ce arunci luminicomplecti asupra sistemului arbitrar al legiferirilor ungure;ti. injudeEul Caras-Severin, cu 316.315 romAni din 424.264 locuitori,impirgit in 7 circumscripgii electorale, rominii nu puteau fi siguride majoritate decit in doui circumscripgii. Din 5 circumscriptiielectorale ale judegului Hunedoara (cu 262.569 romAni din totalulpopulagiei de 320.428 sufete) una singuri era sigur cigtigati de

romAni.in loc ca procentul alegitorilor si creasci, si reprezentarea

mulqimii sifie tot mailargasigurati, cum se ficea aiurea, guvernantiiunguri fhceau tocmai contrarul. in dispregul revendicirilor de

mult recunoscute in Europa civilizatd,, Ungaria triia intrb rzolare

absurdi, ciutAnd si inibqe orice tendinEi de libertate.

Codul legilor fabricate dupi tipul unguresc s'a inmultit in191,2 ct una care le intrecea pe toate: legea mlsurilor escepqionale

in caz de risboiu. in temeiul acestor legi guvernul Tisza a publicatirr Iulie 1974 o serie de 33 ordonante, iar mai tirzitt in decursul

riisboiului inci altele, cu scopul nu numai de a concentra toate

fbrgele in rnina guvernului, ci de a inmulqi mijloacele materiale

:ipre a desivArgi politica de maghiarizare.lo Faimoasele ordonange

:ru suprimat libertatea presei rominesti, au interzis intrunirile

1rr-rblice, au instituit controlul statului asupra gestiunilor bincilor,lLl nesocotit autonomia bisericeasci dispunAnd ca adunirile sau

congresele nagionale biserice;ti si se tini in prezenEa comisarilor

r" I)espre politica guvernelor unguresti in timpul risboiului avem inscrntritrilc

pregioase ale distinsului fruntag ardelean dr. Lucian Borcia, fost secrct,rt' gcrtcr;tl

el pregedinEiei Cosiliului Dirigent. Ele se pistreazi cu No. 684-l') l9 irr ;rllriv;r

Consiliului Dirigenr (Comisia de unificare Cluj). in acestc prrgini rrc st't virtr si ttoi

,lc clc. 41