Despte autor

Andrei Marga este licen(iat in filosofie gi sociologie gi a obginut doctoratul ir"r

filosofie cu o tezd despre,,teoria critica a gcolii de la FrankfurC' (Herbert Marcuse).

S-a specializat in filosofia contemporanarin Germania Federala 5i SUA'

Publicagiile lui Andrei Marga acoper[ domenii variate gi au ca focus sistema-

tizarea proprie - filosofia ,,pmgmatismului reflexiv". Aceasta se afla in volume

precum Rationalitate, comtnicar e, drgwnentare (199 l) ; Relatiuismul Si cuxecingele

sale (1998) ; intoarr"r"a b sens. Filosofid prdgmdtismului reflexiu (2015)'

Istoria filosofiei contemporane este acoperiti de volume ca Recorxtrucgia

pragrnaticd a filasofiei (1998) , Filnsofia lui Habermas (7006) , Filosofia criticd a ,,scolii

de la Frankfurt" (2014), Introducere ?n filnsofia cuiemporand (2014)'

in domeniul logicii gi metodologiei, a publicatlntoducereinmetodobgia 5i ar-

gunwntarea filosofica (1992) qi monografia ArgLunentarea (2010)'

Filosofia gi sociologia societf,gii modeme sunt reprezentate de volume precum

Die la.ianelle wende. Philnsophische Ktnsequenzat der Trutsfomwtbn (2004) , criza

si dupa cri7a. Schimbarealumii (7olz), Ascensiunea glnbala achitwi (2015),Meta-

nar dtiorii acwali. Mo demizare, dezu olare, glabalizare (20 1 5 ) .

Filosofia unificerii europene este tratate ln volumele Filasofia unificdrii euro-

Pene (2005) giThe Destiny of Europe (2011).

Mai multe volume au abordar religia de astAzi. Este vorb a de Religiatn era glo-

balizarii (zoo5) , ,\bsoluwl amzi. Teologia si filosofialui lose2h Ratzirwer (2010) , Fragi

mai mari. ktat"iri cu iudaisrru'i (2009)'

Filosofia gi politica educagiei au fost acoperite, de asemenea, cu volume ca

tJniversity Reform Today (2005) , Bildtms und Modemisierune Q995) , Challenges,

Values and Vision. The l.)niuersity of the 2 1 st Century (Z0ll) , Unittersitatea c)erita-

bild (20ts).

Programele reformatoare pe care Andrei Marga le-a angajat in funcgiile pu-

blice pe care le-a indeplinit gi inigiarivele sale sunt cuprinse in volumele Anii refor-

mei. 1997-2000 (zoo7) , Profilul si reforma uniuersitdqii clujene. Discursuri rectorale

(2Oll),Dupa cilrcisprezece ani. Fifteenyems after (1993-2004 Si 2008-2012) (Z0ll) '

Runhnia?ntr-olumehschimbme.InteruhnileluiRomeocrrupcu,\ndreiMmga (2013),

Smcronizarea culturii romdne. Un proiect (7013).

Profesor de filosofie contemporane qi logici generala, Andrei Marga a fost cel

mai longeviv rector al Universiretii Babe$-Bolyai (1993-2004 qi 2008-2012), mi-

nistrul Educagiei Nagionale in guvernele ciorbea, Vasile, Isirescu, ministrul Afa-

cerilor Externe in guvernul Pontal, pregedinte al ICR (2012-2013)' "

I s-au acordat ordine de stat in Germania (,,Das GroBe Bundesverdienst-

kreuz"), Franga, Italia, Portugalia, RomAnia. Este laureat al Premiului,,Herder"'

Andrei Marga

SOCIETATEANESIGURA

NICUTESCU

Reinhardt, Wolfgang, Unsere Ugengeselkchalt, Murmann, Ham-burg, 2006

Riesman, David, I-afoule solitaire, Artaud, Paris, 1964

Rorty, Richard; Vattimo, Gianni, Il funro della religione. Solidarietd,caritd, ironia, Garzanti, Milano, 2002

Sandel, Michael 1., I ustice. What' s the Right Thing to Do ?, PenguinBooks, London, New York, 2009

Schmidt, Eric; Cohen, Jared, The New Digital Age. Reshaping the

Future of People, Narions and Business, John Murray, London,201.4

Schmitt, Carl, Die geistesgeschichtliche lage des heutigen Parlamen-tarismus, Dunker & Humblot, Berlin, 1923

Slama, Alain-G6rard,La socidtd. d'indiffdrence, Plon, Paris, 2009

Sloterdijk, Peter, KritiL der zynischenVemunft, Suhrkamp, Frank-furt am Main, 1983

Tennbruck,FriedrichH.,DiekulanellenGnmdlagenderGeselkchaf .

Der Fall derModeme, Westdeutscher Verlag, Opladen, 1990

Vattimo, Gianni, /enseix des Cltr*tmam. Gibt es eircWek olvw Gou? ,Carl Hanser,'!7ien, Mrinchen, 2002

Viatteau, Alexandra, La socidti infontib,Hora Decima, Paris, 200?

Weber, Max, Schri/ten 1894-1922, Alfted,Kroner, Stuttgart, 2002

\Ueigel, George, The Cube ond the Cathedral. Europe, America ondPolitics without God, Basic Books, New York, 2005

Yu Sui, China in a ChmgingWorld, Foreign Languages Press, Beijing20t5

Zagrebelsky, Gustavo, Contro l' etica della v eritl,2009

Laterza,Ro-r-BrJ

372 373

Cuprins

c) Complexitatea.......... .............97

d) Riscul..... ............99

e) Societatea nesiguri ..........,..102

Ce este societatea nesiguri? .........108

Nesigurang[, risc, pericol.................. ...............116

Viaga tn era digitala.. .....................124

Societlgile risiritene - lncotro? .........'...........133

Unde este meritocragia?.................. .................136

Despre tngelegerea politicii....... ....145

Declinul calificdrilor. ....................147

Democragie fere democrati?............. ...............152

Delegitimare gi istorie... ...............'156

Sofisme ce tin in loc.............. ......160

ffi Partea a III-a: SURSE ACTUALEDE NESIGURANTA.... .......:...171Lipsa vi2iunii................. ................172

Lacune ale politicii ......................180

Criza partidelor............. ....'...........182

Lacune ale dezbaterii pu-blice .......188

inpot-olirea reformelor............. .............'.......193

Grecia gi restangele Europei....... .....................198

Probleme europene qi dificultagi romAnegti........................ 205

Justigia in impas...... ....209

Selecgia eronatd gi declinul pregetirii.... ..........216

Familia gi femeia ln creqtinism ......221

Erori.......... .................245

Eroare gi dezinformare.............. ....249

Cotitura Thrciei .........254

Noile mituri politice ....................264

ffi Partea a IV-a: IE$IREA DIN NESIGURANTA...........2?3Ceea ce 1ipsegte....... ......................274

Spiritul cregtinismului................ ......................283

374 3?5

lffi Diagnoza lui Max Weber

intr-o ,,culturA" de p[reri ce trec drept idei' de mofturi ce se cred

libertngi gi de doringe ce se iau drept concepte, in care, evident, se

citegte pugin, dar se vorbegte oricdt - cum a devenit RomAnia ul-

timilor ani -, simpla chestionare a preciziei gi coerengei gAndirii

atrage ironia. Ingi prea pugin pregitigi cred c[ degin adevf,ruri pen-

tru to[i, persoane f1re vreo realizare fac evaluf,ri, iar efortul de a

articula analize sistematice este dispreguit. Dac[ in trecut cineva

a articulat vreo operd este, in fond, treaba lui; s[ ramAne in trecut'

cu opera lui cu tot! De aceea, preocuparea de a monografia con-

ceptii, opere, personalitegi, epoci este minora la noi, iar scrierile de

referinga in istoria nationale le dau algii, dispuqi sf,-gi cheltuie ani

de zile prin arhive.

in alte g[ri, trebuie spus, se procedeaz[ cu totul altftl, c[ci exist6,

impotriva ingelegerii vulgare a ideilor, libertatii gi conceptelor, in-

g"l"g"r"u culturala a imprejurdrii cf, viaga noastra depinde de acu-

ratetea vorbirii qi de rigoarea gAndirii. Nu de mult, pregedintele

celei mai putemice universitdgi din lume spunea, in mod edificator,

ca ,,toate ideile sunt demne aici de considerare' dar nu toate per-

spectivele sunt in egalA mesure valide". Iar unul dintre antecesorii

,ei umi.rtea cd sunt delimitabile ,,stadii cognitive" in care se afla

diferigi oameni gi sugera ce ,,certitudinea bazatA pe ignorang[" ar

trebui diferengiata de abordarile inteligente, ce pot {i coplegite de

complexitate. O c[utare a perspectivei valide printre multele p6-

reri ce se emit, a o ceuta pe aceasta la nivelul conceptual, unde'

de fapt, se organizeaza abordarile cele mai profunde, au astfel le-

gitimare.

16

Aceste gAnduri mi le-a suscitat lectura monografiei viegii gi ope-

rei unui veritabil ,,clasic" al conceperii actuale a societetii modeme.Este vorba de monumentala lucrare a istoricului Joachim Radkau *MaxWeber. Die ltidenschaft des Denkerc (Carl Hanser Verlag Mtin-chenffiien, 2005, 1008 pag.), ce restituie impletirea viegii perso-

nale, profesurii, cercetdrii, angajamentelor publice, scrisului gi con-ceptualizarilor lui Max'Weber. Cartea aceasta este un standard inaltde monografiere a unei personalitagi care a dat o operd de refe-ringf,, bazatf, pe epuizarea izvoarelor accesibile astazi (comparabila

doar cu Joakim Garff Saren Kierkegaard. Eine Biographie, 2000, gi

Manfred Krihn, Kant. Eine Biographie,2003).AstAzi, avdnd beneficiul izvoarelor complete gi al distangei, pu-

tem misura mai exact moqtenirea lui Max '!7eber. Am in vedere

traseul de la doctoratul (1889) proeminent despre societf,qile co-merciale italiene din Evul Mediu, urcdnd prin istoria agrari romanlin relagie cu dreptul (1891), prin cercetarea marii proprietdgi agrare

prusace (1894) gi conferinga Der Nationalstaat und dieVolkswirt-schaftspolitik (1895), la scrierile majore Die Protestmttische Ethik und

der ,,Geist" des Kapitalismus (1903), Wirtschaft wtd Gesellschaft(1909), Wissenschaft ak Beruf (1917), Politik als Beruf (1919), care

s-au impletit cu implicarea politic[ a celebrului savant: alituri de

liberalii lui Friedrich Naumann (1890), de ,,nagional-sociali" (1896),

apoi de social-democragi (1906), de democragii ce pregiteau con-stitutia Repubhcii de la \il/eimar (1918) gi de ,,nagionalif' (1919)

postbelici. Monogra{ia MaxWeber. Die Leidenschaft des Denkens, a

luiJoachim Radkau, hmuregte contextual, cu toate detalierile ne-cesare (mai ales acelea privind interacfiunea punctelor de vedere,

induntrul cf,reia s-au profilat inigiativele clasicului gAnditor), tra-seul gi moqtenirea lui Max'Weber. Printr-o investigagie nouf,, ce in-clude, in premierS, lectura corespondengei dintre Marianne \Uebergi mama lui Max'Weber, s-a lemurit convingdtor sursa continueineurastenii gi a frecventelor prlbugiri ale forgei de lucru a lui MaxWeber, trimigAndu-se la efectele, pentru intreaga viag[ a acestuia,

ale unei meningite contractate in copil5rie, care a deturnat viaga

familiei.

t7

Monografia luiJoachim Radkau lemuregte insi multe probleme

de interpretare a celebrelor scrieri ale lui Max Weber. in cazul cargii

Etica protestmrtd Si spiriwl capitalisrru.lui, ce expune faimoasa ipotezd

a genezei etico-religioase, protestante, a capitalismului modem, se

atesta cu probe factuale influenqele asupra lui Max Weber dinspreelevi ai sai (p. 3 1 7) , in reacgie la Albrecht Ritschl (p. 3 19) , dinspre

William James (cu Varieties of religious experience, 1902), Marianne'Weber

(Rechtgeschichte der Frau,1899) etc. gi se documenteazi ideea

cd in aceastd carte Max \Ueber a prelucrat ,,numai o componentea genezei capitalismului modern, fara sA vrea in vreun fel sd tig5-duiasc[ importanta condigiilor economice" (p. 316). in acest fel,se redeschide posibilitatea apropierii de ,,adeviratul \Weber (den

walvenWeber)",la distanga de dogmatica deceniilor r"."rt". i.r g"-neral, dogmatica prelu6rii tezelor maxweberiene - solicita JoachimRadkau - trebuie reconfruntat6 cu textele qi cu interacgiunile in-telectuale in care au fost elaborate tezele. O ingelegere mai precisla acestor teze se atinge repunAnd ,,opera" in legaturi cu ,,viaga" qi

cu interacgiunile acesteia, caci Max \Webet aqa cum a sugerat deja

Karl Jaspers, a dat o conceptualizare greu de despdrgit complet de

situagiile vieqii sale (p. 340 gi urm., p. 409 gi urm. etc.).Oricare ar fi ins[ explicagia ce se de tezelor maxweberiene,

acestea nu sunt de ocolit pentru cine vrea sd cunoasc6 cAtuqi depugin calificat ceea ce se petrece in societdgile actuale. Este, de

altfel, ugor sesizabil ci asupra acestor societf,gi se pronuntA adesea

oameni care nu gi-au aruncat privirea mf,car peste cdteva pagini

de-ale lui Max'Weber. La noi, de altfel, inceputurile aducerii indiscugie a operei celebrului clasic al teoriei modernizdrii, legate

de Constantin NicugS, la Bucureqti, qi George Em. Marica gi IonAluag, la Cluj, nu au mai fost continuate. Astazi se pot numera pe

degetele unei mAini cunoscf,torii acestei opere, care rAmane totuqiun reper in abordarea multor probleme, cf,ci diagnoza pe care Max!7eber a dat-o lumii ce vine s-a dovedit corecte. Iar aceasti diag-nozl se refer6, in primul rAnd, la o probleml cruciale - cea a viito-rului libertagii individuale.

inGesmrmelte,\uf satzeTurReligiorssozblngie(1920),Max\Uebera susfinut ce acest viitor este mai complicat decAt s-a crezut inliberalismul secolelor anterioare. in virtutea asocierii marketizlriieconomice cu ragionalizarea activitigilor impuse de concurenga,

cadrul institugional nu va mai rezulta din deciziile individuale, ci,mai curAnd, va limita, prin mecanismele birocrafiei in expansiune,

aceste decizii. Personalitatea armonioasd pe care a imaginat-oGoethe nu va mai fi orizontul evolutiei istorice, ci un ideal, a15-

turi de celelalte. Max Weber a formulat metafora celebrd pentrusocietatea birocratizat[ spre care se indreapti modemitatea: ,,o car-

casd tare ca ogelul a supunerii (ein stahlhartes Gehriuse der Horigl<eit)".

Max Weber a scris: ,,Nimeni nu gtie incd cine va locui in acea car-casa gi daca, la capdtul acestei dezvoltari nesigure, vor interveni noiprofetri sau o renaqtere formidabila a vechilor idei gi idealuri sau

daca - in cazul in care nu se va petrece niciuna din cele dou[ -pietrificarea mecanizat[ se va garnisi cu un soi spasmodic de a-qi

da singur importanf[" (p. 204).Ne dam ugor seama cAt de profunde a fost diagnoza lui Max

\7eber, care nu inceta sa pledeze pentru extinderea libertSlilor in-dividuale, fiind conqtient insa ca arborii libertetii nu se pot in[lgapAnd la cer. Este adevf,rat c[ diagnoza aceasta nu a mai dat seama

su{icient de imprejurarea ci, in orice situagie in societate, oamenii,individualitagile ce-gi folosesc libertdgile, sunt cei care imprimd di-rectiile evolugiei. Este, de asemenea, adev[rat c[, temdtor pentrufaptul cd drepturile qi libertdgile individuale vor fi afectate, MaxWeber d concentrdt liberalismul dsuprd procedurilor Si a tncurajat wrlib er alism procedur alist. Astazi tocmai acesta iSi dezu aluie inc ap acita-tea de a-Si generd resursele de motic,)are a oamenilor, de care are nevoie

pentru a se mentine. Dar diagnoza izbuteqte qi astf,zi sa fie realistagi ar trebui si dea teme de reflecgie adepgilor liberalismului, dispugi

sd {ie tot atat de ,,adevf,ragi" precum Max Weber.

18 t9