Capitolul I

Doamna Ariadne Oliver plecase impreuni cuJudith Budeq

pietena la care locuia, si ajute la pregdtirile unei petreceri

IEntru copii, ce urma si aibi loc chiar in acea seari.

O activitirle haotici era in plini deslilurare in acea clipi.

Emei energice intrau $ iegeau mutAad scaune, misu;e, raze cu

lkrri qi aducind dovleci mari pe care ii plasau in locuri strategic

alese. Urma sE aibi loc o petrecere de Halloweenl pentru

iwita;i cu vArste cuprinse inue zece ;i gaptcsprezece ani.

Desprirzindu-se de grupul principal, doamna Olircr se

rezemi de un perete 9i ridici un dovleac destul de mare pe

care il examhi cu un ochi critic.

- Ultima dati c6nd am vbzut ata ceva, zise ea, dindu-|ila o pane pinrl grizonant de pe fruntea pro€minenti, a fost

anul trecut in Statele Ijnite erau cu sutele, in toati casa. Nu

mai vizusem in viala mea atit de mu\i dovleci. Daci stau

bine gi mi gAndesc, nu am ltiut niciodati care e diferenla

dintre un dovleac qi un bostan. De fapt, care este?

- i*i p-" rdu, dragd, ii spuse doamra Buder, cilcAnd-o

pe picior.

1 Halloweenul este o serbitoare anuali, c€lebrati pe 31 octombrie. Are

rid,ncini in festiralul cettic Sainhain, iar in tradilia cregtind, in Ziua Tirtumr

Sfi4ilor (n.tr.)

" au^a'c/-'frE vina mea, rdspunse doamna Otver, lipindu_se mai

mult de perete. Vi stau in drum. Oricum, era neobisnuit sivezi at6tia dovleci sau bostani, sau cum le_o zice. Se giseaupeste tot, in magazine si in casele oamenilor, cu lumAndri saubeculete iniuntrul lor sau atamate de ei. Era foarte intere_sant, desi ocazia era cu totul alta. Nu erau pentru petrecereade Halloween, ci pentru Ziua Recunogtinlei. Eu intotdeaunaam asociat dovlecii cu Halloweenul si ;sta e la slir;itul luioctombrie. Ziua Recunostinlei este mai titziu, nu_i asa?Parcd e prin noiembrie, in a treia sdptimAni, nu? AiciHalloweenul se sirbitoreste pe 3l octombrie, parci. Maiint6.i e Halloweenul si apoi ce urmeazi? Ziua Tuturor Sufle_telor? Daci locuiesti la paris, atunci te duci la cimitir si puiflori la morminte. Nu e nicidecum b sirbi.toare tristi, pentmcd merg gi copiii gi se distreazd. Mai int6i te duci si cumperiflori, o mutfme de flori frumoase; cum numai in piata de floridin Paris gisesti.

Mai multe femei gribite se impiedicau, din cAnd inc6nd, de doamna Oliver, dar nu o ascultau. Erau prea ocu_pate. Majoritatea erau mame,.r,,reo doud domniloare bd-trane pricepute; mai erau si adolescenli indemanatici. biietide ;aisprezece si saptesprezece ani, cocotali p" ,"a.i ,lpe scaune, ca sd agate la o ind.llime adecvati decoragiuni.dovleci, bostani;i globuri de sticli frumos colorate, Feteintre unsprezece si cincisprezece ani stiteau in gmpuriqi chicoteau.

- $i dupn Ziua Tuturor Sufletelor gi cimitire, continuddoamna Oliver, asezindu-se pe branrl unei canapele, urmea_zi Ziua Tuturor Sfinlilor. Cred ci am dreptate.

Nu-i rispunse nimeni. Doamna Drake, o femeie frumoa-sd., intre doui vArste , care era gazda, fi"cu un anunf;

N-am s-o numesc petrecere de Halloween, cu toate cdasta este, Ii voi spune petrecerea ,,Unsprezece-plus,.. Din

de Halloween

varstei invitalilor. Majoritatea Pleace de h Elms pentru

srdia in alte parte.

- Dar lucrurile nu stau chiar aga, nu, Rowena? interveni

F un ton dezaprobator domniqoara \4rhittaler, a;ezdndu-|i

;ince-nez-ul,Ca profesoari la gcoala locali, domnisoara \4rhittaker

aEa o inclinalie sPre acurate{e.

- Din cauzi ci am desfinfat unsprezece-Plus cu ceva

rinp in urmi.Doamna Oliver se ridici stanjenitd de pe canapea.

I - N-am prea fost de ajutor. Am stat aici turuind despre

dovleci qi bostani. . . ,,odihnindu-mi picioarele", i;i zise in girrdqr o urmi de remulcire, dar fire si se simte atat de vinovat;

ca sA o sputi cu voce tare. Acum cu ce vi pot fi de folos?

fotrebi gi adiugi: Ce mere frumoasel

Cineva adusese in cameri un vas cu mere. Doamnei

Oliver ii pliceau foane mult merele.

- Sunt frumoase cele rogii, observi doamna Oliver.

Nu sunt chiar a5a de bune, zise Rowena Drake. Dar

arati bine. Sunt Pentrujocul acela in care trebuie si le prinzi

cu gura dintr-un vas cu aPd. Sunt destul de moi ca oamenii si

!i poati inlige mai bine din$ in ele. Beatrice, duJe in bibto-

teci, te rog frumos! Lajocul acela se varsi o mulgime de apd,

dar asta nu conteazi, cici covorul din biblioteci e atAt de

rcchi! 19i mulgumesc, Joyce!

Joyce, o fati robusti de treisprezece ani, lui vasul cu

mere. Doui cizuri, se rostogoliri pejos 9i se oprirS, de parci

ar fi fost dirijate de bagheta unei wdjitoare, la picioarele

doamnei Olive r.

- Vi plac merele, nu-i aqa? intrebiJoyce. Am citit ci ve

plac sau probabil c6. am auzit la televizor Dumneavoastrd

sunteli doamna care scrie povestiri cu crime, nu?

- .A$a este, recunoscu doamna Oliver.

to C'4'z'aL'ft- Ar fi trebuit si v; dim si faceti ceva ce are legituri. cu

crimele. Si se petreaci o crimi la petrecerea din seara aceas_ta si si-i puneli pe oameni si o rezolve.

Nu, mulpmesc, spuse doamna Oliver. Nu weau si maiaud de a.ga ceva.

Cum adicd nu wegi si mai auziti?Pentru ci am ficut asta o dati, gi n_a ie$t nimic bun,

rispunse doamla Oliver.- Dar ati scris o grimadi de ci4i, ripostd Joyce; facegi

foarte^mulgi bani cu ele, nu-i Ea?Intr-un fel, admise doamna Oliver, gindurile zburAn_

du-i la impozitul pe venit.

- $i aveti un derectiv finlandez,Doamna Oliver recunoscu acest lucru.Un bdiat apatic, care nu ajunsese incd printre cei mari de

la unsprezece-plus, intrebi grav:

- De ce finlandez?

- Si eu m-am inrebat adesea acelagi lucru, rdspunse sin_cer autoarea.

Doamna Hargraves, sotia organistului, intri in cameri.,risullind din greu, din cauza unei gileti mari, verzi din plastic.

- Ce zicei de asta, e buni pentrujocul cu merele?Domnisoara Lee, farmacista, spuse:

- Mai bine folosim o gdleati. din tabli. Nu se r;stoameasa uqor. Unde weti s-o punegi, doamni Drake?

- Mi gindeam ci cel mai bine este in biblioteci.. Covomlde acolo e vechi si oricum o si se verse destuE api,

Bine, le vom duce acolo. Rowena" uite incd un cos cu mere.Dagi-mi voie sd vi ajut, se oferi doamna Oliver.

Ridici cele doui mere de jos ;i, firi si-qi dea seama ceface. muqcd dinr-unul. Doamla Drake il lui hotirdti pe aldoilea ;iJ puse la loc in cos. O altd discugie incepu.

ftc€cErea de Halloween I I

- Da, dar unde se va.iuca Snapdragonl?

- Ar trebui in biblioteci, este camera cea mai intunecata.

Nu, va avea loc in sufragerie.

- Mai intdi trebuie si intindem ceva pe masi.

- Punem fala de mas6 aia verde ti Pe deasupra pinza

cauciucate,

- $i oglinzile? Chiar o si ne vedem viitorii sogi in ele?

Scol6ndu-9i pantofi pe furig gi mugcAnd linigtitn din mnr,

&amna Oliver se lisi din nou pe canapea privind lumea din

camer; cu un ochi critic. GAndea ca o scriitoare: ,,Daci ar fi

ri s€riu o carte despre toli acetti oameni, cum a; proceda? Inpneral, sunt oameni cumsecade, dar cine gtie?"

intr-un fel i se pirea fascinant se zu gtie nimic despre ei.

Togi locuiau in Woodleigh Common. Despre unii allase cAte

ceva, din ce'i povestise Judith. Domniqoara Johnson avea

de-a face cu biserica, cu toate astea, nu €!a sora vicarrlui.

.lr;a, era sora organistului, desigur, Rowena Drake, cea care

dirija lucrurile in Woodleigh Comrnon. Mai era femeia care

venise cu gileata, abia respirAnd, o gileati de plastic foarte

uriti. Doamnei Oliver nu-i plicuseri niciodati lucrurile

din plastic. $i apoi copiii, adolescengi, fete 9i bdiefi.

P6,ni acum nu reprezentau decAt niste nume Pentrudoamna Oliver, Printre care: Nan, Beatrice, Cathie, Diana,

Joyce, care era guri-sparti 9i punea mereu lntrebiri'

,,Nu prea-mi place de Jo1ce", iqi zise doamna Oliver O

fati pe nume Ann, iniltu$ 9i cu aere de superioritate. Maierau gi doi bdieli care pir€au se fi incercat tot felul de tunsori,

cu rezultate nu tocmai fericite.

Un biiat mai micul inti oarecum timid.

1 Snapdragon, cunoscut ii ca Flapdragon, a fost unjoc popuJar de salon inae

.oot"t Xltl XX. S. i""Ar.a brandy carc era apoi tumat intr-rm bol lat tinu foarte adanc. Se Puneau sta.fide in brandy, duP; care se didea foc com_

pozi$ei. De obicei, limina se stingea pentru a intensifica electul straniu al

iEdr o. aUstre cej"cau deasupra biuturii. Scopuljocului era culegerea

stafidelor din bdutu.ra in lUriri, cu dscul de a s€ ard€, p€ntnr a Ie mSnca (n.a)

12 &. .,-a4--fr

- M-a trimis mami cu oglinzile astea si vedeli dac5. suntbune, spuse cu respiragia ugor intretiiad.

Doamla Drake i le lui.- ii mulpmesc foarte mult, Eddy.

- Sunt doar n\te oglinzi obignuite de mAni, spuse Ann.Chiar o si vedem chipurile viitorilor soti in ele?

Unele dintre voi s-ar putea si le vadi, altele nu, ris-punseJudith Buder.

- Ali vizut weodati chipul soplui dumneavoastri cindv-ati dus la o petrecere... o pehecere ca asta?

- Bineinleles ci nu, inteweniJoyce.

- Ar fi putut, interveni cu un aer atotttiutor Beatrice, Se

numelte PE.S. Percepfe extrasenzoriali, explici. ea incintatisi arate ci era lamiliarizati cu termenii la modi.

- V-am citit una dintre ci4i, ii spuse Ann doamnei Oliver.Murilundul pcstiSor aznir. Mi-a pldcut.

- Mie cartea asta nu mi-a plicut, dedardJoyce. Parcd n-afct desnd de sAngeroasn. Mie-mi plac crimele cu mult singe.

- Cam murdar, nu gi se pare? intrebi. doamla Oliver.

- Dar palpitart, spuseJoyce.

- Nu neapirat, adiugi scriitoarea.

- Odati am vizut o crimi, ziseJoyce.

- Nu fi prostuli, Joyce, o certi domnipara Whittaker,profesoara.

- Ba da, am vizut, insistdJoyce.

- Chiar ai vizut? o iscodi Cathie, ficAnd ochii mari. Pe

cuvinnrl tiu ci ai vizut o crimi?- Bineinfeles d. n-a vizut. Nu mai vorbi prostii, Joyce, o

apostroli doamna Drake.

- Eu chiar am vizut o crimi. Am vdzut, am vezut, amvizut.

Coco,tat pe o scari, un bd.iat de pptesprezece ani privi injos cu interes $i intrebi:

Ce fel de crimi?Eu nu o cred, rispunse Beatrice.

t3ndrecerea de Halloween

- Sigur ci nu, spuse mama lui Cathie lnventeazi'

- Jfi e adevirat. Chinr am v6,zttt'

- Atunci de ce n-ai anunqat poliia? vnr si ltie Cathie'

- Pentru ci, atunci cand am vizut-o, nu mi-am dat seama

ci era o crimi. Dupi mult timp am realizat ci fruese o crimi'

Acum weo luni, doui, cineva a spus cela care m-a Pus pe

dnduri: Ceea ce am vezut afos! o crima'' - Uira,i-ue cum inventeazi' Ce prostie! exclami indig-

lati Ann- Citrd s-a intdrnplat? intrebi Beatrice'

- Cu ciiva ani in urmi' rispunse Joyce' Pe atunci

- Cine a omorit pe cine? vru si gtie Beauice'

- Nu o si spuri niminui, se enervi Joyce' Sunte$

DomniioaYa Lee intri cu un alt tip de g6leati Schimbari

dcind comparalie intre gile! si cildiri pentru a o

alege pe cea mai potrivite pentru jocul *. rn-tTf'

se indreptari spre biblioteci pentn: a hotiri Ia

locului. Trebuie si recunoEtem ce unii dintre Partici-

mai tineri erau nerabditori si demonstreze, printr-o

o ci.ldare ieftini din plastic care oricum s-ar fi risturnlrt

mai multi uqurin,ti.

.Ar.gezAnd un vas cu mere' Pe care il aduseseri ca rezervd'

Oliver mai gusti inci unul.

- Am citit in ziar ci vi place foane mult si mincali merc'

i vocea acuzatoare a lui Ann sau a lui Susan - nu era si-

atat dificdteile pe care le vor intimpina cAt qi

Ior la acestjoc. Unii se udari pe pir, alfi se stro?iri'

it fu nevoie de nigte prosoaP€ Pentru a srange apa Pane

urmd se decise ci o gileati din tabli ar fi mai potriviti

mlca.

care dintre ele.

- E cel mai mare picat al meu, recunoscu doamna Oliver'

- Ar fi mult mai amuzant un joc cu pepeni galbeni'

unul dintre b5.ie1i. Sunt aga de zemogi Vi da$

A Ar.z.CL!'frseama ce mizerie s-ar fi licut, adiugi, privind covorulcu satisfacfe.

Doamna Oliver, simgindu-se oarecum stinjeniti de jude-cata publici a licomiei, pirisi camera, in ciutarea unui anu-mit loc, de obicei foarte u9or de gisit. Urci pe sciri la etaj gi,

dind colgrl, se ciocni de un cuplu, o fati gi un biiat, ce se

strangeau in braie rezemindu-se tocmai de up care, cu sigu-ran$, i-ar fi oferit acces spre locul unde dorea cu neribdaresi ajungi. Cuplul nu-i didu atentie. Suspinau gi se imbri-fpu. Doamna Oliver se intrebi cAi ani aveau. Biianrl avea

injur de cincisprezece ani, fata ceva mai mult de doisprezece,degi rnirimea pieptului o {icea si pari mai maturi..

Apple Trcesl era o casi mirigoari, Avea citeva ungheregi ascunziguri plicute. ,,Cit de egoigti sunt oamenii, se gi,ndidoamna Oliver. Nu au deloc compasiune unii pentru cei-tali." Aceasti morali din trecut ii veni in minte. I-o spusese

in nenumirate rinduri infirmiera, didaca, guvemanta, buni-ca ei, doud mitugi, mama sa gi alte citeva persoane.

- Imi cer scuze, spuse tare qi rispicat doamna Oliver.Bnianrl gi fata se lipii qi mai mult unul de celilalt, cu

buzele impreunate intr-un sirut.Mi puteli Esa se trec, ii intrerupse doamna Oliver. Ag

wea si intru in camera asta.

VrAnd-nevrAnd cuplul se despi4i, uitindu-se la ea mih-nii. Doamna Otver intri in cameri gi trase zivorul.

Uga nu se inchidea foarte bine. Se puteau auzi vocivenind de pe hol.

- Ce oameni! se auzi o voce cu un ufor tremur in glas. Nuvid cd nu rrem si fim deranja$?

- Oamenii sunt atat de egoigti, ciripi fata. Nu se gindescdecit la propria penoani.

- Nu au deloc consideragie pentru ceilal$, se auzi bi,iatul,

I MIr, in limba engled" in origind

Gapitolul 2

hegnttuile Pentru perecer€a unl Tpl *l U: :1i:fi;;; de cap organizatorilor dectu cele destinate

;d;. t;*;" de caulte Ei ueuturite *-,Y--113iI o parte ttitottnaa - sunt ingredientele necesare p€ntru suc-

Lri un"i pet e""'i' Poate costa mai mult' dar deranjul nu e

ffoJ"t"i",'.*"tu de acord Ariadne oliver 9i prietena ei

Judith Buder.' - Du, p.o...'ile pentru adolesceni? intrebiJudith'

- Nt lai" --t l""t despre ele' ii rispurue doamna

Oliver-"" ] i."a ci, intr-un fel, deranjul e foarte mic' Adici' ne

&u pe-noi, adul;ii, afari qi ne spun ci se vor ocupa ei de tot'

adnugSJudith.

- Si chiar a:a e?

- fr-,, "ni", ^t.u*

am crede noi' ziseJudith' Uiti si co-

mande anumite lucruri, 9i cumpiri alte tucruri de care nu are

nimeni nerroie. Dupi ce ne-au expediat ne repro;eazi ci tre-

il;';i;;* ;umite lucrurila indemini' sparg o mul-

il. a.-.U*"., printre care 9i pahare' $ mereu se geselte

f, u"ur .-" t ii. tu un prieten nepoftit' $tii ;i tu cum se

ilre-oia a. oui."i Droguri ciudate s'i - cum Ie zice? cana-

bis sau marijuana sau LS D ' despre care am avut- mereu

;;;; ; t;."-ni bani, dar se pare ci m-am ingelat'