UMBR,tMUNTELUI

GREGORY DAVIDROBERTS

Traducere din limba englezi gi note deAdina Rafiu

,/lt

Capitolul 1

Sursa tuturor lucrurilor, lumina, are mai multe forme decit sunt ste-le pe cer. un singur gand frumos este suficient pentru a o face si strilu-ceasci.. Insi o singuri gregeali poate parjoli o lntreagi pidure ln sufler, as-cunzind togi agtrii de pe cer. Iar, ln vreme

". gr.q."l" tnci te rnisruie, iu-

birea ori credinga pierduti igi poate da senzagL ci totul s-a sfrrgit, ci nupogi merge mai departe. Dar acest lucru nu este adevirat. Nu este catugide pugin adevirat. Indiferent ce ai fbcut, indiferent unde te-ai riticit, lu-mina nu re pirisegte niciodati. orice lucru bun care s-a srins ln tine poa-te relnvia, daci Ei-o doregti din tot sufletul. Inima nu gtie si renunge, pen-tru ci inima nu gtie si minti. igi ridici privirea din carie, lntalnegti zambe-tul unui necunoscut qi ciutarea relncepe. Nu se aseamini cu ceea ce a fost.Este intotdeauna diferiti. insi noua prdure ce cregre ln inima deja v6ti-mati este, uneori, mai deasi gi mai puternici decdt lnaintea parjolului. trar,dacd'zLboveqti o clipi acolo, ln lumina reniscuti din liuntrul tlu, iergi to-tul gi nu te dai bitut, mai devreme sau mai tdrziu te vei reintoarce ln ioculln care lumea era alcituiti din dragoste gi frumuseEe: la origini. La origini"

- salutare, Lin. Asta da surprizi! a strigat vikram, dintr-un colE a1t,,-ciperii lntunecoase gi umede. Cum m-ai gisit? CAnd te-ai lntors?

- Adineauri, am ri.spuns, din pragul ugilor mari ce dideau pe rera-sa dinspre stradd.. unul dintre biieEi mi-a spus unde egti. vino pugin p6.niafafi..

- Intri, frate, a spus Vikram, rdzdnd. Hai si-ti fac cuno$dngi eubatept.

. Am goviit preg de o clipi. Din cauza luminii de afari, nu distingearndecat niqte forme vagi ln camera intunecoasi. singurul lucru pe care tldeslugeam erau doui raze de soare care r..tr.",rr"u prin obloanele ffase,tiind fumul aromar de hagig gi parfumul vanilat de heroini neagri.

Amintindu-mi acea zi, mirosul drogurilor, umbrele, lumina obseurddin cameri, m-am lntrebat daci nu cumva instinctul mi oprea si trec acel

prag. Me htrebam cAr de diferiti ar ft fost viaga mea, daci ag fi lnrors spa-tele gi aq fi plecat.

Alegerile pe care le facem sunt ramuri ale arborelui posibilitigilor. lnce-pAnd din aceazi, timp de uei anotimpuri musonice, vikram gi necunoscugiidin acea lncipere au reprezentat ramurile noi ale unei pi.duri pe care amlmpirtigit-o un timp: un codru urban al dragostei, al morgii gi al rnvierii.

Ceea ce tmi amintesc limpede din acea secundi de goviiali, pe care amtratat-o cu nepisare atunci, este fiorul care m:a trecut cand mana umedi alui Vilram m-a apucat de brag gi m-a tras lniuntru.

Un pat imens, aqezat la trei metri de zidul din stAnga, domina cameramare dreptunghiulari. Pe el se afla un birbat, mort sau doar adormit, rm-bricat ln pijamale argintii, cu mAinile lncrucigate pe piept.

Din cate reu$eam si disting, nu didea semne ci ar respira. Doi bi.rbaEi,unul ln stanga siluetei nemigcare, celilalt ln dreapta, g.d."o pe marginiapatului gi pregiteau nigte bonguri.

Pe peretele din spatele lor, chiar la capul birbatului mon sau adormit,era atArnar portretul lui Zoroastru, profetul religiei persane.

Pe misuri ce ochii mei se obignuiau cu lumina difuzi, am observat trei

:cau-ne lnasive, despirgite de trei scrinuri vechi, aranjate de-a lungul zidu-lui din fund, iar pe fiecare sti.tea agezat un birbat.

_ fodeaul era acoperiti cu un covor persan mare gi scump gi cu o mulimede fotografii ale unor personaje lmbricate in cost'me popJ"t p.rr*"". i"dreapta mea fagi in fali cu patul, se gisea un sisrem

"r'rdio li-fi, pus pe o

misugi de toaleti cu blatul din marmuri. Doui ventilatoare de tavan se ln-varteau lncet, de parci nu ar ft vrut si deranjeze norii de fum din cameri..

Am ocolit patul, $nandu-mi dupi vftram, care m-a condus Ia birba-tulagezat pe primul dintre cele trei scaune. Era stri.in, ca gi mine, dar mailnalu trupul siu degirat gi picioarele lungi se revirsau din scaun de parci arfi plutit lntr-o cadi. Pirea si aibi ln jur de treizeci gi cinci de ani.

- El esre Concannon, m-a informat Vikram, lmpingAndu-mi mai lnfa;i. Face parte din IRA.

Mdna care a strAns-o pe a mea era caldi, uscati gi viguroasi..

- Si-i ia dracu' pe iia din IRA, a spus birbatul, cu un puternic ac-cent nord-irlandez. Eu sunt din ulster. Fac parte din Forga voluntari &nulster. Ar ff culmea si mi agtept de la un imbecil necredincios ca vikramsi ln;eleagi asta.

+ rvImi plicea privirea lui lncrezitoare. Nu-mi pliceau cuvintele lncrezi-toare care li iegeau din guri. Mi-am rerras mana, dind din cap ln semn delncuviin;are.

- - NuJ biga tn seami, mi-a zis Vikram. Spune tot felul de tAmpenii,dar la petreceri nu-l lnrrece nimeni. Pe bune.

l0

Apoi m-a ffas spre cel de-al doilea birbat. Exact clnd m-am apropiat deel, tanirul a tras o prizi de hagig din bongul pe care i.l aprinsese cel de-al trei-lea birbat. ln clipa ln care flacira chibritului a fost aspirari ln pipi, a Edgnito pali de foc din gura pipei gi a explodat chiar deasupra capului tdnirului.

- Born shanhad a exclamat Vikram, lntinzAnd mina dupi pipi. Lin,gi-l prezint pe Naveen Adair. E detectiv particular. Pe cuvAntul meu.Naveen, el e Lin, tipul despre care v-am povestit. E medic ln mahala.

TAnirul s-a ridicat ln picioare qi mi-a strAns mAna.

- Sincer vorbind, a zis el cu un zAmbet ironic, nu sunt cine gtie ce de-tectiv. Deocamdati.

- Stai linigtit, i-am rispuns zdmbind. Nici eu nu sunt cine gtie ce doc-tor. Nici acum, nici pe viitor.

Al treilea birbat, cel care aprinsese bongul, a tras un fum qi mi-a lntinspipa. L-am refuzat zAmbind, aga ci i-a dat-o unuia dintre birbagii a$ezafipe PaL

- Sunt Mnson, s-a prezentat el, strlngdndu-mi mina bucuros ca uncigelug juciug. stuart vinson. Am auzit o mulgime de chestii despre tine,frate.

- Orice cretin a auzit de Lin, a replicat Concannon, luAnd bongul dela unul dintre blrbagii de pe pat. Vikram ne-a fbcut capul calendar, de zicici-i amorezat de tine. Lin ln sus, Lin ln jos, Lin a flcut aia, Lin a flcut ai.alalti. Ia zi, Vkram, ai apucat si i-o sugi? A fost bun de ceva sau numaigura-i de el?

- Egti culme& Concannon! a intervenit Vinson.

- Ce-am ficut? a lntrebat Concannon mirat. I-am pus qi eu omuluio lntrebare. India e lnci o gar6.liberi, nu? Cel pufin ln zonele ln care se

vorbegte engleza.

- IgnoriJ, a spus Vinson, ridicdnd din umeri ca gi cAnd ar fi vrut sitgi ceari scuze, Nu se poare abgine. Suferi de sindromul nesimgirii.

Stuart Vinson era un american cu un fizic solid, trisituri masive gi clare

9i o claie de pir blond, ciufulit, care li didea aspectul unui lup de mare, alunui marinar singuratic. ln realitate, era uaficant de droguri,li chiar unulbunicel. Auzisem de el, aga cum gi el auzise de mine.

- El e Jamal, a continuar Vkram, ignorAndu-i pe Vinson gi peConcannon gi prezenrAndu-mil pe birbatul agezat pe partea stAngi a pa-tului. Importi marijuana, o macini, o ruleazi qi-o fumeazi. E Artistul.

- Artistul, a repetat Jamal.Era un individ usci;iv, cu ochii depirtaEi gi lnzorzonat cu tot soiul de

amulete religioase. M-am apucat sd.le numir, hipnotizat de atAtea obiectesfinte adunate la un loc, qi am observat ci reprezentau toate cele cinci marireligii ale lumii. De la acestea, mi-a alunecat privirea spre zAmbetul lui.

11

- Artistul, am zis.

- Artistul, a repetar Jamal.

- Artistul, am zis din nou.

- Artistul, a repetat el.Ag mai fi spus-o o dati, daci Vikram nu m-ar ft oprit.

- El e Billy Bhasu, a conrinuar el prezentirile, fbcind semn citre bir-batul mirunEel gi firav, cu o piele gilbuie, care stirea de cealalti parte a si-luetei nemigcate.

Billy gi-a lmpreunat palmele ln semn de salut gi a continuat si. curegeunul dintre bonguri.

- Billy Bhasu e furnizor, m-a informat Vkram. igi face rosr de oricedoregti. Absolut orice, de la fete pAni la lnghqati. lncearci-l. O si vezi cie adevirat. Cere-i o lngheEati. Ji-o aduce imediat. Haide, cere-i!

Nu vreau...

- Billy, du-te gi adu-i o lnghelati lui Lin.

- Imediat, a zis Billy, lisAnd bongul de-o parte.

- Nu-i nevoie, Billy, l-am oprit ridicAnd o mdni. Nuvreau tnghegati.

- Dar eqti nebun dupi tnghqati, a spus Vkram.

- Nu lntr-atAt incAt si trimit pe cineva si lmi cumpere. Potolegte-te,Vikram!

- Daci tot e vorba si aduci ceva, a risunat glasul lui Concannon dinlntuneric, eu zic si fie gi-o lnghegati, gi-o fatL. Doui fete, de fapc $i si. trea-ci dracului odatl la treabi!

- Ai auzit, Billy? a insistat Vkram.S-a apropiat de Billy gi a lnceput si tragi de el, cAnd o voce adinci gi

puternici a risunat dinspre silueta lntinsi pe pat. Vikram a lnlemnit, deparc5. s-ar fi trezit cu feava unei pugti tn fagi.

- Vikram, omule, a spus vocea, lmi strici toati srarea!

- Oh" drace! Drace! Scuze, Dennis, a lngiimat Vikram! ii fleeamcunogtingi lui Lin cu biiegii gi...

- Lin, a rosrir omul de pe par, deschizlnd ochii ca si. mi vadi.Ayeau o culoare cenugie, rari, gi o strilucire caldi.

- Eu sunt Dennis. lmi pare bine si te cunosc. Simte-te ca acasi,. Mi&84., es su casA.

Am flcut un pas ln fagi, am strAns m6.na moale pe care mi-o lntinseseDennis, dupi. care m-am retras la capitul patului. Dennis m-a urmirit cuprivirea, zAmbindu-mi precum un preot care lgi di binecuvAntarea.

- Uau! amurmuratVnson agezAndu-se llngimine. Dennis, frate, mibucur ci te-ai intors printre noi. Cum a fost pe lumea cealalti?

- Liniye, a rispuns Dennis zimbindu-mi in continuare. Foartelinigte. PAni acum cAteva minure.

t2

eoncannon gi Naveen Adair, tlnirul detectiv, au venit alituri de noi.Togi ochii erau agintiEi asupra lui Dennis.

- Lin, e o mare onoare si. te priveasci. Dennis, mi-a explicat Vikram.S-a lisat un momenr de ti.cere, curmat rapid de Concanion.

- Supertare! a mArAit Concannon, cu un rAnjet riuticios. De gase lunipierd vremea pe-aici, te fac pirtag la lnEelepciunea mea, l;i beau whisky-ulgi-gi fumez iarba, iar tu nu binevoiegti si deschizi ochii decat de doui ori.Cum intri Lin pe u9i, cum te zgAiegti la el ca la o minune. Eu sunt maifraier, sau ce?

- Chiar egti, frate, a spus Vnson lncet.concannon a lnceput si rddi in hohore. Dennis s-a strrmbat, deranjat.

- Concannon, mi-egti drag ca o fantomi prietenoasi., dar, ziu, lmistrici toati euforia.

- $6s7g, amice, a mormS.it Concannon.

- Lin, a goptit Dennis, firi a-gi migca trupul ori capul, te rog si n-oiei ca pe-o impoliteqe, dar am nevoie de odihni acum. Mi-a flcut plice-re si te cunosc.

A lntors capul imperceptibil ln direcEia lui Vikram.

- Vikram, a murmurat pe un ton scizut, te rog s-o lagi mai moale cugiligia. imi strici euforia. Ji-ag fi recunoscdtor dac-ai fi rnai atent.

- Binelngeles, Dennis, a bolborosit Vikram. Iertare!

- Billy Bhasu? a continuat Dennis cu blAndete.

- Ce este, Dennis?

- Di-o-n mi-sa de lnghegati!

- Cum adici, Dennis?

- Di-o-n mi-sa!Azi nu primegte nimeni tnghegati!

- Am lngeles, Dennis.

- E limpede ce-am zis?

- O dim in mi-sa de lnghegati, Dennis!

- Nu vreau si mai aud cuvAntul inghepatd cel pugin trei luni de-acurnlncolo.

- Da, Dennis!

- Bun. Jamal, fti amabil gi pregitegte-mi un bong nou. Unul tare detot! Unul memorabil! Epocal!Ar ff un gest de compasiune. Aproape un mi-racol. La revedere, lume, de aici 9i de dincolo!

Dennis gi-a lmpreunat mAinile pe piept, a lnchis ochii gi gi-a reluatpozigia de odihni: o nemigcare morruari, in care nu respira decAt de cinciori pe minut.

Nimeni nu lndriznea si se migte sau si spuni ceva. Jamal a pregitit lnmare grabi. un bong epocal. To;i cei prezengi in cameri se uirau la Dennis.t-am tras pe Vikram de cimagi.

13

- Hai si ieqim de-aici, i-am zis trigAnduJ dupi mine afari. La reve-dere,lume, de aici gi de dincolo!

- Hei, a$tepragi-me! a strigat Naveen, iegind in fugi. pe u$a rerasei.Ajungi ln stradi, aerul proaspdt i-a tezit pe Naveen gi pe Vikram. Au

iugit pasul ca si se gini dupi mine.vinticelul care adia pe culoarul umbrit de clidirile cu trei etde aducea

cu sine mirosul vaselor pesciregti din portul sassoon, aflat rn apropiere.Razele soarelui se revirsau prin spaEiile dintre copaci. pe miiuri ce tre-

ceam de la umbri la soare, scildAndu-mi ln cildura albi, simgeam cumpitrunde soarele ln mine, peffru ca apoi si mi. piriseasci de rndati. ce in-tram la umbra copacilor.

cerul era colorat lntr-un albastru paclos, asemeni unei sticle aruncatela mal de apele mirii. ciorile cilitoreau pe acoperiqurile autobuzelor sprezonele mai ricoroase ale oragului. Strigitele ricgarilor ri.sunau de pretutin-deni.

Era genul de zi senini la Bombay, care li lndemna pe oamenii locului sicante in gura mar€ qi, trecand pe langi un birbat care mergea in direcgiaopusi, am bigat de seami ci amandoi fredonam acelagi caniec de dragos-te indian.

- Ce ciudat, a remarcar Naveen. AmAndoi cdntagi acelagi cAntec.Am zambit, pregitindu-mi si mai fredonez clteva versuri, aga cum se

procedeazi la Bombay ln zilele ln care cerul e de culoarea sticlei albastre,cAnd Vikram m-a lntrerupt cu o intrebare.

- Deci, cum a -"t il-"i recuperar?unul dintre modvele penrru care nu merg tn Goa foarte des este ci, de

cdte ori mi duc acolo, cineva mi roagi si li fac o favoare. Acum trei sip-timani, cand l-am anunfar pe vikram ci plec ln Goa, m-a rugat si il ajutcu ceva.

Lisase una dintre bijuteriile de nunti ale mamei sale la un cimi.tardrept gai penrru un lmprumut. Era vorba de un colier birut cu rubinemicute. vl\ram lgi achitase datoria, lnsi cdmitarul refuza si li inapoie-ze colierul. ii spuses. si vini personal ln Goa ca si ll recupereze. $tiind cnacesta se teme de compania sanjay, banda mafioti din care ftceam parte,Mkram insistase si ii fac o viziti.

Mi achitasem de sarcini, recuperasem colierul, lnsi vikram se lngelasecu privire la teama cimrtarului fagi de mafie. Din cauza lui, irosisem osiptimani lntreag5., cici mi evitase ln repetate randuri, lisand mesaje in-jurioase la adresa mea gi a companiei Sanjay, pani cand, rnrr-un final, selnvoise si lmi lnapoieze colierul.

Era deja prea tarziu. El era doar un amirat de cimitar, iar mafioEii pecare ii insultase erau numerogi. Am apelat la patru biieEi din zond. carc

t4

lucrau penmu compania sanjay. I-am bitut pe gangsterii care ll apiraupAni cAnd i-am pus pe fug5..

L-am confrunrar pe cimitar. Mi-a dat colierul. Dupi care unul dintrebiiegi l-a bitut ln lupti dreapri gi a continuat si il bati, in lupti mai pulindreapti, pAni cAnd i-a bigat mingile in cap.

- Zil a insistat Vikram. L-ai recuperat sau nu?

- Poftim, am zis scogAnd colierul din buzunarul hainei gi lntinzin-du-iJ.

- Uau! Eram sigur ci mi pot baza pe dne. fi-a dar bitii de cap Danny?

- Cred ci ar fi bine si ll grergi de pe lista celor de la care lmprumugibani.

- Thiklinreguli.A scos colierul din siculegul de mitase albastri. Sub razele soarelui, ru-

binele li scAnteiau in palmi precum piciturile de sAnge.

- A,t"4i? a continuat. Merg chiar acum si i-l duc mamei. Vregi si viduc undeva cu taxiul?

- M.tgt ln cealalti direcEie, am spus eu, ln timp ce Vkram chema untaxi. Eu mi lntorc la Leopold's, si-mi recuperez bicicleta.

- Daci nu te deranj eazd., a zis Naveen qoviielnic, a; vrea si. merg cutine o bucati din drum.

- Cum doregti, i-am rispuns, privindu-l pe Vikram cum igi vArisiculegul albastru in cimagi.

Era pe punctul de a urca ln raxi, cAnd l-am oprit gi m-am apropiat deel ca sI nu fim auzigi.

- Ce naiba faci?

- La ce te referi?

- Nu ai cum si mi minji cAnd e vorba despre droguri, Vik.

- Cine-a minyi* a protesrat el. Fir-ar sL fte, am tras gi eu clteva fu-rnuri, nimic mai mult. $i ce? Oricum, e marfa lui Concannon. El a plitit,eu doar...

- Ia-o mai ugor.

- Eu o iau mereu ugor. Doar mi cunogti.

- Unii oameni reuqesc s5. renunte la un viciu, Viftram. Poate Concannone unul dinte acegtia. Tu nu egti in stare, gdi bine.

Mi-a zAmbit gr, pret de cAteva secunde, mi s-a pirut ci ll revid peVikram cel de altidati. Acel Vkram care era capabil si plece ln Goa dupicolier, firi ajutorul meu sau al altcuiva. Acel vikram care nu ar fi lisat inveci una dinue bijureriile de nunti ale mamei sale ln mainile unui cimitar.

ZAmbetul i-a dispirut de pe chip cAnd a urcat ln taxi. L-am privit cumse lndeplrteazi, neliniqtit la gAndul pericolului ce il pAndea chiar din su-fletul siu de optimist disrus de iubire.

t5