IAŞI1

CUPRINS

Cuvânt înainte.......................................................................................................................................................................... 4

Istorie........................................................................................................................................................................................... 5

Legendele Iaşului.................................................................................................................................................................... 6

Legenda numelui Iaşului................................................................................................................................................. 6

Legenda Sărăriei................................................................................................................................................................. 7

Legenda Tătăraşilor.......................................................................................................................................................... 7

Geografie şi cultură................................................................................................................................................................ 7

Clădiri şi monumente istorice...................................................................................................................................... 8

Biserici şi mănăstiri........................................................................................................................................................... 8

Parcuri şi grădini................................................................................................................................................................ 8

Educaţie şi economie............................................................................................................................................................ 9

Imagini...................................................................................................................................................................................... 10

2

Cine a făcut acest proiect?

Vornicu Maria

Tofan Alexandra

Cazacu Gabriela-Alexandra

3

Cuvânt înainte

Din punct de vedere arhitectonic, Iaşii de azi se prezintă ca un adevărat

amestec de nou şi vechi, de istorie şi modernitate, de iarbă, beton şi sticlă. Clădiri cu

mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuinţe (mai mult sau mai puţin

moderne).

Adevăratele ravagii oraşul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună

parte a centrului vechi, fără a se ţine cont de faptul că multe din clădirile demolate

dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piaţa ,Unirii Târgu Cucului,

Bulevardul Ştefan cel Mare şi altele. Unele demolări aveau ca scop curăţirea oraşului

de clădirile insalubre şi mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele

aveau alte scopuri. Chiar şi în aceste condiţii, au rămas în picioare multe clădiri

importante şi, pe bună dreptate.

Iaşul este considerat un adevărat muzeu; în fiecare colţ al său se simt

urmele trecerii unei personalităţi de seamă a literaturii, ştiinţei, filozofiei, istoriei

sau politicii româneşti.

4

IstorieMunicipiul Iaşi este reşedinţa judeţului Iaşi şi principalul centru urban din

nord-estul României. Iaşi a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre

cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 şi 1862 şi capitala României

între 1916-1918.Conform datelor recensământului din anul 2002, Iaşi număra

320.888 de locuitori şi era astfel al doilea oraş ca mărime din România. Zona

Metropolitană Iaşi, care include 13 localităţi învecinate, avea o populaţie de

aproximativ 400.000 de locuitori.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala Moldovei de

la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima şcoală în limba română şi o

tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la

Iaşi.Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, şi de ruşi în 1686.

În 1734, a fost afectat de o epidemie.Prin Pacea de la Iaşi, cel de-al şaselea război

ruso-turc a luat sfârşit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt oraşul, pentru a potoli

revoluţionarii greci ai Eteriei, conduşi de Alexandru Ipsilanti.

Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862,

atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale

Moldovei şi Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină,

sub numele de România, capitala ţării a fost stabilită la Bucureşti. Pentru a compensa

pierderile provocate oraşului în 1861.După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost

înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au

fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional sau

Universitatea "Al.I. Cuza".În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iaşi a

fost capitala României neocupate, după ce Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor

Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit oraşul

Bucureşti.

Al doilea război mondial a reprezentat o perioadă neagră în istoria ieşeană. În

timpul regimului Antonescu, Pogromul de la Iaşi din 27-29 iunie 1941 a fost printre

cele mai grave evenimente de acest fel din lume, prea puţin cunoscut ieşenilor înşişi

atât înainte, cât şi după Revoluţia română din 1989. În mai 1944, oraşul a fost scena

unor lupte grele între forţele româno-germane şi Armata roşie, zile în care o mare

parte din zonele istorice ale oraşului a fost distrusă. Faimoasa divizie de elită

5

Panzergrenadier „Großdeutschland” a obţinut o victorie importantă asupra

sovieticilor la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iaşi. În iulie, Iaşul era

ocupat de forţele staliniste.

În perioada postbelică oraşul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi

cartiere şi întreprinderi industriale. După căderea comunismului, oraşul a rămas cel

mai important centru cultural din afara arcului carpatic, dupǎ Bucureşti.Iaşul ar putea

obţine titlul de "oraş iniţiator al Revoluţiei din decembrie 1989”, prin ordonanţă

guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulţi ieşeni fiind arestaţi de securitate

pentru că organizaseră o manifestaţie împotriva regimului comunist. Semnalul

revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluţionarilor a fost însă

aflat de Securitate. La momentul fixat, Piaţa Unirii era strict supravegheată de

miliţieni şi securişti în civil, care au împiedicat orice manifestaţie, iar membrii

Frontului Popular au fost arestaţi. Ei au fost eliberaţi câteva zile mai târziu, în 22

decembrie 1989.

Legendele Iaşului

Legenda numelui Iaşului

Se spune că numele Iaşului provine de pe vremea lui Ştefan cel Mare .Într-o

dimineaţă nişte boieri ,însărcinaţi cu treaba de a pune oraşului cu şapte coline un

nume ,s-au hotărât ca primul cuvânt pe care îl va rosti domnitorul ,aceea să fie

denumirea oraşului .Au trimis o slugă, să-l trezească pe Ştefan cel Mare şi să-i spună

că este chemat la o întâlnire .Sculat din somn ,domnitorul ,nervos,i-a zis :”Ieşi!”.

De aici se trage denumirea de “Târgul Iaşilor”.

Legenda Sărăriei

În actuala stradă a Sărăriei, era o casă din sare în care locuia o fată foarte

frumoasă. Într-o zi un fecior de boier trecu pe acolo si se îndrăgosti imediat de ea.A

răpit-o,dar văzând că i se face rău o duse înapoi în casă. Înţelegând că ea nu poate

părăsi casa de sare, se căsători cu ea şi se ocupară cu comerţul de sare.

6

Legenda Tătăraşilor

Se spune că fiul unui han se îndrăgostise de o tătăroică ,însă tătăl lui nu era de

accord cu acea dragoste .Pentru a nu se revedea niciodată, han tătar a alungat-o pe

fată, iar pe fiul lui l-a legat de un stejar, pentru a nu pleca în căutarea fetei.

Hoarda de tătari urma să atace Iaşul, aşa că s-au culcat. Profitând de aceasta,

tătăroaica, întoarsă între timp, îl dezlega pe iubitul ei ,ascunzându-se cu el într-o

scorbură. Tătarii s-au sculat şi au văzut că fiul lui han tătar a fugit. Crezând că a

plecat în căutarea fetei, hoarda de tătari l-a căutat în pădure. După ce au plecat ,cei

doi au ieşit din scorbură şi au primit pământ în actuala stradă Stejar.

Geografie şi cultură

Municipiul Iaşi se află în partea de Est a Moldovei, în Câmpia Moldovei.

Oraşul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut.Prin

extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline Cetăţuia, Galata, Copou,

Bucium-Păun, Şorogari, Repedea şi Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca

Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt

Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de

pârâul Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la

răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de

agrement.Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază (secolele

XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial

Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari

(partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-

Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi

Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Oraşul are ca suburbii câteva

localităţi care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale,

dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca aşezări urbane: Dancu, Tomeşti,

Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa urbană este de extindere a Iaşilor, aceste localităţi

fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localităţi: Păun, Bârnova, Horpaz,

Miroslava, Valea Lupului şi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcţiilor din

ultimul deceniu, unele dintre aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.

7

Clădiri şi monumente istorice

Obeliscul cu lei

Bojdeuca lui Ion Creangă

Palatul Roznovanu

Muzeul "Mihai Eminescu"

Muzeul "Mihail Kogălniceanu"

Filarmonica Moldova

Muzeul Unirii

Muzeul de Artă

Muzeul de Istorie a Moldovei

Muzeul Teatrului

Muzeul Literaturii Române

Casa Pogor

Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza

Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mirceşti

Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu

Biserici şi mănăstiri

Catedrala mitropolitană din Iaşi

Catedrala Romano-Catolică "Adormirea Maicii Domnului"

Mănăstirea Cetăţuia

Mănăstirea Galata

Mănăstirea Golia

Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi"

Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Parcuri şi grădini

8

Parcul Copou

Grădina Botanică din Iaşi

Parcul Expoziţiei

Educaţie şi economieIaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de

teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău).

Fără îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.

În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România,

Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Întemeiată

în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii

Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40.000 de studenţi.

Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. În oraş, se mai

află şi alte instituţii de învăţământ superior: Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" cu

peste 25.000 de studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa",

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad",

Universitatea de Arte "George Enescu",[10] Universitatea Petre Andrei. În Piaţa

Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce

astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", cu un fond de

carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Iaşul este al doilea centru universitar al ţării. Principalele campusuri studenţeşti

se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din

partea de sud-est a Europei, Titu Maiorescu (4 cămine), Târguşor-Copou (4 cămine),

Codrescu (5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus) şi Agronomie (4

cămine).

Iaşi este un centru economic important al României. Industriile principale sunt

metalurgia (SC Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele

(SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) şi industria

9

alimentară. Sectorul bancar şi cel al informaţiei au luat avânt în ultimii ani,

numeroase bănci şi companii de software fiind prezente în oraş.

Iaşi este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând

numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Hala Centrala, Axa

Niciman, Felicia Shopping Center, Era Shoping Center etc.) şi mai multe hyper şi

supermarket-uri (Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Gima, Billa, Plus, Praktiker,

Dedeman, Arabesque). Alte proiecte sunt în curs de realizare (Palas Shopping Mall,

Maximall, Green Plaza Iaşi etc.).

Imagini

Obeliscul cu lei din Iaşi. Bojdeuca lui Ion Creangă din Iaşi

Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu.

10

Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mirceşti

Palatul domnesc de la Ruginoasa. Palatul Roznovanu

Catedrala Mitropolitană Iaşi Catedrala Mitropolitană Iaşi – Interior

11

Mănăstirea Cetăţuia Biserica Mănăstirii Galata

Mănăstirea Golia Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi

Teiul lui Eminescu Grădina Botanică din Iaşi

12

Rondou de flori din Parcul Expoziţiei Universitatea “Al. I. Cuza”

13

Palatul Culturii

14

15

16

17

18