POªTAªUL419 ¦ 3

Actualitate

Cota de piaţă a CNPR a fost de 74,28%Conform datelor prelucrate de ANCOM, în anul 2012 au fost

procesate în România 523.286.299 de trimiteri poştale (trimi-teri de corespondenţă, imprimate, colete etc). Deşi CNPR acontinuat şi în anul 2012 să prelucreze cea mai mare partedintre aceste trimiteri (74,28%), traficul total al acesteia ascăzut faţă de anul 2011 cu 7,17%, în timp ce restul furnizo-rilor au procesat cu 23,98% mai multe trimiteri faţă de anulanterior.

Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la nivelul trimiterilor in-terne şi internaţionale. Astfel, din numărul total de493.436.207 trimiteri interne, CNPR a procesat cu 6,85% maipuţine decât în anul 2011, respectiv 367.215.481 de trimiteri,în timp ce numărul de trimiteri interne procesate de furnizoriiprivaţi a fost de 126.220.726, în creştere cu 23,54% faţă deanul 2011.

În 2012 s-au procesat 29.850.092 de trimiteri internaţionale,înregistrându-se o uşoară scădere, de 3,42%, faţă de anul2011. Dintre acestea, CNPR a procesat 71,9%. Cota PoşteiRomâne pe segmentul trimiterilor internaţionale a scăzut înanul 2012 cu 12,42%, în timp ce traficul furnizorilor privaţi afost de 8.388.072 de trimiteri, cu 30,98% mai mult faţă de anul2011.

Din totalul trimiterilor poştale din România în anul 2012,96,61% au fost trimiteri de corespondenţă, imprimate, pa-chete mici şi trimiteri de publicitate prin poştă, cu limita ma-ximă de greutate 2 kg (poşta de scrisori). Acest segment s-amenţinut constant faţă de anul 2011, fiind procesate489.865.918 trimiteri, dintre care CNPR a procesat 77,87%.

De asemenea, în anul 2012 au fost colectate şi distribuite23.943.298 de colete poştale interne şi internaţionale, cu2,81% mai multe decât în anul 2011. Din numărul total de co-lete, CNPR a procesat 10,52%. Următorii zece furnizori devolum mare din acest segment de piaţă au realizat împreună

un trafic de 11.379.775 de colete (47,53%), iar restul furnizo-rilor au realizat un volum de 10.044.990 de colete, reprezen-tând un procent de 41,95% din traficul total de colete.

În anul 2012 traficul poştal total aferent serviciilor Expressa fost de 9.477.083, în scădere cu 30,97% faţă de anul 2011.CNPR şi furnizorii privaţi şi-au împărţit acest segment în modegal.

Una din trei reclamaţii a fost întemeiatăTraficul de trimiteri din sfera serviciului universal a scăzut

în anul 2012 cu 7,76% faţă de anul 2011, până la 391.117.038de trimiteri, înregistrându-se scăderi atât la nivel intern, câtşi la nivel internaţional. Pe acest segment, CNPR a procesatmajoritatea traficului (85,32%), remarcându-se scăderea atâta traficului acesteia, cât şi a furnizorilor privaţi, faţă de 2011,cu 8,57%, respectiv 2,78%.

Traficul poştal realizat de către furnizorul de serviciu uni-versal, CNPR, ca urmare a drepturilor rezervate de care a be-neficiat în anul 2012, a fost de 262.825.024 de trimiteri,reprezentând peste 95% din traficul de corespondenţă dinsfera serviciului universal procesat de către acesta în cursulanului trecut.

În anul 2012 au fost înregistrate 79.972 de reclamaţii, dincare 26.849 s-au dovedit a fi întemeiate. Un număr de 8.161de reclamaţii au fost soluţionate cu acordare de despăgubiriîn valoare totală de 2.427.462 lei. Raportând traficul generaltotal (523.286.299 de trimiteri poştale) la numărul de recla-maţii, s-a constatat că în anul 2012 a existat o reclamaţie la6.543 de trimiteri poştale, o reclamaţie întemeiată la 19.490de trimiteri poştale, o reclamaţie neîntemeiată la 9.850 detrimiteri poştale şi că, în medie, din trei reclamaţii întemeiate,una a fost soluţionată prin acordare de despăgubiri.

din totalul prestaţiilorPoşta Română deţine aproape

75%R aportul de date statistice privind serviciile poştale în anul 2012, publicat de ANCOM chiar

cu o zi înainte de Ziua Mondială a Poştei, arată că piaţa s-a stabilizat în această perioadă,traficul poştal total fiind de 523.286.299 de trimiteri poştale, în scădere cu sub un procent

faţă de anul 2011, când s-au prelucrat 527.276.394 de trimiteri. Atât traficul intern, cât şi cel internaţionals-au menţinut aproape de nivelul din 2011, înregistrând scăderi uşoare de 0,59%, respectiv 3,43%.

„În ceea ce priveşte veniturile atrase de operatorii poştali în 2012, acestea s-au ridicat la 1,52 miliardelei (341,1 milioane euro), nivel apropiat de cel din 2011, când veniturile operatorilor de profil au cumulat1,53 miliarde lei. Valoarea cumulată a primilor 10 furnizori de servicii poştale în funcţie de cifra de afacerisau de veniturile obţinute din furnizarea de servicii poştale a fost în anul 2012 de 1,40 miliarde de lei",a anunţat ANCOM, potrivit Mediafax.

Piaţa serviciilor poştale în 2012

6 ¦ OCTOMBRIE 2013

Actualitate

Ziua Mondială a Poşteise sărbătoreşte din 1969

Comunitatea internaţională a dedicat ziua de 9 octombrie poştaşilor. Istoria acestei zile a început în1874, când 22 de state au semnat la Berna (Elveţia) actul de constituire a Uniunii Poştale Universale(UPU). Printre ele s-a numărat şi România, care a fost reprezentată la lucrările UPU de directorul ge-neral al Poştelor şi Telegrafului din acea perioadă, George Lahovary. Avantajele noii organizări, pro-

venind în principal din adoptarea unui tarif moderat pentru scrisori, s-a manifestat atât de rapid şi cu oatât de mare evidenţă încât cei ce se aflau atunci în fruntea UPU s-au gândit rapid la extinderea Uniuniişi la alte ţări. În 1969, în timpul Congresului Uniunii Poştale Universale desfăşurat la Tokyo, 9 octombrie

a fost declarată Ziua Mondială a Poştei, spre a marca data semnării protocolului de la Berna. În prezent, Uniunea Poştală Universală este un organism aparţinând Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care sunt afiliate administraţii poştale din 192 de ţări. Aşa se face că Ziua Mondială a Poştei este

practic o sărbătoare planetară, mai ales că vorbim de cel mai mare angajator din lume, UPU estimând că, în 2012, în sistemul poştal lucrau peste 5,2 milioane de oameni.

Mesajul Directorului General al UPUAnul acesta este primul pe care comunitatea internaţională a

poştaşilor o sărbătoreşte avându-l pe Bishar A. Hussein în frunteaUPU. Kenyanul ajuns în fruntea organismului poştal mondialsuprem în urma Congresului UPU de la Doha, din urmă cu un an,a transmis un mesaj către toţi lucrătorii poştali din lume. Cu acestprilej, Bishar Hussein a salutat „eforturile pe care companiile poştalede pe întreg mapamondul le depun pentru a-şi diversifica serviciile şiprodusele pe care le oferă clienţilor în încercarea de a spori fiabilitatea,viteza de livrare şi securitatea prestaţiilor. Creşterea prestaţiilor de e-commerce şi a livrărilor de produse comandate on-line reprezintădouă sectoare ce trebuie exploatate în viitorul imediat, în condiţiileîn care poşta clasică de scrisori dă semne de recesiune în faţa asaltuluitehnologic”. Directorul general al UPU nu a scăpat prilejul de a su-blinia amploarea reţelei poştale şi a recomandat operatorilor poş-tali să privească cu atenţie spre serviciile financiare: „Diversificareaprestaţiilor financiare este un pas logic pentru o reţea aşa de vastă,cu o infrastructură capabilă să susţină astfel de servicii. Mă bucur săconstat că în ultimul an companii poştale care aveau o implicare mi-nimală în acest domeniu au decis să intre pe această piaţă şi, cât decurând, mă aştept ca serviciile financiare să fie responsabile cu maibine de 20% din veniturile globale ale sectorului poştal. Capilaritateareţelei noastre are un rol important inclusiv în funcţionarea unor seg-mente ale economiei mondiale”.

În încheiere, Bishar Hussein a ţinut să transmită un mesaj guver-nelor naţionale şi să-i felicite în nume personal pe cei peste 5 mi-lioane de angajaţi poştali.

„De Ziua Mondială a Poștei, invit guvernele să privească cu atenţiela potențialul sectorului poştal, în condiţiile în care acesta furnizeazăservicii sociale și economice esențiale pentru cetățenii lor. Vreau săsalut şi să apreciez devotamentul milioanelor de angajaţi din întreagalume, care lucrează din greu zi de zi pentru a conecta oamenii şi com-paniile de pretutindeni. ”

Mesajul Directorului General al CNPRLa rândul său, Ion Smeeianu a ţinut să transmită câteva gânduri cu

prilejul Zilei Mondiale a Poştei. „Poşta Română este una dintre cele 22 de organizaţii care au fondat

Uniunea Poştală Mondială – parteneriat de succes care include astăzipeste 190 de ţări. În tot acest timp, Poşta Română a contribuit la creareaunor legături permanente între oameni. De la diligenţă la serviciul de cu-rierat rapid, fie că vorbim de viaţa noastră personală, fie că vorbim de ceade afaceri, profesionalismul funcţionarilor poştali ne-a sprijinit înmenţinerea şi permanentizarea legăturilor cu cei dragi sau cu parteneriide afaceri.

Ziua Mondială a Poştei din acest an găseşte Compania NaţionalăPoşta Română într-o situaţie plină de provocări. De la începutul acestuian activăm pe o piaţă total liberalizată, în care exigenţele sunt maxime,iar faptul că am reuşit să ne menţinem cota de piaţă la nivelul anului2012, reprezintă un succes de parcurs ce trebuie apreciat la justa valoare.

Doresc să le mulţumesc tuturor colegilor mei, angajaţilor PoşteiRomâne, pentru felul în care îşi îndeplinesc îndatoririle, indiferent decondiţiile de vreme, de anotimp sau de distanţa pe care o au de parcurs",se precizează în mesajul Directorului General al CNPR.

Bishar A. Hussein

Sediul central al UPU din Berna

8 ¦ OCTOMBRIE 2013

Dintre cei şase, jumătate au fost afectaţi foarte grav,având casele inundate, animalele dispărute şi curţile

gospodăriilor acoperite cu un strat gros de mâl. Ceilalţi trei aufost loviţi ceva mai puţin de viituri, având inundate doar ane-xele gospodăreşti, animale moarte şi produse agricole distruse.

În prima categorie se încadrează Constantina Petrea (agentpoştal la Agenţia Măcişeni – OPRM Tecuci), Irimia Tăchel (fac-tor poştal în cadrul Oficiului Poştal Cudalbi) şi Avrămia Săl-ceanu (oficiant poştal în cadrul Oficiului Poştal Pechea). În ceade-a doua se numără Sorina Grigoraş (factor poştal laSlobozia Conachi), Dumitru Taşcă (factor la OP Corod) şi IonicaCocu (factor poştal la GER Fâtăneşti).

Pentru ei, astăzi, nimic nu mai este la fel. În furia lor, apeleau luat cu ele agoniseala de-o viaţă a oamenilor, animale, mo-bilă, electrocasnice, lăsând în urmă mâl şi disperare. Au fostafectate mii de hectare de terenuri agricole, iar oamenii credcă apele nu se vor retrage complet până la iarnă. Sunt case alepoştaşilor în care apa ajunsese aproape până la tavan şi, în

încercarea lor de a supravieţui, oamenii au fost nevoiţi săspargă tavanul şi să se refugieze în podul casei. Am încercat săaflăm mai multe despre cele întâmplate, dar cuvintele se gă-sesc cu greu în asemenea situaţii. Durerea de pe feţele oame-nilor năpăstuiţi de soartă vorbeşte, parcă, de la sine.

Au stat pe deal o noapte întreagă„La 2 noaptea ne-a trezit sirena. Mă întrebam, oare să fie de la

poştă, dar mă gândeam, parcă nu sună aşa. Nu ştiam ce se întâm-plă. Stăteam în poartă şi aşteptam. La un moment dat, aud voceaprimarului strigând cât îl ţineau plămânii: «Eliberaţi-vă locuinţele,urcaţi-vă pe dealuri, vine apa...». Niciodată nu mi-aş fi imaginataşa ceva la noi. Viitura era cam de dimensiunea Siretului. De laPechea, apele au fost dirijate spre Valea Gerului, o zonă de câmpie,altfel ar fi inundat şi oficiul”, ne spune Săndiţa Stelian, dirigintaOficiului Poştal Slobozia Conachi.

Avrămia Sălcianu, 43 de ani, oficiant rural în Pechea îşi amin-teşte, cu durere în suflet, momentele de coşmar din noaptea de

Drama poştaşilor gălăţeniŞase salariaţi ai CNPR din tot atâtea localităţi au fost afectaţi de inundaţiilede la mijlocul lunii septembrie

De-a lungul anilor, publicaţia „Poştaşul” a prezentat, aproape în fiecare număr, file din viaţareală, imediată, a lucrătorilor poştali din România, treceri ale lor prin vuietul şi vâltoarea

vieţii, cu bune şi cu rele. De data aceasta, furia apelor care a lovit judeţul Galaţi în luna sep-tembrie este cea care i-a apropiat pe oameni. Printre cei care au avut de suferit de pe urma

prăpădului lăsat în urmă de apele învolburate se află şi şase angajaţi ai Poştei Române.

Disperarea de pe faţa soţului agentei poştale din Măcişenispune totul despre amplitudinea dezastrului

Legislaţie poştală

12 septembrie. „Când au venit peste noi apelepârâului Suhurlui, undeva pe la 1 sau 2 noaptea,eram la mama acasă, dormeam. Am auzit telefonulşi vocea unei vecine care mă avertiza: „Ieşi afară căvine apa.” Am plecat cu toţii în noapte pe deal, cucal, cu căruţă, şi am stat undeva spre Semeteu pânăspre dimineaţă. Era haos, lumea fugea care încotro,duceau de acasă animale, care cu căruţa, care cu bi-cicleta, a fost un coşmar. A doua zi am venit roată,nu mai puteam să trec Suhurluiul, podul se stricase,totul era inundat. Am venit plângând, era apă întoată casa, noroc cu vecinii că m-au ajutat să scotmâlul. Nu am putut să dorm vreo două săptămâni”.

Şi acum, după mai bine de o lună de la tragedie,casele şi curţile oamenilor sunt pline de noroi. Înzona anexelor gospodăreşti, apa a ajuns şi până lajumătate de metru. În vâltoarea lor, apele au luatdin curte cele 15 păsări, porumbul şi toată ago-niseala de-o vară a femeii. A doua viitură, însă, nua mai luat-o prin surprindere. „Am fost îndemnaţide reprezentanţii primăriei să ieşim din case şi sămergem pe deal. Am luat cu mine doar actele,prosopul şi şosetele şi am rămas afară.”

Greu încercată de soartă, fără nici un sprijin,poştăriţa era paralizată de durere. Cei care o cunoscspun că avea o privire pierdută şi nu se mai puteacomunica cu ea. „De atunci visez numai apă.. Şi decând şi cu cutremurele, simt că mă dărâm. Am găuriîn casă pe care încerc din răsputeri să le astup. A intratapă şi sub fundaţia casei, totul este ud”, spune ea,printre lacrimi.

„Oameni care mişcă apele. Uniţi, alături de semenii noştri !” Poşta Română a demarat o campanie

pentru sprijinirea sinistraţilorCompania Naţională Poşta Română, alături de Romfilatelia şi

Societatea Română de Radiodifuziune, au lansat o campanie destrângere de fonduri pentru a veni în sprijinul populaţiei afec-tate de inundaţii din judeţele Galaţi şi Tulcea. Acţiunea se va

derula între 23 septembrie şi 31 octombrie 2013.

Prin intermediulplicului de cores-pondenţă (foto) cutimbru imprimatrealizat de Rom-filatelia şi distribuitde Poşta Română,mesajul social va fipopularizat la nivelnaţional. Toţi ceicare doresc să sprijine campania pot dona bani în contul în lei IBANRO57RNCB0072000589210178, deschis de Poşta Română la BCR, Su-cursala Sector 1 - Bucureşti sau direct în oficiile poştale din reţeaua naţională. Prin acest demers, Poşta Română, Romfilatelia şi Societatea Română deRadiodifuziune îşi propun să se implice activ în efortul făcut de adminis-traţiile locale şi societatea civilă pentru ajutorarea sinistraţilor din loca-lităţile Cuca, Pechea, Costache Negri, Cudalbi, Cuza Vodă, Valea Mărului,Corni, Băneasa, Măstăcani, Oancea, Slobozia Conachi, Suhurlui, Frumuşiţa,Rediu, Fărţăneşti, Roşcani, Tecuci, Folteşti, Măcişeni şi Cataloi.

Medalion: Avrămia Sălcianu indică nivelul la care a ajuns apa.Gravitatea situaţiei se vede şi în fotografia mare , realizată a doua zi după viitură

10 ¦ OCTOMBRIE 2013

Cutremurele, noul pericolTăchel Irimia, în vârstă de 52 de ani, din comuna Cudalbi, este

şi el unul dintre poştaşii pentru care o singură picătură deploaie poate însemna începutul unui nou coşmar. „În noapteade 11 spre 12 septembrie, pe la ora 20.30, a venit viitura. Ne-aumurit toate păsările, vreo doi porci, câinele. Doi tăuraşi au fugitde ape şi nu i-am mai găsit. Apa ne-a stricat 60 de baloţi delucernă, mobila, le-am scos pe toate în curte, sunt pline de apă.Anexa unde era o cameră stă să cadă, podeaua de deasupra be-ciului e distrusă. Pagubele se ridică la peste 10.000 de lei. Casa sepoate dărâma oricând, se aude trosnind şi se tot lasă, pentru căapa s-a infiltrat în pământ şi în zidărie. Fiind toamnă, va ploua încontinuare, ne dau târcoale şi cutremurele… De câte ori nezgâlţâie fugim afară din casă. Şi la a doua viitură apa ajunsese totcât un stat de om. De când mă ştiu nu am păţit aşa ceva. Am scosmâlul cu excavatorul”, spune Tăchel, suspinând. Soţia îi îm-părtăşeşte durerea. „După inundaţii, auzeam vuietul de laIzvoarele, când era câte un cutremur, şi ne îngrozeam. După

necazul cu inundaţiile, avem parte acum şi de cutremure. Netemem că se va dărâma casa cu totul. Încă luptăm să scoatemmâlul din locuinţă”, spune ea.

S-au dus pe apa sâmbeteiLa Măcişeni, comuna Corni, aceeaşi dramă. Ploile torenţiale

şi apele unui pârâu ieşit din matcă i-au ţinut pe săteni în alertăzile şi nopţi la rând. Locuinţa agentului poştal din localitate aavut cel mai mult de suferit de pe urma furiei apelor, fiind lovităde două viituri; prima în cursul nopţii de 11 spre 12 septembrie,iar cea de-a doua în noaptea următoare.

Constantina Petrea, de 42 de ani, lucrează la Agenţia PoştalăMăcişeni de peste 22 de ani, dar, în toţi aceşti ani, nu şi-aînchipuit că se poate întâmpla o astfel de catastrofă în satul einatal.

„A fost groaznic. În seara de 11 septembrie, undeva pe la ora21.30, viitura s-a abătut asupra gospodăriei. Numai ce s-a auzit

OfICIU POşTAL sub apeLa oficiul poştal din Cudalbi aerul este încă umed. Un miros de

mucegai vine de la covoarele ascunse într-o încăpere din spatele ofi-ciului. În ziua de 11 septembrie, Dorina Gheonea, diriginta OP Cu-dalbi, a fost înştiinţată că cineva încearcă să forţeze uşa oficiului

poştal. Realitatea era, însă, cu totul alta.“În ziua de 11 septembrie m-au sunat de la pază să îmi spună că

cineva încearcă să forţeze uşa oficiului. Oficiantul a luat-o înaintea meaşi, când a ajuns, apa era până la nivelul gâtului în centru. Maşinile

pluteau, oamenii ţipau că se îneacă şi se urcaseră pe maşini. Aşa ceva nuam mai văzut niciodată. Am stat cu oficiantul de la 11 noaptea până la 5

dimineaţa cu picioarele în apă să curăţăm, încercând să salvăm ce maiera de salvat în oficiu.”

În localitatea Cudalbi, viitura a smuls din mâna tatălui său o fetiţăde numai opt ani, iar alte două persoane şi-au găsit sfârşitul sub

dărâmături. În tot judeţul Galaţi, nouă persoane şi-au pierdut viaţadin cauza inundaţiilor.

La Cudalbi, viitura a depăşit un metru. Casa factorului Irimia Tăchel a resimţit din plin forţa ei

Urmele apelor se văd şi pe zidurile exterioare ale sediului OP Cudalbi

POªTAªUL419 ¦ 11

un zgomot puternic de aveai impresia că vine trenul pe uliţă,vecinii ţipau, fugeau în toate părţile. Noi ne-am ghemuit pe prispăşi strigam: «Vine apa peste noi!» Trebuia să am grijă şi de socri, şide cei doi copii ai mei, nu mai ştiam încotro să apucăm. Cu o vitezăuluitoare, apa a ajuns la peste un metru înălţime, în toate încăpe-rile. Mi-au fost afectate toate bunurile din casă, obiecte de uzgospodăresc, haine, încălţăminte, obiecte electronice, vase... In-clusiv fântâna din curte şi pompa de apă cu hidrofor au avut desuferit, devenind nefuncţionale. Până şi cele 150 de kilograme deporumb pe care am avut proasta inspiraţie să le culeg chiar îndimineaţa zilei de 11 septembrie s-au dus pe apa sâmbetei, ca sănu vă mai spun de cele 50 de păsări pe care le aveam în curte şicare au murit înecate.”

Imediat ce apa s-a retras, împreună cu soţul şi cei doi copii,Constantina a încercat din răsputeri să înlăture efectele teribileiviituri. „Am muncit din greu toată noaptea şi în cursul zilei urmă-toare. Din păcate, pe 12 septembrie, undeva după ora 21.00, onouă viitură s-a abătut asupra casei. De data asta au fost puse înpericol vieţile noastre şi, mai ales, cele ale copiilor, care s-au salvatîn ultimul moment, după ce au spart tavanul casei şi s-au adăpos-tit în pod. A fost incredibil”, a mai spus Constantina.

A urmat o noapte de coşmar pentru poştăriţa bătută desoartă, coşmar care continuă şi astăzi. „Toată noaptea am scosdin casă mâl, covoare, îmbrăcăminte, chiar şi parchetul a trebuitsă îl scot. Încă nu am terminat de curăţat, pereţii sunt umezi şicrăpaţi, au picat şi bucăţi din perete, ce să fac, Dumnezeu cumila...”

În lipsa oricărui sprijin, femeia încearcă să se îmbărbăteze sin-gură, spunându-şi că a avut noroc că mai este încă în viaţă. Op-timismul este cel care o ajută să meargă mai departe. „Dacăgardul nu era nou, nu mai eram în viaţă. Nu mai aveam nici cu cene încălţa, că ne-a luat apa tot. Am primit încălţăminte, dar, dupăviitură, într-o zi, când mergeam la serviciu, am rămas, într-uncapăt de sat, fără talpă, şi ce ruşine mi-era, nu ştiam ce să fac, binecă nu m-a văzut nimeni. Noroc că aveam în buzunar un elastic,i-am legat şi am plecat ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Darce făceam dacă îmi lua apa copiii?”

Condiţiile în care trăieşte acum Constantina Petrea sunt greude imaginat pentru cine nu a trecut printr-o astfel de tragedie.„Nu mai am nici pat, nici masă, mobila e umflată, frigiderul numai e funcţional şi, oricum, nu mai am ce pune în el, aragazul,maşina de spalat la fel, totul e ruginit. Nu mai am nici ce să pun lamurat. Aerul din casă e umed, nesănătos.”

În urma campaniei umanitare demarată de SindicatulPoştal Galaţi, în frunte cu preşedintele Andrei Tatu, au fostcolectate, la nivel judeţean şi nu numai (inclusiv de laOPRM Rădăuţi), bunuri materiale şi resurse băneşti pentrusalariaţii poştali afectaţi de inundaţii. Resursele morale,însă, sunt mai greu de găsit. Cu tot sprijinul primit, durereadin suflete şi lacrimile din ochii celor loviţi de soartă nu lemai poate şterge nimeni.

***

Material realizat de Ada Cojan

Aşa arăta casa familiei Petreala câteva zile după inundaţii

Constantina indică locul prin care copiii săis-au salvat în noaptea de 12 septembrie

Agenta poştală din Măcişeni a improvizatun dormitor în curtea gospodăriei