Revista in Word 2003

7/18/2019 Revista in Word 2003

http://slidepdf.com/reader/full/revista-in-word-2003 1/53



COLEGIUL TEHNIC NR.2, TÂRGU-JIU

112… NATURA!

ECHIPA DE REDACŢIE:

Prof. Băbeanu Teodora - redactor şef

Prof. BîzocuCodruţa

Prof. r!u"abr#e$a

Prof. %î$ceanuAure$#a

Prof. I&an

Ca'e$#a

Prof. (u!tăţeaDo#na

Prof. B#!treanuE$#ana

Prof. "abr#e$aIone!cu

Prof. Ra'ona

!căte!cu

)a rea$#zarea ace!tu# nu'ăr au *art#c#*ate$e&##:

(er+ea Bo+dan, c$a!a a I-a ,

"rancea Ione$ Bo+dan, c$a!a a -

a C,




112… NATURA!

)un+u "ean#na, c$a!a a -a E,

/eacşu )u#za, c$a!a a -a E,

To'a $or#na Do#n#ţa, c$a!a a I-a D

Tîrz#u Ro0ana Ancuţa, c$a!a aI-a E

CUPRINS

I. PROIECTE ŞI ACTIVITĂŢI ŞCOLARE

1. Proiectul “De la maşina cu aburi la robotul industrial”- primelerezultate la jumătatea perioadei de implementare, prof. !zocu"odru#a $icoleta%%%%%%%%%%%%....&

2. Proiectul “De la maşina cu aburi la robotul industrial”- dinacti'ită ile noastre,ț

prof. !zocu "odru a $icoleta, prof. (rsu )abrielaț *nica%%%%%%%%..%%%..%.+

3. Proiectul “De la maşina cu aburi la robotul industrial”- o solu#ie pentru problemele

ele'ilor afla#i !n situa#ii dificile, prof. )abrielaonescu%%%%%%%%%%%%..%..4. /eara /.0., prof. (rsu )abriela

*nica%%%%%%%%%%%%%%%.%%%...%%15. Proiectul e23innin4 “5usic *3ards”, prof. )abriela

onescu%%%%%%%%%%.....6

II. DIN PREOCUPĂRILE ELEVILOR

6. "um mă 'ăd !n 'iitor7, de )rancea onel - o4dan, clasa a 8-a"%%%%%%%%.......9

7. : zi de po'este sau% o po'este de-o zi, de 2!rziu ;o<ana *ncu#a,clasa a 8-a =%%%.>

8. Peştera Polo'ra4i, de $eacşu ?uiza, clasa a 8-a=%%%%%%%%%%%%.%%.%..1

9. =caterina 2eodoroiu, de ?un4u )eanina, $eacşu ?uiza, clasa a 8-a =%%%%%%%....11




112… NATURA!

10. "uriozită#i despre plante, de 5er4ea o4dan, clasa a 8-a0%%%%%%%%%.%.%..16

11. "uriozită#i despre animale, de 2oma 0lorina Doini#a, clasa a 8-aD%%%%%%.%%..1&

III. EDUCAŢIE, CULTURĂ, ŞTIINŢĂ, ECOLOGIE

12. "ole4iul 2e@nic $r. 1 - laborator de competen#e, prof. 5ustă#eaDoina.............................6

13. Arem ... i putem mai multB, prof. A!lceanuș *urelia%%%%%%%%%%.%%%%....6

14. mpactul ecolo4ic al consumului de ener4ie, prof. (rsu )abriela*nica%%%..%%%....61

15. )rădina - monument 'iu, prof. en4escu:tilia%%%%%%%%%%%%%%%........6C

16. Aoluntariatul, o metodă europeană de e<primare a colecti'ului"ole4iului 2e@nic $r. 1%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%..%%%%%%%%%%....69

17. nternet en classe de lan4ue, prof. =lena"ontraş%%%%%%%%%%%%%..............6

18. 5ecatronica E te@nolo4ia 'iitorului, prof. Pătru#0elicia%%%%%%%%%%%%....C




112… NATURA!

proiectul “DE LA MAŞINA CU ABURI LA

ROBOTUL INDUSTRIAL”

primele rezultate la jumĂtatea perioadei de

implementare

Coordonator proiectProf. Bîzocu Codru a Nicoletaț

Colegiul Tehnic Nr. 2, Tg-Jiu




112… NATURA!

?a ni'el european se afirmă faptul că !n prezent şcoala trebuiesă se situeze !n a'anpostul pro4resului, !n condi#iile !n care noulconte<t social face să dispară linia de demarca#ie e<istentă !ntre şcoalăşi loc de muncă. "ele două trebuie să colaboreze căci trebuie să seasi4ure o coresponden#ă cFt mai mare !ntre calitatea educa#iei şi aformării profesionale pe de o parte şi e<i4en#ele pie#ei muncii, pe dealtă parte. De asemenea, această colaborare !ntre coală i pia aș ș ț muncii se completează prin crearea unei Gculturi” !n ceea ce pri'eştedialo4ul social la ni'el local prin moti'area actorilor locali !n a seimplica !n 'ia a colii.ț ș

Proiectul educa ionalț DE L !"#N C$ B$%# L%&B&T$L #ND$'T%#L s-a născut din dorin a de creştere aț 4radului de implicare a ele'ilor, cadrelor didactice, a părin ilor, !nț acti'ită#i ce dez'oltă responsabilitatea socială şi care 'or aduce un beneficiu comunită#ii din care fac parte.

:biecti'ele proiectului şi acti'ită#ile care au fost dejaimplementate i cele care urmează !n cea de-a doua parte a proiectului,ș au fost stabilite şi concepute pornindu-se de la situa#ia reală din cadrul

colii, de la ne'oile identificate !n conte<t local şi de la inte careș ț 'izează e4alitatea de şanse a tuturor ele'ilor. Prin toate acti'ită ileț propuse , proiectul !şi doreşte !n primul rFnd, să elimine decalajele iș barierele sociale i să sus ină i să moti'eze ele'ii care !şi doresc să seș ț ș afirme !n acti'itatea colară E punct major de plecare pentru acti'itateaș profesională ulterioară.

*cest proiect oferă posibilitatea ele'ilor să pună !n practicăcunoştin#ele teoretice dobFndite !n timpul colii, contribuind astfel laș dez'oltarea competen elor practice i de rela ionare socială, permiteț ș ț familiarizarea cu munca de 'oluntariat, drepturile şi responsabilită#ilece reies din aceasta, dez'oltă spiritul ci'ic i sentimentul de mFndrieș pentru coala !n care !n'a ă.ș ț

Proiectul 'a crea 'aloare adău4ată şi prin contribu#ia directă ladez'oltarea cadrului colar e<istent, prin crearea unui mediu deș !n'ă are, modern şi fle<ibil, promo'Fnd competen#e c@eie şiț profesionale pentru inte4rarea 'iitoare a ele'ilor pe pia#a muncii, princontribu#ia implicită la dez'oltarea cunoştin#elor şi a competen#elorele'ilor, cFt şi prin sprijinirea ele'ilor !n a parcur4e drumul de laabordarea teoretică la punerea !n practică a no#iunilor dobFndite, !ntr-un cadru nou, transdisciplinar.

Proiectul DE L !"#N C$ B$%# L %&B&T$L

#ND$'T%#L se adau4ă numărului mare de proiecte scrise iș implementate de "ole4iul 2e@nic $r. 1 , 24 - Hiu Iimplementarea de proiecte fiind deja de tradi ie !n coala noastrăJ iț ș ș contribuie la!ndeplinirea priorită#ii pri'ind promo'area e4alită ii de anse pentruț ș to i ele'ii i dez'oltarea parteneriatului cu părin ii i comunitateaț ș ț ș locală.

;ezultatele ob inute, !n primul rFnd rezultatele care se 'or ț reflecta !n dez'oltarea competen elor ele'ilor 'or reprezenta oț




112… NATURA!

importantă in'esti ie !n ceea ce coala are mai de pre -ț ș ț ele'ii - !n prezentul i !n 'iitorul acestora. ;ezultateleș ob inute i diseminarea bunelor practici 'or asi4uraț ș sustenabilitatea proiectului i crearea unui efect deș

multiplicare ulterior. Proiectul “DE LA MAŞINA CU ABURI LA

ROBOTUL INDUSTRIAL”

- din activitĂŢile noastre -

Prof. Bîzocu Codru a Nicoleta,țProf. $r(u )a*riela nica

Colegiul Tehnic Nr. 2 Tg-JiuLuna aprilie+

. iitorul eu (unt E$- acti/it01i de dez/oltare a culturiigenerale (i tehnice (i de orientare colar0 i profe(ional0

• /tabilirea traseului pe care se 'a desfăşura prima e<cursietematică I24-HiuEPiteştiEucureştiJK

• Prezentarea traseului şi a obiecti'elor care 'or fi 'izitateK• *cti'ită#i de documentare teoretică asupra obiecti'elor care 'or

fi 'izitateK

3. 4i C&N'T%$#E'C dura*il /iitorul 5 ateliere de

în/01are, crea1ie (i reciclare, de(f0urate copleentaracti/it01ilor colare.

• :r4anizarea cercului de crea#ie te@nică*;22=L$"*- "21K

• /tabilirea ec@ipelor de lucru pe domenii şi specializăriK

6. Nieni nu e (ingur - acti/it01i de /oluntariat i contientizare*cti'itatea s-a realizat !mpreună cu copiii cu dizabilită#i de la"omple<ul de /er'icii "omunitare pentru "opilul cu Landicap 24-Hiu,!n cabinetul de proiecte şi pro4rame educati'e al cole4iului. 2o#i copiii prezen#i au confec#ionat coşule#e din cartoane colorate şi materialereciclabile, colectate !n cadrul şcolii, şi au pictat ouă pentru Paşti.




112… NATURA!

7. !8ndri de realiz0rile noa(tre - Di(einarea proiectului• Participarea ele'ilor din 4rupul #intă la "oncursul $a#ional de

*rtă şi "rea#ie 2e@nică *;:2=5.• Participarea ele'ilor din 4rupul #intă la /impozionul ;e4ional

“5etode şi te@nici interacti'e de predare-!n'ă#are !n!n'ă#ămFntul preuni'ersitar.”

Luna ai+

. iitorul eu (unt E$- acti/it01i de dez/oltare a culturiigenerale i tehnice i de orientare colar0 i profe(ional0

• ;ealizarea e<cursieitematice pe traseul 24-HiuEPiteştiEucureşti!n data de mai 11K

• ;ealizarea ac@izi#iilornecesare Itransport,masă 4rup #intă, bileteintrare institu#iiJK

• Aizitarea obiecti'elor pre'ăzute !n pro4ramul

de desfăşurareM 5uzeul 2e@nic Dimitrie ?eonida, PalatulParlamentului, 5uzeul $a#ional de Ştiin#e $aturale )ri4ore*ntipaK

• Nndrumarea ele'ilor din 4rupul #intă pentrurealizarea de materiale de documentare referitoare laobiecti'ele 'izitate.

3. 4i C&N'T%$#E'C dura*il /iitorul 5 ateliere de în/01are,crea1ie (i reciclare, de(f0urate copleentar acti/it01ilor colare.

• ;ealizarea de acti'ită#i tip proiect şi a atelierelor de crea#iete@nica pe domenii şi 4rupe de ele'iK

• *cti'ită#i de documentare, informare şi !ndrumare a ele'ilor !n'ederea realizării temelor de proiect propuse şi a mac@etelor.




112… NATURA!

6. Nieni nu e (ingur - acti/it01i de /oluntariat i contientizare• Participarea ele'ilor din 4rupul #intă alături de ec@ipa de

'oluntariat a şcolii la acti'ită#ile or4anizate !n cadrul campaniei Let’s do it, Romania!;

• *cti'ită#O de ecolo4izare !n zona de nord a municipiuluiK•

"olectarea a & de saci cu deşeuri şi resturi menajere ce aufost prelua#i ulterior de către operatorii de salubritate ai oraşuluişi transporta#i la depozitul ecolo4ic al municipiului.

7. !8ndri de realiz0rilenoa(tre - Di(einareaproiectului

Luna iunie9. 'ear0 ':• ;ealizarea şi prezentarea de produse ale ele'ilor pe

teme /0 !n cadrul unei e<pozi#ii !n şcoalăK• Aizionare de filme, e<pozi#ie de carte /0K• Prezentare de materiale referitoare la (ni'ers, teme

/0 de către profesorii din ec@ipa de proiect,dezbateri pe baza materialelor prezentateK

• "arna'alM Cu a /ad in /iitor; - opinii, 4Fndurişi proiecte de 'iitor ale ele'ilorK

• 5ediatizarea acti'ită#ii.

. iitorul eu (unt E$- acti/it01i de dez/oltare a culturiigenerale i tehnice i de orientare colar0 i profe(ional0

• ;ealizareaşi

prezentarea de materiale pe tema istoriei te@niciiK




112… NATURA!

• ;ealizarea e<cursiei tematice pe traseul 24-HiuE;m.AFlceaE /ibiu !n data de 11-16 iunie 11K

• ;ealizarea ac@izi#iilor necesare Itransport, masă 4rup #intă, bilete intrare institu#iiJK

• Aizitarea obiecti'elor pre'ăzute !n pro4ramul de desfăşurareM

5Fnăstirea "ozia, 0irma 5ecanofin, "omple<ul $a#ional5uzeal *stra- 5uzeul 2e@nicii Populare /ibiu, )rădinaoolo4ica /ibiu, "etatea De'aK

• Aalorificarea e<cursieiK• Nndrumarea ele'ilor din 4rupul #intă pentru realizarea de

materiale de documentare referitoare la obiecti'ele 'izitate.

3. 4i C&N'T%$#E'C dura*il /iitorul 5 ateliere de în/01are,crea1ie (i reciclare, de(f0urate copleentar acti/it01ilor colare.

• ;ealizarea de acti'ită#i tip proiect şi a atelierelor de crea#iete@nică pe domenii şi 4rupe de ele'iK

• *cti'ită#i de documentare, informare şi !ndrumare a ele'ilor !n'ederea realizării temelor de proiect propuse şi a mac@etelor.

6. Nieni nu e (ingur - acti/it01i de /oluntariat i contientizare"olectare selecti'a de deşeuri reciclabile !n cadrul şcolii, utilizareamaterialelor !n cadrul atelierelor de crea#ie, pre4ătirea campaniei deconştientizare Ior4anizarea ec@ipei, realizarea materialelor, contactarea partenerilorJ.

7. !8ndri de realiz0rile noa(tre - Di(einarea proiectului.

ŢinFnd cont de modul !n care s-au desfăşurat acti'ită#ile şi de4radul de atin4ere a obiecti'elorQrezultatelor, considerăm că impactul proiectului 'a fi cel scontat !n momentul scrierii cererii de finan#are.După primele C luni de implementare se constatăM

*supra ele'ilorM dez'oltarea abilită#ilor te@nice, de studiu indi'idual şi utilizare

2",creşterea moti'a#iei pentru !n'ă#are,!mbunătă#irea abilită#ilor sociale,!mbo4ă#irea cunoştin#elor de istoria ştiin#ei şi te@nicii,dez'oltarea respectului pentru 'alorile patrimoniului na#ional,dez'oltarea responsabilită#ii sociale şi a sentimentului demFndrie pentru şcoala !n care !n'a#ă.

*supra ec@ipei de implementareM




112… NATURA!

dez'oltarea rela#iilor de colaborare şi a spiritului de muncă !nec@ipă !n cadrul institu#iei şi !ntre cele două institu#ii partenere!n proiectK

dez'oltarea abilita#ilor mana4erialeK moti'area cadrelor didactice pentru scrierea de alte proiecte cu

finan#are nerambursabilă Is-a cFşti4at un proiect "omeniusmultilateral, o bursă de studiu "omenius şi o bursă )rund'i4 !nacest an şcolarJK

*supra institu#ieiM sporirea numărului finan#ărilor institu#ieiK dez'oltarea de parteneriate, !n special a parteneriatului cu

"H*;*= )orj pentru implementarea acti'ită#ilor proiectuluiK !mbo4ă#irea ofertei educa#ionale a şcoliiK creşterea presti4iului institu#iei.

Prof. )a*riela #one(cuColegiul Tehnic Nr.2, T8rgu-Jiu

Şcoala, !ntre4 sistemul nostru educa#ional atFt de !ncercat de lao 'reme de o ploaie de reforme adoptate, modificate, !ntrerupte brusc,anulate, ş.a.m.d., caută constant solu#ii pentru a !nfăptui un !n'ă#ămFntde calitate, obiecti' foarte dificil de atins !n condi#iile !n care a'emne'oie şi de cantitate şi, mai ales, !n condi#iile !n care economiaromFnească se dez'oltă cu 'iteza melcului. "one<iunile dintreeconomie şi !n'ă#ămFnt sunt multe, dar mă 'oi opri !n aceste rFnduri




112… NATURA!

doar asupra unui aspectM consecin#ele psi@olo4ice nefaste asupraele'ilor datorate plecării părin#ilor la muncă !n străinătate şi solu#iile,măcar una, pe care şcoala trebuie să le 4ăsească pentru a-i ajuta peaceşti copii şi a-i inte4ra.

nstabilitatea socio-economică din ;omFnia şi tranzi#iainterminabilă i-au determinat pe mul#i dintre romFni să plece la muncă!n străinătate pentru a-şi putea !ntre#ine familia. Desi4ur, cFşti4urileob#inute sunt importante atFt pentru familie cFt şi pentru economiaromFnească, !nsă această mi4ra#ie spre 'est are şi aspecte mai pu#indorite.

(n astfel de aspect indezirabil este destrămarea familială şiGabandonul“ copiilor la bunici sau la alte rude, cu consecin#e psi@olo4ice 4ra'e !n timp pentru aceştia. Plecarea unuia dintre părin#isau a ambilor, conduce la un sentiment de abandon sau la an<ietatea deseparare. ?ipsa de afecti'itate este de cele mai multe oriautocompensată prin c@eltuieli nejustificate şi prin ima4inea afişată,!nsă banii nu pot compensa lipsa părin#ilor şi rolul lor !n dez'oltareacopilului şi !n 'ia#a de zi cu zi.

*bsen#a părin#ilor sau doar a unuia poate conduce şi la probleme şcolare, copilul nu se mai concentrează, se !nc@ide !n el saude'ine neliniştit, abandonează şcoala uneori şi nu are nimeni putereasă-l controleze."opilul suferă dedisciplină şi de lipsa delimitare.

"onfruntFndu-se cu asemeneasitua#ii, a'Fnd !nrFndurile ele'ilor şi copiiai căror părin#i sunt pleca#i la muncă !nstrăinătate, copii cu probleme sociale sau cu o situa#ie financiară precară, şcoala noastră a căutat solu#ii pentru a inte4ra aceşti ele'i !ncolecti', a-i responsabiliza şi a-i moti'a să !n'e#e.

(na dintre aceste solu#ii, pe care şcoala a adoptat-o !nmomentul de fa#ă, este implicarea acestor ele'i !n proiectul <De laaina cu a*uri la ro*otul indu(trial=, coordonat de dna.director"odru#a !zocu.

/copul proiectului este promo'area de şanse e4ale de formare

şi stimularea interesului pentru educa#ie al ele'ilor afla#i !n situa#iedificilă, prin participarea la acti'ită#i creati'e de educa#ie nonformală.

*pelFnd la 'alen#ele educati'e ale !n'ă#ămFntului nonformal, proiectul şi-a propus o serie de obiecti'e prin care să atra4ă ele'ii din4rupul #intă către şcoală şi educa#ieM

∗ Dez'oltarea abilită#ilor practice prin participarea ele'ilor !nateliere de crea#ie, !n 'ederea unei bune formări profesionaleulterioare.




112… NATURA!

∗ /timularea interesului stiintific al ele'ilor prin acti'ită#i dedocumentare şi in'esti4are ce promo'ează !n'ă#area autonomăa ele'ilor.

∗ Nmbunăta#irea abilită#ilor de rela#ionare, consolidarea stimei desine şi dez'oltarea capacită#ii decizionale, prin participarea la

acti'ită#ile propuse !n cadrul proiectului∗ /ensibilizarea comunitatii locale cu pri'ire la problematica

copiilor afla#i !n dificultate, prin realizarea de acti'ită#i !n parteneriat.

∗ 5ediatizarea rezultatelor proiectului prin acti'ită#i dediseminare.

=le'ii care fac parte din 4rupul #intă s-au do'edit a fi desc@işiacestui tip de abordare a problemelor, prin implicarea acti'ă !n toateacti'ită#ile proiectului.

Dacă părin#ii sunt departe de ei şi au alte 4riji, şcoala !ncearcăatFt cFt se poate să le ofere acestor copii aten#ie, să-i implice !nacti'ită#i educati'e interesante şi plăcute oferindu-le !n limita posibilită#ilor ceea ce le trebuie.




112… NATURA!

1EARA 1..

Prof. $r(u )a*riela-nica,Prof. Bîzocu Codru1a-Nicoleta,

Colegiul Tehnic Nr.2, T8rgu-Jiu

Pe ($= 11 !n cadrul proiectului M GDe la aina cua*uri la ro*otul indu(trial= s-a derulat acti'itatea 9 'eara ':.

*cti'itatea a a'ut ca scop an4renarea ele'ilor din 4rupul intăț !n acti'ită i pentru dez'oltarea abilită ilor practice şi dez'oltareaț ț capacită#ii de !n#ele4ere a literaturii /.0. =le'ii din 4rupul intă auț

realizat desene care să reprezinte 'iziunea lor despre 'iitor. "adreledidactice au pre4ătit o e<pozi#ie cu căr#i din domeniul /.0. şi auselectat filme /.0. urmărind dez'oltarea interesului pentru acest 4enliterar.

Principalele o*iecti/e din cadrul proiectului /izate prin acea(t0acti/itate+

Dez'oltarea abilită#ilor practice prin participareaele'ilor !n ateliere de crea#ie,!n 'ederea unei bune formări

profesionale ulterioare. Nmbunătă#irea abilită#ilor de

rela#ionare, consolidarea stimeide sine şi dez'oltarea

capacită#ii decizionale, prin participarea la acti'ită#ile propuse!n cadrul proiectului.

lte o*iecti/e /izate + Dez'oltarea capacită#ii de comunicare i a spiritului deș

ec@ipăK Dez'oltarea capacită#ii de !n#ele4ere a literaturii /.0.K Dez'oltarea interesului pentru acest 4en literarK Pre4ătirea ele'ilor pentru culti'area an4ajamentului, a

responsabilită#ii şi a sentimentului de solidaritateK 5oti'area ele'ilor cu abilită#i creati'eK "ulti'area bunului 4ust, a ambi#iei şi a socializării

ele'ilor.




112… NATURA!

De(f0urarea propriu-zi(0a acti/it01ii a constat !nM

;ealizarea şi prezentarea de

produse ale ele'ilor pe teme/0K Aizionare de filme,

e<pozi#ie de carte /0K Cu 0 /0d în /iitor - opinii, 4Fnduri i proiecte de 'iitor aleș

ele'ilor.

Prof.)a*riela#one(cu

Colegiul Tehnic Nr. 2, T8rgu-Jiu

Proiectele e23innin4 au de'enit o obişnuin#ă pentru ele'ii"ole4iului 2e@nic $r.1, care au fost implica#i pFnă acum !n trei parteneriate online cu şcoli din toată =uropaM >.:e(ti/al( and %ite(,2.Digital 'torie(, ?.!u(ic @ard(.




112… NATURA!

Nn anul şcolar, 1-11, printremultiplele acti'ită#i desfăşurate !n cadrul "ole4iului 2e@nic $r. 1, seremarcă şi proiectul e-23innin4 “5usic *3ards”, acti' pe portal din 9septembrie 1.

Nn acest proiect colaborează 11 de şcoli din tot atFtea stateeuropeneM *ustria, el4ia, ul4aria, "roa#ia, "ipru, ;epublica "e@ă,=stonia, 0ran#a, )recia, (n4aria, slanda, talia, ?etonia, ?ituania,Polonia, Portu4alia, ;omFnia, /lo'acia, /lo'enia, /pania, /uedia şi2urcia.

Parteneriatul are ca temă !mpărtăşirea culturii muzicalena#ionale, prin intermediul prezentarilor po3er-point, filmelor,foto4rafiilor şi a altor materiale realizate de ele'i şi puse !n comun pesite-ul proiectuluiM

@ttpMQQmusica3ards.3iRispaces.comQ/c@oolSpresentations

Şcolile participante !n proiect urmăresc implicarea ele'ilor !ntoate acti'ită#ile planificate, propunFndu-şi ca obiecti'e următoareleM

!mbunătă#irea competen#elor de comunicare !n limba en4leză,dar şi a celor de comunicare !n sens social, de interrela#ionareK

dez'oltarea abilită#ilor de utilizare 2K

familiarizarea ele'ilor cu elemente de specific cultural şi despecific al educa#iei din #ările partenereK

oportunitatea ca ele'ii implica#i să-şi pună !n 'aloare talentulinterpretati'.

http://musicawards.wikispaces.com/School+presentations







112… NATURA!

'EPTE!B%#E 2oate şcolile participante s-au

prezentat prin intermediul PP2-urilorK

&CT&!B%#E+ • =le'ii au realizat portretul cultural muzical al #ării !n po3er-

pointK• * fost selectată ec@ipa şi au fost !nscrişi ele'ii !n spa#iul

proiectuluiK

N&#E!B%#E+ Portretul muzical al #ării a fost uploadat pe

e23innin4 pFnă la & noiembrieK După 9 noiembrieM !ntFlnire online pe/RTpeKŞcoala or4anizatoare din ul4aria aconceput un joc pe care ele'ii să-l poata juca la !ntFlnirile pe internetK

DECE!B%#E+0iecare şcoală a or4anizat un concert de Cr0ciun, pe care l-afilmat şi a postat, apoi, sec'en#e pe spa#iul proiectuluiK

* fost or4anizat un concur( de interpretare pentru a selectacFntecul reprezentati' pentru ;omFnia, dar şi cel mai talentat

interpret din şcoală. *stfel, pentru a ne reprezenta !n festi'al, a fost ales ansamblul demuzică populară al "ole4iului 2e@nic $r.1. Iclasa a 8-a *JK




112… NATURA!

"Fşti4ătorii concursului au filmat un 'ideoclip care a participatla festi'alul =uropean 5usic *3ards, inclus !n proiect caacti'itate fundamentală.

#N$%#E+ =le'ii şcolii din ul4aria au realizat un 'ideoalbum cutoate concertele de

"răciunK

!%T#E+ PFnă la sfFrşitul lunii martie, 'ideoclipul nostru a fostfinalizat şi uploadat pe site, participFnd !n concursul-festi'al =uropean 5usic*3ardsK

P%#L#E+ * a'ut loc 'otul online la care au participat toateec@ipele din şcolile partenere,

pentru desemnarea 'ideoclipului casti4ator. =c@ipanoastră a 'otat 'ideoclipul Poloniei. 2o#i participan#ii au fost cFşti4ătoriB

$)$'T+ Nnc@iderea proiectului.

=le'ii noştri sunt foarte recepti'i la astfel de acti'ită#i, fiindentuziasma#i să cunoască tineri din şcoli europene, să-şi facă prietenidin alte #ări, să comunice cu ei !ntr-o limbă străină şi să afle astfel, !ntr-un mod plăcut şi rela<ant, destul de multe informa#ii despre alte culturi,

tradi#ii, stiluri de 'ia#ă şi sisteme educa#ionale.




112… NATURA!




112… NATURA!

Ele/ )rancea #onel Bogdan,Cla(a a A-a C

Pe ($= !n cadrul proiectului “De la maşina cuaburi la robotul industrial” a fost or4anizată acti'itatea“/eara /.0”. Nn cadrul acestei acti'ită#i a trebuit sărăspundem la !ntrebareaM "um mă 'ăd !n 'iitor7

=ste o !ntrebare uşoară la prima 'edere, dar dacă pri'im !nesen#ă este o !ntrebare 4rea. 2uturor ne-ar plăcea să putem citi 'iitorul,măcar !n punctele esen#iale. $e-ar fi bine dacă am şti ce numere ies laloto7 Dar să ştii din timp unde 'ei fi peste ani7Aiitorul ne rezer'ă multe, e o uşă cu multe surprize. = timpul care ne'a prinde din urmă, e timpul care 'a face să dispară prezentul. 2o#ia'em idealuri, 'isăm la o 'ia#ă care poate atin4e perfec#iunea.Aisăm lameseria ideală, fiecare 'rem să arătăm lumii că suntem cei mai buni,'isăm la o familie care să ne sus#ină şi să ne iubească, 'isăm la un nou!nceput. De mici copii am a'ut idei sc@imbătoare cu pri'ire la - ,,"e

mă fac cFnd o să fiu mare7”. 0iecărei persoane i se potri'eşte omeserie, de la doctor % la jurnalist.*dolescen#ii, !n 4eneral, ştiu ce 'or şi cam care le sunt planurile de'iitor !n ceea ce pri'eşte cariera. NntrebFnd mai mul#i prieteni, mi-amdat seama că ştiu ce 'or şi sunt si4ur că 'or lupta să reuşească.Nn zilele noastre unul din #elurile spre care tind to#i adolescen#ii este săai o carieră şi să fii pe picioarele tale. 5oti'ele fiecăruia 'ariază, !nsăto#i a'em acelaşi #elM să ne afirmăm cFt mai repede pentru a a'ealibertatea şi independen#a la care to#i aspirăm.

=u personal, mi-am dorit să am multe meserii, dar odată cu trecereaanilor mi-am tot sc@imbat op#iunea. *cum oscilez !ntre jurnalism şia'ocatură.De ce jurnalism 7 Pentru că !mi place să fiu la curent cu tot ce se!ntFmplă, pentru că !mi place să fiu un om informat E numai un ominformat este un om puternic. *ceastă meserie !mi dă 'oie să intru !ncontact cu oamenii, să !mi e<pun 4Fndurile şi ideile pe @Frtie.




112… NATURA!

De ce a'ocatură7 Pentru a reprezenta drepturile omului, pentru a-lsus#ine şi a-l face să simtă că e acolo cine'a căruia !i pasă de soarta luişi !l poate ajuta. $ici o meserie nu e uşoară, dar dacă asta !#i doreşti, nu contează cFt 'atrebui să munceşti, 'ei reuşi. Ştiu că nu e uşor, dar ştiu si4ur că nu 'oi

lasă 'iitorul să-mi strice liniştea. Dacă 'a fi ne'oie !l 'oi !nfrunta cuaceleaşi arme a cu care lupt astăzi !mpotri'a prezentului.2o#i ne dorim mult de la 'ia#ă, !nsă ştim si4ur ce suntem, dar nu 'omşti ceea ce 'om de'eni.

Tîrziu %oana ncu1a, cla(a a A#-a E Colegiul Tehnic

Nr.2, T8rgu-Jiu

iua despre care 'reau să 'ă po'estesc !n rFndurile de mai joseste pentru mine o zi de neuitat deoarece mi-a oferit oportunitatea de a!ntFlni o parte dintre cole4i şi cF#i'a dintre profesori !ntr-un mediudiferit de cel de la şcoală, !n e<cursie la munte, descoperind o latură alor pe care nu mi-o ima4inasem, nu o bănuiam, a'Fnd !n acelaşi timp

ocazia de a 'izita o serie de obiecti'e turistice din jude#ul nostru pecare !ncă nu le 'ăzusem.=<cursia a fost or4anizată ca acti'itate !n proiectul GDe la

maşina cu aburi la robotul industrial”, desfăşurat anul acesta !n"ole4iul nostru E proiect care ne-a surprins şi !ncFntat cu multeacti'ită#i frumoase şi interesante.

tinerariul parcurs a cuprins următoarele loca#ii turisticeM5uzeul /atului de la "urtişoara, 5Fnăstirea coana din satul "ărpiniş,Peştera 5uierilor de la aia de 0ier unde am făcut un popas şidoamnele profesoare ne-au făcut o surpriză frumoasă or4anizFnd un picnic pentru noi, Peştera Polo'ra4i şi 5Fnăstirea Polo'ra4i. Deşi atFt

de aproape, totuşi n-am a'ut niciodată ocazia pFnă acum să 'ăd acestelocuri !ncărcate de istorie şi de semnifica#ii.?a 5uzeul /atului E 5uzeul *r@itecturii Populare din )orj de

la "urtişoara, apro<imati' la Rm de 2Fr4u-Hiu, am putut obser'a!ndeaproape diferite tipuri de case care pro'in din di'erse localitati ale)orjului - 2icleni, Dobri#a, ălăneşti, )ăleşoaia, :lari, "ărbuneşti sat,;omaneşti, 2ismana, "Frli4ei, ;aco#i, )lodeni, PFrau-Pripor, aia de0ier, umbeşti-Hiu, rădiceni. 5ajoritatea sunt construite din bFrne.




112… NATURA!

"ele 'ec@i sunt cu un sin4ur ni'el, cu prid'or desc@is !n fa#ă, cu osin4ură !ncapereK altele sunt case cu un etaj, la parter cu pi'ni#ă şi saladesc@isă !n fa#ă, iar la etaj, una, două sau trei !ncăperi. nteriorul este!mpodobit cu scoar#e si alte #esături specifice acestor melea4uri, cu piese tradi#ionale de mobilier din lemn, bine!n#eles şi nelipsita ladă de

zestre.

"el de-al doilea popas a fost făcut la 5Fnăstirea coana aşezată!n zona pitorească din nordul jude#ului )orj, la poalele munteluiParFn4, !n satul "ărpiniş din comuna "rasna, la apro<imati' 6> Rm fa#ăde 2Fr4u-Hiu, pe a<a rutieră ce duce la $o'aci. 5Fnăstirea pare o oază




112… NATURA!

de linişte şi pace !n această lume aflată !ntr-o 4oană continuă către nuse ştie unde şi nu se ştie ce.

Părăsind acest locaş al liniştii şi seninătă#ii am pornit cătrePeştera 5uierilor situată !n depresiunea )etică a :lteniei, !n apropiereacomunei aia de 0ier, loc ce reprezintă un important obiecti' turistic pentru această zonă. ;eferitor la denumire, 4@idul ne-a e<plicat că !n'remea războaielor din trecut pe tera era folosită de femei i de copiiș ș

pentru a se adăposti de atacatori, de aici 'enind numele de “Peştera5uierilor”.

Peştera a fost sculptată !n partea sudică a munteluiParFn4 de către rFul )albenul şieste prima peşterăelectrificată din ;omFnia.

Peştera 5uierilor are olun4ime de apro<imati'6.+ de metri dintre care doar&96 m afla#i la un ni'el

superior au putut fi amenaja#i pentru turişti, cealaltă parte aflată laapro<imati' C m adFncime constituind rezer'a#ia speolo4ică.*de'aratele atrac#ii ale peşterii sunt Domul 5ic, care are un aspectasemănător unei cupole 4otice, /ala *ltarului, *m'onul, "andelabrul5are, Aălul 5uierii, azinele 5ari, "ascadele !mpietrite, Dantela dePiatră, Poarta, /ala cu )uano, /ala 2urcului, )aleria (rşilor etc.

După această călătorie !n inima muntelui ParFn4 şi !n istorie,am poposit pe poiana de la ieşirea din peşteră pentru o binemeritată




112… NATURA!

por#ie de odi@nă şi pentru masă. Datorită cadrelor didactice care ne-au!nso#it !n e<cursie am a'ut parte şi de un picnic surpriză.

(ltimul nostru obiecti' a fost 'izitarea Peşterii Polo'ra4i şi a5Fnăstirii cu acelaşi nume, unde ne-au surprins plăcut alte frumuse#iale naturii şi ale spiritualită#ii din spa#iul 4orjean.

Pornind de la 5ănăstirea Polo'ra4i, cea care străjuie te ca oș barieră capătul străzii principale aferentă comunei, am urcat pe c@ei,ini ial de-a lun4ul Pădurii Polo'ra4i, arie naturală protejată pentruț castanul comestibil i 'e4eta ia de tip mediteranean. e ind din dreptulș ț ș




112… NATURA!

pădurii, malul abrupt din dreapta E 5untele "ăpă Fnii i străjerul dinț ș stFn4a E 5untele ParFn4, 'estesc intrarea !n "@eile :lte ului. Drumulț forestier, de utilitate publică, urcă lin, paralel cu rFul :lte , care, dinț abisul albiei sale, desparte cei doi mun i fra i, săpFnd !ncă 'eritabileț ț c@ei, cu pere i 'erticali, pe lun4imea totală de 6 Rilometri. După 1 E ț 6 metri de urcu prin "@eile :lte ului, !n dreapta, se desc@ide oș ț poartă de dimensiuni impresionante, a cărei amenajare ne !ndeamnă săintrăm. ;ecunoa tem numeleM acela i Polo'ra4i% *flăm că, !nș ș con tiin a localnicilor, se păstrează 'ie o credin ă conform căreia,ș ț ț liderul spiritual al 4eto-dacilor, almo<e, ar fi locuit !n Pe teraș Polo'ra4i. 2ot aici, 'racii prelucrau o plantă rară, numită polo'ra4ă,!ntrebuin ată !n popor ca remediu !mpotri'a bolilor. Nn peşteră seț 4asesc liliecii de peşteră, fapt care dă si numele "uloarului ?iliecilor."a o curiozitate, din cauza acestor lilieci a fost ne'oie să se sc@imbesistemul de iluminare, acum fiind prezente becuri reci, care numodifică temperatura constanta Ide 4radeJ a peşterii. *lte douăspecii care se 4ăsesc !n această zonă sunt păsări foarte rareM lăstunul destFncă şi fluturaşul de stFncă.

Pe lFn4a scrierile cuneiforme, !n Peştera Polo'ra4i se mai potobser'a urmele făcliilor dacice. /e spune că peştera comunică printr-o4alerie cu cetatea dacică aflată la peste 6 m deasupra acesteia şi că pe aici dacii reuşeau să se facă ne'ăzu#i pentru ca apoi să apară !n altă parte, !n4rozindu-şi astfel duşmanii. Nn această peşteră s-au 4ăsit 'asede ceramică, dar si 'ase pentru topitul bronzului din perioada dacică,fapt ce atestă că locul era cunoscut de aceştia.

Petera Polo/ragi 5 i(ter în ude1ul )or

Neacu Luiza, cla(a a A-a E

Deşi la o primă 'edere este o peşteră care nu pare că iese !ne'iden#ă cu ce'a anume. *sta pFnă cFnd să afla#i de fapt care estemisterul le4at de Petera Polo/ragi.

Hude#ul )orj este zona !n care 'e#i 4ăsi această peşteră, pe malulstFn4 al :lte#ului, la o altitudine nu foarte mare, de +9 m. /e ajun4e la

Peştera Polo'ra4i urmFnd drumul 2Fr4u Hiu - ;Fmnicu AFlcea, la + Rmnord de acesta. Nn apropiere se poate 'izita şi 5ănăstirea Polo'ra4i,construită prin anul &&.

Petera Polo/ragi este una dintre cele mai mari peşteri de la noi din #ară, a'Fnd o suprafa#ă de mai bine de Rm. Printre misterele le4ate de ea se numară coridoaresecrete, spa#ii de ru4ăciune şi ritualuri, datini precreştine,semnifica#ii misterioase ale numelui şi multe altele.




112… NATURA!

*stfel aflăm de la unii cercetători ca numele de “Polo'ra4i”'ine de la <Poleo”, o cFmpie unde se adunau 'racii daci pe 'remuri.

*ltă e<plica#ie este le4ată de o plantă numită “polo'ra4a”, ce sespune că a'ea proprietă#i terapeutice şi era folosită tot de 'ec@ii daci.*stăzi nu se mai 4ăseşte.

Poate numele cel mai des le4at de această peşteră şi misterele pe care le ascunde este cel al lui aole, zeul (upre al dacilor. /espune ca Peştera Polo'ra4i a fost lăcaşul zeului, care a'ea acces lacetatea /armize4etusa prin nişte coridoare secrete de sub peşteră. *icis-au descoperit şi urme de picioare, care după analiza solului s-audo'edit a fi 'ec@i de acum 1. de ani. Dintre 4aleriile cele maicunoscute din peşteră amintim cea unde domneşte G/caunul luiamol<e”, unde 'izitatorii spun că simt o neobişnuită stare de linişte şide pace. 2ot aici e<istă şi un iz'or, denumit “z'orul /peran#elor” carenu !şi modifică debitul !n niciun anotimp, fie el rece sau cald, umed sausecetos. (rma lăsată de cur4erea apei i-a facut pe unii să o identifice cuc@ipul 0ecioarei 5aria. "a !n orice situa#ie !n care se 'orbeşte despremistere şi le4ende ale 'ec@ilor daci, z'onul că !n Peştera Polo'ra4i se4ăsesc comori ascunse i-a făcut pe cei mai curajoşi să !ndrăznească săle caute !n adFncurile peşterii. 5ul#i dintre ei nu s-au mai !ntors, spresurprinderea celor ce ştiau unde plecaseră. mplicit s-a răspFndit ideeade blestem dat de amol<e pentru a proteja acest loc şi ceea ce elascunde, a'Fnd o !ncărcătură reli4ioasă şi misterioasă ce !ncă nu s-a putut e<plica. "@iar şi !n apropierea peşterii se pare că func#ioneazăacest blestem, deoarece au fost !nre4istrate o mul#ime de cazuri !n caremFncarea dispărea subit de pe mese, animalele din cur#i la fel, atra4Fndspaima şi nebunia asupra localnicilor ce se !ncumetă să cerceteze acestmelea4 cu 4Fnd rău.

/2=:);*0=M333.proalpin.roQ...Qstiati-ca-le4at-de-curiozitatile-naturii-din-romania

Ecaterina Teodoroiu

Lungu )eanina i Neacu Luiza, Cla(a a A-a E,Prof. coordonator+ !u(t01ea Doina,

=caterina 2eodoroiu, eroina poporului romFn, şi-a !nscrisnumele, cu sFn4e de jertfă, !n pa4inile de aur ale istoriei nemului."ălăuzită de cele mai nobile sentimente fa#ă de patrie, ea a !mbrăcatmai !ntFi costumul alb de infirmieră pentru răni#i, apoi costumul desoldat, @otărFtă să apere cu arma !n mFnă pămFntul stramoşesc,aruncFndu-se !n focul marilor bătălii din anii de la !nceputul primuluirăzboi mondial. * căzut eroic !n luptele din 5oldo'a.




112… NATURA!

Nnflăcărata 4orjancă dă do'adăde curaj şi patriotism, e<emplu

pentru toate 4enera#iile ce 'or'eni. =a s-a ridicat din rFndul#ărănimii, trăind speran#anestrămutată !n 'iitorul fericit alurmaşilor.

=caterina 2eodoroiu a fost o fatăde #ărani săraci, care s-a născut la

poalele mun#ilor "arpa#i.Părin#ii =caterinei au muncit din 4reu pe moşia boierului Pleniceanu."el de-al treilea copil din cei > ai lui Aasile şi ai =lenei 2eodoroiu, este=caterina născută la C ianuarie >C, cea care a'ea să transformefamilia 2eodo-roiu dintr-o necunoscută !ntru-un nume de răsunetna#ional.

De mic copil "ătălina a a'ut o dorin#ă nestă'ilităM !n'ă#ătura."Fnd a sosit timpul de a mer4e la şcoală, =caterina n-a ezitat şi i-a spusmamei că 'rea să !n'e#e şi nu doreşte să rămFnă acasă ca fra#ii ei sau caal#i copii din Aădeni. /prijinită de mamă, care se mFndrea că are o fatăcu multă dra4oste de carte, de'ine ele'ă. Primele clase primare le-aurmat la Aădeni, iar celelalte la 2Fr4u-Hiu. =tapa mijlocie a studiilorurmate de =caterina este destul de incertă deoarece ar@i'a şcolii la carese presupune că a studiat a fost distrusă !n timpul războiului. Parteafinală a studiilor urmate de =caterina a constituit-o perioada de şapteani parcurşi la un liceu din ucureşti pFnă !n 'ara anului +. Prima participare a eroinei !n 'ia#a militară a fost consemnată !n6 cFnd, deşi era ele'ă !n anul A de liceu, s-a !nscris ca cercetaşă la!n4rijirea răni#ilor din 2Fr4u Hiu. După intrarea ;omFniei !n război este !ntFlnită la spitalul din2Fr4u Hiu acordFnd !n4rijiri medicale răni#ilor printre care şi frateluisău mai mare $icolaie. După mai multe !ncercări de a participa pe front ca soldat acti',de fiecare data i s-a spus că locul ei este !n spital. "u toate acestea=caterina @otărăşte să ia calea frontului. "omandan#ii au cedat lainsisten#ele ei şi au primit-o să lupte alături de ostaşii romFni. Participăacti' pe front la diferite ac#iuni de parcă era soldat cu o foarte bună pre4ătire !n domeniu. 2o#i erau mFndri de ea şi o respectau nespus demult. Nntr-o duminică de noiembrie a anului +, =caterina a fost

rănită şi a fost dusă la spital. *junsă !ntr-un spital din aşi eroina sereface spre mijlocul lunii ianuarie 9, după care !şi reia locul !narmata romFnă continuFnd să lupte cu 'itejie şi curaj !mpotri'ainamicului. =ste răsplătită pentru munca sa cu diferite distinc#ii militareşi ridicată la 4radul sublocotenent primind comanda unui pluton deinfirmerie. :fensi'a din 5oldo'a a fost pre4ătită cu mult tact şi pricepere,dar au urmat zile pe front foarte 4rele pentru ostaşii romFni. Nncuraja#i




112… NATURA!

de =caterina care era !n fruntea plutonului său, solda#ii romFni rezistauatacului crud al inamicului. ?a 11 au4ust 9 !n timp ce !şi !nbărbăta plutonul cu comanda GNnainte băie#i, !nainte” =caterina a fost lo'ită dedouă 4loan#e care au ucis-o. Pildă rară a unui cald entuziasm, unit cucea mai strălucitoare ener4ie, aceea pe care unii au numit-o cu dreptcu'Fnt G=roina de la Hiu” şi-a dat jertfa supremă, lipsită de orice trufie,de orice deşartă ambi#ie, numai din dra4ostea de a apăra pămFntul #ăriinoastre, cotropit de duşmani. =caterina 2eodoroiu a fost la !năl#imea celor mai 'itejiapărători ai #ării sale, pe care i-a !ntrecut prin puterea cu care !şi!n'in4ea slăbiciunea feminină, ştiind să do'edească 'i4oarea bărbă#ieide trup şi suflet. Şi-a dat 'ia#a pentru că aşa credea sufletul ei că i se !mplineştedatoria 'ie#ii.




112… NATURA!

C$%#&#TF# DE'P%E PLNTE

!ergea Bogdan, cla(a a #A-a :

>. Cea ai are floare o are %afalezia rnoldi, floare care crete în padurile tropicale din (ud-e(tul (iei pe in(ulele :ilipine;0loarea ei are 6 metri !n circumferin#ă şi cFntăreşte R4. (n boboc defloare este de 1-6 ori mai mare decFt o capă#Fnă de 'arză.2. La tropice ei(t0 un ar*ore nuit <ar*orele cu picioroange=;;ădăcinile acestuia sunt aeriene şi se !nfi4 !n solul mFlos, ca nişte picioare. Dacă şi-ar răspFndi semin#ele ca orice plantă, acestea nu ara'ea şansa să !ncol#ească, datorită flu<ului şi reflu<ului. *şa că “!şicreşte” embrionii, eliberFndu-i 4ata !ncol#i#i. Nn cele 1 ore care e<ista!ntre flu< si reflu<, noua plantă are timp să-şi !nfi4ă rădăcinile !n mal.?. !ioza îi (tr8nge frunzele la atingere; Dacă şocul este mai marese strFn4e toată planta şi re'ine la normal după apro<imati' 6 minute.9. Cele ai ari frunze le are palierul rafie de pe alurileazonului; 0runzele acestui palmier ajun4 pana la 11 m lun4ime şicirca 1 m lă#ime. oameni se pot adăposti sub asemenea frunză.G. :eriga anun10 ploaia; Nnainte de a ploua ea !şi desface lar4frunzele, iar dacă urmeaza o perioadă secetoasă frunzele ei se strFn4 şise răsucesc.. 4n pu(tiurile din Peru crete un cactu( care poate (0 earg0; Nnloc de rădăcini el are nişte e<crescen#e acoperite cu #epi ascu#i#i. "Fnd bate un 'Fnt puternic, cactusul se deplasează pe distan#e mari, luFndu-şi umezeala şi @rana nu din sol ci din aer.3. Ei(t0 plante care luineaz0; Nn unele peşteri din )ermania, dar şi!n #ara noastră !n 5un#ii Arancei şi !n zona /uce'ei, creşte o micăciupercă numită muşc@iul luminos. 2ot la noi mai creşte şi 4@eba decopac, planta cu aceleaşi proprietă#i.6. Cel ai (tr0/echi ar*ore din lue e con(iderat un *ao*a*, carecrete în frica r0(0ritean0; *re & de ani.7. Bao*a*ul poate tr0i p8n0 la GHHH de ani; (rmează măslinul -1, stejarul - +, teiul - &, cedrul - >, părul - C, c@iparosul6&, ulmul 66&.>H. Trunchiul pinului e(te întotdeauna înclinat (pre (ud; Dupăacest semn po#i determina punctele cardinale.

>>. 4n p0durea tropical0 din Nicaragua crete o plant0 tropical0care... curenteaz0; nsectele şi păsările se feresc de ea, pentru că laatin4ere dă senza#ia de furnicătură. Planta “produce” mai mult curentmai ales la orele prFnzului, cFnd razele soarelui sunt mai puternice.>2. 'pecia de copaci cei ai înal1i e(te eucaliptul, nuit i copaculf0r0 u*r0, care tran(pir0 foarte ult; *re & de metri !năl#imeşi, după bambus, creşte cel mai rapid. Din trunc@iul său drept şirezistent se fac catar4e pentru 'apoare.




112… NATURA!

Leopardul al*

2. "tia1i c0+ i'olul de apă E unul dintre cele mai rare animale dinlume, acest mic bou sălbatic a fost descoperit prima dată !n >>>. =stede 4ăsit doar pe insula 5indoro, 0ilipine. "Fntărind apro<imati' 6R4, traieşte !n pădurile dense !n apropierea apelor pentru a se puteată'ăli !n ele. i'olul de apă traieşte mai de4rabă !n cupluri decFt !nciurde, cu e<cep#ia perioadelor cFnd femelele sunt pe cale de a naşte.

Bi/olul de ap0

?. "tia1i c0+ 2apirul E sunt două speciiM airdul E creşte pFnă la 1 m,cFntărind pFnă la C R4, şi este 4ăsit !n *merica "entralăK 2apirul5alaTan E creşte pFnă la 1,C m şi cFntăreşte 61 R4. 2răiesc pFnă la 6de ani, mFncFnd frunze fra4ede şi mlădi#e. 2apirii sunt a4ili şi pot urca pante abrupte cu uşurin#ă. "omunică prin fluierături stridente.

Tapirul !alaan




112… NATURA!

9. "tia1i c0+ Dia'olul tasmanian E #ipetele sale ce !#i fac părul măciucă,culoarea nea4ră şi temperamentul rău, toate acestea au determinat primii coloni europeni să-l numească Dia'olul. Deşi doar de mărimeaunui cFine mic, labele şi din#ii săi puternici !i permit să-şi de'oreze !n!ntre4ime prada E oase, piele cu totul. Puii sunt născu#i prin marsupiuldesc@is !nspre spate al mamei şi se prind cu din#ii !n primele C luni.

Dia/olul ta(anian

G. "tia1i c0+ 2i4rul E masculul ti4rului siberian sau 2i4rul *mur, cu olun4ime a corpului de peste 6 m şi cFntărind peste 6 R4, este dedeparte cel mai mare şi cel mai puternic membru al familiei felinelor."a multe alte feline, ti4rul !şi păstrează mFncarea, !ntorcFndu-se să se@rănească din acelaşi cada'ru zile la rFnd.

Tigrul ur

. "tia1i c0+ 2opi E 4ăsită !n *frica, specia 2opi are o or4anizaresocială remarcabilăp, apărFndu-şi teritoriile !mpotri'a tuturor intruşilordin turmele lor. 0iecare mascul are “terenul marcat,” un petic de pămFnt marcat de cărări bătute !n picioare. Dacă un alt mascul de'ineintrus, cei doi se aşează !n 4enunc@i şi se luptă cu coarnele.




112… NATURA!

Topi

3. "tia1i c0+ 5orsa E sunt cunoscute două speciiM morsa atlantică Emăsoară 6 m şi cFntăreşte .1 R4K morsa din Pacific E este de 6,+ mşi cFntăreşte .+ R4. /e @rănesc cu ne'ertebrate ca moluşte,ec@inoderme şi crustacee, consumFnd pFnă la C& R4 pe zi. ?on4e'itatealor este de C de ani. $u sunt cunoscute ca răpitoare.

!or(a

6. "tia1i c0+ Porcul etiopian E 4ăsit !n *frica, porcul etiopian sean4ajează !n lupte rituale !n care se a'Fntă cu capul !nainte, ciocnindu-şi capetele. 5asculii cFntăresc pFnă la 1& pound iar luptele !ntre ei potfi 'iolente şi sFn4eroase. 0emelele au doar C u4ere, limitFnd numărul puilor. 0iecare purceluş are propriul sfFrc şi su4e e<clusi' numai din el."@iar dacă unul din purceluşi moare, ceila#i nu su4 din sfFrcul de'enitdisponibil.

Porcul etiopian




112… NATURA!

7. "tia1i c0+ "erbul de apă E !n ciuda numelui său, marele cerb ac'aticnu este ac'atic cu ade'ărat, că sitatun4a sau lopătarul. 5ama !şiascunde puiul timp de 6 săptămFni, !ntorcFndu-se de C ori pe zi pentrua-i alăpta. *lăptarea durează doar & minute, timp !n care mama cura#ă pielea 'i#eilor astfel !ncFt să nu rămFnă nici un miros care să atra4ărăpitorii.

Cer*ul de ap0

>H. "tia1i c0+ )nu E turmele de )$( sunt spectaculoase, numărFnd pFnă la C. de animale. )$( au o abilitate unică de a mirosi ploaia de la distan#e foarte mari E cu primele rafale de ploaie turmelese mişcă cu rapiditate !ntr-un ritm sus#inut spre zona ploioasă, uneoriacoperind mai mult de 1. Rm. 5er4 şi alear4ă !n forma#iecompactă, dar au tendin#a de a paşte !mprăştiate.

Turele de )N$

/iteolo4ieM

@ttpMQQ333.cerceteaza.comQcuriozitati-stiati-caQstiati-ca--curiozitati-despre-animale




112… NATURA!




112… NATURA!

C&LE)#$L TEKN#C N%. 2 5 LB&%T&% DEC&!PETENŢE

Prof.!u(t01ea Doina,




112… NATURA!

Colegiul Tehnic Nr. 2, Tg 5 Jiu

"ole4iul 2e@nic $r. 1 şi-a !nceput acti'itatea !n toamna anului++, ca Şcoala Profesională a 0abricii de "iment 2Fr4u-Hiu. *u fostşcolariza#i atunci, pe lFn4ă ele'ii din )orj, &C ele'i din di'erse zone

ale #ăriiM *r4eş , acău 9, raşo' 1, ucureşti 1&, "luj , Dobro4ea9, )ala#i 9, Lunedoara , aşi , 5ureş , Ploieşti CC, /ucea'a 1.*lături de aceştia, al#i >> tineri olteni se pre4ăteau, !ncepFnd cu acelan şcolar !n meseriile deM lăcătuş mecanic materiale construc#ii E Cele'i, operator produse azbociment E C1 ele'i, lăcătuş mecanicindustria lian#ilor E C ele'i, electrician construc#ii instala#ii industriale E >1 ele'i, lăcătuş mecanic - 61 ele'i, lăcătuş montator - >1 ele'i,electricieni E 11 ele'i.

Nn anul +, Şcoala Profesională se transforma !n )rup Şcolar5ateriale de "onstruc#ii E cate4oria K !n anul 9 se transformă !n?iceul ndustrial $r.1, 2Fr4u-Hiu, iar !n re'ine la titulatura de)rup Şcolar ndustrial 5ateriale de "onstruc#ii.

Din 1 şcoala noastră a de'enit "ole4iu 2e@nic. Profilulini#ial s-a păstrat !n decursul anilor. Nnsă, !n această perioadă s-au!nfiin#at specializări din acelaşi domeniu sau din domenii !nrudite, caurmare a e'olu#iei te@nicii şi necesită#ilor societă#ii. 5ana4erii şcoliişi-au fle<ibilizat oferta de şcolarizare, au corelat profilul ini#ial cucererea pie#ei for#ei de muncă.

Nn ultimii ani s-a insistat pe acti'itatea de ameliorare a 4radului

de ec@ipare a cabinetelor, laboratoarelor, atelierelorM amenajarea şidotarea laboratorului de informatică, amenajarea şi dotarealaboratorului de electronică, reamenajarea cabinetului de istorie,reamenajarea cabinetului laboratorului de c@imie, reamenajarea celordouă laboratoare de fizică, repara#ii la atelierul de tinic@i4erie-'opsitorie, beneficiind de fonduri PL*;= !n anul 1C.

"ei apro<imati' ele'i şcolariza#i beneficiază !n prezent decabinete, laboratoare, ateliere şcolare, sală de sport, func#ionale pentrutoate disciplinele cuprinse !n planul de !n'ă#amFntK şcoala dispune de bibliotecă, de fond de carte şi sistem de e'iden#ă pentru flu<urile de

cititoriK totodată, şcoala dispune de toate cate4oriile de mijloace de!n'ă#ămFnt audio-'izuale, precum şi te@nolo4ie informatică şi decomunica#ii conectată la nternet.

"alitatea procesului instructi'-educati' din "ole4iul 2e@nic $r.1 este, !n mod e'ident, ilustrată de rezultatele ob#inute de ele'i ladi'erse concursuri şcolare. =le demonstrează preocuparea colecti'ului profesoral pentru ridicarea calită#ii actului !n'ă#arii.




112… NATURA!

Nn anul şcolar 1 E 11, ele'ii noştri au participat lanumeroase concursuri şcolare, ob#inFndu-se un număr mare de premii,atFt la ni'el local, cFt şi jude#ean, re4ional şi na#ional.

%E!... # P$TE! !# !$LTȘ

Prof. îlceanu urelia,Colegiul Tehnic Nr.2 ,

Tg-Jiu

Nntre 1 i & aprilie 11 a a'ut loc :limpiada $a ionalăș ț ndustrie 2e<tilă i Pielărie or4anizată la )rupul colar ,,Loreaș Ș "lo ca i "ri an,, *brud.ș ș ș

,,*#i fost 'reodată la *brud7*colo mun#ii-s o comoară.Nn piatră dă ciocanul crud,5ai dă, mai dă, a suta oară%”

I.P.L*ŞD=(J*brudul este un spa iu stră'ec@i al *pusenilor. Părta laț ș

frămFntări istorice Ie'enimentele re'olu ionare de la >C>J, istoria seț simte !n aerul de urbe 'ec@e, cu strădu e !n4uste i case din secolulț ș 8A. *brudul are un trecut milenar, dez'oltat din e<ploatările de aur

!ncă din epoca romană. Pă e ti pe strădu e istorice i descoperi caseș ș ț ș cu po'e ti unice, !n care au fost prin i i re inu i Lorea, "lo ca iș ș ș ț ț ș ș "ri an, fie au locuit ela artoR sau doctor *le<andru orza,ș !ntemeietorul )rădinii otanice din "luj.)rupul Şcolar GLorea, "loşca şi "rişan”- *brud a 4ăzduit timp de patru zile :limpiada $a#ională de ndustrie 2e<tilă şi Pielărie. "ei +de ele'i participan#i s-au !ntrecut atFt la probele scrise cFt şi la cele practice. Participan#ii, 'eni#i din 6& de jude#e ale #ării au beneficiat decele mai bune condi#ii.

D:2*;=* E =8"=?=$2ĂB:;)*$*;=* - ;=P;: *?ĂBȘ

P*;2"P*$ E "U 2)Ă2:;B Ț Ș

Pe parcursul celor patru zile, olimpicii na#ionali şi cadreledidactice care i-au !nso#it au 'izitat oraşul *brud, )aleriile ;omane dela ;oşia 5ontană, "ariera "uprumin *brud, dar şi "etatea 5arii (niride la *lba ulia.

Hude ul )orj a fost reprezentat de ele'a (;"(ț =5*$(=?*, clasa a 8-a de la "ole4iul 2e@nic $r. 1 24-Hiu,




112… NATURA!

=ner4ia solară, transpusă prin fotosinteză !n lemn este prima sursă deener4ie pe care omul o transformă prin mijloace e<terne !n formele deener4ie necesare lui, !n primul rFnd !n căldură. ?emnul de'ine primulcombustibil care, printr-un proces c@imic, combinarea carbonului cuo<i4enul din aer, se transforma !n ener4ie termică. =ner4ia termică

astfel produsă este utilizată pentru prepararea @ranei, !ncălzirealocuin#ei, iluminarea locuin#ei.

=ner4ia solară se manifestă la suprafa#a PămFntului şi subformă de ener4ie mecanică a 'Fnturilor şi apelor. Deşi aceste surse aufost folosite cu cate'a sute de ani !naintea erei noastre, totuşi utilizarealor intensi' !ncepe abia !n jurul anului C al erei noastre, cFnd see<tinde utilizarea morilor de apă şi a morilor de 'Fnt.

=<tinderea morilor, care transformă apele şi 'Fntul !n surse deenr4ie con'ertibilă !n ener4ie mecanică introduce o nouă etapă !nstructura economiei ener4etice, cFnd apare consumul industrial, un altconsum suplimentar de ener4ie.

Dispari#ia treptată a pădurilor şi creşterea consumului casnic şiindustrial !mpin4 oamenii către introducerea !n circuitul ener4etic acombustibililor fosiliM cărbune, petrol şi 4aze care !n raport cu lemnul,de#in proprietatea specifică a unei concentrări mai mare de ener4ie utilă pe unitatea de 'olum.

ntroducerea carbunelui nu s-a facut fără dificultă#i. *stfel abiadupă anul >, cărbunele !ncepe să fie utilizat intens, odată cuintroducerea !n circuitul industrial al maşinilor cu abur. Nn secolul al

88 lea, deci structura cosumului de ener4ie !ncepe să reflecteaspectele societă#ii industriale.

/ecolul 88 introduce ca noutate posibilitatea transformăriiener4iei termice şi enr4iei mecanice !n ener4ie electrică.

=ner4ia electrică se substituie din ce !n ce mai mult altor formede ener4ie, datorită uşurin#ei cu care este transportată la distan#ă şi a posibilită#ii de o transforma !n alte forme de ener4ie utilă caM ener4iemecanică, lumină, caldură, ener4ie c@imică. *ceasta a făcut ca astăzi,din totalul ener4iei consummate peste 6 V să fie ener4ie electrică.(nica sursă de ener4ie care a alimentat ci'iliza#ia noastra pFnă !n acest

secol, a fost ener4ia solară !nma4azinată sub formă de ener4ie c@imică, prin procesul de fotosinteză !n surse re4enerati'e Ilemnul, apele, 'FntulJ sau !n combustibili fosili Icarbune, petrol, 4aze naturaleJ a cărorconstantă deformare este de ordinal milioanelor de ani.*m putea spune, fără să 4reşim prea mult, că, sub aspect ener4etic, pFnă !n secolul nostru am fost “scla'ii /oarelui” şi nu este de mirare că




112… NATURA!

?a finele acestui an şcolar, am participat la un sta4iu de formare pas comme les autres.

"ursul s-a numit Jardin, monument vivant . Pédagogie du

patrimoine des jardin en Europe şi s-a desfăşurat !n inter'alul 1-+iulie la Paris.

2otul a pornit de la ideea de a e'ada din spa#iul clasic al!n'ă#ării Isala de cursJ şi de a realiza lec#ii !ntr-un alt cadru. 5-am !ntrebat cum !i putem cunoaşte mai bine pe romantici, dee<emplu, dacă nu !n natură, spa#iul inspira#iei lor, sau pe poe#iimoderniQcitadini, dacă nu !n mijlocul oraşului, şi ale4erea mea ade'enit clară şi @otărFtă cFnd am 4ăsit descrierea acestui curs !n bazade date a pro4ramului "omenius. Deşi este un curs de formare 4enerală, mi s-a părut potri'it pentru ce-mi oferea mie ca profesor de limba franceză şi diri4inteK unmodel e<celent de or4anizare a cursurilor !ntr-un spa#iu desc@is, !nnatura citadină, !n mijlocul unor 4rădini publiceK un parcurs de !n'ă#areino'ati', e<plorarea senzorială a spa#iului, !mbinată cu documentareaştiin#ifică, lectura icono4rafiilor, a te<tului istoric şi crea#ia literară sau plasticăK contactul direct cu elemente de cultură şi ci'iliza#ie francezăşi bine!n#eles beneficiile lin4'istice. De ce a fo(t deo(e*it ace(t cur(; Nncă de la !nceput, trebuie să 'ă spun ca maniera de or4anizarea fost una inedită. 0iecare parte a cursului desfăşurFndu-se !ntr-oloca#ie diferită, un peu partout en Paris. 5ă !ntreb ce-şi poate dori maimult un dascăl de limba franceză7

$-am a'ut săli de curs, bănci sau ferestre prin care să pri'im cunerăbdare Parisul, ci am trăit cu to#ii sentimentul du flâneur de

Baudelaire, dar pri'irea nostră s-a !ndreptat spre 4rădina publică,!ncercFnd să !n#ele4em conceptele istorice şi contemporane ale acestuispa#iu. Şi deşi pare de necrezut, !n mijlocul tumultului parizian, !n




112… NATURA!

'acarmul metropolei, am !nceput călătoria !n timp, e'ul mediu, apoisecolele 8A şi 88, ajun4Fnd, !n final, la contemporaneitate şi preocupările sale pentru protejarea 4rădinii planetare.

Nn fiecare zi, am fost un pic turişti, cu planul re#elelor detransport !ntr-o mFnă, aparatul foto !n alta, rucsacul !n spate, adresFndmulte !ntrebări an4aja#ilor 4ărilor sau simplilor trecători, şi un pic!n'ă#ăcei, cumin#i, cu carnetul de 4rădină desc@is pre4ăti#i săsurprindem totul. ?a !nceput, eram pu#in contraria#i de maniera de abordare acursurilor şi a situa#iilor de !n'ă#are. Prioritară fiind considerată propria percep#ie şi transpunerea sa !n cu'inte, idei, sc@eme, desene, iarinforma#ia de'enea complementară, facFndu-te să treci dincolo de

bariere şi să interac#ionezi, să dezba#i. Deşi 4rădinile studiate erau situate istoric !n timp, fizic se aflau!n inima marelui monstru modern Q le rand monstre moderne, aşa cumdescria alzac capitala 0ran#ei. Practic, !#i desfăşurai acti'itatea !napropierea turiştilor care 'izitau 4rădinile şi care erau uneoriz4omotoşi, alteori curioşi !n pri'in#a 4rupului.




112… NATURA!

Nn cea de-a doua zi, formatoarea, *line ;utilT, ne-a propuse<erci#ii de e<plorare a 4rădinii folosind nişte materiale, pe cFt desimple, pe atFt de eficiente !n declanşarea 'ocabularului percepti'. *!nceput prezentrea e<erci#iului cu următoarele cu'inteM W Nn practica laclasă, porni#i uneori de la nişte simple cu'inte, alese de 'oi, pe care leda#i ele'ilor să creeze. =u 'oi proceda diferit astăzi. Aă 'oi oferi posibilitatea de a transpune !n cu'inte tot ce sim#i#i. X

5aterialele folosite au fost caleidoscopul, o4linda, cadrul şicercul. $e-a !mpăr#it pe ec@ipe şi ne-a trimis !n căutarea cu'intelor pre#ioase.

"u ce anume mă 'oi !ntoarce7 mă !ntrebam şi nu doar eu 4Fndeamaşa. $e-a pri'it zFmbind şi ne-a spus că suntem liberi să sim#im. *m plecat. *m e<plorat ca nişte copii şi am fost uimi#i de ce am descoperit.0unc#ionau cu ade'ărat B *m fost ru4a#i apoi să recităm, să stri4ăm sausă cFntăm acele cu'inte, sa le dăm 'ia#a.2o#i ceilal#i notau. *m fost pe rFnd, profesori, istorici, actori. "u'intelestrFnse urmau să alcatuiască un te<t despre 4radină, iar foto4rafiilerealizate, indi'idual şi pe 4rupuri, au de'enit substan#a creatoare !ncadrul atelierului plastic din ultima zi a formării.




112… NATURA!

oluntariatul, o etod0 european0 de epriarea colecti/ului

Colegiului Tehnic Nr. 2

Prof. %aona $(c0te(cu,Colegiul Tehnic Nr. 2, Tg - Jiu

=c@ipa de 'oluntariat a "ole4iului 2e@nic $r. 1 este foarteacti'ă, desfăşurFnd numeroase acti'ită#i pe parcursul anului şcolar1 E 11.

Protejarea mediului este fundamentală !n zilele noastre. 2rebuiesă ne 4Fndim atFt la noi, cFt şi la ne'oile 'iitoarelor 4enera#ii, decitrebuie să #inem cont să asi4urăm o dez'oltare durabilă. Nn ultimele 1decenii, =uropa, şi nu numai, a !n#eles că trăieşte peste posibilită#ilesale reale şi că modul de 'ia#ă pune “planeta albastră” la !ncercare. /econsumă tot mai mult din resursele naturale şi se pun astfel !n pericolsistemele de mediu Iapa, solul şi aerulJ. *ceste ac#iuni ale omuluiasupra mediului !nconjurător nu pot continua la nesfFrşit, cu atFt mai

mult cu cFt popula#ia lumii a atins deja pra4ul de 9 miliarde şi continuăsă crească.2ocmai din aceste moti'e, !n luna mai ec@ipa a fost implicată

!n două mari acti'ită#i de 'oluntariatM ”Le(Mt do it, %oania” şi GEnotree planting da”.

Nn data de 1 mai 11 s-a desfăşurat acti'itatea de 'oluntariatla ni'el na#ional =Le(Mt do it, %oania=, acti'itate realizată !n parteneriat cu Primăria 5unicipiului 24. - Hiu, dar şi "onsiliul Hude#ean)orj. Din cadrul cole4iului nostru a participat o ec@ipă formată din C+de 'oluntari, ele'i şi profesori.

=c@ipa de 'oluntari a realizat ecolo4izarea unei zone din

municipiul 24. E Hiu, mai e<plicit din zona Panduraş. Pe duratadesfăşurării acti'ită#ii, ec@ipa a strFns un număr mare de saci de 4unoi,!n jur de &, majoritatea deşeurilor neputFnd fi reciclate.




112… NATURA!

Nn data de 11 mai 11 s-a desfăşurat acti'itatea de 'oluntariatinterna#ional G>2th EN& Tree Planting Da”, fiind implicate unită#ide !n'ă#ămFnt şi 4rupuri interesate de protejarea mediului de pe toatecontinentele planetei. *cti'itatea are ca scop principal, plantarea lani'el mondial, pFnă !n anul 19, a unui număr de 9.. de pomi.

Din cadrul cole4iului nostru a participat o ec@ipă formată din C de'oluntari, ele'i şi profesori. =c@ipa de 'oluntari a plantat, !n curteaşcolii, & pomi ornamentali specifici zonei.



44


112… NATURA!

#nternet en cla((e de langue

Prof. Contra Elena-!arinelașColegiul Tehnic Nr.2, Tg-Jiu

PossYder lZinformation, cZest possYder le pou'oir. ?es ensei4nants de lan4ue utilisentlZnternet pour eu<-m[mes, mais aussi dans les classes. ?Znternet represente une aide danslZensei4nement des lan4ues. ?es professeurs nZont pas YtY insensibles au< possibilitYs nou'elles\uZoffre lZnternet, ] la fois pour la rec@erc@e documentaire - \uZelle soit effectuYe par eu<-m[mesou par leurs Yl^'es - et pour une mani^re nou'elle de communi\uer. Depuis le milieu des annYes\uatre-'in4t-di<, des e<pYriences ont YtY faites, des comptes-rendus ont YtY publiYs et les premiersarticles de rYfle<ion pYda4o4i\ue 'oient le jour.Pour le professeur de lan4ue, le recours ] lZnternet peut prendre des formes tr^s di'ersesM- la rec@erc@e de rensei4nements et de documents de tous 4enres, de te<tes de rYfYrence,dZarticles de presse, dZidYes de dYbatK1- dZinformations touristi\ues Ilieu<, @_tels, 'isites 4uidYes, 'oTa4es or4anisYsJ, derensei4nements culturels, @istori\ues, etc.6- la participation ] des forums I`listes`J de discussionKC- la rec@erc@e de cours et dZacti'itYs lin4uisti\ues en tous 4enresK&- la lecture de documents de rYfle<ion didacti\ue sur les emplois de lZnternet en cours de lan4ue.

?Znternet est un e<cellent outil de prYparation de la classe et de rec@erc@e documentaire pour les ensei4nants mais peut-il de'enir un moTen dZapprentissa4e pour les Yl^'es7 $otree<pYrience dZensei4nants de lan4ue rappelle \ue si cela peut [tre 'rai pour \uel\ues Yl^'es, la pres\ue totalitY a besoin dZapprendre ] se ser'ir de ce nou'el outil, et dZ[tre 4uidYe dans lesacti'itYs.

?Znternet et la moti'ation des Yl^'es

:n ne saura trop souli4ner lZe<tr[me importance de la moti'ation des Yl^'es, alors \ue beaucoup se retrou'ent au lTcYe sans 'raiment sa'oir pour\uoi ils sont l], sans a'oir de projet de'ie. ?es inno'ations pYda4o4i\ues comme le recours au document 'idYo, au multimYdia et ]lZnternet, outre \uZelles permettent de faire ac\uYrir une certaine ma!trise des nou'eau< outils decommunication, ra'i'ent la moti'ation des Yl^'es pour lZapprentissa4e des lan4ues, surtout \uandcelles-ci, ont la rYputation dZ[tre assez difficiles. ?Znternet apporte une source supplYmentaire demoti'ation. ?ZYl^'e \ui apprend rec@erc@e le sens de ce \uZil lit ou entend. /Zil utilise lZnternet pour faire part de ce \uZil pense, lZeffort \uZil fait pour sZe<primer dans la lan4ue cible prend'raiment tout son sens. =t si \uel\ue part un internaute lui rYpond, il se produit un Yc@an4eaut@enti\ue, comme jamais dans la classe Io tout est simulYJ.:n constate \ue lZutilisation de lZnternet fa'orise M

- lZacc^s au< connaissances par les documents aut@enti\uesK- la collaboration dans les rec@erc@es et les crYations collecti'esK- la rec@erc@e dZacti'itYs le<icales et 4rammaticales liYes au ni'eau propre de lZYl^'e, ce \uidemande une rYfle<ion mYtalin4uisti\ue et une autoY'aluation dont il pou'ait se passeraupara'antK- le tra'ail dans la lan4ue cible Iles tFc@es sont effectuYes dans la lan4ue ] apprendre- les jeu< de r_le et de simulation- lZintY4ration des mYdias M ima4e, son, 'idYo, te<teJ



44


112… NATURA!

MECATRONICA -TEHNOLOGIA VIITORULUI

Prof. P0tru1 :elicia

Colegiul Tehnic Nr.2, Tg-JiuTehnologie şi educaţie în socieaea in!o"#aţional$

5ecatronica este un domeniu transdisciplinar alin4ineriei, o combina#ie siner4etică !ntre mecanica de precizie, sistemele electronice de comandă şi control şiinformatică, ce ser'eşte proiectării, realizării, punerii !nfunc#iune şi e<ploatării de sisteme automate inteli4ente.

"onceptul de mecatronică s-a născut !n Haponiala !nceputul deceniului al optulea al secolului trecut.

2ermenul !n sine a fost bre'etat de către concernulasRa3a =lectric "o. şi a fost utilizat pentru a descriefuziunea te@nolo4icăM ecanic0- electronic0-inforatic0. 2ot ceea ce numim astăzi produs de !naltăte@nicitate este produs mecatronic. 5ecatronica esterezultatul e'olu#iei fireşti !n dez'oltarea te@nolo4ică. 2e@nolo4ia electronică a stimulat aceastăe'olu#ie. Dez'oltarea microelectronicii a permis inte4rarea electromecanică. Nn următoarea etapă, prin inte4rarea microprocesoarelor !n structurile electromecanice, acestea de'in inteli4ente şiastfel s-a ajuns la mecatronică.

2e@nolo4ia mecatronică aduce !n centrul aten#iei problema informa#iei care estecomponenta dătătoare de ton !n raport cu materialul şi ener4ia. *ceastă pozi#ie a informa#iei estemoti'ată de către japonezi prin următoarele ar4umenteM

• nforma#ia asi4ură satisfacerea ne'oilor spirituale ale omuluiK• $umai informa#ia creşte 'aloarea nou adău4ată a tuturor lucrurilorK• nforma#ia !nseamnă cultură.

E%e#&le de &"oduse şi sise#e #eca"onice

Practic, tot ceea ce numim produs de !naltă te@nicitate este produs mecatronic. *utomobilulmodern, robo#ii, te@nica de calcul, te@nica de telecomunica#ii, aparatura biomedicală, sistemele de

transport inteli4ent, aparatura de cercetare, aparatura electrocasnică, aparatura cine-foto şi audio-'ideo, maşinile a4ricole moderne etc., sunt e<emple reprezentati'e de produse mecatronice.

5ecatronica s-a născut !n mediul industrial. /trădaniile la ni'el academic pentru a asi4ura pre4ătirea specialiştilor !n acord cu cerin#ele noii te@nolo4ii au condus la conturarea principiilormecatronice !n educa#ie. *ceste principii suntM

- @ands on E prezen#a palpabilă a obiectului de studiuK- learnin4 bT doin4 E !n'ă#area prin practică



44


112… NATURA!

- interaction E interac#iunea sistemelor mecanice, electronice, informatice.?aboratoarele interdisciplinare de mecatronică constituie baza pentru materializarea

principiilorM “educa#ie prin practică”, “educa#ie prin cercetare”.*flată la intersec#ia unor domenii ale ştiin#ei cu performan#e de 'Frf !n implementarea

noilor te@nolo4ii, mecatronica abordează concepte şi sisteme noi !n in4ineria micro şi nanosenzorilor şi sistemelor de ac#ionare, materiale şi compozite pretabile pentru implementări la scarăcelulară sau atomică, structuri celulare şi re#ele neuronale, sisteme ce prefi4urează conceptele denanoelectronică capabile să producă 'iitoarele nano-procesoare, noi concepte ale inteli4en#eiartificiale pri'ind adaptibilitatea, capacitatea de a ra#iona, capacitatea de instruire, noi sisteme deconducere a<Fndu-se !n special pe controlul robust, tolerant la defecte, adapti', inteli4ent, sistemee<pert şi neuro-fuzzT etc. /istemele mecatronice asi4urăM multifunc#ionalitate, fle<ibilitate, posibilitatea ac#ionării ladistan#ă, e'olu#ie continuă datorată dinamicii cerin#elor pie#ii, imitare a naturii-adaptabilitate.

:ferind solu#ii eficiente pentru promo'area interdisciplinarită#ii, mecatronica a de'enitsuportul demersurilor pentru stimularea ini#iati'ei şi a creati'ită#ii.

0oarte curFnd mecatronica a de'enit filosofie. Pentru practica in4inerească filosofia

mecatronică a marcat saltul de la in4ineria tradi#ională, sec'en#ială, la in4ineria simultană sauconcurentă.

Nn ultimii ani mecatronica este definită simpluM ştiin#a maşinilor inteli4ente. 5ai recentdemersurile pentru !nnoire !n educa#ie şi cercetare aduc !n aten#ie problema mecatronicii ca mediueduca#ional !n societatea informa#ională, respecti' mediu de proiectare şi fabricare inte4rată pefundalul căruia s-a dez'oltat conceptul de proiectare pentru control.Nn literatura de specialitate au de'enit consacrate e<tinderi !n alte domenii caM @idronică, pneutronică, termotronică, autotronică, a4romecatronică Ia4ricultura de precizieJ.='olu#ia !n dez'oltarea te@nolo4ică !nseamnăM micromecatronică, nanomecatronică şi biomecatronică. 2endin#a 4enerală este de “intelectualizare a maşinilor şi sistemelor” .

Ineg"onica şi Meca"onica

nte4ronica este ştiin#a proceselor de inte4rareşi a sistemelor @iperinte4rate, aşa cum este or4anismuluman. =a #ine seama de unitatea indisolubilă a lumii!n care trăim şi necesitatea unei perspecti'e uniceasupra acestei lumi. (nitatea ştiin#ă, literatură, artă,te@nolo4ie, se realizează !n cadrul definit dematematică, cibernetică şi filosofie.

?a baza inte4ronicii se află nu numai unitatealumii !nconjurătoare, ci şi unitatea 4noseolo4ică, acunoaşterii de către subiect a acestei lumi. Pentru cănu se poate 'orbi de o cunoaştere fizică, c@imică şinici c@iar despre o cunoaştere ştiin#ifică sau artistică,cunoaşterea umană fiind unitară. Personalitatea unuiindi'id nu depinde atFt de lăr4imea orizontului şi de



44


112… NATURA!

bo4ă#ia cunoştin#elor sale, cFt de modul !n care le or4anizează şi le inte4rează, inte4rarea fiind maiimportantă decFt 'olumul şi bo4ă#ia cunoştin#elor sale.Prin compara#ie cu teoria sistemelor şi cibernetica care studiază sistemele 4ata formate,inte4ronica #ine seama de modul !n care sistemele se constituie şi se dez'oltă. Nn acest conte<tmecatronica poate fi considerată ca o 'iziune inte4ronică !n te@nolo4ie. Problema inte4rării esteesen#ială !n mecatronică. Nn realizarea diferitelor produse şi sisteme, trebuie 4ăsite solu#ii specifice pentru inte4rarea componentelorM mecanică-electronică-informatică. PFnă !n prezent sunt 'alidatedouă solu#iiM inte4rarea !n modul @ard3are şi inte4rarea !n modul soft3are.

nte4ronica aduce !n aten#ie noi solu#ii de inte4rare caM inte4rarea 4enetică, inte4rarea prindependen#ă, inte4rarea prin ale4ere etc.

Nn acest sens, este important de !n#eles ca inte4rarea este un proces firesc !n natură. Pentruaceasta, natura a creat forme şi structuri specifice care fa'orizează inte4rarea.

nte4rarea este !nso#ită de procesul de superizare, deoarece !ntre4ul sistem are proprietă#iemer4ente pe care nu le au componentele Icelulele se !nmul#esc, macromoleculele nu au această proprietateJ. 5ecatronica a desc@is orizonturi nebănuite !n toate domeniile, datorită stimulăriiefectului de siner4ie.

Meca"onica şi Ro'oţii Indus"iali (o#enii )a"iae în ca"e sun uili*aţi

Nn 1, scriitorul ce@ garel hapeR publică piesa de teatru ,,;obo#iiuni'ersali ai lui ;osum”, !n care apare termenul ro!ot , adoptat pe planinterna#ional după traducerea !n limba en4leză. ?a !nceputul secolulului88, este men#ionată pentru prima dată o maşină capabilă să !ndeplineascăsarcini !n locul omului. Nn ce@ă, cu'Fntul !nseamnă Gmuncitor, ser"itor ” şia fost propus de fapt de fratele scriitorului, Hosef. Pentru a proteja omenireade e<pansiunea pe care o poate lua dez'oltarea te@nolo4ică a robo#ilor,scriitorul /**" */5:A a propus 6 le4i care au fost ulterior adoptate lani'el mondialM

. ($ ;::2 $( P:*2= AĂ2Ă5* : 0$ŢĂ (5*$Ă /*( /Ă P=;52Ă "* ($:5 /Ă 0= AĂ2Ă5*2K

1. ($ ;::2 2;=(= /Ă /= /(P($Ă :;D$=?:; :*5=$?:; "( =8"=PĂ*:;D$=?:; "*;= ":$2;*A$ P;5= ?=)K

6. ($ ;::2 2;=(= /Ă-Ş P;:2=H== =8/2=$Ţ* *2U2* 25P "Ă2 $($2;Ă N$ ":$0?"2 "( ?=)=* Ş ?=)=* 1.

Primele cercetări !n domeniul roboticii au fost ini#iate la !nceputul anilor Z+. După una'Fnt substan#ial al aplica#iilor roboticii !n domeniul industrial, cu precădere !n industriaautomobilelor, la !nceputul anilor Z s-au conturat multiple aplica#ii !n domeniile neindustrialeInemanufacturiereJ. *supra acestor aplica#ii dorim să atra4em aten#ia, cu atFt mai mult cu cFt s-aestimat că robotica urmează să joace un rol !nsemnat !n restructurarea ci'iliza#iei mileniului trei.*ceasta afirma#ie poate fi uşor sus#inută cu cFte'a date statistice con#inute !n ultimul raport Ipe



44


112… NATURA!

1J al 0; International 0ederation of ;oboticsJ. *stfel, !n anul 1 s-au pus !n func#iune>9 unită#i de robo#i, numărul total ajun4Fnd la 9C> de unită#i, iar 'aloarea totală a pie#eicorespunzătoare acestui domeniu a fost estimată la &,9 mld. de dolari /(*. /tatisticile pri'indtipurile de robo#i arată su4esti' creşteri importante ale numărului robo#ilor care răspund unoraplica#ii neindustriale. Dacă !n cursul anului 1 numărul unită#ilor instalate a ajuns la 1&, lasfFrşitul anului 1C se estimează că numărul acestora 'a ajun4e la aproape +1&. eneficiileintroducerii robo#ilor !n industrie includ mana4ementul controlului şi al producti'ită#ii şi creştereae'identă a calită#ii produselor. ;obo#ii pot lucra zi şi noapte fără a obosi sau a-şi reduce performan#a. "onsec'ent realizează reduceri substan#iale ale pre#ului de cost !n primul rFnd prinreducerea consumurilor de materii prime şi al prelucrării automate a acestora. De asemeneautilizarea robo#ilor aduce a'antaje pe pia#a concuren#ială.;obo#ii oferă beneficii substan#iale muncitorilor, industriilor şi implicit #ărilor. Nn situa#ia folosirii!n scopuri paşnice, robo#ii industriali pot influen#a poziti' calitatea 'ie#ii oamenilor prin !nlocuireaacestora !n spa#ii periculoase, cu condi#ii de mediu dăunătoareomului, cu condi#ii necunoscute de e<ploatare, etc. Prindez'oltarea rapidă a industriei şi a te@nicii de calcul, putem

obser'a e'olu#ia robo#ilor industriali către 4enera#iile inteli4entece le oferă caracteristica de a `!n#ele4e` mediul !n care lucrează.*ceastă dez'oltare, c@iar spectaculoasă, !n direc#ia aplica#iilorneindustriale justifică trecerea !n re'istă !n rFndurile de mai jos a principalelor subdomenii !n care robo#ii nemanufacturieri saurobo#ii de ser'iciu !şi pot 4ăsi aplicabilitate. *ceste domenii suntconstruc#iile, reabilitarea bolna'ilor, comer#, transport şi circula#iamărfurilor, administra#ia locală, protec#ia mediului !nconjurător şia4ricultura.

Revista in Word 2003

Documents

Transcript of Revista in Word 2003