1I.I.C.

cyan 1

CONFERIN}A DE LASTOCKHOLM

ROM@NIA - un exemplu debun` practic` \n

protec]ia copilului\n Europa

În perioada 12-15 mai 2003, a avut loc laStockholm Conferin]a Interna]ional` «Copiii [iÎngrijirea Reziden]ial` - Noi Strategii pentru unNou Mileniu», la care au participat reprezentan]i

din 80 de ]`ri. Din partea României, au participatreprezentan]i ai Secretariatului General alGuvernului, Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]iaCopilului [i Adop]ie, UNICEF, Biroul pentru Rom#nia,ai Direc]iilor Jude]ene pentru Protec]ia Copilului [i aiorganiza]iilor neguvernamentale.

România a fost invitat` s` participe laaceast` conferin]`, fiind prezentat` ca exemplu debun` practic` în protec]ia copilului pentru Europa.D-na Secretar de Stat Gabriela Coman a prezentatîn plen, în prima zi a conferin]ei, raportul de ]ar`privind evolutia reformei în domeniul protec]ieicopilului în România, în perioada 1998-2001. Toaterapoartele de ]ar`, indiferent dac` au fostprezentate în plen sau nu, au fost strânse într-unmaterial care a fost distribuit participan]ilor laconferin]`.

În preg`tirea acestei reuniuni interna]ionale,Reprezentan]a UNICEF \n România, cu suportulANPCA, a organizat Conferin]a «Servicii Alternative,Exemple de Bune Practici \n Reforma Sistemului deProtec]ie a Copilului din România», care a avut loc\n perioada 17-18 octombrie 2002 [i la care auparticipat [i reprezentan]i ai Universit`]ii dinStockholm (unul dintre organizatorii Conferin]ei dinSuedia).

În urma acestei preconferin]e, pe bazamodelelor de bun` practic` prezentate dereprezentan]i ai Direc]iilor Jude]ene pentru Protec]iaCopilului [i organiza]iilor neguvernamentale, au fostselectate modelele care au fost prezentate deRomânia la Conferin]a de la Stockholm.

Buletin informativ editat de Autoritatea Na]ional` pentruProtec]ia Copilului [i Adop]ie

D I N S U M A R

! O nou` etap` a campaniei

�Casa de copii nu e acas`� .................. pg. 4

! Proiecte inovante apreciate

la nivel na]ional .................................... pg. 10

! CHILDNET - Conferin]a na]ional`

�Modele de Bun` Practic`

\n Protec]ia Copilului \n Rom#nia� ........... pg. 14

! Copiii ne scriu .......................................... pg. 19

! Atelierul profesionistului ............................ pg. 22

COLEGIUL DE REDAC}IE:Gabriela Coman - Secretar de Stat, ANPCAMariana Neac[u - {ef serviciu, ANPCAMirela Turcu - Pre[edinte C.R.I.P.S.

Nr. 3, Anul 2003

ISSN 1453-8768

Consilier editorial - Dr. Constantin Zlibu] - Jacot`

2I.I.C.

cyan 2

Aceste modele de bun` practic` au fostprezentate în cadrul atelierelor de lucru care au avutloc în a 2-a [i a 3-a zi a conferin]ei, participareacelorlalte ]`ri în cadrul acestor ateliere fiindimpresionant`. România, al`turi de alte ]`ri, a fostreprezentat` [i de tineri ocroti]i în sistemul deprotec]ie, care [i-au povestit propria lor via]a într-omanier` emo]ionant`, în cadrul unor ateliere delucru.

Ziarele suedeze au prezentat apreciativprezen]a [i presta]ia României la aceastaconferin]`. De asemenea, ]ara noastr` a avut unstand în care au fost expuse diverse materiale,bro[uri de prezentare a sistemului de protec]ie acopilului, ale diverselor funda]ii care lucreaz` înacest domeniu, precum [i obiecte confec]ionatede copii afla]i în sistem, apreciate în mod deosebitde participan]ii la conferin]`.

Ultima zi a fost dedicat` vizitelor în teren(diverse servicii de care beneficiaz` copiii îndificultate din Suedia [i funda]ii suedeze careactiveaz` în domeniul protec]iei copilului), precum[i sesiunii plenare de încheiere a conferin]ei cares-a finalizat cu o declara]ie comun`, la care to]i ceiprezen]i au subscris, comentariile [i complet`rilefiind f`cute în plen de c`tre participan]i, în vedereaîmbun`t`]irii situa]iei copiilor în dificultate, pentruprevenirea institu]ionaliz`rii [i dezvoltarea unorinstitu]ii deschise c`tre comunitate.

Laura Vioreanu,Consilier ANPCA

EExxppeerriieenn]]eellee RRoomm##nniieeii\\nn ccaammppaanniiaa ddee

ccoonn[[ttiieennttiizzaarree ppuubblliicc`̀|n perioada 8 - 10 mai 2003, a avut loc la

Tallinn, Estonia, conferin]a interna]ional` �Europa \nac]iune", organizat` de Inclusion Europe.

Inclusion Europe este asocia]ia european` aorganiza]iilor pentru persoane cu dizabilit`]iintelectuale [i a familiilor acestora, care lupt` pentrurespectarea drepturilor omului \n ceea ce prive[tepersoanele cu dizabilit`]i, includerea acestora \nsocietate [i combaterea discrimin`rii. Rom#nia estemembr` a acestei asocia]ii din anul 2000.

Conferin]a a marcat finalizarea proiectuluiPromovarea Drepturilor Omului pentru Persoanelecu Dizabilit`]i Intelectuale, proiect organizat deInclusion Europe \n colaborare cu organiza]ii deprofil din opt ]`ri din Europa Centrala [i de Est [ifinan]at de Uniunea European`.

Conferin]a a reunit aproape 300 departicipan]i din 28 de ]`ri membre sau viitoaremembre ale Uniunii Europene, dar [i din Israel sauCanada, cele trei zile de derulare efectiv` const#nd\n prezent`ri \n plen [i \n focus grupuri aleexperien]elor sau rezultatelor diferitelor ]`riparticipante referitor la tematica persoanei cudizabilit`]i.

Temele generale pentru focus grupuri au fost:Instrumente pentru Drepturile Omului, Campanii decon[tientizare, Dezvoltarea calit`]ii, |ncurajareafamiliilor.

Rom#nia a fost reprezentat` la acesteveniment de reprezentan]i ai ANPCA, ai LigiiNa]ionale a Asocia]iilor pentru Persoanele cuHandicap Mental din Rom#nia [i ai unor ONG-uri.

|n cadrul temei «Campanii de con[tientizare»,ANPCA a sus]inut \n data de 9 mai focus grupulintitulat "Experien]ele Rom#niei \n Campania deCon[tientizare Public`».

Conferin]a s-a finalizat prin adoptarea, dec`tre participan]i a unei rezolu]ii care subliniaz`importan]a aplic`rii regulilor standard ONU \n toate]`rile Europei.

Mirela Lavric,{ef serviciu ANPCA

3I.I.C.

cyan 3

Situa]ia protec]iei copilului la data de 30 aprilie 2003|n Rom#nia sunt aproximativ 5.600.000 copii cu v#rsta cuprins` \ntre 0 - 18 ani, din care aproximativ

1,5 % se afl` \n eviden]a Serviciilor Publice Specializate pentru Protec]ia Copilului.

Direc]ia GGeneral` PPolitici, SStrategii, IImplementare nne iinformeaz`...

Delega]ia Comisiei Europene [i GuvernulRomâniei, prin Autoritatea Na]ional` pentruProtec]ia Copilului [i Adop]ie, au lansat în data de 4iunie 2003 continuarea «Campaniei de prevenire aabandonului [i institu]ionaliz`rii copiilor dinRomânia», Casa de copii nu e acas`,component` a programului Phare 2001.

Campania se adreseaz` mamelor/ familiilorla risc de a-[i abandona copiii, inclusiv familiilor ceau copii cu nevoi speciale, grupurilor profesionale,cuplurilor de români interesate s` adopte, s` devin`asisten]i maternali, publicului larg.

Obiectivele campaniei sunt urm`toarele:! Informarea publicului larg despre importan]a

cre[terii copiilor într-un mediu familial [i despreefectele negative ale abandonului [iinstitu]ionaliz`rii asupra dezvolt`rii armonioase acopiilor;

! Comunicarea solu]iilor [i serviciilor alternative deîngrijire a copilului, cu accent în acest an pepromovarea ocupa]iei de asistent maternal;

! Reintegrarea social` a copiilor cu nevoispeciale.

Anul acesta, campania �Casa de copii nu eacas`� cuprinde: spoturi TV [i radio, pres` scris`,panotaj stradal, emisiuni televizate, materialeinforma]ionale; site Internet special dedicatcampaniei: www.suflet.ro; întruniri cu reprezentan]i aigrupurilor profesionale; concursul na]ional "Floare deCol]"; linia telefonic` gratuit` 0800 8 200 200.

|n cadrul agendei de lucru a campaniei, încursul lunii iunie, au fost programate 6 întâlniriadresate grupurilor de profesioni[ti care, prin naturaprofesiei exercitate, vin \n contact cu copii [i familiiîn dificultate. Prin aceste întâlniri s-a urm`ritinformarea profesioni[tilor asupra serviciiloralternative de care beneficiaz`/ pot beneficia copiiiîn dificultate [i familiile lor, precum [i g`sirea unor noimodalita]i de colaborare mai eficiente între to]iactorii implica]i în protec]ia copilului.

Calendarul întâlnirilor a fost urm`torul:! Întâlnirea cu profesioni[tii din domeniul

înv`]`mântului - 5 iunie 2003! Întâlnirea cu profesioni[tii din domeniul s`n`t`]ii

- 17 iunie 2003! Întâlnirea cu societatea civil` (Biserica [i ONG-uri)

- 18 iunie 2003! Întâlnirea cu mass-media - 23 iunie 2003! Întâlnirea cu asisten]ii sociali, psihologii [i

autorita]ile locale - 24 iunie 2003

! |ntâlnirea cu membri ai Parlamentului,Guvernului [i organelor judec`tore[ti - 25 iunie2003

|n cadrul aceleia[i campanii, în data de 3iunie 2003, a avut loc o întâlnire cu ambasadorii înRomânia ai ]`rilor membre ale Uniunii Europene, învederea inform`rii acestora cu privire la evolu]iareformei în domeniul protec]iei copilului din ]aranoastr`, cu scopul de a face cunoscut` înstr`in`tate situa]ia existent` în România în acestdomeniu.

În ceea ce prive[te concursul na]ional "Floarede Col]", în luna iunie s-au finalizat selec]iilejude]ene ale copiilor din sistemul reziden]ial [i dinasisten]a maternal`, care vor participa la etapafinal` a acestui concurs, ce va avea loc în data de11 iulie, urmând ca festivitatea de decernare apremiilor s` se desf`[oare în data de 19 iulie la SalaPalatului.

Noi finan]`ri PhareLansat în Noiembrie 2002, Programul «Copiii

mai întâi 2» (schema de granturi din cadrulProgramului Phare 2001 �Dezvoltarea [idiversificarea serviciilor de protec]ie a copilului") î[iva cunoa[te în curând beneficiarii (câ[tig`torii). Înaceast` perioad` sunt în curs de finalizarenegocierile cu Direc]iile pentru Protec]ia Copilului,ale c`ror proiecte au fost propuse pentru finan]are.

Este vorba de 26 proiecte aprobate, dintr-untotal de 87 proiecte primite la data de 14 februarie2003, termenul limit` stabilit prin ghidul aplicantului.

La finalul celor 14 luni de implementare vor ficreate 63 servicii noi [i 27 institu]ii de protec]ie acopilului vor fi închise prin utilizarea unui buget totalde 7,5 milioane Euro.

Proiectele se vor desf`[ura în 17 jude]e. Dere]inut este faptul ca 3 dintre ele nu au beneficiat deasisten]a Phare prin Programul «Copiii mai întâi 1».

Un alt aspect care trebuie men]ionat estefaptul c` prin aceste proiecte se va reu[i închidereaa 3 c`mine spital [i a 13 institu]ii pentru copilul mic(foste leag`ne). În urm`torul num`r al buletinuluiinformativ vom publica lista cu proiectele aprobate,jude]ele [i institu]iile care vor fi închise.

Liliana Momeu,Director General Adjunct ANPCA

O noua etap` a campaniei

CASA DE COPII NU E ACAS~

4I.I.C.

cyan 4

Phare

Pe data de 24 iunie 2003 a avut loc \nBucure[ti un seminar regional organizat de MinisterulAfacerilor Externe \mpreun` cu AutoritateaNa]ional` pentru Protec]ia Copilului [i Adop]iepentru lansarea proiectului "Cauze diferite -Probleme comune - Rezolv`ri globale". Acestproiect a fost aprobat pentru co-finan]are de c`treIni]iativa Central European` [i se axeaz` pederularea unei campanii de sensibilizare apublicului \n ]`rile participante la proiect asupraproblematicii copilului, in special a abuzului,neglij`rii [i exploat`rii acestuia, inclusiv a traficului decopii.

Ini]iativa Central European` (ICE) este o form`flexibil` [i pragmatic` de cooperare regional` carereune[te în prezent 17 state: Albania, Austria,Belarus, Bosnia [i Hertegovina, Bulgaria, RepublicaCeh`, Croa]ia, Italia, Ungaria, Macedonia,Moldova, Polonia, România, Slovacia, Slovenia,Ucraina [i Iugoslavia. O component` de baz` aIni]iativei o reprezint` grupurile de lucru, care dezbat[i formuleaz` propuneri de proiecte [i ac]iuni îndomenii specifice de cooperare, pe care letransmit coordonatorilor na]ionali sau mini[trilor deexterne pentru aprobare [i finan]are. Cele 18 grupuride lucru acoper` domenii precum: agricultur`,cultur`, transporturi, energie, mediu, întreprinderimici [i mijlocii, [tiin]` [i tehnologie, minorit`]i,informa]ii [i mass media etc.

România, prin Ministerul Afacerilor Externe,de]ine, al`turi de Iugoslavia, co-pre[edin]ia grupuluide lucru �Informa]ii [i Media". |n concordan]` cuPlanul de ac]iune al Ini]iativei, proiectul men]ionatanterior ar putea fi cheia rezolv`rii regionale încombaterea problemelor de care se lovesc copiiidin ]`rile post comuniste care, aflate acum în plin`reform` din punct de vedere politic, economic [i alstatutului social, se confrunt` cu traficul de fiin]eumane, consumul de droguri, abandon [colar,abuzuri de diferite forme etc.

La seminar au participat reprezentan]i aiMinisterului Afacerilor Externe, Autorit`]ii Na]ionalepentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie, MinisteruluiInforma]iilor Publice, organiza]iilor neguver-namentale [i mass media din ]`rile participante laproiectul men]ionat, ai ambasadelor ]`rilor din ICE \nRom#nia, organismelor interna]ionale (UNICEF,USAID, Biroul Interna]ional al Muncii), ai direc]iilorpentru protec]ia copilului [i organizatiilor neguver-namentale rom#ne[ti.

|n cadrul seminarului au avut loc dezbateri pedou` tematici propuse de Rom#nia:

! Sensibilizarea opiniei publice cu privire lafenomenul abuzului, neglij`rii [i exploat`rii copilului;

! Elaborarea de acte normative [i luarea dem`suri specifice pentru combaterea abuzului,neglij`rii [i exploat`rii copilului.

|n urma acestor dezbateri, s-au formulatpropuneri concrete pentru derularea campaniei desensibilizare [i s-a adoptat declara]ia comun` a]`rilor participante la proiectul ICE \n vedereaimplement`rii proiectului.

5I.I.C.

cyan 5

C a u z e dd ii ff ee rr ii tt eeP r o b l e m e cc oo mm uu nn ee

R e z o l v ` r i gg ll oo bb aa ll ee

" C o o p e r a r e rr e g i o n a l ` "

6I.I.C.

cyan 6

Timi[:

Ziua EEuropei, ss`rb`torit` [[i ddecopiii iinstitu]ionaliza]i

|n acest an, Ziua Europei a fost marcat` \njude]ul Timi[ printr-o suit` de manifest`ri, care i-auavut drept protagoni[ti, \n mare parte, pe copii.Practic, ac]iunile care au avut ca subiect ZiuaEuropei s-au \ntins pe parcursul mai multor zile, \ntre8 [i 17 mai.

Unele dintre cele mai importante ac]iuni auavut loc \n data de 10 mai, la Palatul Administrativ.Cuv#ntul de deschidere a fost rostit de prefectulHoria Cioc#rlie, ziua debut#nd cu o dezbatere cutema «Tinerii dezbat viitorul Europei». Unul dintreparticipan]ii la dezbatere a fost Rendo Bo],reprezentant al tinerilor institu]ionaliza]i din jude]ulnostru.

A urmat vernisajul expozi]iei �Ziua Europei e [iziua ta�, dup` care a sosit unul dintre cele maiapreciate momente ale zilei: spectacolul "De ziuaEuropei", sus]inut de copiii din centrele deplasament.

Desf`[urat \n holul de la parterul PalatuluiAdministrativ, spectacolul a atras numero[ispectatori, printre care oficialit`]i ale jude]ului,politicieni, dar [i reprezentan]i ai Uniunii Europene.Copiii din centrele DGPDC Timi[, \mbr`ca]i \ncostume cu \nsemnele Uniunii Europene, au f`cut oimpresie pl`cut` tuturor, capul de afi[ fiind ]inut decorul [i orchestra de copii de la Centrul dePlasament nr. 6 G`vojdia, dar [i de surorile Ora[ dela CP 4 Lugoj. Dup` ce au interpretat c#tevamelodii despre copil`rie sau piese din repertoriulinterna]ional, copiii au primit din partea PrefecturiiTimi[ materiale promo]ionale despre UniuneaEuropean`.

Rodica Bara, Director GeneralDGPDC Timi[

Boto[ani:

Curs dde eeduca]ie pparental`

|n perioada 4 martie - 10 aprilie 2003 s-adesf`[urat primul curs de educa]ie parental` \njude]ul Boto[ani - "Cum s` devenim p`rin]i maibuni", sus]inut de doi moderatori (speciali[ti \n cadrulDirec]iei Jude]ene pentru Protec]ia DrepturilorCopilului Boto[ani).

Cursurile de formare teoretic` [i practic` facparte din proiectul "Promovarea Educa]ieiParentale prin Dezvoltarea Centrelor de Resursepentru P`rin]i", organizat de c`tre Organiza]ia HoltRom#nia - Centrul Ia[i. Prin intermediul acestuiprogram, 10 speciali[ti din domeniul protec]ieicopilului din jude]ul Boto[ani au fost acredita]i caeducatori parentali pentru desf`[urarea cursului"Cum s` devenim p`rin]i mai buni".

|nt#lnirile cu p`rin]ii au avut loc la CentrulMaternal "Micul Prin]" Boto[ani, la curs particip#nd 14mame, fiind implica]i 28 de copii. Au participatmame cu v#rsta cuprins` \ntre 17 ani [i 38 ani,v#rsta medie fiind de 27,5 ani.

Men]ion`m c` toate mamele participantesunt beneficiare ale serviciilor oferite de c`treDirec]ia Jude]ean` pentru Protec]ia CopiluluiBoto[ani: 8 dintre ele beneficiaz` de protec]ie \ncentrul maternal, 3 dintre mame au copii cu nevoispeciale (av#nd probleme neuro-motorii) carefrecventeaz` Centrul de Zi «{ansa Mea» Boto[ani , 2cursante au avut copii \n Centrul de Primire \n Regimde Urgen]` Boto[ani, iar o cursant` se afl` \neviden]a Serviciului de Consiliere [i Sprijin pentruP`rin]i din cadrul Complexului de ServiciiComunitare Boto[ani. Din tematica de curs, sesiunilepreferate ale mamelor au fost cele referitoare la:«|n]elegerea [i abordarea stresului [i a furiei»,«Comunicarea» [i "Disciplina". Mamele care aucopii de v#rst` mic` au fost interesate \n moddeosebit de sesiunea «Dezvoltarea copilului».Av#nd \n vedere faptul c`, la prima \nt#lnire,participantele au propus ca tem` suplimentar` dediscu]ie: «Vaccin`rile. Bolile copil`riei», s-a c`zut deacord ca aceast` problematic` s` fie sus]inut` dec`tre un medic specialist.

Maria Felicia Mihai, Director GeneralLiviu Pilo[, {ef Complex Servicii Comunitare

DJPDC Boto[ani

" O b s e r v a tt o r ll o c a l "

7I.I.C.

cyan 7

Un num`r de 30 de copii pre[colari rromi dincomunitatea din Pata Rat - comunitate constituit`pe l#nga rampa de gunoi a ora[ului Cluj Napoca -beneficiaz` din data de 6 iunie 2003 de serviciileoferite \n cadrul Centrului de Zi "}ara Minunilor" -realizat \n cadrul programului PHARE-RO "Copiii mai\nt#i" cu sprijinul Consiliului Jude]ean Cluj.

Proiectul - o premier` \n ceea ce prive[teasistarea copiilor rromi - s-a impus ca o necesitate [iurmeaz` priorit`]ile strategiei jude]ene \n domeniulprotec]iei copilului. Centrul de Zi "}ara Minunilor", \ncomponenta sa comunitar` vine \n \nt#mpinareanevoilor specifice coloniei de rromi din zona PataRat din municipiul Cluj-Napoca [i \[i propune, caobiectiv general, s` asigure integrarea copiilor dev#rst` [colar` \n \nv`]`m#ntul de mas`.

Copiii rromi sunt predispu[i abandonului \ninstitu]ii, abandonului [colar [i, mai ales,marginaliz`rii totale ca viitori tineri [i adul]i.

Celor 30 copii rromi de v#rst` pre[colar` (3-7ani) li se vor asigura condi]ii adecvate de \ngrijire [ieduca]ie \n vederea atingerii urm`toarelor obiectivespecifice: inser]ia \n \nv`]`m#ntul de mas` a celputin 20 beneficiari ai proiectului, \n momentul\mplinirii v#rstei [colare, prevenirea institu]ionaliz`riicopiilor de v#rst` pre[colar` din comunitate,consilierea familiilor din care provin ace[ti copii,pentru reinser]ia social` a acestora, singuraalternativ` viabil` pentru viitorul lor, reintegrarea \nfamilie a copiilor de v#rst` pre[colar` afla]i \ninstitu]ii.

Pentru atingerea acestor obiective, s-aconstituit o echip` multidisciplinar` de speciali[ti,format` din: psiholog, asistent social, logoped,psihopedagogi [i educatori. Activitatea desf`[urat`de personalul specializat are \n vedere interesulsuperior al copilului. |n cadrul comunit`]ii, al`turi debeneficiarii direc]i ai proiectului - copiii, se lucreaz`[i cu familiile acestora, ca beneficiari indirec]i.Trebuie men]ionat` aici deschiderea cu care amfost primi]i \n comunitate [i implicarea deosebit` dinpartea p`rin]ilor \n rezolvarea problemelorcomunitare. Dorin]a copiilor [i ner`bdarea cu carea[teapt` urm`toarea zi \n Centrul "}ara Minunilor",z#mbetele [i r#setele copiilor sunt nu numai partedin satisfac]ia muncii, ci [i un factor mobilizatorpentru familiile acestora \n \ncercarea de a dep`[iproblemele socio-economice cu care se confrunt`la momentul actual.

Pentru dezvoltarea armonioas` a acestorcopii se vor urm`ri dou` aspecte majore: cel socio-

educativ [i cel igienico-sanitar. Activitateaeducatorilor [i psihopedagogilor se va concretiza \nformarea deprinderilor necesare: ! adapt`rii copiilor la mediul social;! dezvolt`rii abilit`]ilor de comunicare,

colaborare [i rezolvare de probleme;! form`rii sim]ului estetic;! dezvolt`rii creativit`]ii;! hr`nirii [i \mbr`c`rii autonome; ! men]inerii igienei personale; ! dezvoltarea abilit`]ilor motrice; ! men]inerii securit`]ii personale.

Prin toate aceste demersuri, se va preg`ticopilul pentru \ncadrarea \n \nv`]`m#ntul de mas`.Acest obiectiv este necesar pentru ca rromii dev#rst` [colar` s` beneficieze de egalitatea [anselorla educa]ie [i via]` social`.

Activitatea asistentului social are \n vedererealizarea condi]iilor necesare \nscrierii copiilor \nCentru. Astfel, s-au f`cut toate demersurilenecesare pentru:! realizarea actelor de identitate ale copiilor

identifica]i de v#rst` pre[colar` [i a p`rin]iloracestora;

! \nscrierea pe listele medicului de familie.Pentru o mai bun` reinser]ie social` [i

familial` a copiilor, proiectul vizeaz` nu numaieducarea [i consilierea copiilor, ci [i a familiiloracestora. Astfel, munca psihologului [i asistentuluisocial va urm`ri:! consilierea pentru ameliorarea comportamentului

parental,! consilierea pentru ameliorarea comunic`rii \n

cadrul familiei, ! consiliere \n caz de abuz sau neglijare, ! \ncercarea de integrare social` [i profesional`

a p`rin]ilor.Noutatea acestui proiect const` \n

abordarea integrat` a copilului pre[colar dartrebuie s` subliniem c` acest proiect nu \[i propune[i nici nu poate s` rezolve intreaga problematic` acomunit`]ilor din Pata Rat. De aceea, Direc]iaGeneral` Jude]ean` pentru Protec]ia DrepturilorCopilului - Cluj a lansat invita]ia la dialog, laconjugarea eforturilor tuturor "actorilor sociali"interesa]i [i implica]i \n problematica rromilor, \nspecial a celor din Pata Rat.

Nicoleta Brad, Director GeneralClaudiu Caulea, Coordonator Centru

DGJPDC Cluj

" O b s e r v a tt o r ll o c a l "

Un serviciu destinat copiilor rromi CCeennttrruull ddee zzii ��}}aarraa MMiinnuunniilloorr�� CClluujj NNaappooccaa

din cadrulDirec]iei Generale Jude]ene pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Cluj

8I.I.C.

cyan 8

La ini]iativa ANPCA, \n septembrie 2002 ademarat un proiect, cu finan]are din parteaProgramului ChildNet (Parteneriatul rom#no-american \n domeniul protec]iei copilului 2001-2005), pentru atingerea urm`toarelor obiective:

1. Elaborarea ghidului metodologic cu privire laformele de abuz, neglijare [i exploatare acopilului [i interven]ia \n echipa multidisciplinar`[i \n re]ea inter-institu]ional` - |N CURS DEFINALIZARE

2. Elaborarea standardelor minime [i a ghiduluimetodologic pentru centrul comunitar de resursepentru prevenirea abuzului, neglijarii [i exploat`riicopilului - |N CURS DE FINALIZARE

3. Elaborarea standardelor minime [i a ghiduluimetodologic pentru centrul specializat pentrucopilul abuzat, neglijat [i exploatat - |N DERULARE

4. Elaborarea standardelor minime [i a ghiduluimetodologic pentru serviciul telefonic depermanen]` pentru semnalarea situa]iilor deabuz, neglijare [i exploatare a copilului [iconsiliere telefonic` - �telefonul copilului" -complementare obiectivului 3 - |N DERULARE

5. Elaborarea standardelor minime [i a ghiduluimetodologic pentru serviciul de consiliere pentrucopilul abuzat, neglijat sauexploatat [i familiaacestuia, precum [i pentruagresor - complementareobiectivului 3 - |N DERULARE

6. Elaborarea programeicadru pentru formareaprofesional` continu` \ndomeniul protectieicopilului împotriva abuzului,neglij`rii [i exploat`rii -adresat` echipelormultidisciplinare dincentrele specializatepentru copilul abuzat,neglijat [i exploatat [iprofesioni[tilor carelucreaz` \n re]ea cu acestecentre - FINALIZAT

7. Crearea unei baze de date cu furnizorii deformare continu` \n domeniul protec]iei copiluluiîmpotriva abuzului, neglij`rii [i exploat`rii - |NDERULARE

Pentru fiecare obiectiv \n parte s-a creat ungrup de lucru public-privat [i inter-institu]ional, iarproiectul este coordonat \n colaborare cu MinisterulMuncii [i Solidarit`]ii Sociale, Ministerul Educa]iei [iCercet`rii [i Ministerul S`n`t`]ii [i Familiei.

|n perioada mai - iulie 2003, au loc seminariilefinale \n vederea definitiv`rii materialelormen]ionate anterior, iar \n trimestrele III [i IV aleanului curent, eforturile Autorit`]ii vor fi indreptatepentru ca: standardele minime [i ghidurilemetodologice s` fie aprobate prin ordine comune\ntre ANPCA [i ministerele implicate, programacadru s` fie \naintat` spre avizare la ConsiliulNa]ional pentru Formarea Profesional` a Adul]ilor, iarbaza de date s` fie opera]ional` pe website-ulANPCA. |n acest context se va ]ine seam` deremanierea guvernamental` care a avut loc lasf#r[itul lunii iunie.

Izabella PopaConsilier ANPCA

" S tt r a tt e g i i "

Standardele mminime, gghidurile mmetodologice [[i aaltem`suri sspecifice \\n ddomeniul pprotec]iei ccopilului \\mpotriva

abuzului, nneglij`rii [[i eexploat`rii

9I.I.C.

cyan 9

Direc]ia General` pentru Protec]ia DrepturilorCopilului Bistri]a N`s`ud, cu sprijinul activ alInspectoratului {colar Jude]ean a desf`[urat, subgenericul "Suntem copii - nu vrem palme", pe toat`durata lunii mai, o serie de ac]iuni privindmodalit`]ile optime de disciplinare folosite \neducarea copilului. Luna mai nu a fost aleas` la\nt#mplare pentru desf`[urarea acestor ac]iuni. Amavut \n vedere faptul c`, \n data de 30 aprilie, \nStatele Unite ale Americii se s`rb`tore[te �SpankDay� (Ziua f`r` palm`), iar la 1 iunie este ziuacopilului. Am considerat c` acesta este un moment\n care p`rin]ii, pu[i \n fa]a unei coli de h#rtie, voravea m`car o clip` de reflexie asupra modului derela]ionare [i educare cu [i a propriilor copii.

Scopurile urm`rite de c`tre Direc]ia General`pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Bistri]a N`s`udau fost: informarea opiniei publice asupra utiliz`riiviolen]ei fizice [i verbale ca metod` \n educareacopilului, reducerea ponderii metodelor carefolosesc violen]a fizic` [i verbal` \n procesul deeducare a copilului [i educarea popula]iei \nvederea utiliz`rii unor metode coercitive de natur`verbal`, nonviolente.

Presa scris` a prezentat articole ample, iarspeciali[tii D.G.P.D.C. Bistri]a N`s`ud au avut o seriede interven]ii radio - TV la posturile locale unde s-aupurtat discu]ii interactive pe aceast` tematic`.

De asemenea, s-a realizat un studiu privindatitudinea p`rin]ilor referitoare la modul [i metodelefolosite de c`tre ace[tia \n educarea propriilor copii.Principalul instrument folosit \n realizarea studiuluieste chestionarul standardizat. Acesta cuprinde 13\ntreb`ri, cu variante de r`spuns \nchise [i deschise,cu observa]ia ca la unele \ntreb`ri existau mai multevariante de r`spuns.

E[antionul a fost format din 635 responden]i,din diferite categorii sociale, cu v#rste cuprinse \ntre20 - 55 ani. Un num`r de 597 chestionare au fostdistribuite prin intermediul [colilor generale dinmunicipiul Bistri]a p`rin]ilor care au cel pu]in un copilcu v#rsta cuprins` \ntre 7-10 ani, elev \n clasele I-IV,iar pentru 38 p`rin]i chestionarul a fost aplicat pestrad` de c`tre operatori.

Analiza datelor ob]inute prin metodesociologice a scos \n eviden]` c#teva aspecteimportante.

Studiul relev` faptul c` p`rin]ii nu folosesc osingur` metod` de educare, de \ndreptare acomportamentului gre[it al copilului. P`rin]iiasociaz` \n cele mai multe cazuri unele metode cualtele \n func]ie de situa]ie. Ajun[i \n situa]ii extreme,ace[tia folosesc palma \n majoritatea cazurilor;82% dintre p`rin]i declar` c` au folosit aceast`metod` cel pu]in o dat`, iar 18% dintre p`rin]ii

chestiona]i declar` c` nu recurg niciodat` laaceast` metod`. Important este [i faptul c` peste95% dintre responden]i le explic` mereu copiilorceea ce trebuie f`cut chiar dac` acest lucru se\nt#mpl` dup` aplicarea [i a altor metode.

Este cunoscut faptul c` stresul sauproblemele personale au o mare repercusiuneasupra propriului comportament. Astfel, 70% dintrep`rin]ii chestiona]i spun c` reac]ioneaz` nonviolentfa]` de situa]ii generate at#t de problemelefamiliale, cele legate de copii, c#t [i cele legate deserviciu sau financiare. Totu[i, circa 30% dintrep`rin]ii chestiona]i sunt predispu[i la acte deviolen]` fizic` sau verbal`.

|n ceea ce prive[te modul [i m`sura \n caremetodele coercitive folosite \n trecut se mai aplic`[i ast`zi de c`tre actualii p`rin]i, rezultatele studiuluiarat` c`, fa]` de trecut, nu metodele difer` cigradul lor de utilizare.

Propor]ia mai mare (95% \n prezent, fa]` de80% \n trecut) a celor care folosesc metodenonviolente, relev` faptul c` optica fa]` deeduca]ia copiilor este \n schimbare, exist#ndtendin]a de a asocia, pentru ob]inerea unorrezultate pozitive, mai multe metode de natur`nonviolent`, \n detrimentul celor de natur` violent`.

Atunci c#nd p`rin]ii doresc s` afle lucruri noisau s`-[i verifice cuno[tin]ele referitoare lamodalit`]ile de educare a copiilor, cel maiimportant mijloc de informare r`m#ne mass-media(cca. 60% din cazuri). Institu]iile abilitate ([coal`,poli]ie, dispensar etc.) constituie surs` de informaredoar pentru cca. 19% dintre p`rin]ii chestiona]i.

Datorit` faptului c` cca. 54% dintre ceichestiona]i recunosc c` au nevoie, chiar dac` nu \npermanen]`, de ajutor iar 75% dintre ace[tiaconsider` chiar oportun` deschiderea unui centrude consiliere a p`rin]ilor, D.G.P.D.C. Bistri]a-N`s`ud \[imanifest` interesul \n dezvoltarea de servicii care s`vin` \n \nt#mpinarea nevoilor exprimate de p`rin]i.Mai mult dec#t at#t, vom diversifica gama serviciiloroferite [i vom deschide un centru de primire \nregim de urgen]` pentru copilul abuzat.

Ancheta desf`[urat` \n cursul lunii mai este,de fapt, un studiu pilot ce preg`te[te o cercetaremult mai ampl`, ale carei rezultate s` conduc` laaplicarea metodelor adecvate \n educareacopiilor.

Utilitatea acestor tipuri de ac]iuni \[i va ar`taroadele cur#nd. Planurile noastre de viitor includcercet`ri diverse, capabile s` ofere solu]ii actuale,\n pas cu dorin]ele comunit`]ii.

Hora]iu Bolog - sociologDGPDC Bistri]a N`s`ud

" EE x p e r i e n ] e "

SSuunntteemm ccooppiiii - nnuu vvrreemm ppaallmmee

10I.I.C.

cyan 10

Centrul dde zzi ppentru eevaluarea,recuperarea, rreabilitarea ccopilului

cu ccerin]e eeducative sspeciale|n strategia jude]ean` privind protec]ia

copilului, un loc deosebit \l ocup` recuperarea,reabilitarea [i reintegrarea [colar` [i social` acopilului cu cerin]e speciale, reducerea perioadeide institu]ionalizare [i diminuarea costurilor. Studiile \ndomeniu au demonstrat c` centrele mari, de tipreziden]ial, nu vin \n sprijinul dezvolt`rii armonioase acopilului [i nu acoper` nevoile de integrare aleacestora. Dup` v#rsta de 18 ani, mul]i tineri ajung \nstrad`, devenind persoane marginalizate social.

Ne-am propus s` oferim \n sistem de centrude zi, pentru aproximativ 90 de copii cu cerin]eeducative speciale, servicii de recuperare -reabilitare psihologic`, educativ` [i social` care s`contribuie la prevenirea abandonului [colar, lareintegrarea [colar`, la orientarea profesional` \nfunc]ie de aptitudini, av#nd ca finalitatereintegrarea socio-profesional`.

|n realizarea obiectivelor am pornit de larespectarea drepturilor copilului, sus]inerea uneiatitudini pozitive fa]` de poten]ialul copilului,punerea \n eviden]` a succeselor [i recunoa[tereaprogreselor, afirmarea continu` a [anselor dedezvoltare global` a copilului, \n condi]iile unuicadru favorizant [i stimulativ, asigurarea serviciilorcomplexe respect#nd nevoile copilului (p`strareaunui echilibru \ntre educa]ie, reabilitare, integrare/incluziune), realizarea complementarit`]ii rolurilor \nechipa multidisciplinar`, existen]a unui parteneriatpermanent \ntre speciali[ti [i p`rin]i.

Programul va ajuta grupul ]int` s` sereintegreze \n societate, s`-[i creasc` capacitateade autodeterminare, s`-[i dep`[easc` condi]ia demarginalizat pe care o are \n acest moment lanivelul comunit`]ii, iar comunitatea \[i va schimbamodalitatea de percep]ie a copiilor cu cerin]eeducative speciale.

Vasilica Tataru, [ef complexComplex de Servicii Comunitare nr.8, Bac`u, jud. Bac`u

Centrul eeduca]ional [[i ddeintegrare ssocial` [[i pprofesional` aacopiilor [[i ttinerilor ccu ddizabilit`]i

din zzona HHa]eg - CCalan|n luna iulie a anului 2000 a fost \nfiin]at

Centrul de plasament Bretea Streiului \n careprimesc asisten]` specializat` 64 de copii [i tineri cudizabilit`]i, b`ie]i [i fete, cu v#rste cuprinse \ntre 15 [i24 de ani. |n general, ace[ti copii sunt absolven]i de\nv`]`m#nt special, dar exist` [i un num`r redus decopii care provin din \nv`]`m#ntul gimnazialobi[nuit, [i care, din motive medicale [i sociale nupot urma programa [colar` impus` de liceele [i[colile profesionale de mas`.

Tinerii ocroti]i \n centru provin din jude]ulHunedoara, prezint` retard [i \nt#rziere mental`u[oar` (32 de copii), medie (8 copii) sau de limit`(24 de copii), aceasta fiind asociat` \n unele cazuricu tulbur`ri de comportament. Peste 75 % dintre eiau certe posibilit`]i de reintegrare \n familianatural`. Ace[tia beneficiaz` de un programeducativ special realizat \n colaborare cuInspectoratul {colar Jude]ean care a desemnat [iasigurat cadre didactice, profesori, tehnologi,mai[tri instructori.

Aceste m`suri nu sunt \ns` suficiente pentrurealizarea integr`rii socio profesionale a tinerilor.Vom ini]ia un nou program - �Centrul educa]ional [ide integrare social` [i profesional` a copiilor acopiilor [i tinerilor cu dizabilit`]i din zona Ha]eg -Calan" prin care ne propunem \nfiin]area a dou`case familiale \n comunitate, a unui centru de zi [ia unui serviciu de asisten]` [i sprijin pentru integraresocial` [i profesional` a tinerilor cu dizabilit`]i.

Scopul proiectului este de a face maieficient` activitatea de protec]ie a copilului [it#n`rului cu dizabilit`]i pentru reinser]ia lui social` [i

" PP r o g r a m u l bb i l a tt e r a l RR o m a n o - FF r a n c e z "

P R O I E C T E I N O V A N T EA P R E C I A T E L A N I V E L N A } I O N A L

|n perioada 19 - 24 mai 2003, a avut loc evaluarea final` a stagiarilor care au urmatprimul curs din cadrul programului bilateral rom#no-francez Proiectul �Formare managerial`a [efilor de servicii pentru copilul cu handicap�, prezentat \n num`rul precedent al buletinuluiinformativ. |n cadrul celor patru centre regionale din jude]ele Alba, Dolj, Ialomi]a [i Ia[i, 53 destagiari proveni]i din 29 de jude]e [i dou` sectoare ale municipiului Bucure[ti [i-au sus]inutproiectele practice. Pe 2 iulie, a avut loc la Institutul Francez, cu sprijinul Ambasadei Fran]ei laBucure[ti, seminarul na]ional \n care programul [i rezultatele sale au fost analizate [i apreciate.La sf#r[itul sesiunii festive, certificatele de absolvire EURODIR au fost \nm#nate de c`treExcelen]a sa Ambasadorul Republicii Franceze \n Rom#nia, domnul Philippe Etienne.

V` supunem aten]iei patru din cele mai interesante proiecte realizate de beneficiariicursului - proiecte care au fost prezentate [i \n cadrul seminarului na]ional.

11I.I.C.

cyan 11

profesional`. Pentru atingerea acestui obiectiv,proiectul are \n vedere: amenajarea spa]iuluiexistent \n func]ie de nevoile educative ale copiilor,achizi]ionarea a dou` case \n comunitate pentruocrotirea copiilor, formarea personalului, realizareaunor programe individualizate pentru fiecarecopil/t#n`r.

Anu]a Burdu[el, [ef centruCentrul de plasament pentru copilul cu dizabilit`]i

Bretea Streiului, jud. Hunedoara

Familia - ppartener aactiv \\nrecuperarea ccopilului ccu ddizabilit`]i\n ccentrul dde pprimire ccopil - pp`rinte

Reforma \n protec]ia copilului \nceput` cumai mul]i ani \n urm` este \n plin` derulare, departe\ns` de final. |n fiecare zi pentru lucr`torii \n domeniuapar noi probleme, uneori izvor#te din insatisfac]iade a nu putea oferi copiilor [anse egale. |nceput`cu prevenirea abandonului [i a institu]ionaliz`riipentru copilul \n dificultate, continuat` cudezinstitu]ionalizarea copilului cu handicap, reformaD.G.P.D.C. Mehedin]i \[i propune acum s` participela ameliorarea st`rii de s`n`tate a copiilor cudizabilit`]i incluz#nd \n acest program nu numai pecei cuprin[i \n sistemul de protec]ie dar [i pe cei dincomunitate (care nu beneficiaz` de servicii despecialitate).

Centrul de recuperare [i reabilitare pentrucopilul cu handicap func]ioneaz` de peste un aniar impactul asupra beneficiarilor direc]i [i indirec]iprecum [i asupra comunit`]ii este mare. Serviciuleste \n perfect acord cu recomand`rile celui de-alVI-lea Congres Interna]ional al Integr`rii \nComunitate a Copiilor cu Dizabilit`]i, deoareceproduce o schimbare de atitudine [i determin` noiabord`ri ale situatiei [i condi]iei copiilor cudizabilita]i [i a familiilor lor.

|n acest scop dorim s` atragem \n programulde recuperare [i reabilitare [i acei copii cudizabilit`]i, care din cauza distan]ei mari fa]` decentru [i a situa]iei materiale precare a familiilor lor,nu pot s` aib` acces la serviciile centrului.

Consider#nd c` familia trebuie s` fiepartener activ \n recuperarea copilului cu dizabilit`]i,ne-am propus \nfiin]area unui centru de primirecopil-p`rinte, \n care copiii s` poat` fi g`zdui]i\ntr-un climat familial. |n aceast` perioad`, copilul [ifamilia vor deprinde tehnicile de recuperare [ireabilitare necesare [i stabilite de speciali[tiicentrului, activitate pe care o vor continua ladomiciliu p#n` la urm`toarea evaluare, realiz#nd \nacest fel continuitatea de \ngrijire a copilului.

Carmen Omir, [ef complex Complex de Servicii Sociale, Drobeta Tr. Severin,

jud. Mehedin]i

Elemente dde aautonomie ssocial`pentru vviitorii aabsolven]i ddin

Centrul dde pplasament nnr.5 SSlobozia

Este cunoscut faptul c` \n perioadainstitu]ionaliz`rii, copiii [i tinerii \nv`]a]i s` primeasc`totul de-a gata, nu [tiu s`-[i gestioneze resurselemateriale [i de timp, sunt nesiguri [i nu [tiu s` seserveasc` de serviciile publice, depinz#ndpermanent de o persoan` adult`.

De aceea, ace[tia au nevoie de o interven]iespecializat` at#t pe perioada [ederii lor \n centrulde plasament c#t [i dup` ie[irea din sistemul deprotec]ie reziden]ial, \n vederea dob#ndiriideprinderilor necesare inser]iei lor socio-profesionale.

Pu]ini dintre tinerii ie[i]i din institu]ie beneficiaz`de o perioad` de acomodare, cei mai mul]i nu ausuport familial sau institu]ional [i prima lor grij` esteaceea de a-[i asigura supravie]uirea indiferent demijloace: cer[etorie, vagabondaj, delincven]`,munca la negru.

Proiectul porne[te de la observa]iile personaleprivind slaba implicare a tinerilor \n determinareapropriului viitor, lipsa de perspectiv` a acestora [ilipsa unor deprinderi [i abilit`]i uzuale pentru traiul \ncomunitate, lipsa de \n]elegere a comunit`]ii pentruace[ti tineri.

|n scopul amelior`rii acestei st`ri de fapt, amini]iat o serie de ac]iuni simple la care beneficiariidirec]i sunt participan]i activi; activit`]ile sedesf`[oar` at#t \n centrul de plasament, c#t [i \ncomunitate, pe o perioada de 14 s`pt`m#ni.

Astfel, ne vom axa pe:! informarea tinerilor cu privire la proiectul propus,! consilierea tinerilor privind propria identitate,

consilierea privind mijloacele de informareocupa]ional`,

! consilierea privind mijloacele de venit alternative,tehnici de realizare a contactului cu persoaneoficiale - medicul de familie, politistul de sector,redactarea unor documente necesare - peti]ii,scrisori de inten]ie, CV, \ncheierea unui contract,

! consilierea privind statutul de «consumator», ! consilierea privind ob]inerea unei locuin]e.

Astfel, sper`m s` contribuim la o mai bun`(re)integrare \n comunitate a tinerilor cu dizabilit`]idin cadrul institui]ei, \n prezent, elevi \n anii I [i III destudiu la [coala profesional` special`.

Marian Stanciu, [ef centruCentrul de plasament nr.5 Slobozia, jud. Ialomi]a

" PP r o g r a m u l bb i l a tt e r a l RR o m a n o - FF r a n c e z "

12I.I.C.

cyan 12

CONCURS PENTRU COPIIDE ZIUA LOR

De ziua lor, DGPDC Gala]i le-a preg`tit

copiilor un concurs: "Cutia po[tal` a[teapt` s` te

premieze".

Concursul s-a derulat pe doua sec]iuni: cea

mai frumoas` scrisoare [i cel mai frumos desen.

Temele supuse aten]iei au avut un impact deosebit

prin simplitatea enun]ului [i mai ales prin faptul c`

au ajuns imediat la sufletele celor mici: descrie ce

anume te face s` r#zi, ce anume te face s` pl#ngi,

ce joc \]i place mai mult, cel mai frumos moment

din via]`, cel mai \nfrico[`tor moment sau cum ai

dori s`-]i petreci cea mai frumoas` zi.

La sec]iunea cea mai frumoas` scrisoare,

copiii au avut de descris cele mai importante

momente din via]a lor. Alegerea celei mai

interesante scrisori a fost o munc` foarte grea, care

a necesitat mult` aten]ie, profunzime, dar [i

\n]elegere, motiv pentru care am acordat un

premiu special lui BOGDAN T~NASE, 10 ani, de la

centrul de plasament "Ion Creang`" - pentru cea

mai sensibil` scrisoare, cel mai emo]ionant mesaj.

La sec]iunea "Cel mai frumos desen", decizia

a fost dificil`, dat fiind talentul [i fantezia cu care

copiii se exprim` prin desen. Tot un premiu special

a fost acordat lui CATRIN IONEL - elev la Centrul de

plasament �Simion Mehedin]i�, centru de plasament

pentru copii cu nevoi speciale.

Lidia Gabriela Nica

Director General, DGPDC Gala]i

" O b s e r v a tt o r ll o c a l "

Alba

Centru de zi la Petre[ti|n localitatea Petre[ti a fost inaugurat \n luna martie un Centru de zi. Investi]ia se ridic` la 238 mii

euro aloca]i \n cadrul programului Phare de Uniunea European`. Capacitatea acestui centru este de 40de copii cu v#rste cuprinse \ntre 7-15 ani. Centrul are 13 angaja]i: asisten]i sociali, psiholog, educatori,asisten]i medicali.

Case de tip familial la AbrudPe data de 2 iunie, la Abrud, s-au inaugurat trei case de tip familial \n urma desfiin]`rii Centrului de

Plasament din localitate. Activitatea face parte dintr-un proiect finan]at din fonduri Phare. |n aceste casevor fi ocroti]i un num`r de 36 de copii.

Programul « Copiii mai \nt#i » presupune \nfiin]area a [apte case de tip familial, valoarea proiectuluifiind de 172.000 euro. Din aceast` sum` au fost cump`rate [i dotate un num`r de 7 apartamente : 3 \nAbrud [i c#te unul \n Alba Iulia, Aiud, C#mpeni [i Baia de Arie[, localit`]ile fiind alese \n func]ie de zonade provenien]` a copiilor [i [colile pe care le frecventeaz`.

O raz` de speran]` pentru mamele singureLa Alba Iulia a fost deschis \n data de 14 martie 2003 Centrul Maternal "Speran]a", program finan]at

de Uniunea European` prin fonduri Phare. La eveniment au participat: Directorul General al DGPDC Alba,d-na Lenica Bucur [i reprezentan]i ai Consiliului Jude]ean. |n acest centru vor locui 6 cupluri mam`-copil.De serviciile acestui centru vor beneficia at#t tinere care au un copil p#n` la 3 ani, dar [i mame care aumai mul]i copii, dac` ace[tia nu au \mplinit v#rsta de 6 ani,

Centrul maternal este dotat la standarde europene, valoarea investi]iei fiind de 181.750 euro, sum`care include amenajarea spa]iului, costul mobilierului [i plata angaja]ilor

Lenica Bucur, Director GeneralDGPDC

Gala]i:

13I.I.C.

cyan 13

Centrul de Plasament "Sf. Maria" Re[i]a -

un serviciu modern destinatcopiilor infecta]i HIV

|n jude]ul Cara[-Severin, copiii infecta]i HIVafla]i \n sistemul de protec]ie beneficiaz` de aten]ie[i \ngrijire deosebite. Astfel \n cadrul Centrului dePlasament «Sf. Maria» Re[i]a sunt ocroti]i 19 copiiinfecta]i HIV, dintre care 8 fete [i 11 baie]i, cu v#rstacuprins` \ntre 12 [i 16 ani. Ace[tia locuiesc \napartamente de tip familial compuse din buc`t`rie,dormitor, camer` de zi [i baie, amenajate [i dotatecorespunz`tor. |n cadrul centrului exist` cinci astfelde apartamente dar, \n prezent, sunt folosite doartrei dintre acestea, exist#nd posibilitatea ca, \nfunc]ie de num`rul copiilor, s` func]ioneze toatecele cinci apartamente. Meniul de carebeneficiaz` copiii este adecvat v#rstei [i st`rii lor des`n`tate, con]ine zilnic produse din carne, lactate,dulciuri, fructe de sezon [i este preg`tit la buc`t`riacare func]ioneaz` \n cadrul centrului.

|n acela[i local, func]ioneaz`, \ncep#nd cuanul 2002, un centru de recuperare/reabilitare acopilului cu handicap, de ale c`rui serviciibeneficiaz` [i copiii infecta]i HIV.

S-a demonstrat \ns` c` hrana, ad`postul [iigiena, oric#t de bune ar fi, nu sunt suficiente pentrudezvoltarea normal` a unui copil. Orice copil arenevoie de o persoan` de care s` se poat` ata[a,persoan` care trebuie s` r`spund` nevoilor sale.

Pentru aceasta, activitatea personaluluicentrului s-a orientat \n dou` direc]ii. |n primul r#nd,s-a \ncercat \ncurajarea [i sus]inerea prin oricemijloace a rela]iilor dintre copii [i p`rin]ii naturali. |nacest sens, a fost nevoie de eforturile conjugate aleasistentului social c`ruia \i revine rolul, nu de pu]ineori, s` identifice p`rintele [i apoi s`-l consilieze \nsensul men]inerii leg`turii cu copilul s`u [i alepersonalului centrului care trebuie s` asigurecondi]iile [i un climat favorabil pentru vizitareacopilului de c`tre p`rinte sau celelalte rude aleacestuia. |n cadrul centrului a fost amenajat` ocamer` de vizite \n care p`rin]ii, bunicii, fra]ii saualte rude ale copiilor petrec anumite perioade detimp \mpreun`.

|n al doilea r#nd, av#nd \n vedere c` nu to]icopiii sunt vizita]i de c`tre rude, personalul dincadrul centrului este preg`tit pentru a r`spundenevoilor copilului, stabilindu-se o leg`tur` afectiv`,durabil`.

|n ce prive[te [colarizarea, cea mai mareparte a copiilor, cu v#rste cuprinse \ntre 12-14 anibeneficiaz` de un program de preg`tire \n cadrulcentrului, asigurat de c`tre profesori de la {coalaSpecial` Re[i]a [i sunt sprijini]i de c`tre instructorii deeduca]ie. Doi dintre copii frecventeaz` \n prezentcursurile Grupului {colar de Construc]ii Montaj Re[i]a[i un al treilea li se va al`tura din toamna acestui an.|ntre copiii din centru [i profesori exist` rela]ii bune,fiind accepta]i [i sus]inu]i de comunitate. Pentrupetrecerea timpului liber se organizeaz` tabere [iexcursii \n jude] [i \n regiune.

Un aspect deosebit de important referitor lacopiii infecta]i HIV \l constituie atitudinea membrilorcomunit`]ii locale fa]` de ace[tia, r`spunsul celordin jur la nevoile lor speciale.

Nu cu mult timp \n urm`, atitudineacomunit`]ii fa]` de ace[ti copii era mai mult una derespingere dec#t de acceptare [i sus]inere. |nultimul timp, aceast` atitudine a \nceput s` seschimbe ca urmare a eforturilor Direc]iei, aleinstitu]iilor medicale [i ONG-urilor \n colaborare cumass-media local`. Mention`m ca exemple vizitelepe care elevii de la Liceul "Traian Lalescu" Re[i]a,\mpreun` cu p`rintele Petric` Ion, le-au f`cutcopiilor infecta]i HIV, precum [i spectacolele pecare studen]ii de la Universitatea "Eftimie Murgu"Re[i]a, sec]ia de Asisten]` Social` le-au organizat, \nfiecare an, pentru ace[ti copii.

Ana Vasile, Director GeneralDGPDC Cara[-Severin

Rezultate care ne bucur`Nicoleta Camelia B., elev` \n clasa a II-a la

{coala Special` pentru copii cu deficien]e dinGirdani, a beneficiat de un program personalizat deinterven]ie, reu[ind s` dep`[easc` nivelul decuno[tin]e prev`zut de [coala special`.

|n urma evalu`rii de c`tre Serviciul deEvaluare Complex` din cadrul DGJPDC Maramure[,Nicoleta a fost reorientat` \n \nv`]`m#ntul public, la{coala General` cu clasele I-VIII din Girdani,integr#ndu-se f`r` probleme \n noul colectiv.

Prof. Ana Moldovan, Director General

DGJPDC Maramure[

" O b s e r v a tt o r ll o c a l "

Cara[-SSeverin

Maramure[

14I.I.C.

cyan 14

Proiectul "Modele de Bun` Practic` \n

Protec]ia Copilului \n Rom#nia" a \ncercat s`

identifice multitudinea resurselor existente \n

Protec]ia Copilului \n Rom#nia precum [i a acelor

servicii care ar putea constitui modele de bun`

practic`.

Proiectul s-a \ncheiat cu o Conferin]`

Na]ional`, conferin]a care a fost realizat` de

asemenea \n cadrul programului ChildNet, program

de parteneriat \ntre Agen]ia Statelor Unite pentru

Dezvoltare Interna]ional`, World Learning [i

Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Copilului [i

Adop]ie.

Recunoa[terea celor 19 servicii selectate ca

bune practici [i promovarea lor s-a realizat \n

cadrul Conferin]ei Na]ionale «Modele de Bun`

Practic` \n Protec]ia Copilului \n Rom#nia» care a

avut loc la Bucure[ti \ntre 3-5 iunie 2003.

La aceast` Conferin]` au fost invita]i secretarii

generali ai Consiliilor Jude]ene, directori ai Direc]iilor

Jude]ene pentru Protec]ia Drepturilor Copilului din

toate jude]ele ]`rii, precum [i numeroase organiza]ii

neguvernamentale active \n protec]ia copilului.

Lucr`rile Conferin]ei au fost deschise de c`tre Dna

Gabriela Coman, Secretar de Stat al Autorit`]ii

Na]ionale pentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie, Dl.

Denny Robertson, Director al Misiunii USAID \n

Rom#nia, Dna Lucia Correll, Child Welfare Senior

Advisor, USAID Rom#nia [i Dl. Bill Saur, Chief of Party,

World Learning.

Formatul acestei Conferin]e Na]ionale a fost

construit pe ideea unor prezent`ri plenare [i

materiale video care s` ilustreze aspectele cele

mai relevante din serviciile desemnate ca bune

practici în protec]ia copilului, precum [i o serie de

ateliere de lucru care s` permit` dezbateri pe teme

de interes din domeniu.

Tematica atelierelor de lucru s-a ales \n

func]ie de: priorit`]ile actuale \n reforma privind

protec]ia copilului, caracteristicile deosebite

identificate \n cadrul unor servicii pe perioada

derul`rii proiectului «Modele de Bun` Practic` \n

Protec]ia Copilului \n Rom#nia» precum [i teme

care s` ajute \n viitor sistemul de protec]ie a

copilului \n vederea unei mai bune vizibilit`]i [i a

sustenabilit`]ii.

CHILDNETConferin]a Na]ional`

�Modele dde BBun` PPractic` \\n PProtec]ia CCopilului \\n RRom#nia�Bucure[ti, 3-5 Iunie 2003

15I.I.C.

cyan 15

Aceste teme au fost:

1. Recrutarea [i preg`tirea personalului [i a

familiilor temporare pentru copiii cu nevoi speciale;

2. Organizarea de traininguri [i programe

pentru via]` independent` [i orientarea

profesional` a tinerilor [i adolescen]ilor;

3. Evaluarea copilului [i a familiei - rapoarte

psiho-sociale;

4. Voluntarii [i implicarea lor activ` in serviciile

sociale;

5. Dezvoltarea unei rela]ii constructive \ntre

mass media [i ofertan]ii de servicii sociale;

6. Dezvoltarea de servicii sociale comunitare

pentru consolidarea unit`]ii familiei;

7. Etica [i serviciile sociale (men]inerea [i

reintegrarea copilului \n familie);

8. Rolul re]elelor \ntre ofertan]ii de servicii

sociale \n societatea civil`;

9. Costuri [i cost - eficien]`;

10. Construirea unui parteneriat func]ional \ntre

sectorul profit [i non-profit;

11. Dezvoltarea unei rela]ii de parteneriat

func]ional \ntre serviciile publice [i private din

Protec]ia Copilului;

12. Idei privind initiative locale de str#ngere de

fonduri.

Unele ateliere s-au bucurat de prezen]a unor

reprezentan]i de marc` ai mass media [i ai

sectorului profit. Dintre ace[tia amintim: Dl. Dan

Cristian Turturic`, redactor [ef Evenimentul Zilei, Dna.

Rodica Culcer, Revista 22, Dna Alina Amza, redactor

TVR1, Dna. Anca Harasim, Director Executiv Camera

de Comer] American`, Dna Claudia Dabo, Director

Marketing Omega Print.

A fost deosebit de interesant dialogul \ntre

reprezentan]i ai mass media [i ofertan]ii de servicii

sociale pentru a \mbun`t`]i [i \nv`]a din experien]a

invita]ilor \n vederea cl`dirii unei imagini reale [i

constante \n presa scris` [i audiovizual` \n ceea ce

prive[te protec]ia copilului \n Rom#nia.

De asemenea, dialogul cu reprezentan]ii

sectorului profit ne-a ajutat s` \n]elegem mai bine

cum trebuie abordat acest sector pentru a deveni

un sprijin pentru programele sociale din protec]ia

copilului.

Conferin]a Na]ional` "Modele de Bun`

Practic` în Protec]ia Copilului" a fost f`r` îndoial`

un excelent prilej de recunoa[tere [i mediatizare a

nivelului calitativ spre care au evoluat serviciile

sociale în protec]ia copilului \n \ntreaga ]ar`, a

nivelului unde se situeaz` acest sector azi, precum

[i a consolid`rii rela]iilor de parteneriat \ntre

sectorul public [i privat \n acest domeniu [i de

\nt`rire [i \mbun`t`]ire a rela]iilor cu al]i actori

importan]i care s` sprijine serviciile sociale \n

urm`tori ani.

F`r` \ndoial`, Conferin]a Na]ional` a ar`tat

c` mai sunt multe de f`cut \n protec]ia copilului \n

Rom#nia dar, \n acela[i timp a scos \n eviden]` c`

exist` o multitudine de servicii \n \ntreaga ]ar`, c`

[tim cum s` o facem [i exist` resursele umane [i

dedica]ia necesar` \mbun`t`]irii [i replic`rii

serviciilor care [i-au dovedit viabilitatea.

ANPCA

CChhii llddNNeett - ppaarr tteenneerr iiaatt rroomm##nnoo-aammeerr ii ccaann \\nn ddoommeenniiuu ll pprrootteecc]] iiee ii ccooppii lluu lluu ii

16I.I.C.

cyan 16

S-a scris [i s-a vorbit mult despre rezultateledeosebite \nregistrate prin plasamentul/\ncredin]area copiilor cu handicap la asisten]iimaternali profesioni[ti, iar cazul de mai jos reprezint`un bun exemplu.

Cristian, în vârst` de cinci ani [i zece luni, afost internat în com` profund` la Spitalul GrigoreAlexandrescu din Bucure[ti la data de 01.04.2001,cu diagnosticul traumatism craniocerebral mediu înremisiune, hematom spicranianfrontoparietal stângevacuat, multiple echimoze craniofaciale [i lanivelul membrelor, malnutri]ie proteino-caloric`.

Spitalizarea copilului a durat pân` la data de25.09.2002 dup` care a fost externat [i încredin]atini]ial Centrului de Plasament Ploie[ti [i apoiasistentului maternal profesionist, doamna Marin C.

La data încredin]`rii la asistent maternalprofesionist, copilul prezenta diagnosticul deencefalopatie infantil`, hemiparez` dreapt`spastic` cu tulbur`ri accentuate de mers [ipresiune, întârziere psihic` de aproximativ trei ani. Lavenirea copilului la asistentul maternal, acesta sedeplasa cu greutate, comunicarea era redus` la unlimbaj nonverbal, era hiperchinetic [i f`r` deprinderide autoservire. Stimularea permanent` [iafec]iunea asistentului maternal [i a familieiacestuia au permis copilului s` parcurg` fazele dedezvoltare în ritmul [i caracteristicile proprii.

În perioada celor opt luni de când Cristian seafl` la asistentul maternal, acesta a beneficiat deîngrijire individualizat`, hran` adecvat`, mult`afec]iune [i recuperare neuro-motorie în cadrulComplexului de Servicii Comunitare "Sf. Andrei"Ploie[ti.

Paralel cu stimularea psiho-afectiv`, Cristianbeneficiaz` de recuperare zilnic` neuromotorie -kinoterapie, logopedie [i terapie ocupa]ional` \ncadrul Complexului de Servicii Comunitare "Sf.Andrei" Ploie[ti. De asemenea, asistentul maternalcolaboreaz` cu medicul de familie [i cu al]ispeciali[ti: Cristian are ochelari de vedere pentrucorectarea strabismului [i gheat` ortopedic` cares`-l ajute la mers.

Rolul asistentului maternal în via]a copilului aoscilat între stimularea comportamentului, stabilireaunei leg`turi de ata[ament, dobândireadeprinderilor primare [i de educa]ie [i impunerea de

reguli care l-au ajutat s`-[i însu[easc` încetul cuîncetul controlul pentru satisfacerea nevoilor fire[ti [is` participe la interac]iunile sociale.

În prezent, Cristian î[i spune numele, are unvocabular de mai mult de cincizeci de cuvinte, darîn]elege mult mai multe, formuelaz` propozi]iisimple, cunoa[te utilitatea anumitor obiecte [ilucruri, are deprinderi de autoservire, iar dexteritateafin` este mult îmbun`t`]it`.

Cristian este încântat s` participe la micitreburi gospod`re[ti (s` m`ture curtea, s` aduneiarb`) [i s` se fac` util, fiind \ncurajat [i stimulatpermanent de asistentul maternal.

|n concluzie, to]i ace[ti copii cu handicapsunt copii cu personalit`]i complexe, cu oportunit`]ide dezvoltare [i cu sl`biciuni. Ca to]i copiii, [i uneorichiar mai mult, ace[tia au nevoie de leg`turiafective stabile, continue, sigure [i pozitive.Acceptându-i a[a cum sunt, constat`m c` evolu]ialor într-un mediu familial dovede[te c` nu exist`copil «irecuperabil».

Vasilica DumitruAsistent social, D.G.J.P.C. Prahova

" PPoovveesstt ii rr ii aaddeevv `̀ rraattee "

O {ANS~ PENTRU COPIII CU HANDICAP:|NGRIJIREA LA ASISTENTUL MATERNAL PROFESIONIST

17I.I.C.

cyan 17

Atitudinea comunit`]ii fa]`de profesia de asistentmaternal profesionist|nc` de la primul demers \ntreprins pentru a

deveni asistent maternal profesionist - completareacererii de evaluare \n vederea ob]inerii atestatului -se remarc` o serie de aspecte semnificative cuprivire la modul \n care aceast` profesie esteperceput` de membrii societ`]ii. |ntre acesteaatrag \n mod deosebit aten]ia motiva]ia solicitan]ilor[i particularit`]ile copilului pe care vor s`-l\ngrijeasc`.

Referitor la motiva]ia solicitan]ilor s-auconstatat urm`toarele:

# necesitatea acumul`rii anilor de vechime \nc#mpul muncii - majoritatea solicitan]ilor au mailucrat un num`r de ani \n alte unit`]i [i doresc s`-[icompleteze vechimea;

# dorin]a de a lucra la domiciliu, av#nd astfelposibilitatea de a se ocupa de cre[terea [i \ngrijireapropriilor copii, precum [i de activit`]ilegospod`re[ti;

# dorin]a de �substituire" a propriilor copiiplecati de acas`, fie pentru studii, fie pentru a-[i\ntemeia propria gospod`rie.

La fel de important` este analiza op]iunilor \nceea ce prive[te particularit`]ile copilului pe carevor s`-l \ngrijeasc`. Profesia de asistent maternalprofesionist presupune din partea solicitan]ilordisponibilitate pentru \ngrijirea oric`rui copil(indiferent de starea de s`n`tate, v#rst`, etnie, sex,religie), fapt care nu este \n]eles [i acceptat de to]icei care doresc s` devin` asisten]i maternaliprofesioni[ti. Astfel, una dintre problemele cele mai

des \nt#lnite este acceptarea de c`tre popula]ie acopiilor cu nevoi speciale, a copiilor cu handicap [ia copiilor rromi; majoritatea doresc �copii frumo[i,s`n`to[i [i f`r` probleme". Acest aspect apare \nprimul r#nd din lipsa de informare: \n general nu se[tie ce anume presupune \ngrijirea, cre[terea [ieducarea unui copil cu nevoi speciale sau cuhandicap [i de aceea prima reac]ie a asistentuluimaternal profesionist la propunerea de a \ngriji unastfel de copil este refuzul categoric. Lipsa deinformare, prejudec`]ile acumulate sau teama deceea ce se poate \nt#mpla sau de �ce spunelumea" duce la o lips` de deschidere din parteasolicitantului [i, \n multe cazuri, chiar la retragereadin proprie ini]iativ` a solicit`rii.

Dintre solicitan]ii care au acceptat s`cunoasc` problemele pe care le ridic` \ngrijireaunor astfel de copii, majoritatea au considerat c`temerile ini]iale au fost rezultatul lipsei de informare.Totu[i, au fost [i cazuri \n care contactul cu un astfelde copil a dus la retragerea din proprie ini]iativ` asolicit`rii.

Solicitan]ii care au continuat demersurilepentru ob]inerea atestatului de asistent maternalprofesionist au luat la cuno[tin]` faptul c` aceast`profesie presupune con[tientizarea faptului c`\ngrijirea unui copil cu nevoi speciale sau handicapnecesit` o mai mare disponibilitate, aten]ie,r`bdare din partea fiec`rui membru de familie,deschidere [i disponibilitate de lucru cu asistentulsocial, psihologul [i medicul din cadrul echipei,precum [i acceptarea [i capacitatea de a facefa]` \n orice condi]ii dificult`]ilor inerente pe care lepresupune cre[terea [i educarea unui copil provenitdin institu]ie \n mediul familial.

Andreea Logof`tu,asistent social DGPC Bac`u

La Bac`uSeminar interjude]ean despre protec]ia copilului cu

handicap prin re]eaua de asisten]` maternal`Seminarul cu tema «Integrarea \n comunitate a copiilor cu handicap proteja]i \n re]eaua de

asisten]` maternal`» s-a desf`[urat \n perioada 21 - 22 mai \n localitatea Sl`nic Moldova, jude]ul Bac`u.Seminarul a fost organizat \n cadrul proiectului BC 019 A, finan]at de Uniunea European` prin ProgramulPhare - �Copiii mai \nt#i".

Seminarul a fost organizat de Asocia]ia Centrul de Resurse [i Informare pentru Profesiuni SocialeCRIPS [i Direc]ia General` pentru Protec]ia Drepturilor Copilului Bac`u. Programul seminarului a avut \nvedere vizite la asisten]ii maternali, dezbateri \n plen [i pe ateliere pe urm`toarele teme: prezentareaproiectului BC 19 A: �Crearea unui nucleu de asisten]i maternali profesioni[ti pentru \ngrijirea copiillor cunevoi speciale sau cu handicap"; atitudinea comunit`]ii fa]` de profesia de asistent maternal profesionist;procesul de evaluare [i formare a asistentului maternal pentru \ngrijirea copilului cu nevoi speciale sau cuhandicap; paralela \ntre mediul familal [i mediul institu]ional; progresele ob]inute de copiii cu nevoispeciale sau cu handicap plasa]i / \ncredin]a]i la familiile de asisten]i maternali profesioni[ti.

La seminar au participat reprezentan]i ai Direc]iilor pentru Protec]ia Copilului Bac`u, Suceava,Vaslui, Buz`u, Vrancea, Br`ila, reprezentan]i ai organiza]iilor neguvernamentale [i membrii echipei care aimplementat proiectul.

Sorin Bra[oveanuDirector General DGPDC Bac`u

18I.I.C.

cyan 18

De[i nu au fost dori]i întotdeauna de c`trefamilii, unii dintre ei poate chiar o povar` pentru ceicare le-au dat via]`, copiii din centrele deplasament din jude]ul Ia[i au dovedit înc` o dat`c` sunt la fel ca ceilal]i copii [i poate ceva maimult, chiar dac` sunt lipsi]i de c`ldura unui c`min,de alinturile mamei sau de afec]iunea bunicilor.

{i, pentru a confirma aceasta, ei au ]inut s`-[idemonstreze talentele chiar în fa]a celor care lereprezint` interesele, adic` a senatorilor. Au fostajuta]i în ac]iunea lor de c`tre unul dintre cei careau un cuvânt greu de spus în Senatul României, desenatorul de Ia[i, Ion Solcanu. Acesta a venit cuideea ca, de ziua lor, copiii din centrele deplasament ale Direc]iei Generale pentru Protec]iaDrepturilor Copilului Ia[i s` arate ce pot, s`-[i etalezetalentele. Cel mai nimerit loc pe care senatorulSolcanu l-a g`sit a fost holul S`lii Senatului, acolounde mai marii ]`rii pot sta de vorb` [i admira înacela[i timp, în pauzele dintre [edinte sau potdeveni critici de art` pentru micii arti[ti.

Odat` ideea lansat`, ea a fost agreat` deto]i copiii din centre [i de îndrum`torii acestora astfelîncât, fiecare a început s` se gândesc` [i s`aleag` ce are mai valoros pentru a putea fi trimis laBucure[ti. Timp de dou` zile, copii [i profesori auc`utat, au selec]ionat, iar în final cu to]ii au ajuns laconcluzia c` lucr`rile alese sunt cele mai bune. Laselec]ie au participat lucr`ri dintre cele mai diverse,m`[ti populare [i din ipsos, picturi, icoane pe lemn[i sticl`, sculpturi, împletituri din nuiele, lucr`ri degrafic`, pirogravuri, cus`turi, tapiserii, împletituri dinsfoar`, vase din lut, aranjamente din diversemateriale, reprezentând obiecte [i animale.

Dup` îndelungi deliber`ri, s-a ajuns laconcluzia c` 64 de lucr`ri din cele mai diferitedomenii trebuie s` "mearg`" la Bucure[ti [i s` lepovesteasc` senatorilor [i tuturor celor care le vorprivi, despre copiii din centrele de plasament de laIa[i, despre problemele, dar mai ales despretalentele lor, despre dorin]ele [i speran]ele pe careace[tia le au. Ca orice expozi]ie care se respect`,[i aceasta trebuia vernisat`, iar lucrul acesta s-aîntâmplat pe 2 iunie, taman la începutul "luniicopilului", în prezen]a senatorilor, a Ministrului Culturii,senatorul de Ia[i R`zvan Theodorescu [i Pre[edintele

Camerei Deputa]ilor Valer Dorneanu. Lucr`rilemicilor arti[ti au fost admirate de to]i cei prezen]i [inu numai, deoarece vestea c` pe holul Senatului,se afl` "ambasadorii Ia[ului" s-a r`spândit foarterepede, iar curiozitatea i-a mânat pe mul]i s` vad`o gal` a telentului [i imagina]iei. Odat` ajun[i în fa]aexponatelor, vizitatorii au p`[it încet spre lumeacopil`riei [i a inocen]ei, uitând pentru o vreme deproblemele care-i a[teptau dincolo de u[ile pecare erau scrise cu litere de o [chioapa denumirilecomisiilor din care f`ceau parte, în timp ce dindifuzoarele amplasate pe holuri se auzeau apeluriinsistente care-i îndemnau spre s`lile de [edinte, iaramintirile personajelor din pove[tile pe care le-auascuns undeva într-un col] al memoriei au re\nceputs`-[i fac` loc în mintea celor care par ni[te sloiurireci atunci când îi vezi la televizor, cu to]iiredevenind chiar [i pentru câteva minute copiii dealt`dat` care se luptau [i r`puneau balaurulajutându-l pe voinicul din poveste, plecau lasc`ldat al`turi de Nica de la Humule[ti ori navigauîn spa]iu cu ma[in`riile zbur`toare ale lui JulesVerne.

Impresiona]i de talentul copiiilor din centrelede plasament ie[ene, mul]i dintre vizitatori nu au vruts` se despart` a[a u[or de lumea copil`riei, astfelîncât au luat cu ei c#te o lucrare, fie c` în spateleei se ascundea un veritabil talent de artist, fie c`amintirile pe care aceasta le aducea în memoriacelui care a ales-o erau dintre cele mai dragi.

Astfel, aproape toate lucr`rile copiilor au fostachizi]ionate de c`tre deputa]i, senatori [i altepersoane venite s` vad` aceste mici minun`]ii dela Ia[i, a[a încât copii au f`cut bani frumo[i la carenici nu sperau, adic` 10 milioane de lei. Bucuro[i desuccesul pe care l-au avut în rândul senatorilor,cerându-[i iertare pentru întârzia]ii care în loc s`mearg` la [edin]e au mai z`bovit pe holuri pentru ale admira lucr`rile, copiii din centrele de plasamentdin Ia[i promit c` nu se vor opri aici [i c` î[i vor facecunoscut talentul chiar [i mai departe, a[a înc#tdiferen]a dintre un copil crescut "la casa de copii" [iunul care a crescut în familie s` nu mai fie f`cut`de nimeni, niciodat`.

Prof. Pintilie Penciuc,Director General DGPDC Ia[i

" RR e p o r tt a jj "

Ia[ul [i-a deschis ambasad` la Senat

19I.I.C.

cyan 19

Povestea meaM` numesc Radu Olga Zaraza, am 16 ani [i

sunt elev` \n clasa a IX-a la Liceul "{tefan Odobleja"

din Lugoj. Tr`iesc \n Centrul de plasament nr. 3 Lugoj

de la v#rsta de 6 ani.

Atunci eram prea mic` s` pot \n]elege de ce

mama ne-a p`r`sit, pe mine [i pe fra]ii mei, de ce

nu-l cunosc pe tat`l meu [i prea mic` s` \n]eleg ce

se \nt#mpl` cu mine.

Nu \mi amintesc prea multe despre familia

mea, fra]ii nu erau cu mine [i credeam c` a[a este

normal, s` locuiesc cu al]i copii de v#rsta mea la

casa de copii.

Aici totul decurgea normal, am crescut, am

devenit domni[oar`, dar parc` aveam o

nemul]umire. Mi-am dat seama care este golul din

sufletul meu abia atunci c#nd, nu demult, am avut

prima \nt#lnire cu mama.

A fost mai emo]ionant dec#t mi-am \nchipuit

vreodat`. Nu puteam rosti nici un cuv#nt, \n mintea

mea erau o mie de \ntreb`ri la care poate vreodat`

voi primi r`spunsul.

Nu pot spune c` am avut o copil`rie ca orice

copil pentru c` nu [tiu ce \nseamn` s` cre[ti intr-o

familie, dar via]a mea aici a fost o floare ce

\nflore[te c#nd este \ngrijit` cu dragoste.

Acum sunt fericit` pentru c` \i am al`turi pe

sora [i pe fr`]iorul meu mai mic, \nv`] ce \nsemn`

dragostea fr`]easc` pentru c` simt [i d`ruiesc

ceea ce am p`strat \n sufletul meu at#]ia ani. |n

cur#nd vom fi al`turi de mama noastr`, pe care o

iubim.

Cred c` dac` ne dorim ceva \n ad#ncul

sufletului [i a[tept`m r`bd`tori s` ni se \mplineasc`

visele, vom fi r`spl`ti]i a[a cum am fost [i eu, pentru

c` dorin]ele devin realitate dac` suntem destul de

puternici s` credem \n ele.

Olga Zaraza RaduCentrul de Plasament nr. 3. Lugoj, jud. Timi[

Vacan]a de var`A venit vara, anotimpul rodniciei [i al c`ldurii,

odat` cu ea multdorita vacan]`, prilej de bucurie,desf`tare [i distrac]ii.

{i \n aceast` var` marea m` a[teapt`.... simtcum briza m`rii \mi m#ng#ie u[or trupul, nisipul \miarde t`lpile [i pesc`ru[ii \mi m#ng#ie melodiosauzul.

M` [i v`d pe malul m`rii printre castele denisip, \not#nd \n valurile \nspumate... simt aerul s`rat[i inima-mi palpit` de emo]ii... .

Muntele cu lini[tea [i r`coarea lui m` atragede asemenea [i [tiu c` prin poieni]ele umbrite [i pec`r`rile sale \mi voi reg`si prietenii de ast` var`,al`turi de care m-am distrat de minune!

E var`... at#tea minun`]ii m` a[teapt`... suntat#t de ner`bd`toare s` colind hai-hui, cu v#ntul [isoarele \n plete... .

Alexandra Melinte - 14 aniCentrul de Plasament nr. 8, Bucure[ti, Sector 6

G#nduri de copilMi-am dorit s` am \ntotdeauna o familie a

mea. De c#nd m` [tiu famila mea a fost format`din mul]i copii [i educatori, care \ncercau s` fiemamici [i t`tici pentru noi.

De c#tva timp locuiesc \n casa de tip familialde la Baia de Arie[. Aici suntem cinci copii [i nesim]im ca \ntr-o familie adev`rat`.

Avem o mam`, un t`tic [i prieteni, avemp`pu[i, dar [i o gr`din` imens`, cu flori [i zarzavaturi[i animale (g`ini, pisicu]a Tomasito, c`]elu[ii Rex [iTedy [i c#]va purcelu[i).

Inima mea a \nceput s` se umple de bucuriepentru c` iubesc [i \ndr`gesc tot ce m` \nconjoar`.

Acum sper s` fiu s`n`tos, s` cresc mare [i s`am c#ndva o familie numai a mea, [i jur c` n-ams-o p`r`sesc niciodat` a[a cum mama [i tatam-au p`r`sit pe mine.

Gabriel T., 9 ani

Baia de Arie[, jud. Alba

" C o p i i i nn e ss c r i u "

Alternative lainstitu]ionalizare:

c`su]e de tip familial

Promov#nd strategia guvernamental` \n

domeniul protec]iei copilului, D.G.J.P.C. Giurgiu, \n

parteneriat cu organiza]ii neguvernamentale din

str`inatate, a reu[it \nchiderea a 2 centre de

plasament [i a inaugurat trei case de tip familial \n

ora[ul Giurgiu: "Casa Noastr`", "Casa Speran]ei",

"Casa Mea".

La data de 2 iunie 2003, \n prezen]a

Pre[edintelui Consiliului Jude]ean, domnul Victor

Boiangiu, Directorului General al D.G.J.P.C. Giurgiu,

doamna Viorica St`nciulescu, Directorului General

Adjunct al D.G.J.P.C. Giurgiu, domni[oara Alina

Mateescu [i a altor invita]i, a avut loc inaugurarea

unei case de tip familial \n ora[ul Giurgiu - "Casa

Speran]ei", cu sprijinul Asocia]iei "Use Your Chance"

din Austria, pre[edinte Marita Branddlehner.

Colaborarea cu aceast` organiza]ie a

\nceput cu mul]i ani \n urm` [i a constat \n

acordarea de ajutoare umanitare copiilor din

Centrul de Plasament Sf#nta M`crina din Oinacu,

petrecerea vacan]elor de c`tre copiii din acest

centru la familiile membrilor asocia]iei. Pentru

asigurarea protectiei de tip familial pentru ace[ti

copii, asocia]ia austriac` a cump`rat o cas`, a

renovat-o [i a dotat-o complet. Casa este

compus` din 1 camer` de zi, 4 dormitoare [i

dependin]e. Aici locuiesc 9 copii cu v#rste cuprinse

\ntre 9-15 ani, care beneficiaz` de serviciile a dou`

educatoare, un administrator, o buc`t`reas`, dou`

infirmiere, personal de cura]enie [i un coordonator

de proiect \n persoana doamnei Monica Laceanu.

|n cadrul c`su]ei copiii vor tr`i ca \ntr-o

familie, se vor bucura de autonomie [i intimitate, \[i

vor continua studiile, dar vor avea [i responsabilit`]i

de membri de familie. Toate acestea vor contribui

la cre[terea [anselor de integrare \n societate [i

familie a acestor copii.

La data de 4 iunie a fost inaugurat` cu

sprijinul organiza]iilor "Gruppo Voluntariato Civile" din

Bologna [i "Cooperativa Boorea" din Reggio Emilia o

alta cas` de tip familial - "Casa Mea".

La eveniment au participat doamna

Theodora Bertzi, Director General al ANPCA, Alia

Meqovi de la Serviciul Monitorizare ANPCA, domnul

Mihai Stan, Director General Organiza]ia Drepturile

Omului, domnul Florian Dinu, Secretar General al

Consiliului Jude]ean Giurgiu, doamna Viorica

St`nciulescu, Director General al DGJPC Giurgiu [i o

numeroas` delega]ie italian` condus` de domnul

Vasco Errani, Pre[edintele regiunii Emilia Romagna,

care a venit \nso]it [i de o echip` a televiziunii din

Bologna.

Casa a fost cump`rat`, renovat` [i dotat`

cu sprijinul organiza]iilor neguvernamentale italiene.

Aici locuiesc 8 copii (4 b`ie]i [i 4 fete), cu v#rste \ntre

4 [i 13 ani, care vor fi supraveghea]i de 6 cadre

specializate de la DGJPC Giurgiu. Metodologia de

interven]ie este cea practicat` \n Italia, \n special \n

regiunea Emilia Romagna. Aceast` metodologie

propune lucr`torilor [i copiilor raporturi diverse [i

condi]ii diversificate care favorizeaz` procesul de

autonomie [i de preluare a sarcinilor direct de c`tre

copii, \n mod progresiv.

Domnul Vasco Errani a precizat c`, prin

difuzarea \n Italia a unor emisiuni televizate privind

realitatea rom#neasc`, se va urm`ri implicarea

altor institu]ii locale italiene pentru a putea continua,

\n parteneriat cu DGJPC Giurgiu, restructurarea

centrelor de plasament [i dezvoltarea de servicii

alternative de protec]ie.

Laura Viorela Iuga,

Psiholog DGJPC Giurgiu

20I.I.C.

cyan 20

" O b s e r v a tt o r ll o c a l "

Giurgiu

21I.I.C.

cyan 21

NOI SERVICII CENTRATE PECOPIL [i FAMILIE

În luna iunie s-au deschis în jude]ul Tulceadou` noi centre de zi realizate prin Programul Phare-Ro 9905.02 �Copiii mai întâi" pentru servicii deprotec]ia copilului - Centrul de Zi pentru Copilul{colar cu Cerin]e Educative Speciale �Gr`dinari"Tulcea [i Centrul de Zi pentru Copilul Provenind dinFamilii în Dificultate Mahmudia.

Acestea întregesc gama de servicii createprin programul mai sus-men]ionat, [i anume: dou`centre de zi pentru copilul provenind din familii îndificultate - la Baia [i Niculi]el - [i dou` servicii - unulde asisten]` [i sprijin pentru femeia gravid`predispus` s`-[i abandoneze copilul [i cel`laltpentru tinerii peste 18 ani care î[i continu` studiile -ambele la Tulcea. Ele func]ioneaz` cu succes pecomponenta de prevenire a situa]iilor care duc lainstitu]ionalizarea copilului.

Centrul de Zi �Gr`dinari" a fost realizat prinrestructurarea Centrului de Plasament �Gr`dinari"Tulcea, o institu]ie �de tip vechi" care, la rândul s`u,provenea din reorganizarea în cadrul serviciuluipublic specializat pentru protec]ia copilului a uneifoste [coli speciale.

Nevoia restructur`rii centrului de plasament [ia deschiderii centrelor de zi s-a justificat, pe de oparte, prin faptul c` orice copil, inclusiv cel cu nevoispeciale, are dreptul de a cre[te în mediul saufamilial, de a beneficia de standarde de via]`corespunz`toare, are dreptul laintimitatea propriei persoane, laocrotire [i educa]ie personalizat`, laprotec]ie împotriva oric`rei forme deabuz sau maltratare etc., condi]ii ce nui se pot asigura unui copil într-un centrude plasament.

Pe de alt` parte, costurileantrenate în sus]inerea unei unit`]i maricum este centrul de plasament suntmult mai mari decât o politica activ`de sprijinire a familiilor defavorizate,marginalizate, de a-[i cre[te propriicopii.

De la data demar`rii proiectuluiCentrului de Zi �Gr`dinari" [i pân` înprezent, 100 de copii cu nevoi specialece erau institu]ionaliza]i în centrul deplasament au fost reintegra]i în familiile

lor naturale, 35 dintre ace[tia r`mânând definitiv înfamilie, iar 65 dintre ei, care locuiesc în proximitateacentrului, al c`ror grad de handicap nu le permiteintegrarea în înv`]`mântul de mas` [i ale c`rorfamilii se confrunt` cu dificult`]i de natur`economic` grave, se vor bucura de serviciilecentrului de zi.

Pentru facilitarea transportului copiilor de la [ila domiciliu, au fost achizi]ionate, tot cu fonduriPhare, dou` microbuze care vor servi centrul de zi.

Deschiderea Centrului de Zi Mahmudiareprezint` de asemenea un mare câ[tig. Elpromoveaz` un model nou de îngrijire a copilului,centrat pe nevoile sale, pe rela]ionareapermanent` cu familia natural` [i l`rgit` [i cucomunitatea din care provine acesta.

Centrul se adreseaz` unui num`r de 30 decopii care provin din familiile aflate în dificultate dincomuna Mahmudia [i din localitatile învecinate, 15dintre ei aflându-se în institu]ii de protec]ie.

Copiii din cele dou` centre beneficiaz` deîngrijire pe timpul zilei, educa]ie, consiliere [iîndrumare, interven]ie psihoterapeutic` dac` estecazul, informare [i orientare [colar` [i profesional`,kinetoterapie [i ergoterapie (pentru cei cu nevoispeciale). Ei \[i petrec nop]ile [i sfâr[itul des`pt`mân` în familia natural`, fapt ce contribuieconsiderabil la satisfacerea trebuin]elor fizice [iafective de care au nevoie, astfel încât s`achizi]ioneze comportamente [i conduite dezirabiledin punct de vedere social [i uman.

Echipele care lucreaz` în centrele de zi suntmultidisciplinare, fiind alc`tuite din asisten]i sociali,psihologi, educatori.

Prof. Olga Teodoru, Director General AdjunctAs. Soc. Cristina Cernat, {ef birou monitorizare

DGPDC Tulcea

" O b s e r v a tt o r ll o c a l "

Tulcea

22I.I.C.

cyan 22

Indiferent de patologia cu care copilul seconfrunt`, atât spitalizarea cât [i separarea depersoanele de care copilul este legat afectiv, aducelemente noi, care mobilizeaz` un timp energiacopilului pentru a se readapta la o «noua via]`».Înacest spa]iu nou vor interveni persoane diferite, pecare copilul le va identifica în rolul lor. A primi, aaccepta [i asuma \n via]` un copil atins de omaladie letal` este mereu, at#t pentru o familie, c#t[i pentru comunitate, o reflec]ie necesar`, o situa]ieprovocatoare.

Condi]iile socio-afective în care ace[ti copii seg`sesc sunt adesea dificile: p`r`si]i de p`rin]i, uneoriorfani, sau cu parin]i teroriza]i de spaim`, victime aleunor accidente medicale, care ar fi putut afecta peoricare persoan`, f`r` dreptul de a alege, crescu]iîntr-un mediu institu]ionalizat, în general ostil� tr`indzile, s`pt`m#ni [i luni de spitalizare. Pe acest fundal artrebui cunoscut` [i în]eleas` seropozitivitatea la copii.

CCooppiiiiii��..Adi a venit în institu]ie acum patru ani. Î[i

cunoa[te mama [i [tie c` tat`l a plecat înainte ca els` se fi n`scut. Mai are trei fra]i, dar el nu poate sta cuei [i nici nu îi vede. «Când voi fi mare, voi «conduce»avioane [i voi zbura de aici [i pân` aici (arata cumânile larg deschise), atât este Pamântul?» Adi [tiece are, dar sper`, crede c` va fi mai bine.

Ana este vizitat` de mama din când în când.Are momente lungi de spitalizare, când se simtedescurajat`. Ana prezint` episoade infec]ioase,urmate de o dezvoltare psihomotorie satisf`c`toare.Când se reg`se[te anturat` de persoanele dragi ei,dorin]a de a avea o familie revine [i îi d` mult curaj.

Mari a uitat numele p`rin]ilor. Ea se g`se[te îninstitu]ie de doi ani [i jum`tate. Ï[i aminte[te c` maiare doi fra]i, dar sunt l`sa]i [i ei în col]urile umbrite alememoriei de protec]ie. Acum Mari se bucur` c` areun tat` [i o mam` [i este înconjurat` de 5 fra]i.

Bobo este abandonat în maternitate. Nu [i-av`zut niciodat` p`rin]ii. Este un copil micu] de statur`[i cu figura u[or îmb`trânit`. «Î]i vine mereu s`-l iei înbra]e [i s` te joci cu el!», spun copiii din jurul lui. |ninstitu]ie, Bobo nu râdea niciodat`, uneori ap`reauzâmbete în col]ul gurii, marcate de triste]e. De cândare «p`rinti adoptivi», Bobo [i-a schimbat atitudinea,dar nu-i este u[or s` cread` c` poate s` se lupte cu«un uria[ care îi st`pâne[te sângele» [i s` lase în urm`amintirile dureroase legate de dispari]ia unor prieteni,pe care i-a vegheat pân` în ultima clip`.

Ace[ti copii nu pot fi uita]i odat` ce au fostcunoscu]i. Ei ne-au condus cu siguran]` s` vorbimîmpreun`, s` croim încetul cu încetul un drum printredesi[uri [i m`r`cini împreun`, cu scopul de a-i ajuta,de a-i iubi.

Ca un pact trecut între adul]i, trecut de mult [ila copii, cuvintele HIV sau SIDA, nu sunt nicioadat`folosite într-o manier` spontan`, în timp ce alte bolisunt numite cu u[urin]`, cum ar fi cancerul, hepatita,leucemia. Cuvântul SIDA provoac` frica adultului [ieste tr`it ca un sinonim al mor]ii, contagiunii [ineputin]ei medicale. Frica resim]it` în propor]ii dec`tre adult, trece f`r` nici o barier` în tr`irea copilului.

Copiii atin[i de virusul HIV tr`iesc cu un secret;vorbesc foarte pu]in de boala lor [i nu pun întreb`ri.Când un copil reu[e[te s` priveasc` un adult, fie c`acesta îi este p`rinte sau nu [i exprim` întreb`ri cuprivire la suferin]a lui: «Cât am s` mai iaumedicamentele?»; «Eu am SIDA?», «Am s` pot s`cresc [i s` am copii?», înseamn` un pas puternic sprecomunicare, o mân` întins` care ofer` [i cere înegal` m`sur` încrederea celui la care se adreseaz`.

Reprezentarea pe care ei o au, tr`irile [igândurile pe care ei [i le formeaz` sunt legate de olips` de ap`rare, ca [i când pielea care ar trebuis`-i separe de lumea înconjur`toare nu exist`, ca [icum ceva periculos, greu de imaginat «ce este unvirus?»; «cum arat` el?» a invadat sângele lor. Copiiise simt vulnerabili, exteriorul este perceput ca fiindpericulos lumii lor interioare.

Perioadele de calm, bucurie [i joc suntîntrerupte de noi semne clinice, care ap`r [i uneoridispar, sl`bind organismul în structura lui biologic`, îngânduri [i sim]iri.

Astfel, în jurul acestei realit`]i a «secretului» sevor înscrie rela]iile copiilor cu oamenii [i lumea care îiînconjoar`. Acele cuvinte interzise ocup` un locprimordial în lumea imaginar` a fiec`rui copil,plecând de la cuno[tinte mai mult sau mai pu]inobiective. Cele dou` cuvinte interzise, reprezint`pentru ei un pericol mai mare decât oricare altaboal`: realitatea [i fantasma se amestec`.

RRoolluull ppssiihhoolloogguulluuiiÎn orice moment el trebuie s` împiedice ca

pulsiunea de moarte s` devin` distructiv` [i s` ajutefizicul s` se apere împotriva invad`rii fricii; el trebuie s`dea un sens simptomelor, s` ajute copilul s`-[ireg`seasc` propria lume imaginar` în care poate s`se protejeze de tot felul de angoase terifiante [i înmod esen]ial s` repereze, s` în]eleag`, s` analizeze[i s` explice anturajului.

Dup` ce Bobo a asistat împreun` cu «fratii» luila înmormântarea unei feti]e pe care o cuno[tea decând era în institu]ie, [i-a manifestat dorin]a,împreun` cu ceilal]i copii, s` deseneze, s` picteze [is` modeleze, cum o facea de obicei. În poveste [i-aimaginat unde era feti]a Mona, în acest momentar`tând pe lucrare: «� aici este Mona, în gradin` [i

" A tt e l i e r u l pp r o f e s i o n i s tt u l u i "

AA ddaa sseennss ccuuvv##nnttuulluuii��eenniiggmmeellee sseerrooppoozziittiivviitt`̀]]iiii llaa ccooppiiiiii ssppiittaalliizzaa]]ii

23I.I.C.

cyan 23

se d` pe topogan cu Dumnezeu!». Pentru primadat`, fantasma mor]ii putea s` ia chipul unui joc�

Dup` ce a reperat mecanismele de ap`rare,psihologul poate s` ajute copilul s` se serveasc` deele, f`cându-le eficace.

Observ`m adesea c` tr`irea carentat` aacestor copii îmbrac` forma unei angoase deabandon foarte puternic: frica de a pierde leg`turilecu lumea devine invadatoare, iar obiectivul principaleste de a reduce depresia [i de a mobilizaconstructiv ap`r`rile.

De asemenea, trebuie în]eles c` rolul pe careîl joac` copilul, infestat cu virusul HIV, în via]apsihologului, precum [i în a celorlalte persoane cucare vine în contact, nu este deloc de neglijat. Este osarcin` grea a adultului de a-[i identifica propriile salevulnerabilit`]i [i de a-[i u[ura culpabilitatea.

OO mmuunnccaa ddee aassccuullttaarreeSarcina emo]ional`, pe care un copil

seropozitiv o aduce, este puternic` pentrupersoanele care îl îngrijesc. Evolu]ia prin «crize»,agravarea progresiv` a st`rii generale a copiluluitreze[te anxietate persoanelor de referin]` aflate înjurul copilului. O necesitate imediat` este informarearegulat` asupra st`rii medicale a copilului.

Un ajutor în jurul copilului, se realizeaz` în modnecesar printr-o «munc` de ascultare» reciproc`între adult [i copil, plecând de la date medicaleobiective asupra st`rii de s`n`tate [i de la reflec]iif`cute în jurul acestuia, de c`tre fiecare persoan` cucare copilul comunic`.

Ascultarea presupune atât a împ`r]i cu ceilal]igânduri, idei, reflec]ii, dorin]e care privesc copilul, cât[i necesitatea de a le da un sens. Astfel, informa]iilevor permite o sc`dere a angoasei prin raportare laceea ce este cunoscut [i poate fi în]eles.

Am reg`sit, pe parcursul unor diverse situa]iiîntâlnite, angoase exprimate direct sau nu, dar legatede experien]e personale adânc încrustate înmemoria afectiv`, procese de identific`ri careantrenau fuziuni între nevoile personale [i celeprofesionale, între nevoile «copilului» prezent înpersoana adult` [i nevoile persoanei adulte în sine.

Confrunta]i cu neputin]a, persoanele adulte,p`rin]i sau speciali[ti, se reg`sesc adesea într-unspa]iu alienant, între rolul idealizat de func]ia pe careo au (cea pe care ar vrea s` o exerseze) [i realitateaîn sine a interven]iei. Adesea, putem observa cump`rintele de origine sau cel social, prin ceea ce ofer`copilului: aten]ie crescut`, îngrijire, tandre]e tr`ie[te [ianumite a[tept`ri, la care în realitatea de facto, nupot avea un r`spuns din partea copilului, faptdeclan[ator de frustr`ri [i culpabilit`]i.

Ana trebuia s` primeasc` un tratamentantibiotic injectabil. Una din asistentele medicale,sim]ind suferin]a copilului la injec]ii, reactioneaz`întrebându-se pe ea îns`[i, f`r` speran]` «La ce maiserve[te?!».

Este foarte important ca persoanele carecomunic` cu copilul, s` poat` s` întrebe liber [i s`

elibereze o parte din sentimentele dureroase pe carele tr`iesc, a[a cum la fel de importante sunt [imomentele de bucurie care pot fi împ`rt`[ite. Exist`tendin]a de a trece sub t`cere bucuriile, st`rile debine, ca [i când semnifica]ia lor este minim`. A vorbinu este un semn de vulnerabilitate, a reflectaîmpreun` înseamn` a evolua, a prinde con]inut [icrust` pentru a evita proiec]iile personale asupracopiilor în suferin]`.

Sensul unei «munci de ascultare» seelaboreaz` în interiorul reuniunilor cu p`rin]i [ispeciali[ti, a[a numitele grupuri de suport, între celedou` ramuri existând o balan]` în echilibru: p`rinteleeste «expertul» cuno[tintelor cu privire la copilul s`u,iar speciali[tii se g`sesc în serviciul lor.

Reuniunile sunt suportive, creatoare [i aumenirea de a tr`i pl`cerea de a ne întâlni împreun`în jurul copilului, de a sim]i propria valoare de p`rinte,de a identifica vulnerabilitatea fiec`ruia, de a lucraasupra propriei percep]ii despre boala, de a ne ajutas` ne în]egem [i s` ne control`m reac]iile [i de a neu[ura o culpabilitate global`. Astfel, mai bineprotejat, fiecare poate s` repereze [i s` identificenevoile copilului infestat cu virusul HIV, cu scopul dea-i oferi o rela]ie cald` [i sigur`, degajat` de orice felde implica]ie problematic` personal`.

P`rin]ii, personalul de îngrijire, personaluleduca]ional [i terapeutul formeaz` împreun` patrupuncte cardinale care graviteaz` în jurul copilului, înlimitele resurselor proprii, pentru a oferi o securitate, osiguran]`, o u[urare a suferin]ei�

P`str`m întotdeauna o speran]` \ntr-o victoriea vie]ii, a[teptând progresele medicinii, care vor salvaace[ti copii, pe care, acum îi vedem mergând pe undrum atât de dificil.

Toate eforturile noastre sunt purtate ast`zi c`treameliorarea mijloacelor de îngrijire [i ocrotire acopiilor infesta]i cu virusul HIV [i a copiilor atin[i deSIDA. Multe ac]iuni au fost puse în scen` [i aducîncetul cu încetul roade. Fiecare copil r`mâne înmemoria noastr`, ceea ce ne permite mai bine s`ajut`m pe al]ii. Trebuie f`r` încetare s` înv`]`m s`folosim cuvântul, atribuindu-i mereu un sens [i s`încerc`m s` ne repozi]ion`m în noi în[ine.

Maturitatea unei echipe pluridisciplinare, o maibun` cunoa[tere a bolii, un vot de încredere dat dep`rin]i, ne vor permite s` ne conducem mai binetimpul a[tept`rii, speran]ei [i ac]iunii. Trebuie s`gândim [i s` credem c` într-o zi ace[ti copii vor fisalva]i, este atât de important!

La începutul anilor 1984 - 1987 nu se puteaimagina un medic sau o infirmier`, ne mai vorbindde un psiholog sau asistent social s` se apropie deun copil f`r` mânu[i. Chiar dac` r`mâne mult def`cut, ast`zi, exist` locuri numeroase [i diverse, încare copiii sunt mângâia]i cu multa dragoste,încredere [i speran]`.

C`t`lina R`dulescu, psihologChildren Action Romania

" A tt e l i e r u l pp r o f e s i o n i s tt u l u i "

{tiri, pe scurtArge[

Ca urmare a protocolului \ncheiat \ntreDirec]ia General` pentru Protec]ia DrepturilorCopilului Arge[ [i Funda]ia Arte [i Meserii «FloareAlbastr`», la Centrul de Plasament Ruc`r s-a deschisun microlaborator de patiserie [i panifica]ie.Funda]ia Arte [i Meserii «Floare Albastr`» a donat \nacest sens echipamente de laborator pentrufabricarea de produse de patiserie [i panifica]ie.Copiii institu]ionaliza]i la Centrul de Plasament Ruc`rvor fi instrui]i \n meseria de patiser precum [i \nprepararea diverselor produse de panifica]ie.Experien]a acumulat` \n acest laborator depatiserie [i panifica]ie \i va ajuta pe copii atuncic#nd vor p`r`si institu]ia de ocrotire s` \[i g`seasc`mai u[or un loc de munc` [i s` se integreze \nsocietate.

D.G.P.D.C. Arge[ a alocat din bugetul propriupe anul 2003, suma de 45.000.000 lei pentrudesf`[urarea Programului de prevenire aabandonului [i sprijinirea familiilor aflate \ndificultate. Grupul ]int` al programului \l constituie unnum`r de 20 copii, proveni]i din familii aflate \ndificultate, de pe teritoriul jude]ului Arge[, iarperioada de desf`[urare va fi de 9 luni (aprilie -decembrie 2003). |n programul pe anul 2003 alBiroului Prevenire, aprobat de Consiliul Jude]eanArge[, se me]ioneaz` c` nivelul ajutorului acordatva fi de 500.000 lei lunar/copil [i va consta \nalimente.

Florian Pena, Director GeneralGeanina Ghini]`, Referent Birou Rela]ii Publice

DGPDC Arge[

Buz`u

«COPIII MMAI ||NT@I» Proiectele dde vviitor aau ddevenit

prezentDirec]ia pentru Protec]ia Drepturilor Copilului

Buz`u a profitat din plin de [ansa oferit` deProgramul de Grant pentru Serviciile de Protec]ie aCopilului PHARE - «Copiii mai \nt#i» partea a II-a,lans#nd [i c#[tig#nd anul acesta dou` proiectecare vizeaz` \nchiderea a doua centre deplasament astfel: Proiectul «D#nd sens familiei» areca obiectiv \nchiderea Centrului de plasament nr. 3Buz`u prin crearea a 5 module de tip familial, a unuicentru de zi [i extinderea re]elei de asisten]imaternali, asigur` servicii sociale pentru un num`rde 132 de beneficiari [i are o valoare de 259.644Euro [i Proiectul «Casa mea e acas`» carepresupune acordarea de \ngrijiri \n mediul familialpentru copii 0-3 ani, prin crearea de serviciialternative care s` duc` la inchiderea Centrului deplasament nr. 6 R\mnicu S`rat [i prevenireaabandonului/institu]ionaliz`rii copiilor din familiileaflate \n situa]ie de risc pentru un num`r de 54 debeneficiari [i are o valoare de 172.710,04 Euro.

Implementarea acestor proiecte vine \nsprijinul \nf`ptuirii reformei \n domeniul protec]ieisociale a copilului, \nchiderea centrelor deplasament men]ionate fiind prevazut` in Strategiajude]ului Buz`u \n domeniul protec]iei copilului \ndificultate.

Psiholog Carmen Nu]ulescuServiciul Monitorizare, DPDC Buz`u

24I.I.C.

cyan 24

Sectorul 6, Bucure[ti

Pe 20 iunie, \n Parcul Carol, a avut loc o ac]iune cu ocazia "Zilei Mondiale a Refugia]ilor", la care auparticipat 35 de copii institu]ionaliza]i \n centre de plasament de pe raza sectorului 6.

Evenimentul a constat \n spectacole sus]inute de arti[ti consacra]i din Rom#nia.

|n perioada vacan]ei, copiii [i tinerii institu]ionaliza]i \n centrele de plasament din sectorul 6beneficiaz` de tabere gratuite oferite de Agen]ia Na]ional` a Taberelor [i Turismului {colar din cadrulMinisterului Educa]iei [i Cercet`rii. Copiii vor pleca \n perioada 26.07-01.08 \n tab`r` la N`vodari, \nperioada 09.016.08 \n tab`r` de la Lacul S`rat din jude]ul Br`ila [i \n perioada 25.08-31.08 \n tab`ra Codriide Aram` din jude]ul Boto[ani. Oferta include transport, cazare [i mas`.

Cristiana Morariu, DirectorSPPDCDH Sector 6

25I.I.C.

cyan 25

Vaslui

Complex de serviciicomunitare

|n cadrul unui proiect sus]inut financiar deBanca de Dezvoltare a Consiliului Europei, din lunamartie 2003, func]ioneaz` Complexul de ServiciiComunitare Vaslui, care include un centru maternal,un centru de consiliere p`rin]i - copii [i un centru dezi.

Centrul maternal ofer` servicii pentru unnum`r de 6 cupluri mam` - copil. Scopul centruluieste de a preveni abandonul copiilor \n maternitate[i de a consolida leg`tura afectiv` mam` - copil.Pe timpul reziden]ei, mamele vor fi incluse \nprograme de consiliere pentru a se reintegra socio -profesional \n societate [i pentru a putea duce ovia]` independent`.

Centrul de consiliere p`rin]i - copii are caprincipal scop medierea [i consilierea p`rin]ilor [icopiilor. P`rin]ii care au probleme de comunicarecu copiii sau familiile aflate \n situa]ie de criz` potapela la speciali[tii acestui centru, evit#ndu-setensiunile din familii care pot duce la violen]` sau lafuga copilului.

Centrul de zi ofer` servicii pentru un num`r de40 de copii. Scopul urm`rit este prevenireaprevenirea [i stoparea institu]ionaliz`rii [i reducereaabandonului [colar. Beneficiarii sunt selecta]i dinzonele limitrofe loca]iei centrului pentru a nu\ndep`rta copilul de normele [i valorile sociale \ncare s-a format.

DGPC Vaslui, cu sprijinul Comunit`]ii Europene- Programul PHARE Copiii mai \nt#i - a inaugurat aldoilea centru de zi \n localitatea Negre[ti, \n ziua de1 iunie 2003. Proiectul vizeaz` prevenireaabandonului familial [i [colar, oferind serviciiadecvate familiei aflate \n situa]ie de risc pentru a ficapabil` s`-[i \ndeplineasc` responsabilit`]ilelegate de \ngrijirea, securitatea [i educa]ia copilului.

|n cadrul proiectului, se ofer` un complexde servicii de primire, \ngrijire, g`zduire, asisten]` despecialitate [i consiliere unui num`r de 40 de copii,cu v#rste cuprinse \ntre 4 - 14 ani. Copiii vorbeneficia de serviciile centrului p#n` la momentuldep`[irii situa]iei de criz` de c`tre familiile din careprovin.

|n viitor, conform strategiei jude]ene, p#nala sf#r[itul anului 2004, num`rul serviciilor alternativeintegrate \n comunitate va cre[te prin \nfiin]areaaltor 3 complexe de servicii comunitare \n zonele curisc crescut de abandon.

Samir Ovidiu {tef\rc`,Sociolog

DPC SSector 22 BBucure[ti

Case cu flori

La \nceputul lunii martie, s-a finalizatimplementarea proiectului "Case cu flori", proiectrealizat de Prim`ria Sectorului II prin Direc]ia pentruProtec]ia Copilului. Acest proiect vizeaz` \nchidereainstitu]iilor reziden]iale de tip clasic promov#nd

alternative de tip familial.Cele 12 apartamente

achizi]ionate au fost renovate [iaranjate pentru a g`zdui ceiaproximativ 70 de copii proveni]i dincentrele de plasament "Lumini]a" [i"Pinocchio". Apartamentele sunt cu 3,respectiv 4 camere [i g`zduiescfiecare \ntre patru [i [ase copii.

|n vederea unei optime integr`risociale, ace[ti copii vor beneficia deasisten]` de specialitate oferit` deechipe pluridisciplinare alc`tuite dinasisten]i sociali, psihologi, un medic [i36 de referen]i.

Cristiana Dr`ghici, psihologC.P. Neghini]`

26I.I.C.

cyan 26

$ 12-13 februarie - Sl`nic Moldova, jude]ul Bac`u -Al doilea Atelier de lucru cu tema"Managementul Performan]ei în cadrul sistemuluide protec]ie a copilului din România", coordonatde c`tre exper]ii britanici Sheila Hampshire [iDavid Pride. Obiectiv: dezvoltarea unui sistem demanagement care s` contribuie la o mai bun`coordonare a activit`]ilor în domeniul protec]ieicopilului, atât la nivelul Autorit`]ii Na]ionalepentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie, cât [i lanivelul serviciilor publice specializate, în vederearealiz`rii obiectivelor stabilite în cadrul strategieina]ionale în domeniu [i a strategiilorjude]ene/locale. Participan]i: reprezentan]i aiANPCA, precum [i reprezentan]i ai Direc]iilorpentru Protec]ia Drepturilor Copilului din Arad,Bac`u, Bra[ov, Cluj, Mehedin]i, Teleorman.

$ 19-20 februarie - Drobeta Turnu Severin, jude]ulMehedin]i - A patra întâlnire a grupului de lucrualc`tuit din reprezentan]i ai Autorit`]ii Na]ionalepentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie, ai ConsiliilorJude]ene [i ai Direc]iilor pentru Protec]iaDrepturilor Copilului, grup coordonat de exper]iibritanici Ann Goldsmith [i Ann Dziobon. Aceast`activitate face parte din cadrul componenteiProgramului DFID cu privire la dezvoltareapoliticilor [i strategiilor în domeniul protec]ieicopilului la nivel jude]ean.

$ 18-20 martie - Vizite la Direc]iile pentru Protec]iaDrepturilor Copilului din Sectorul 1 al MunicipiuluiBucure[ti [i din jude]ul Teleorman, realizate dec`tre exper]ii britanici Peter Smallridge [i AndrewWilliamson, în cadrul componentei ProgramuluiDFID referitoare la dezvoltarea unui sistem deinspec]ie a serviciilor de protec]ie a copilului dinRomânia.

$ 4-6 aprilie - Sinaia - Atelier de lucru ANPCA-DFIDcu tema �Dezvoltarea unui sistem de inspec]ie a

serviciilor de protec]ie a copilului din România".La acest eveniment au participat reprezentan]i aiechipei de conducere a Autorit`]ii Na]ionalepentru Protec]ia Copilului [i Adop]ie, precum [ireprezentan]i ai Direc]iei Generale Politici,Strategii, Implementare [i ai Direc]iei GeneraleCorp Control [i Audit din cadrul aceleia[i institu]ii.Din partea Ambasadei Marii Britanii la Bucure[ti aparticipat Mircea Ciocan, coordonator deproiect, iar dintre exper]ii britanici au fost prezen]iGeorge Lane - manager de program, PeterSmallridge [i Andrew Williamson - coordonatoriiAtelierului de lucru, Ann Goldsmith, SheilaHampshire, Yvonne Spencer, David Pride [i BarryWilson - consultan]i în cadrul Programului DFID. Încadrul acestui Atelier de lucru a fost analizat`posibilitatea elabor`rii [i implement`rii unuisistem de inspec]ie pornind de la cel existent înMarea Britanie, care s` r`spund` nevoilorexistente în România. S-a propus, de asemenea,ca, începând din toamna acestui an, s` serealizeze o serie de inspec]ii pilot pe bazastandardelor existente în domeniu.

$ 7-8 aprilie - DPDC Sector 4, Bucure[ti - PrimulAtelier de lucru organizat în cadrul Proiectuluipilot cu privire la �Cadrul de Management alPerforman]ei în domeniul protec]iei copilului",care implic` serviciile publice specializate din 7jude]e (Arad, Bac`u, Bra[ov, Cara[ Severin,Gala]i, Mehedin]i, Teleorman) [i din sectorul 4 alMunicipiului Bucure[ti. Implementarea Proiectuluipilot va dura pân` în luna octombrie 2003,urmând ca în luna noiembrie s` aib` locevaluarea oficial`. Proiectul este coordonat dec`tre exper]ii britanici Sheila Hampshire [i DavidPride. Experien]a rezultat` în urma Proiectului pilotva fi folosit` în vederea lans`rii la nivel na]ional asistemului la începutul anului 2004, dac` acestava avea rezultate pozitive. Programul pilot seadreseaz` directorilor, directorilor adjunc]i,

Programul de asisten]` tehnic` acordat` ANPCA de c`tre

Departamentul Britanic pentru Dezvoltare Interna]ional` (DFID)

Ateliere de lucru�MANAGEMENTUL PERFORMAN}EI�

" EE u r o p a mm a i aa p r o a p e dd e nn o i "

27I.I.C.

cyan 27

liderilor de echip`/ [efilor de servicii - primelor treitrepte ale structurii de conducere a serviciuluipublic specializat pilot. De asemenea, Cadrul deManagement al Performan]ei va fi implementat[i la nivelul unor servicii întregi, desemnate înacest sens în cadrul fiec`rei Direc]ii pentruProtec]ia Drepturilor Copilului care face parte dinProiectul pilot.

$ 15-16 aprilie - DPDC Arad - Atelier de lucruorganizat în cadrul Proiectului pilot cu privire la�Cadrul de Management al Performan]ei îndomeniul protec]iei copilului".

$ 7-8 mai - DPDC Galati - Atelier de lucru organizatîn cadrul Proiectului pilot cu privire la �Cadrul deManagement al Performan]ei în domeniulprotec]iei copilului".

$ 13-14 mai - DPDC Cara[ Severin - Atelier de lucruorganizat în cadrul Proiectului pilot cu privire la�Cadrul de Management al Performan]ei îndomeniul protec]iei copilului".

$ 20-22 mai - Moneasa, jude]ul Arad - Atelierul delucru cu tema : �Elaborarea unui cadru unitar deevaluare a nevoilor copiilor [i familiilor îndificultate", coordonat de exper]ii britanici AnnGoldsmith [i Ann Dziobon, la care au participatreprezentan]i ai Autorit`]ii Na]ionale pentruProtec]ia Copilului [i Adop]ie, ai ConsiliilorJude]ene [i ai Direc]iilor pentru Protec]iaDrepturilor Copilului. Aceasta activitate faceparte din cadrul componentei Programului DFIDcu privire la dezvoltarea politicilor [i strategiilor îndomeniul protec]iei copilului la nivel jude]ean.

$ 3-4 iunie - DPDC Bra[ov - Atelier de lucru organizatîn cadrul Proiectului pilot cu privire la �Cadrul deManagement al Performan]ei în domeniulprotec]iei copilului".

$ 5-6 iunie - DPDC Bac`u - Atelier de lucru organizatîn cadrul Proiectului pilot cu privire la �Cadrul deManagement al Performan]ei în domeniulprotec]iei copilului".

$ 10-11 iunie - DPDC Teleorman - Atelier de lucruorganizat în cadrul Proiectului pilot cu privire la�Cadrul de Management al Performan]ei îndomeniul protec]iei copilului".

$ 12-13 iunie - DPDC Mehedinti - Atelier de lucruorganizat în cadrul Proiectului pilot cu privire la�Cadrul de Management al Performan]ei îndomeniul protec]iei copilului".

ANPCA

Despre ccopiii nno[tri

Elena este acum ocampioan`

Elena Nicoleta \n vârst` de 12 ani este uncopil zglobiu, plin de via]` [i ambi]ios. Provinedintr-o familie legal constituit` care s-a destr`mat latrei ani dup` na[terea copilului, \ntre p`rin]i exist#ndrela]ii foarte tensionate, datorit` faptului c` tat`l eraconsumator de b`uturi alcoolice.

A crescut \n familia natural` p#n` la vârsta de7 ani, \n aceste condi]ii feti]a nu a avut posibilit`]i s`urmeze cursurile gr`dini]ei, nu pentru c` nu [i-ar fidorit ci pentru c` p`rin]ii nu s-au ocupat decre[terea [i educa]ia copilului.

|n anul 1998 a fost internat` la Casa deCopii Pre[colari, ulterior a p`r`sit centrul [i a fost\ncredin]at` unei familii de asisten]i maternali.

Elena s-a integrat u[or \n noua familie,f`c#ndu-[i prieteni noi. Aici a g`sit suportul necesarpentru a cre[te [i a se dezvolta armonios astfel \nc#ts`-[i pun` \n valoare adev`ratele sale \nclina]ii [is`-[i descopere veleit`]i ascunse.

Face fa]` cu succes cerin]elor [colare undea ob]inut rezultate bune [i foarte bune. Printrehobby-urile sale se num`r`: dansul sportiv [i judo,feti]a f`c#nd parte din LPS-CSS Foc[ani.

La faza de zon` a Campionatului Na]ional deJudo Copii, a ob]inut locul II - Cupa "Voin]a",concurs care a avut loc \n perioada 16 - 18 mai2003.

La Finala Campionatului Na]ional de JudoCopii, care s-a desf`[urat la Arad \n perioada 31mai - 1 iunie, Elena a ob]inut medalia de bronz, lacategoria 52 Kg.

Ne bucur`m pentru rezultatele ei.

Serviciul Social Jude]ean Vrancea

Sim]indu-se nevoia unui plus de calitate aserviciilor oferite de c`tre Direc]ia General`Jude]ean` pentru Protec]ia Drepturilor CopiluluiCluj [i nevoia unei mai mari apropieri decomunitate, \n aprilie 2003 s-a deschis \n ClujNapoca Complexul de Servicii ComunitareDestinat Protec]iei Copilului.

Obiectivul general al activit`]ii noastrevizeaz` implicarea comunit`]ii \n problematicaprotec]iei copilului. Programele de voluntariat,campaniile de informare, workshop-urile, grupurilede dezvoltare [i de suport sunt c#teva dinstrategiile noastre \n vederea capacit`riicomunit`]ii de a interveni.

Copilul are drepturi care \i sunt \nc`lcate,afect#ndu-i via]a [i formarea lui ca adult.Important este s` [tie c` are libertarea [iresponsabilitatea de a alege ce este mai binepentru el, c` are drepturi pe care nimeni nu i lepoate lua. Copilul are dreptul la o familie, laeduca]ie, la informare. Serviciul de Asisten]` [iSprijin pentru Exprimare Liber` a Opiniei Copiluluieste \nfiin]at \n Cluj Napoca pentru a-l ajuta.

Orice p`rinte trece printr-o perioad` dificil`cu copilul [i simte nevoia s` \mp`rt`[easc` cuivaproblemele sale. Oric#t de greu i-ar fi, oric#t dedificile ar p`rea problemele \n rela]ia cu copilulsau, el nu este singur. Exist` \n Cluj Napocaspeciali[ti care \l pot ajuta prin Serviciul ConsiliereP`rin]i.

Uneori, copilul simte c` familia, prietenii [i[coala nu \i acord` aten]ia cuvenit`, \l

marginalizeaz` sau i se \nt#mpl` lucruri de carenu poate vorbi. Copilul \[i \nchipuie c` cea maibun` solu]ie este s` se interiorizeze sau s` atrag`aten]ia asupra sa prin fapte antisociale(agresivitate, abandon [colar, fuga de acas`).Pentru ace[ti copii s-a \nfiin]at \n Cluj NapocaCentrul de Readaptare Psihologic` a Copilului cuProbleme Psihosociale.

Pentru o femeie, a da na[tere unui copileste ra]iunea de a tr`i. A-l cre[te, a-l educa, a-l\ndruma este cea mai mare bucurie a uneimame. Pentru viitoarele m`mici, aflate \ntr-ositua]ie de criz` le oferim \n Cluj Napocaalternativa Serviciului de Prevenire a Abandonului\n Perioda Preconceptiv` [i a Gravidit`]ii.

Cele 4 tipuri de servicii sunt reunite \n cadrulComplexului de Servicii Comunitare DestinatProtec]iei Copilului Cluj. |nfiin]area acestuicomplex a fost posibil` cu finan]are de la BancaMondial` (pe baza unui proiect c#[tigat deDirec]ia General` Jude]ean` pentru Protec]iaDrepturilor Copilului Cluj) [i cu finan]are de laConsiliul Jude]ean Cluj. Echipa de speciali[ti esteformat` din tineri asisten]i sociali, psihologi,medic, jurist.

Avem \ncredere \n reu[ita noastr`!

Monica Filip, Director AdjunctAlina Mih`ilescu, Coordonator

DGJPDC Cluj

28I.I.C.

cyan 28

Redac]ia buletinului informativ [i a paginii web �|n Interesul Copilului� - www.copii.ro poate ficontactat` la sediul C.R.I.P.S. din Bucure[ti, b-dul Regina Elisabeta 32, sector 5, cod 70608.

Tel./Fax: +40 21 312 56 77; +40 21 310 43 48; e-mail: crips1@crips.digiro.net

AUTORITATEA NA}IONAL~ PENTRU PROTEC}IA COPILULUI {I ADOP}IE:b-dul Magheru nr. 7, sector 1, Bucure[ti

Tel.: +40 21 310 07 89; Fax: +40 21 312 74 74.

O adres` util`:www.copii.ro

SSppeecciiaallii[[ttiiii [[ii ccoommuunniittaatteeaa - uunn ppaarrtteenneerriiaatt eeffiicciieenntt\\nn pprroommoovvaarreeaa pprrootteecc]]iieeii ccooppiilluulluuii