Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 10 si 11/2002 · militare \n mediul aerian, lu#nd \n subordine...

$: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 10 si 11/2002 · militare \n mediul aerian, lu#nd \n subordine For]ele Aeriene Active, aplicarea planurilor [i m`surilor specifice \n asemenea$
C

E

R

S

E

N

I

N Publica]ie editat` de

Statul Major al For]elor AerieneNr. 10-11 (43) IULIE – 2002

La 20 iulie, o dat` cu pr`znuirea de c`tre cre[tinii ortodoc[i a Sf#ntului Mare Prooroc IlieTesviteanul, ocrotitorul celor care str`bat v`zduhul, patronul spiritual al tuturor veghetorilor la hotarelecerului rom#nesc, anivers`m Ziua For]elor Aeriene.

Este una din \n`l]`toarele zile de s`rb`toare, m#ndrie, cinstire [i credin]`, de iubire [i recuno[tin]`,care nutre[te imboldul spre noi \mpliniri al tuturor celor care vegheaz` [i ap`r` spa]iul aerian na]ional.

|n prezent, militarii din For]ele Aeriene – aviatori, radiolocatori[ti, artileri[ti [i racheti[ti antiaerieni –sunt angaja]i \n procesul de restructurare [i modernizare conceptual` [i opera]ional`, temei necesarpentru cre[terea puterii combative a marilor unit`]i [i unit`]ilor, a capacit`]ii de reac]ie [i ac]iune a for]elor.

For]ele Aeriene continu` s` se modernizeze \n toate planurile, apropiindu-se astfel de standardelede organizare, planificare [i execu]ie proprii Alian]ei Nord-Atlantice. De fapt, participarea militarilor dinaceast` categorie de for]e ale armatei la exerci]iile [i aplica]iile multina]ionale, precum [i executareamisiunilor aeriene \n cadrul ISAF sunt argumente privind accederea Rom#niei \n Alian]a Nord-Atlantic`.

Profesionalismul personalului militar [i civil din For]ele Aeriene, d`ruirea \n \ndeplinirea tuturormisiunilor \ncredin]ate, maturitatea \n abordarea reformei au atras aprecierea unanim` [i respectulpentru aceast` categorie de for]e ale armatei.

Domnilor generali, ofi]eri, mai[tri militari, subofi]eri,Domnilor generali, ofi]eri, mai[tri militari, subofi]eri,Domnilor generali, ofi]eri, mai[tri militari, subofi]eri,Domnilor generali, ofi]eri, mai[tri militari, subofi]eri,Domnilor generali, ofi]eri, mai[tri militari, subofi]eri,militari angaja]i pe baz` de contract [i salaria]i civili,militari angaja]i pe baz` de contract [i salaria]i civili,militari angaja]i pe baz` de contract [i salaria]i civili,militari angaja]i pe baz` de contract [i salaria]i civili,militari angaja]i pe baz` de contract [i salaria]i civili,Dragi osta[i,Dragi osta[i,Dragi osta[i,Dragi osta[i,Dragi osta[i,

Cunosc faptul c` dintotdeauna a]i fost motiva]i [i hot`r#]i pentru ca, \n posturile fiec`ruia dintredumneavoastr` s` v` \ndeplini]i irepro[abil misiunile \ncredin]ate. |mi exprim, [i cu acest prilej,convingerea c` v` ve]i preg`ti \n continuare, exemplar, v` ve]i perfec]iona deprinderile, stilul deconducere [i execu]ie, de gestionare cu competen]` [i rigoare a tuturor situa]iilor pentru ca, \mpreun`cu personalul din celelalte categorii de for]e ale armatei, s` asigura]i ap`rarea independen]ei,suveranit`]ii [i integrit`]ii teritoriale ale Rom#niei.

Av#nd \n vedere calit`]ile umane [i profesionale specifice lupt`torilor din For]ele Aeriene, amdeplina certitudine c`, prin \ndeplinirea tuturor misiunilor \ncredin]ate, nici un efort nu va fi preamare pentru ap`rarea spa]iului aerian al ]`rii.

V` felicit cu prilejul Zilei For]elor Aeriene [i v` adresez calde ur`ri de s`n`tate, fericire, bucurii [iprosperitate dumneavoastr` [i familiilor dumneavoastr`!

MinistrulMinistrulMinistrulMinistrulMinistrul Ap`r`rii Na]ionaleAp`r`rii Na]ionaleAp`r`rii Na]ionaleAp`r`rii Na]ionaleAp`r`rii Na]ionale

IOAN MIRCEAIOAN MIRCEAIOAN MIRCEAIOAN MIRCEAIOAN MIRCEA P P P P PA{CUA{CUA{CUA{CUA{CU

ORDINULMINISTRULUI AP~R~RII NA}IONALE

privind s`rb`torirea

Zilei For]elor Aeriene

OBIECTIVELE DEPARTENERIAT (P.G.) –baza procesuluide reform`[i restructurare,de preg`tirea integr`riiRom#niei \n NATO

paginile 4-5

M E S A J EL A

S{RB{TOAREpagina 7

COMANDANMENTUL

OPERA}IONAL

AERIAN PRINCIPAL

– operativitate

[i suple]e

\n conducere

pagina 2

CER SENIN Pag. 2 – Nr. 10-11 (43) • iulie 2002

Numit` Comandamentul Opera-]ional \n urm` cu un an, structuramilitar` pe care v-o prezent`m ast`zia continuat s` \ndeplineasc`, de fapt,func]iile Puncului de Comand`Principal, dezvolt#ndu-[i permanentcapabilit`]ile ASOC.

Este de remarcat actualul procesde organizare a sa ca un coman-dament tip corp de armat`, ce vareprezenta structura specializat` deconducere opera]ionalizat` a For]elorAeriene.

“Concep]ia realiz`rii are la

baz`, cum era [i firesc – ne spuneadomnul general-maior Gheorghe

Catrina, comandantul Comanda-

mentului Opera]ional Aerian

Principal – cerin]ele ce decurg din

reorganiz`rile esen]iale ce au avut

loc \n planul preg`tirii generale a

armatei rom#ne pentru integrarea

\n NATO, obiectiv na]ional de

maxim` \nsemn`tate, din

exigen]ele impuse de situa]iile de

criz`, conflictele [i r`zboaiele \n

care For]ele Aeriene au repre-

zentat componenta dominant`.

Totdat`, se au \n vedere misiunile

complexe pe care le execut`

categoria noastr` de for]e armate

\n asigurarea permanent`, la nivel

optim, a securit`]ii aeriene a

Rom#niei [i participarea la

ap`rarea aerian` efectiv`”.

Din misiunile pe careComandamentul le are de executat \nsitua]ii de pace, [i ar fi de dorit canumai acestea s` fie puse \n practic`,mereu [i mereu, vremurile ZeuluiMarte s` apun` definitiv, am selectat

Comandamentul Opera]ional Aerian Principal –

operativitate [i suple]e \n conducere

mai \nt#i, controlul spa]iului aerianna]ional [i conducerea for]elor dinserviciul de lupt` – Poli]ie Aerian` [i,\n str#ns` leg`tur` cu acestea,realizarea [i distribuirea imaginiiaeriene unice. Sunt importante, deasemenea: managementul spa]iuluiaerian na]ional, \mpreun` cuinstitu]iile delegate de MinisterulLucr`rilor Publice, Transporturilor [iLocuin]ei; fundamentarea priorit`]ilor[i etapelor de opera]ionalizare afor]elor \n func]ie de misiunilena]ionale [i obiectivele asumate \ndomeniul interoperabilit`]ii custructurile NATO [i partenere;planificarea, conducerea [i evaluareainstruirii prin aplica]ii, antrenamente[i exerci]ii cu for]ele active; preg`tireaspecific`, evaluarea [i monitorizareafor]elor participante la ac]iuni [iexerci]ii comune NATO/PfP.

La un nivel de mare importan]` sesitueaz` [i misiunile ce vizeaz`cooperarea cu comandamenteleopera]ionale ale celorlalte categorii defor]e ale armatei, cu anumite structuridin Ministerul de Interne, precum [icu cele ale statelor vecine, potrivitprotocoalelor [i dispozi]iunilorcomune \n vigoare [i o misiune ce \[ig`se[te tot mai mult loc \n preg`tireaaviatorilor [i prezent` \n toateplanurile aplica]iilor multina]ionale –de cùtare-salvare, umanitare [i de\nl`turare/diminuare a urm`rilor unorcatastrofe sau calamit`]i naturale.Conducerea ac]iunilor aeriene de unasemenea tip intr` tot \n sarcinaComandamentului Opera]ional AerianPrincipal.

Privitor la misiunile \n situa]ii decriz` [i la r`zboi, prioritare sunt:planificarea [i conducerea ac]iunilormilitare \n mediul aerian, lu#nd \nsubordine For]ele Aeriene Active,aplicarea planurilor [i m`surilorspecifice \n asemenea condi]ii,controlul spa]iului aerian de interes,asigurarea condi]iilor de siguran]àerian` necesare mobiliz`rii armatei,participarea la ac]iunile de cùtare-salvare de lupt`.

Av#nd \n vedere situa]ia actual` asistemului de conducere a For]elorAeriene [i perspectivele imediate aleintegr`rii \n structurile euro-atlantice,se impune realizarea unui nou sistemde comand`-control, modern,func]ional, flexibil [i interoperabil cusistemele similare existente \n statelemembre NATO [i partenere.

Principalele cerin]e pe caretrebuie s` le \ndeplineasc` noul sistemde comand`-control al For]elorAeriene subordoneaz` obiective cumar fi: capacitatea de reac]ie \n timp real\mpotriva atacurilor aeriene, structuriidentice la pace [i r`zboi, auto-matizarea, o flexibilitate maxim` \ndefinirea, structurarea [i dimensio-

operativitate [i suple]e \n conducere Scop final: asigurarea permanent` a securit`]ii aeriene Scop final: asigurarea permanent` a securit`]ii aeriene Scop final: asigurarea permanent` a securit`]ii aeriene Scop final: asigurarea permanent` a securit`]ii aeriene Scop final: asigurarea permanent` a securit`]ii aeriene

a Rom#niei a Rom#niei a Rom#niei a Rom#niei a Rom#niei Tehnici noi, atribu]iuni de maxim` esen]ializare, Tehnici noi, atribu]iuni de maxim` esen]ializare, Tehnici noi, atribu]iuni de maxim` esen]ializare, Tehnici noi, atribu]iuni de maxim` esen]ializare, Tehnici noi, atribu]iuni de maxim` esen]ializare,\nalt profesionalism \nalt profesionalism \nalt profesionalism \nalt profesionalism \nalt profesionalism Conducere centralizat`, execu]ie Conducere centralizat`, execu]ie Conducere centralizat`, execu]ie Conducere centralizat`, execu]ie Conducere centralizat`, execu]iedescentralizat`descentralizat`descentralizat`descentralizat`descentralizat` Managementul spa]iului aerian [i Managementul spa]iului aerian [i Managementul spa]iului aerian [i Managementul spa]iului aerian [i Managementul spa]iului aerian [iconducerea operativ` a for]elor din serviciul de lupt` – Poli]iaconducerea operativ` a for]elor din serviciul de lupt` – Poli]iaconducerea operativ` a for]elor din serviciul de lupt` – Poli]iaconducerea operativ` a for]elor din serviciul de lupt` – Poli]iaconducerea operativ` a for]elor din serviciul de lupt` – Poli]iaAerianÀerianÀerianÀerianÀerian` Planificarea, conducerea [i evaluarea instruirii Planificarea, conducerea [i evaluarea instruirii Planificarea, conducerea [i evaluarea instruirii Planificarea, conducerea [i evaluarea instruirii Planificarea, conducerea [i evaluarea instruiriitrupelortrupelortrupelortrupelortrupelor Preg`tirea specific`, evaluarea [i monitorizarea Preg`tirea specific`, evaluarea [i monitorizarea Preg`tirea specific`, evaluarea [i monitorizarea Preg`tirea specific`, evaluarea [i monitorizarea Preg`tirea specific`, evaluarea [i monitorizareafor]elor participante la ac]iuni [i exerci]ii comune NATO/PfPfor]elor participante la ac]iuni [i exerci]ii comune NATO/PfPfor]elor participante la ac]iuni [i exerci]ii comune NATO/PfPfor]elor participante la ac]iuni [i exerci]ii comune NATO/PfPfor]elor participante la ac]iuni [i exerci]ii comune NATO/PfP

narea \n deplin` concordan]` cuintensitatea conflictului, misiunile\ncredin]ate, compunerea for]elor [idispozitivelor adoptate.

Sunt, de asemenea, demne desubliniat necesit`]i de prim ordin cevizeaz` asigurarea unei coordon`rioptime a ac]iunilor For]elor Aerienecu ale celorlalte categorii de for]e alearmatei, interoperabilitatea cu altesisteme din aceea[i zon` sau din altezone cu sistemele civile demanagement al traficului aerian,asigurarea unui grad ridicat defiabilitate fa]` de efectele oric`reiac]iuni a inamicului [i \n orice condi]iide timp [i stare a vremii.

Principiile pe baza c`rora serealizeaz` sistemul de comand`-control urm`resc, \n esen]`, centra-lizarea comenzii [i controlului la niveloperativ, continuitatea pe toat` durataopera]iei, claritatea [i dimensiunealan]ului de comand`, descentralizareaexecu]iei.

Lan]ul de comand`-control asigur`continuitatea conducerii prinpreluarea func]iilor structurilor debaz` de c`tre structurile de rezerv` [iexecu]ia descentralizat`, prin

constituirea unor structuri curesponsabilit`]i zonale.

Comanda [i controlul For]elorAeriene se vor realiza prin intermediulcomandamentelor opera]ionale [icentrelor de conducere de la toatee[aloanele din cadrul For]elorAeriene, \n func]iune \nc` din timp depace, organizate [i integrate \ntr-unsistem na]ional de comand`-control,comunica]ii, calculatoare [i informa]ii.

Toate aceste ac]iuni ce definescsfera de activitate a Comandamentuluivor fi \nso]ite de reglement`ri,proceduri [i standarde noi, aflate \nproces de elaborare.

Vor fi modificate regulamentele delupt` [i Regulamentul de zbor [i vorfi elaborate proceduri [i norme pentrudirijarea aeronavelor la interceptare,combaterea ]intelor aeriene cuartileria [i rachetele antiaeriene,dirijarea avia]iei la obiectivele terestresau navale de c`tre controlorii aerieni\n pozi]ii \naintate, controlul spa]iuluiaerian militar. Sunt, de asemenea, \naten]ie, amendarea reglement`riloraeronautice militare care s` cuprind`prevederile documentelor similareNATO, va fi reorganizat spa]iul aerianpotrivit conceptului de utilizareflexibil` a acestuia.

{i, un fapt demn de semnalat, va fielaborat` baza legal` pentru crearea unororgane unice de trafic aerian [i meteo laaerodromurile utilizate \n comun.

Activit`]ile pentru cre[tereaoperativit`]ii [i interoperabilit`]iiComandamentului se desf`[oar`,deci, pe multiple planuri, moni-torizarea situa]iei aeriene se deruleaz`permanent, cu rigurozitate, acestafiind \n m`sur` s` intervin` oric#ndsuveranitatea aerian` a Rom#niei esteamenin]at` sau c#nd se impun deciziiimediate pentru ca spa]iul aerianrom#nesc s` r`m#n` deschis,prietenos [i sigur.

Comandor (r) PETRE B@N~Analiz#nd cu aten]ie datele depre situa]ia aerian`

|mpreun` cu domnul locotenent-colonel

Ioan B`rbulescu, [eful Biroului

exploatare-repara]ii tehnic` auto-

tractoare din Statul Major al For]elor

Aeriene, punct`m c#teva din aspectelemuncii lor. Pe aerodromuri, acolo unde uneorise zboar` zi [i noapte, \n poligoane, \n unit`]ilede rachete antiaeriene \n care men]inereaautospecialelor din completele de rachete [iradioloca]ie \n stare tehnic` operativ` impuneconduc`tori auto cu o preg`tire foarte bun`pentru a se putea \ncadra \n baremele, foartestr#nse, de pornire [i folosire a ma[inilor detractat [i \nc`rcat rachete (MT1), o deplasare\n siguran]`, la timp [i f`r` [ocuri a\nc`rc`turii.

Ni se relev` amploarea particip`rii [idimensiunea \n bazele aeriene, cu deosebirea celor cu tehnic` de lupt` supersonic`,implic#nd scoaterea \n curs` a zeci deautovehicule, de toate categoriile, \ntr-un

|ntreaga logistic` din For]ele Aeriene este indisolubil legat` de activitatea unor oameni

cu totul [i cu totul deosebi]i: cadrele, militarii angaja]i, \n termen [i salaria]ii civili din

transporturile rutiere. Greu de spus cum ar decurge lucrurile \n unit`]i, mari unit`]i [i

institu]ii f`r` aportul lor substan]ial [i permanent, ce \nsumeaz`, \ntre altele, pasiune,

pricepere, d`ruire necondi]ionat`, r`bdare, eforturi sus]inute, \ndelungate.

start, uneori chiar 30–40 de ma[ini. F`ràutospecialele de deservire, nici un avion nupoate decola pentru \ndeplinirea misiunilor.

– Care sunt, domnule locotenent-colonel,

problemele mai deosebite cu care se

confrunt` compartimentul pe care \l

conduce]i?

– |n primul r#nd, unele aspecte legate delegisla]ia \n vigoare, pe care a[ vedea-o maipermisiv`, adaptat` specificului militar, care estecu totul altul fa]` de via]a civil`.

Prin natura misiunilor executate se producdefec]iuni imprevizibile, adesea neprev`zute \ncontractele de achizi]ii. De ce s` se blocheze, lafinanciar, sume destinate numai anumitorrepere, de care nu avem uneori trebuin]`, \n locca banul s` ruleze func]ie de necesit`]i, de ceavem nevoie imediat, uneori piese de urgen]`maxim`? Datorit` restric]iilor impuse de lege nuputem opera, a[a cum ar trebui, cu sumeledestinate. De ce s` fim obiga]i s` facem

adev`rate inginerii financiare pentru a puteaduce la bun sf#r[it activit`]ile curente?

O alt` problem` ar fi cea a autovehiculelorspeciale, cu destina]ie unic`, numai pentru avia]ie,rachete, radioloca]ie, multe cu un grad de uzuràvansat. Grija fa]` de ele, care r`m#n, totu[i,bunuri de stric` necesitate [i care trebuie s` fie\n stare de operativitate, r`m#ne un atributesen]ial nu numai al celor ce la deservesc, c#t [ial celor cu func]ii de r`spundere, \nzestrarea cutehic` compatibil` cu cea a ]`rilor NATO fiind\nc` o chestiune de perspectiv` mai mult sau maipu]in \ndep`rtat`. |n aceea[i situa]ie se afl` [iautobuzele de transport personal, microbuzele,de care dispunem \n propor]ie de numai 50 la sut`.At#ta timp c#t \ns`[i \ncadrarea cu func]ii de sinest`t`toare, nu prin cumul, a ofi]erilor despecialitate auto, care s` se ocupe de organizarea[i conducerea asigur`rii tehnice, r`m#ne oproblem` discutabil`, canalele prin care \[i fac locne\mplinirile r`m#n \n continuare deschise.

Se simte, de asemenea, nevoia preg`tirii \ncadru pur militar, a conduc`torilor auto cedeservesc tehnica special` din dotare, o instruirede specialitate f`cut` cu seriozitate, temeinic, nusimulat` pe h#rtii.

– Pe drumurile publice se produc, zilnic,

accidente. Unele au avut loc chiar cu

ma[inile noastre, \n afara unit`]ilor sau, mai

rù, \n caz`rmi. Ce se \ntreprinde pentru a

se avita asemenea nepl`ceri?

– Sigur c` o dat` urcat la volan r`spundereaprincipal` revine conduc`torului auto [i \ntr-oanumit` m`sur` [i celui de l#ng` el, \nvestit, de

asemenea, cu o mare r`spundere. Calitateainstruirii lor este esen]ial`. Experien]a, carela unii nu-i tocmai suficient`, nu este \ns`totul. Preg`tirea de dinaintea plec`rii \n cursàt#t a autovehiculelor, c#t [i a celor de lavolan, \[i are, dintotdeauna, rolul ei foarteimportant, dar care, din p`cate, este neglijat`sau f`cut` superficial. Din lips` de timp, dinneglijen]`, din comoditate, din... indisciplin`,ce mai!

Plecarea unor cadre cu experien]` [ipreluarea func]iilor de tineri ce nu dispun \nc`de o practic` corespunz`toare \n tot ce\nseamn` domeniul auto reprezint` [i ea overig` slab` \n lan]ul distribu]iei compe-ten]elor. Este adev`rat c` la volan este unsingur om, cum este pilotul la man[`, dac`-mi este permis s` fac o atare asociere, darfinalitatea misiunii lui \ncorporeaz` munca [i,iar`[i spun, r`spunderea unui \ntreg colectiv.

O problem` ar mai fi [i efectuarearepara]ilor curente, care sunt tot mai greude realizat, din motivele cunoscute.

– Ce propuneri ave]i pentru o mai

bun` desf`[urare a activit`]ii?

– Revizuirea statelor de organizare, \nideea asigur`rii minimului necesar de cadrede specialitate auto-tractoare \n miezulac]iunilor, nu \n sectoare de planificare saucine [tie ce loc. {i, nu \n ultimul r#nd,alocarea a minimum (vede]i, merg pepreten]ii minime [i r`spunderi maxime!) 10la sut` din fondurile necesare cre[teriioperativit`]ii tehnice de auto.(P.B.)

CER SENINPag. 3 – Nr. 10-11 (43) • iulie 2002

Chemareacailor de focai B`r`ganului

La Baza 86 Aerian` Fete[ti

Baza poart` numele unui erou al avia]ieimilitare de v#n`toare rom#ne – locotenentGheorghe Mociorni]a, c`zut viteje[te ladatorie pentru eliberarea Cehoslovaciei, cunumai dou` s`pt`m#ni \nainte de terminareacelui de-al doilea r`zboi mondial. Estecontinuatoarea tradi]iilor de lupt` aleRegimentului 206 Avia]ie V#n`toare Tactic`,\nfiin]at la 10 martie 1952, pe aerodromulDeveselu. Primul comandant \nscris pe placade onoare a fost locotenentul-major DanielM`lèscu, \nt#iul “simplist” pe avionul cureac]ie MiG-15, azi un modest pensionar,care trude[te \mpreun` cu al]i inimo[i fo[tiaviatori din Asocia]ia Rom#n` pentruPropaganda [i Istoria Aeronauticii laDic]ionarul enciclopedic al acestui domeniu.

Din 1958, baza func]ioneaz` la Fete[ti. Defapt la Borcea, Cocargeaua sau B`r`gan, cuma fost cunoscut` \n timp. De 35 de ani, aici sezboar` avioanele supersonice MiG-21, iar acumvarianta modernizat`, MiG-21 LanceR.

Cei ce \n vremuri au poposit mai multsau mai pu]in pe acest aerodrom l-au definitprintr-o butad` extraordinar`: este locul undeeste locul undeeste locul undeeste locul undeeste locul undepl#ngi de dou` ori – o dat` c#nd prime[tipl#ngi de dou` ori – o dat` c#nd prime[tipl#ngi de dou` ori – o dat` c#nd prime[tipl#ngi de dou` ori – o dat` c#nd prime[tipl#ngi de dou` ori – o dat` c#nd prime[tireparti]ia, [i a doua oar` c#nd pleci.reparti]ia, [i a doua oar` c#nd pleci.reparti]ia, [i a doua oar` c#nd pleci.reparti]ia, [i a doua oar` c#nd pleci.reparti]ia, [i a doua oar` c#nd pleci. Curios,dar a doua oar`, cel care a trìt aici un timpnu pl#nge de bucurie c` pleac`. |n roua delacrimi, el \ncearc` s` topeasc` regretul de

a nu mai apar]ine acestor meleaguri \n care[i-a durat \mplinirile. |n pofida unor renun]`ri,a greut`]ilor de tot felul, departe de bucuriilece ]i le ofer` marile ora[e, izola]i \n ar[i]atoropitoare a B`r`ganului, prin colburi de praf[i de tin`. Mul]i au ]inut s`-[i \ncheie carieratot \n unitate, adic` unde au \nceput-o. Uniiau ajuns chiar \n fruntea ei sau printre cadrelede comand`. C#]iva s-au re\ntors dup`terminarea studiilor academice, ori dup`scurte popasuri \n mari unit`]i saucomandamente. La Fete[ti, unde s-a formatca reputat pilot de v#n`toare [i [i-a realizatcele mai multe din formidabilele sale romane,a revenit, ca s`-[i ia aripi de \nger, SaintExupery-ul avia]iei rom#ne, \n veci regretatulDoru Davidovici.

La absolvirea Academiei, s-a recununatcu azurul Borcei [i cel care \l urmeaz` cuun crez dumnezeiesc \n arta zborului [i aslovei tip`rite, devotatul sù \nv`]`cel [iprieten, c`pitan-comandorul DumitruBerbunschi.

Doi ani de zbor \n Fran]a, la {coalapilo]ilor de v#n`toare, nu l-au \mpiedicatpe locotenentul Robert Zomoni]` s` iatrenul spre gara B`r`gan. Asta dup` cesurvolase [i poposise adesea \n locurimirifice, cum ar fi Coasta de Azur, Corsicalui Napoleon, ]inuturile Spaniei, Italiei,Belgiei.

Oriunde s-au aflat cu aplica]iilemultina]ionale [i zborurile demonstrative pemarile aerodromuri ale Europei, ofi]erii VictorStr#mbeanu, Emil Dulman, Lauren]iu Chiri]`(proasp`t licen]iat inginer T.C.M.) [i to]i ceilal]icare le-au fost al`turi la man[`, nicìeri nuau sim]it at#t de fierbinte, ca \n c#mpiaB`r`ganului, patima dorului de \nalturi.

Din 1980, de c#nd a terminat {coalamilitar`, locotenent-colonelul Cristian Presad`,comandantul batalionului de radioloca]ie, estetot aici. Iar locotenent-colonelul ConstantinBucur a venit din Bucure[ti s` preia comandadivizionului de artilerie antiaerian`. Bazaaerian` integrat` de la Fete[ti atrage ca unmiracol oameni a c`ror inim` bate puternicpentru rosturile For]elor Aeriene, \n care [i ei\[i reg`sesc, \nainte de toate, propria existen]`.|n ecourile ritmurilor inimilor lor r`sunàcordurile unui c#ntec de dragoste.

Citim din documentarul de prezentare aBazei 86 Aerian`: “…\n cursul anului 2000“…\n cursul anului 2000“…\n cursul anului 2000“…\n cursul anului 2000“…\n cursul anului 2000a fost inclus` \n amplul proces dea fost inclus` \n amplul proces dea fost inclus` \n amplul proces dea fost inclus` \n amplul proces dea fost inclus` \n amplul proces derestructurare [i modernizare a For]elorrestructurare [i modernizare a For]elorrestructurare [i modernizare a For]elorrestructurare [i modernizare a For]elorrestructurare [i modernizare a For]elorAeriene ale Rom#niei, \n conformitate cuAeriene ale Rom#niei, \n conformitate cuAeriene ale Rom#niei, \n conformitate cuAeriene ale Rom#niei, \n conformitate cuAeriene ale Rom#niei, \n conformitate cuprincipiile de organizare a bazelor similareprincipiile de organizare a bazelor similareprincipiile de organizare a bazelor similareprincipiile de organizare a bazelor similareprincipiile de organizare a bazelor similaredin ]`rile NAdin ]`rile NAdin ]`rile NAdin ]`rile NAdin ]`rile NATTTTTO [i partenere. |n noua saO [i partenere. |n noua saO [i partenere. |n noua saO [i partenere. |n noua saO [i partenere. |n noua saorganizare, de dup` 15 decembrie 2000,organizare, de dup` 15 decembrie 2000,organizare, de dup` 15 decembrie 2000,organizare, de dup` 15 decembrie 2000,organizare, de dup` 15 decembrie 2000,

baza integreaz` toate structurile carebaza integreaz` toate structurile carebaza integreaz` toate structurile carebaza integreaz` toate structurile carebaza integreaz` toate structurile careac]ionau p#n` atunci independent peac]ionau p#n` atunci independent peac]ionau p#n` atunci independent peac]ionau p#n` atunci independent peac]ionau p#n` atunci independent peaerodrom – de avia]ie de v#n`toare, deaerodrom – de avia]ie de v#n`toare, deaerodrom – de avia]ie de v#n`toare, deaerodrom – de avia]ie de v#n`toare, deaerodrom – de avia]ie de v#n`toare, deartilerie antiaerian`, de radioloca]ie –,artilerie antiaerian`, de radioloca]ie –,artilerie antiaerian`, de radioloca]ie –,artilerie antiaerian`, de radioloca]ie –,artilerie antiaerian`, de radioloca]ie –,asigur#nd o concentrare [i o utilizare maiasigur#nd o concentrare [i o utilizare maiasigur#nd o concentrare [i o utilizare maiasigur#nd o concentrare [i o utilizare maiasigur#nd o concentrare [i o utilizare maieficiente ale for]elor [i mijloacelor”.eficiente ale for]elor [i mijloacelor”.eficiente ale for]elor [i mijloacelor”.eficiente ale for]elor [i mijloacelor”.eficiente ale for]elor [i mijloacelor”. Laacestea trebuie adùgat` [i componentalogistic`. |n viziune ac]ional`, ideeamaterializeaz` atributele esen]iale ale celortrei arme, toate av#nd drept c#mp de lupt`cerul, primele dou` fiind arme de lovire.

Obiectivul principal al bazei \l constituieopera]ionalizarea structurii \n ansamblul eipentru executarea misiunilor \ncredin]ate \nbaremele ordonate [i pentru a participa cusucces la misiunile PfP conduse de NATO.Realizarea interoperabilit`]ii este unul dinscopurile c`ruia i se subordoneaz` activitateade zi [i de noapte pe acest aerodrom.

Iar pilo]ii de la Fete[ti, cu concursultehnicienilor, al celorlal]i speciali[ti din baz`,au dovedit de mai mult` vreme c` suntcapabili s` ac]ioneze arip` l#ng` arip` cu celemai titrate avia]ii ale NATO. La foartecunoscutele aplica]ii “Strong Resolve”,“Cooperative Key”, la exerci]iile comune cuFor]ele Aeriene Franceze sub numele de cod“Volfac”, ca s` d`m numai c#teva exemple.Ofi]erii de stat major nu s-au dovedit cu nimicmai prejos dec#t cei din ]`rile partenere. Fiec` s-au aflat pe teritoriul Rom#niei sau \n alte

]`ri, ei au ac]ionat cu dezinvoltur`, f`r` trac.{i-au \nvins temerile iscate de lipsaexperien]ei, a lucrului \n echipe cu compuneremixt` din mai multe ]`ri. Sunt etapelenecesare spre exigen]ele alian]ei. Tehnicienii,de pild`, au dovedit c` sunt la fel de exper]i[i \n deservirea altor tipuri de avioane.

Cea mai recent` demonstra]ie deinteroperabilitate, personalul navigant alBazei 86 Aeriene Fete[ti a f`cut-o cu prilejulexerci]iului “Cooperative Partner”, \ncheiat nude mult pe litoralul rom#nesc al M`rii Negre.{eful grup`rii, locotenent-comandorulocotenent-comandorulocotenent-comandorulocotenent-comandorulocotenent-comandorulGheorghe StancuGheorghe StancuGheorghe StancuGheorghe StancuGheorghe Stancu, are numai cuvinte delaud` la adresa celor care au ac]ionat din aer:locotenent-comandorii Iulian Pa]ilea,locotenent-comandorii Iulian Pa]ilea,locotenent-comandorii Iulian Pa]ilea,locotenent-comandorii Iulian Pa]ilea,locotenent-comandorii Iulian Pa]ilea,Eugen Matache, c`pitanii Lauren]iu Chiri]`,Eugen Matache, c`pitanii Lauren]iu Chiri]`,Eugen Matache, c`pitanii Lauren]iu Chiri]`,Eugen Matache, c`pitanii Lauren]iu Chiri]`,Eugen Matache, c`pitanii Lauren]iu Chiri]`,Adrian Popescu.Adrian Popescu.Adrian Popescu.Adrian Popescu.Adrian Popescu. Dirija]i de pe nav`, “aulovit” cu precizie ]intele ordonate: vase delupt` aflate atunci \n mare. De la conducereaexerci]iului s-au recep]ionat aprecierile celemai bune.

La Fete[ti, de la o vreme, se execut`c#te patru starturi pe s`pt`m#n`. |n cea maimare parte zboruri mixte: de zi [i de noapte.Zboar` [i cei mai experimenta]i, [i cei maitineri. De la reluarea zborurilor, dup` cumplitulaccident care a avut loc \n prima parte aanului, s-a reu[it o bun` distribuire aexerci]iilor pentru personalul navigant.C`pitan-comandorul Berbunschi, instructor-[ef coordonare zbor, ne vorbe[te desprestadiul \n care se afl` cei 12 pilo]i \ncadra]i\n escadrila opera]ional`. Un parcurs bun, defapt, pentru to]i cei 16 pilo]i care zboaràproape start de start, pe MiG-21 LanceR. |nafara lor, \nc` [ase se afl` \n preg`tire, treidintre ei termin#nd trecerea pe variantamodernizat`, ceilal]i trei urm#ndu-i\ndeaproape. Pilo]ii tineri fac c#te dou`starturi consecutive. S-au reluat antrenamentelede noapte cu cinci pilo]i clasa 1.

Existen]a a dou` grup`ri, cu dou` niveluride preg`tire, impune organizarea, \n viitorulapropiat, a starturilor pe categorii: ziua – pilo]iitineri, noaptea – gruparea pilo]iloropera]ionali. Sunt avute \n vedere obiectivelece trebuie atinse \n viitorul apropiat.Bombardamentul real, cu bombe clasice, \nultima parte a acestei luni, apoi cel cu laser– pentru prima dat` \n ]ar` –, \n care scoperau prev`zute antrenamente cu controloriaerieni \nainta]i [i la acel zbor mixt, din ziuac#nd le-am fost oaspe]i.

|n acela[i timp, se preg`tesc pentruexerci]iul “Cooperative Key – 2002”, care vaavea loc la \nceputul toamnei, \n Fran]a, [iunde se vor efectua asemeneabombardamente cu laser, \n cadrul sprijinuluiaerian apropiat, al`turi de misiunile deinterceptare a avioanelor inamice, de \nso]irea unor forma]ii de v#n`toare-bombardament[.a., toate \n condi]iile unei “riposte”antiaeriene foarte puternice.

Ritmul preg`tirii [i al r`spunderii fa]` decalitatea particip`rii la un exerci]iu de oasemenea amploare [i programat cu pu]in timp\naintea summit-ului de la Praga se

accelereaz` pe zi ce trece. |l \nterez`rim \ndialogul cu comandantul escadrileiinteroperabile, c`pitan-comandorul VictorStr#mbeanu, un pilot [i un analist de excep]ie,\l sim]im \n tot ce se \ntreprinde la Baza 86Aerian`. Fiindc` ei [tiu c` reprezint` ]ara,armata \ntr-unul din cele mai importantemomente.

… a sosit pentru to]i de mai mult timp.Printre primii care au trebuit s`-i fac` fa]`sunt [i ofi]erii din compartimentul opera]ii [iinstruc]ie din statul major al c`rui [ef estecomandorul Dumitru Mu[atescu. Tot ce se\ntreprinde \n baz` – ne spune locotenent-comandorul Dan Marin – este axat peobiectivele care trebuie implementate \nvederea accederii \n NATO. Ca structur`, cadotare, nivel de preg`tire, de prezentare,Baza 86 Aerian` – ne asigur` interlocutorul[i ajutoarele sale de n`dejde, maiorii IonNeac[u [i Viorel Naca – este cea maiapropiat` de cerin]ele conducerii Alian]ei.Aviatorii sunt preg`ti]i s` \ndeplineasc`misiunile \ncredin]ate \n acelea[i condi]ii ca[i camarazii lor din ]`rile membre; cele douèvalu`ri efectuate anul trecut din parteaNATO s-au soldat cu aprecieri favorabile,\ncurajatoare. Marea majoritate a cadrelor cuatribu]ii de parteneriat a absolvit, cu rezultatedeosebite, cursurile necesare \n ]ar` sau \nstrìn`tate, capabilitatea cadrelor de statmajor \n conceperea unor planuri de dislocarea fost verificat` \n cele mai mici detalii. Esteprima unitate care a f`cut planul de dislocare,ini]ial pentru 18 avioane, apoi pentru 12 [i, \ncele din urm`, pentru 4 avioane, cu toat`sus]inerea logistic`, planuri ce pot fi puseoric#nd \n aplicare. Cele patru exerci]ii dealarmare primite \n ultimul timp au atestat oac]iune prompt`, sigur`, dinamic` din parteatuturor for]elor bazei.

Ofi]erii din statul major, fie c` sunt laorigine aviatori, fie artileri[ti antiaerieni sau

Tot maiaproapede standardeleoccidentale

Vremeacompeten]ei…

radiolocatori[ti, au de acum cuno[tin]ele [ideprinderile necesare pentru a rezolvaproblemele integrate ale celor trei arme,precum [i pe cele de logistic`. O bun`perioad` din cariera lor, Naca [i Neac[u auactivat \n cadrul batalionului de radioloca]ie,iar [eful lor, Marin, ofi]er de avia]ie, estecapabil s` fac` fa]` oric`ror provoc`ri, fie c`provin din radioloca]ie, fie de la artileriaantiaerian`. La r#ndu-le, ceilal]i st`p#nescbine aspectele muncii pe care o presupuneactivitatea specific` de avia]ie. |n acestcompartiment se realizeaz`, mai \nt#i,coeziunea speciali[tilor [i structurilor militare.Aici a avut loc, permanent, un transfer deexperien]`.

Importan]a competen]ei, salturilemarcante \n preg`tire ce au avut loc dinmomentul cre`rii bazei integrate, ne suntrelevate [i de locotenent-colonelul CristianPresad`, comandantul batalionului deradioloca]ie. Chiar dac` – spune domnia sa– integrarea \n baz` a unit`]ii sale este oreglementare juridic` a leg`turilor careexistau deja. Atribu]iile principale au r`masacelea[i. Ca [i mai \nainte, comandantulparticip` la anumite etape ale preg`tirii pentruzbor. “|ndeplinirea misiunii de c`tre pilo]i,securitatea zborului sunt punctul central al\ntregii noastre activit`]i. Dac` toateavioanele decoleaz`, \[i \ndeplinescmisiunea \n cele mai bune condi]ii [iaterizeaz` cu bine pe pist`, \nsemn` c` [inoi ne-am f`cut bine datoria. Concluziile letragem plec#nd tot de la acest final”.

Prin mic[orarea num`rului de ofi]eri [imai[tri militari a trebuit s`-i specializeze pecei r`ma[i [i pe alte sta]ii. Tot la nivelul defoarte bine. Prin studiu individual pe planlocal, prin cursuri la {coala de aplica]ie.

Clarific`ri esen]iale s-au f`cut [i \ndomeniul artileriei antiaeriene. Dac` p#n` laintegrare divizionul primea misiuni de laregimentul sau brigada c`rora le erasubordonat, acum, cel ce dispune asupraap`r`rii obiectivelor – pista, linia de avioane,ad`posturile, Punctul de comand`, Punctulde dirijare etc. – este comandantul bazei. Cuo lun` \n urm`, divizionul a \nregistrat unsucces de seam`: foarte bine la aplica]iatactic` cu trupe [i trageri de lupt`, ac]iune \ncare au fost pe deplin implicate [i alte for]edin baza aerian`.

Pe aerodrom, acum nimeni nu mai estesingur. {i cu at#t mai mult trebuie s` fie foartebun. “|n cazul artileri[tilor antiaerieni, nespune locotenent-colonelul Constantin Bucur,comandantul divizionului, ca elementelupt`toare, locul le este \n dispozitivul de luptàl bazei, cu tot ce implic` acest lucru”. {i se\n]elege c` referirea se \ndreapt` [i spre oc#t mai urgent` modernizare a tehnicii delovire. Necesitate relevat` de ultimeleconflicte armate din lume.

Dar la modernizare [i perfec]ionareg#nde[te \ntregul efectiv al Bazei 86 Aerian`.

Comandor (r) PETRE B@N~

Propunere pentru o ilustrat` aeronautic`:

despre LanceR [i oamenii sì, totdeauna, cu dragoste

Sub imperativul aceluia[i ]el: securitatea zborului

O ultim` verificare necesar`, \nainte de decolare

Chemareacailor de focai B`r`ganului

Tot maiaproapede standardeleoccidentale

Vremeacompeten]ei…

La Baza 86 Aerian` Fete[ti

Ritmurile dense ale integr`riiRitmurile dense ale integr`rii


OBIECTIVELE DE PARTENERIAT (P.G.) –Au mai r`mas patru luni p#n` la summit-ul NATO de la Praga

OBIECTIVELE DE PARTENERIAT (P.G.) –Unul din obiectivele fundamentale ale efortului de integrare a Rom#niei \n structurile euro-

atlantice \l constituie realizarea interoperabilit`]ii cu structurile militare ale NATO. Pentrumaterializarea lui, For]ele Aeriene continu` procesul de reform` [i restructurare, urm`rind, cuprec`dere, cre[terea mobilit`]ii [i flexibilit`]ii for]elor, asigurarea sus]inerii logistice prindezvoltarea unor politici [i a unor planuri de autosus]inere a capacit`]ilor de dislocare,\mbun`t`]irea managementului spa]iului aerian, realizarea unui nou sistem de comand`-control, integrabil \n sistemul similar al NATO, dezvoltarea managementului personalului.

Principala form` de apropiere a Rom#niei de NATO [i de \mbun`t`]ire a interoperabilit`]iicu structurile specifice Alian]ei o constituie OBIECTIVELE DE POBIECTIVELE DE POBIECTIVELE DE POBIECTIVELE DE POBIECTIVELE DE PARARARARARTENERIATENERIATENERIATENERIATENERIATTTTT (P (P (P (P (P.G. –.G. –.G. –.G. –.G. –PPPPPARARARARARTNERSHIPTNERSHIPTNERSHIPTNERSHIPTNERSHIP GOALS) GOALS) GOALS) GOALS) GOALS) – baza procesului de reform` [i restructurare a Armatei, a elabor`riiPlanului Na]ional de Aderare [i a altor documente care direc]ioneaz` procesul de integrare aRom#niei \n Alian]a Nord-Atlantic`. |n acela[i timp, obiectivele de parteneriat determin` [idimensioneaz` programele de \nzestrare, modernizare [i de achizi]ii de tehnic` militar`,corespunz`tor standardelor NATO. Principalul scop al obiectivelor de parteneriat \l constituieintensificarea interoperabilit`]ii unit`]ilor [i a facilit`]ilor nominalizate pentru opera]iuni PfPconduse de NATO [i pentru ap`rare colectiv`, precum [i dezvoltarea capabilit`]ilor necesarepentru calitatea de viitor membru al NATO.

Din cele 84 de P.G.-uri asumate deRom#nia \n cadrul Procesului dePlanificare [i Analiz` a Parte-

neriatului (PARP), 22 de obiective intr` \nresponsabilitatea For]elor Aeriene. Din acestea,17 sunt rela]ionate cu Planul de Ac]iune pentruAderare (MAP), urm#nd a fi aplicate \ntregiistructuri de for]e, iar celelalte 5 sunt corelate cuIni]iativa Capacit`]ilor de Ap`rare (DCI), av#ndun rol deosebit \n \ndeplinirea cerin]elor militarede interoperabilitate. La nivelul Statului Majoral For]elor Aeriene, a fost elaborat “Planul de

implementare a obiectivelor de parteneriat

pentru perioada 2001–2006”, documentcare stabile[te cadrul necesar pentru coordo-narea eforturilor tuturor structurilor implicate\n materializarea celor 22 de obiective departeneriat.

|n plan general, s-a intensificat preg`tireapersonalului, cu prec`dere a celui dinsubunit`]ile nominalizate s` participe laopera]iuni NATO/PfP, \n a[a fel \nc#t acesta s`fie capabil s` execute \ntreaga gam` de misiuniprev`zut` \n cerin]ele militare de inter-operabilitate la standardele solicitate de Alian]`.Chiar [i \n condi]iile actualelor resursefinanciare, a crescut num`rul orelor de zbor alepilo]ilor [i echipajelor, exist#nd condi]ii pentrua atinge, \n 2004–2005, limita minim` stabilit`de NATO: 160 de ore pe an. Ca urgen]e imediatefigureaz` continuarea programelor demodernizare MiG-21 LanceR [i IAR-330 SOCAT,achizi]ionarea [i introducerea \n sistem aradarelor de supraveghere la mic` \n`l]ime(GAP-FILLER), realizarea posibilit`]ilor deintegrare a planurilor de zbor militare [i civile,implementarea modulelor de poli]ie aerian` [ide control al armelor.

Nu a fost [i nu este omis` nici importan]a pecare Alian]a Nord-Atlantic` o acord` informa]iilor

\n \ntreg spectrul de opera]iuni militare pe timpde criz` sau r`zboi. Sub acest aspect, continuìmplementarea obiectivului de parteneriat“Avioane de Cercetare Tactic` f`r` Pilot”, iarsistemul SHADOW, deja existent, a fostdezvoltat prin achizi]ionarea a \nc` trei aeronavede acest gen. For]ele Aeriene Militare aleRom#niei au opera]ionalizat integral, \n 2001, obaz` aerian`, urm#nd ca \n acest an sòpera]ionalizeze \nc` una. |n ceea ce prive[teactivitatea For]elor Aeriene \n cadrulProgramului Individual de Parteneriat Rom#nia– NATO (IPP) [i a Programului de Lucru alParteneriatului (PWP), s-a acordat [i se acordìmportan]` domeniilor de cooperare definitoriipentru categoria noastr` de for]e armate:operarea aerian`; managementul spa]iuluiaerian, incluz#nd partea de comunica]ii [iinformatic`; sprijinul meteorologic pentru for]eleNATO [i ale partenerilor; exerci]iile militaremultina]ionale; preg`tirea \n domeniul limbilorstrìne (engleza – \n primul r#nd).

|n mod concret, din cele 22 de obiectivede parteneriat (P.G) asumate de For]eleAeriene, p#n` acum, au fost finalizate 5

(\n anul 2001), iar \n acest an urmeaz` s` fiefinalizate \nc` 5 (dou` sunt deja implementate).Iat` cele 7 obiective \ndeplinite p#n` \n prezent.Primul este intitulat “Cerin]e pentru

deplas`rile strategice cu mijloace de

transport aerian”. Practic, sunt preg`tite douàeronave C-130 Hercules, precum [i alte aeronave[i echipaje puse la dispozi]ie prin “Acordul privindcolaborarea \ntre Statul Major al For]elor Aeriene[i S.C. Compania Na]ional` de TransporturiAeriene – TAROM S.A. [i \ntre Statul Major alFor]elor Aeriene [i Compania Rom#n` de Avia]ieROMAVIA – R.A. \n vederea realiz`riiinteroperabilit`]ii cu structurile NATO [i UEO”,care corespund \ntru totul cerin]elor P.G.

Echipajele nominalizate sunt \n curs de preg`tirepentru ateriz`ri pe piste neamenajate [i particip`,sistematic, la exerci]ii multina]ionale NATO/PfP.

Al doilea P.G. finalizat se refer` la“Capabilit`]ile ]`rii gazd` privind afluirea/

defluirea m`rfurilor [i pasagerilor \n cadrul

transporturilor aeriene”. Potrivit acestuiobiectiv, au fost desemnate, pentru sprijinulopera]iilor PfP conduse de NATO, douàerodromuri militare dinRom#nia, care \ndeplinesccerin]ele handling stabiliteprin P.G. De asemenea, aufost identificate patruaerodromuri de \mbar-care/debarcare (APOE/APOD), trei aerodromuride unde \[i pot desf`[uraopera]iile toate tipurile deaeronave ale NATO [idou` aerodromuri civilede pe care pot opera limitataeronave NATO de tipulC-5, C-17 [i C-141. Aero-dromurile de \mbarcare/debarcare au fost evaluatede echipe de exper]i aleOSCE, NATO, SUA [iEUCOM [i au fost decla-rate opera]ionale, inclusivde Autoritatea Interna-]ional` de Avia]ie Civil`(ICAO).

Cel de-al treileaobiectiv de parteneriat implementat prive[te“Capabilit`]ile de evacuare aeromedical`

(AE)”. |n acest scop, au fost selectate pentru a\ndeplini misiuni de evacuare aeromedical` unavion C-130 Hercules [i trei elicoptere de tipulIAR-330 PUMA. De asemenea, Direc]iaAsisten]` Medical` a preg`tit 15 cadre medicalepentru misiuni de evacuare [i este \n curs deevaluare concep]ia privind Sistemul Na]ional deCùtare-Salvare [i Evacuare Medical`.Echipajele destinate acestor misiuni, \nso]ite decadre medicale specializate, au participat deja laexerci]ii tipice, precum “Blue Danube” [i“Cooperative Partner 2002”, fiind unanimapreciate pentru profesionalismul lor.

Un alt P.G. deja \ndeplinit are ca obiect“Infrastructura [i opera]iile aeroportuoare

pe aerodromurile ]`rii gazd`”. Referitor laacest obiectiv, au fost desemnate douàerodromuri militare pentru sprijinul opera]iilorPfP conduse de NATO, de pe care s-audesf`[urat, cu rezultate foarte bune, exerci]iilemultina]ionale conduse de NATO.

Cel de-al cincilea obiectiv de parteneriatfinalizat \n 2001 se nume[te “Mijloace de

radionaviga]ie aerian`”. A fost implementat`complet, potrivit standardelor NATO, o bazàerian`, iar cea de-a doua va fi implementat` p#n`la sf#r[itul acestui an. Au fost instalateurm`toarele echipamente impuse prin P.G.:sistem de dirijare la aterizare [i identificare amic-inamic; sistem de aterizare instrumental` (ILS);radiofar \n unde ultrascurte (VOR); dispozitiv dem`surare a distan]ei (DME); instala]ii de balizajfix; sta]ii [i autosta]ii \n banda VHF/UHF. Deasemenea, avioanele [i elicopterele destinate sèxecute misiuni NATO/PfP sunt echipate,conform cerin]elor P.G., cu sisteme de aterizareinstrumental` [i VOR/DME (pentru MiG-21LanceR [i IAR-330 SOCAT), precum [i cusisteme de naviga]ie iner]ial` (INS – pentru MiG-21 LanceR [i C-130 Hercules).

|n anul \n curs au fost implementate, dup`cum am mai spus, dou` obiective departaneriat. Primul se refer` la “Aeronavele

de sprijin pentru opera]ii PfP conduse de

NATO”. |n cadrul acestui obiectiv, sunt pusela dispozi]ie pentru opera]iuni NATO/PfP dou`

aeronave C-130, care corespund cerin]elor P.G.,mai pu]in \n ceea ce prive[te capacitatea de aac]iona \n mediu ostil. Aeronavele suntdisponibile \n 30 de zile de la notificare [i austocuri asigurate pentru 7 zile. Pentru opera]iimai lungi de 6 luni, contribu]ia For]elor Aerieneale Rom#niei const` \ntr-o aeronav` C-130. Laaceast` or`, 9 din 14 pilo]i de pe C-130 sunt pilo]iopera]ionali. S-au executat deja 895 de ore dezbor, cu o medie de 99 ore/pilot/an, f`r` a se

lua \n calcul misiunileexecutate \nAfganistan (ISAF), lacare For]ele Aerieneale Rom#niei particip`cu dou` aeronave detransport de tipul C-130 (una direct \nteatrul de opera]iuni,cealalt` – \n rezerv`)[i patru echipajeperfect instruite.Acestea au executat,p#n` \n prezent, 30 demisiuni de transportlogistic (peste 160 detone de materiale),\nsum#nd 165 ore dezbor, [i sunt \n curs depreg`tire pentru ate-riz`ri pe piste nea-menajate. Au fostidentificate echipa-mentele necesarepentru delestare/de-santare (air dropping)

[i evacuare medical` (MEDEVAC), s-au\ntocmit [i aprobat specifica]iile tehnice [i a fostdemarat` procedura de achizi]ii din import.

|n sf#r[it, cel de-al doilea P.G. finalizat \nacest an are ca obiect “Modernizarea/

\nlocuirea avioanelor de v#n`toare”.

Concret, s-au modernizat [i sunt \n exploatareavioanele de v#n`toare MiG-21 LanceR, realizate\n dou` variante: aer-sol [i aer-aer. Acestea suntechipate \n conformitate cu standardele NATO[i permit executarea tuturor categoriilor demisiuni \n condi]iile c#mpului de lupt` modern.|n final, For]ele Aeriene ale Rom#niei vor avea\n dotare 110 avioane de v#n`toare MiG-21LanceR. Aparatele sunt standardizate la nivel decompatibilitate cu alte avioane NATO. Pentrumisiuni de interceptare aerian`, MiG-21 LanceRposed` capabilitatea de a ac]iona dincolo de razavizual` (BVR) [i \n orice condi]ii meteorologice,ziua [i noaptea. Echipajele rom#ne[ti puse ladispozi]ia NATO pentru opera]iuni PfPtotalizeaz` 120 ore/pilot/an, to]i cei care le\ncadreaz` av#nd un nivel ridicat de cunoa[terea limbii engleze.

|n perioada de timp care a mai r`mas dinacest an, vor mai fi implementateurm`toarele trei obiective de parteneriat:

“Unit`]i rapide dislocate din cadrul For]elor

Aeriene destinate pentru opera]ii PfP

conduse de NATO”, “Comunica]ii [i CIS

na]ionale dislocate pentru unit`]i de avia]ie

dislocate” (unde CIS \nseamn` Sistem deInforma]ii [i Comunica]ii) [i “Sisteme de

identificare compatibile cu cele din NATO”.

Apoi, mai r`m#n de finalizat urm`toareleP.G.-uri: “Opera]ii aeriene [i preg`tire” (\n2004), “Capabilitatea MANPAD [i SHORAD

pentru opera]iile PfP conduse de NATO”

(unde MANPAD \nseamn` Sisteme de ap`rareaerian` portabile, iar SHORAD – Sisteme deap`rare aerian` apropiat`, termen deimplementare – 2006), “Aparate de zbor f`r`

pilot” (\n 2003), “Cercetare tactic`“ (2003),“Elicoptere multifunc]ionale/utilitare”

(2005), “|nlocuirea/modernizarea aero-

navelor de transport” (2004), “Rachete sol-

aer (SAM), (termen de implementare – 2006),“Supravegherea aerian` [i conectarea cu

MiG-21 LANCER

FPS-117


baza procesului de reform`[i restructurare, de preg`tirea integr`rii Rom#niei \n NATO

baza procesului de reform`[i restructurare, de preg`tirea integr`rii Rom#niei \n NATO

NATINADS” (2004, undeNATINEADS \nseamn`Sistem Integrat de Ap`rareAerian` al NATO), “Ca-

pabilitatea dislocabil`

afluire/defluire a m`r-

furilor [i pasagerilor \n

cadrul transportului

aerian” (2006), “Opera]ii

pentru aeroporturi dis-

locabile” (2007), “Ca-

pabilit`]i de supra-

vie]uire \n vederea

desf`[ur`rii opera]iilor

(STO) multina]ionale

integrate” (2007) [i“Controlori \nainta]i de

trafic aerian” (FAC –2004).

Concluzion#nd, putemspune c`, \n vedereacre[terii gradului deoperativitate [i interoperabilitate, For]eleAeriene ale Rom#niei au de realizat, \n urm`toriic#]iva ani, cinci obiective de baz`:

1. Implementarea unui sistem decomand`-control care s` permit` respectareaa dou` principii de baz` \n materie de ap`rareaerian`: conducerea centralizat` [i execu]iadescentralizat`. Sistemul comand`-controlare la baz` aparatur` ASOC [i \ndepline[teurm`toarele func]iuni: supraveghereaaerian`; controlul traficului aerian militar;gestionarea spa]iului aerian na]ional [icontrolul misiunii ; comanda-controlulfor]elor; managementul ac]iunilor de lupt`;managementul resurselor de comand`-control; evaluarea amenin]`rilor; protec]iainforma]iilor.

2. Modernizarea mijloacelor existente – \nsensul continu`rii programului de modernizarea avionului MiG-21 [i transformarea unui num`rde alte 17 elicoptere IAR-330 H \n elicopteremultirol IAR-330 SOCAT.

3. Achizi] ionarea de echipamentemoderne, [i anume: avioane de cercetaretactic` f`r` pilot, respectiv SHADOW, careacoper` o parte din nevoile de cercetareaerian` la nivel tactic; \n perspectiva anului2006, pentru modernizarea ap`r`rii aerienecu baza la sol , vor f i luate m`suri deachizi]ionare a unor complexe de rachete sol-aer cu b`taie medie [i mic` moderne. Toatestructurile de ap`rare aerian` cu baza la solvor fi integrate \n sistemul de comand` aarmelor.

IAR-330 PUMA SOCAT

Documentar realizat decolonel (r) NICOLAE RADU,

cu sprijinul speciali[tilor din Sec]iaCoordonare, Reform` [i

Integrarea \n NATO

Au mai r`mas, iat`, circa patru luni p#n`la summit-ul NATO de la Praga. Este mult,este pu]in? Aceasta depinde numai [i numaide noi. Ne afl`m \n “graficul” ader`rii [i nutrebuie s` rat`m [ansa ce ni se ofer`. Amdemonstrat c` Rom#nia [tie nu doar s`“consume” securitate, ci [i s` “produc`“! Iarparticiparea militar` a ]`rii noastre la ISAF,la lupta \mpotriva terorismului interna]ionalpoate constitui argumentul cel mai puternicpentru ca la Praga s` fim invita]i \n Alian]aNord-Atlantic`, s` ne integr`m \n structurileei politico-militare. S` sper`m, a[adar, \n[ansa noastr`, \n eforturile noastre!

STA}IE

RADIORELEU

|n existen]a lor de 129 deani, transmisiunile aurealizat, poate, cel mai

spectaculos salt calitativ,\nscriindu-se printre armele[i specialit`]ile militare aleviitorului. De altfel, desf`-[urarea celor mai recenteconflicte armate a re-confirmat importan]a vital` acomunica]iilor \n c#mpultactic, operativ [i strategic,necesitatea stringent` [i roluldeterminant al transmi-siunilor \n conducereaopera]iilor de lupt` la toatee[aloanele, la toate struc-turile [i nivelurile militare.Nevoia comunic`rii rapide [iprecise, nevoia de leg`turisigure [i stabile reprezint` otr`s`tur` specific` epocii \ncare trìm, o cerin]` presantà viitorului.

Pornind de la acesterealit`]i, de la aceste cerin]e[i exigen]e, se poate afirmac` nivelul [i starea co-munica]iilor \n For]eleAeriene sunt corespun-z`toare, toate leg`turile sol-sol, sol-aer [i aer-aerfunc]ion#nd f`r` \ntrerupere,la parametri calitativistabili]i, nici unul dinevenimentele de zbor care auavut loc \n cadrul categorieinoastre de for]e armatenefiind imputat transmi-siunilor sau transmisio-ni[tilor.

|n plan practic, principalapreocupare [i principalamisiune a Sec]iei Co-munica]ii [i Informatic` dinStatul Major al For]elorAeriene o constituie asi-gurarea comunica]iilor pen-tru programele [i proiectelece se deruleaz`, respectivexperimenteaz`, \n categorianoastr` de for]e armate.Astfel, \n ce prive[teProgramul STAR, au fostinstalate [i interconectate \nre]eaua de transmisiunipermanente a STAR 31 decentre de transmisiuninodale principale de tranzit [iacces (cuprinz#nd coman-damentul For]elor Aeriene [icomandamentele celor dou`divizii aeriene, unit`]iledotate cu radare FPS-117,brigada de rachete sol-aer [idivizioanele subordonate,precum [i cinci bazeaeriene), iar \n 15 unit`]i aufoat instalate centre de

4. Cre[terea nivelului de preg`tire [i instruirea personalului, \ndeosebi a celui din subunit`]ilenominalizate pentru opera]iuni NATO/PfP,astfel \nc#t acesta s` poat` \ndeplini orice fel demisiuni la standardele solicitate de Alian]a Nord-Atlantic`.

5. Adaptarea doctrinelor, regulamentelor [istandardelor la noile cerin]e ale inter-operabilit`]ii at#t pentru \n]elegerea corect` aconceptelor tactice [i operative, c#t [i pentrufolosirea unei terminologii militare comune.

transmisiuni care asigur`complet nevoile de co-mutare. Din Programul

ASOC, transmisiunilor lerevin, \n principal, treimisiuni: asigurarea su-portului de comunica]ii,utiliz#nd ca suport re]eaua detransmisiuni permanente dincadrul programului STAR lanivelul unit`]ilor [i marilorunit`]i ale For]elor Aeriene,ceea ce presupune canale decomunica]ii digitale [itehnic` fibro-optic`; asi-guraea suportului informatic,respectiv trecerea la uti-lizarea pe scar` larg` a cal-culatoarelor electronice,routerelor, imprimantelor,scannerelor etc., [i infor-matizarea la nivelul centrelorde opera]ii, prin introducereaSistemului de Control a

Comunica]iilor Locale(VCSS), instalat la Comanda-menrtul Opera]ional AerianPrincipal (COAP); asigu-rarea leg`turilor radio sol-aerpentru modulul de poli]ieaerian`, element al ASOC.

C#t prive[te Programul

GHIDUL, aflat \n derulare,Sec]iei Comunica]ii [iInformatic` \i revine sarcinamoderniz`rii sistemului deradionaviga]ie aerian` [idot`rii aerodromurilor cumijloace de iluminare [i deaterizare compatibile cusistemele NATO [i ICAO(Organiza]ia Interna]ionalà Avia]iei Civile). Se au \n ve-dere, \n principal, urm`-toarele elemente: sistemulde dirijare la aterizare\nstructura c`ruia intr` acumradar de observare circular`(ASR), radar secundar(SSR) [i radar de aterizarede precizie (PAR); sistemulde aterizare instrumental`(ILS); radiofarul \n undeultrascurte (VOR); dispo-zitivul de m`surare adistan]elor (DME); insta-la]ia de balizaj fix; sta]ii [iautosta]ii radio \n bandaVHF/UHF. Noul sistem deradionaviga]ie [i aterizare adevenit opera]ional pe unuldin aerodromurile noastremilitare, urm#nd s` seimplementeze [i pe aero-dromurile militare Boboc [iC#mpia Turzii. A intrat, deasemenea, \n func]iune celmai modern punct deconducere a zborului

“Informa]iacircul`.

Noi suntem calea!”

Deviza [i m#ndria transmisioni[tilor:

(TWR), dotat cu aparatur`de comunica]ii, informaremeteo [i dirijare radar –toate de cea mai \nalt` per-forman]`.

Tot transmisioni[tilor lerevine misiunea aigur`riiunui modul C2 (comand`-control) pentru subunit`]ileaeriene care \ndeplinescmisiuni NATO/PfP, precum[i aceea de conectare, prinmijloace specifice, laNATINADS (Sistemul Inte-grat de Ap`rare Aerian` alNATO), opera]iune \n cursde realizare.

|n sf#r[it, s` mai not`mc`, o dat` cu modernizareaavionului MiG-21 LanceR, pelinie de radiocomunica]ii amfost dota]i cu mijloace radiocompatibile NATO, respectiv

sta]iile de radio cu salt defrecven]` ACG-430 [i ACR-430 (435), care pot s` asiguresecretizarea total` a con-vorbirilor.

|ntr-un alt plan, trans-misioni[tii sunt preocupa]ide ridicarea permanent` anivelului de preg`tire, decre[terea calit`]ii profe-sionale a \ntregului personal(to]i ofi]erii transmisioni[tidin For]ele Aeriene sunt cla-sifica]i at#t \n specialitateatransmisiilor terestre, c#t [iaeronautice, iar peste 80 lasut` dintre mai[tri militari [isubofi]eri sunt speciali[ti declas`), de sporirea calit`]iimentenan]ei, de \nt`rireacontinu` a disciplinei \ntrafic, de cre[terea calit`]iiasigur`rii serviciilor decomunica]ii [i radionaviga]ie\n scopul asigur`rii se-curit`]ii zborului, a preveniriioric`rui eveniment de zbor.{i toate acestea, ca opermanen]`, ca un mod de afi al nostru, ca un mod dean]elege datoria, misiunea,r`spunderea.

A[ \ncheia cu ceea ce amafirmat deja \n titlularticolului: deviza [i m#ndriatransmisioni[tilor din For]eleAeriene ale Rom#niei arputea fi aceasta: “Informa]ia

circul`. Noi suntem ca-

lea!”

Colonel {TEFAN IONESCU,[eful Sec]iei

Comunica]ii [i Informatic`


Sf#ntul M`ritul Prooroc ILIE TESVITEANUL

– protectorul [i patronul nostru spiritual

Praznicul Sf#ntului M`ritului ProorocIlie Tesviteanul [i s`rb`toarea ZileiFor]elor Aeriene ale Rom#niei reprezint`pentru Sf#nta noastr` Biseric`dreptm`ritoare [i pentru mine personalun moment de ad#nc` trìre, \n care, curecuno[tin]` [i p`rinteasc` dragoste,aducem cinstire acelora dintre noi, ale[ianume s` fie santinele la por]ile Ceruluirom#nesc!

Jertfelnicia [i d`ruirea cu care ceipleca]i dintre noi [i-au \nchinat via]a pealtarul slujirii neamului p#n` lasacrificiul suprem ne \ndeamn`, \naceast` zi sf#nt`, s` plec`m genunchiismeri]i \naintea Sf#ntului Altar,rug#ndu-ne Bunului Dumnezeu pentruodihna lor ve[nic`: “Pe eroii neamului

c`zu]i pentru libertatea [i demnitatea

acestui sf#nt popor rom#nesc s`-i

pomeneasc` Domnul Dumnezeu \ntru

|mp`r`]ia Sa!....”

|nzestra]i de Bunul Dumnezeu cudarul de a fi st`p#ni ai p`s`rilor de o]el [i,din \naltul cerurilor, aprigi ap`r`tori aineamului nostru rom#nesc, militariiFor]elor Aeriene ale Rom#niei, indiferentde arma lor, sunt chema]i a-[i m`rturisivoca]ia deseori cu pre]ul unor greleeforturi [i renun]`ri, pl`tind de multe oritribut p`m#ntului, cu via]a lor.

Iat` de ce, Biserica Ortodox` Rom#nà a[ezat, la loc de cinste, pomenireatuturor eroilor neamului \n CalendarulCre[tin Ortodox, dedic#ndu-le zile anume\ntru cinstirea jertfei lor.

Cunosc#ndu-V` dragostea [i d`ruireafa]` de valorile autentice [i nepieritoareale Sfintei noastre Ortodoxii [i aleneamului rom#nesc, V` \ncredin]ez, iubi]iimei fii duhovnice[ti, de toat` pre]uireaNoastr`, izvor#t` dintr-o sincer`recuno[tin]`.

Bunul Dumnezeu [i Sf#ntul M`ritul

Prooroc Ilie Tesviteanul s` V`

c`lùzeasc` pururea, \nso]indu-V` cu

\ngeri de lumin` purt`tori \n toate

zilele vie]ii Voastre!

La Mul]i Ani!

T E O C T I S T

PATRIARHUL BISERICII

ORTODOXE ROM@NE

Sf#ntul Ilie este considerat a fi unuldintre cei mai mari sfin]i militari [i aiVechiului Testament. Patria sa a fost}ara Galaadului, pe valea Iordanului,\nvecinat` cu Arabia [i cetatea Tesvi,dup` care s-a numit [i Tesviteanul. Eradin semin]ie preo]easc`. La na[tere,tat`l sù, Sovac, a avut o vedenie:c#]iva b`rba]i vorbind cu pruncul [i\nvelindu-l cu foc. |i b`gau v`pì defoc \n gur`, ca s` m`n#nce.|nspìm#ntat, tat`l s-a dus la Ierusalims` povesteasc` cele ar`tate. Unuldintre preo]i, \nainte v`z`tor, i-a spuss` nu se team`, fiindc` bìatul vadeveni loca[ al luminii darului luiDumnezeu, iar cuv#ntul sù va fi cafocul de puternic [i de lucr`tor. Vaajunge s` judece poporul lui Israil cusabie [i foc.

A crescut [i a trìt ca un \nger allui Dumnezeu, cu sufletul [i cu trupul,petrec#ndu-[i tot timpul \n rug`ciune,o bun` parte s`v#r[it` \n pustie. Deaceea [i Atotputernicul l-a iubit foartemult.

{i-a desf`[urat activitatea cu pesteopt secole \nainte de venireaM#ntuitorului, \n anii 870–840, \nregatul de nord – Israel, pe timpul a

Sf#ntul M`ritul Prooroc ILIE TESVITEANUL

– protectorul [i patronul nostru spiritual

trei domnii, una mai p`g#n` dec#t alta.Auzind [i v`z#nd f`r`delegile ce se

s`v#r[eau, nedrept`]ile comise de maimarii oamenilor, c`zu]i [i ei \n p`cate,mul]imile slujind ur`ciunilor idole[ti,f`r` fric` [i f`r` team` de Dumnezeu,t`v`lindu-se \n necur`]ie [i aduc#ndpe fiii lor ca jertf` diavolilor, \n timpce aceia care \l cinsteau pe Dumnezeuse primejduiau \n str#mtoare [i \nprigonire, Ilie se m#hnea tare rù. Cel

mai mult \l dureau \ns` necinstirile cese f`ceau Tat`lui Ceresc.

Mai \nt#i, pentru \ndreptarea lor,s-a rugat necontenit ca ace[tia s` se\ntoarc` la pocìn]`. Dar voin]a lor nuera orientat` spre bine. Ca s` nu maivad` ur`]enia lumii \n care trìa,proorocul s-a retras \n lini[tea vìiIordanului, pe albia p#r#ului Cherit,fiind hr`nit \n chip minunat de corbi.Rug`ciunile sale s-au \nte]it. Darp`catul domnea parc` pretutindeni.Ilie \l rugase pe Dumnezeu s` \ipedepseasc` vremelnic penecredincio[i. |ndelung r`bd`tor [iiubitor de oameni, Dumnezeuz`bovea. Crez#nd c` dac` vor fipedepsi]i de om ace[tia s-ar putea\ndrepta, \i mai ceruse, insistent, s`-iporunceasc` lui s`-i pedepseasc`. A[aa ajuns Ilie s` \nchid` baierele ceruluide n-a mai c`zut mult` vreme pic`tur`de ploaie sau de rou`. O mare secet`s-a ab`tut pe p`m#nt. Cerul devenisede aram` [i p`m#ntul de fier. Nimicnu mai rodea. Izvoarele apelor seuscaser`, r#urile erau mici [i p#raielesecaser`. Ahab, regele de atunci, pecare mai \nainte proorocul \l mustrasepentru dec`derea lui [i a supu[ilor

fiindc` se \nchinau diavolilor, n-acatadicsit s` \ntreprind` nimic spre\ndreptare. Foametea s-a \ntins [i spre]`rile din jur. Ilie era \ns` dene\nduplecat. Lupta din toate puterile\mpotriva minciunii, a falsit`]ii, aidolatriei, a dec`derii. Iubea adev`rul[i dreptatea. Trei ani la r#nd foameteaa m`cinat oamenii, proorocul \nsu[i\ndur#nd greut`]ile, de[i Dumnezeutrimisese corbii s`-l hr`neasc` \npustie. Trimis de Tat`l Ceresc \n maimulte locuri ca s` vad` nenorocirile,Ilie s`v#r[e[te \n cele din urm`minuni, asigur` hrana familiei uneiv`duve, \i \nviaz` copilul mort.

Pentru a le aduce \n fa]` dovadaadev`ratului Dumnezeu, proorocul i-a propus regelui [i tuturor celor carese \nchinau lui Baal s` aduc` doi vi]eipentru jertf`. Unul din partea lor [i asutelor de prooroci mincino[i [i altuldin partea lui, singur, \ntruc#t ceilal]iadep]i [i slujitori ai lui Dumnezeufuseser` omor#]i. Vi]eilor nu li sed`dea foc de c`tre nimeni. Focultrebuia s` vin` de la adev`ratulDumnezeu. Dup` ce animalele au fost\njunghiate, tìate \n buc`]i [i a[ezatepe jertfelnice, s-au rostit rug`ciunipentru ivirea focului. Zadarnic l-auimplorat p`c`to[ii pe Baal dediminea]` p#n` la amiaz`. C#nd a venitr#ndul lui, Ilie a spus mul]imilor s` ia,\n trei r#nduri, ap` [i s` toarne pe vi]el,pe lemne [i \n groapa de deasupra,

p#n` s-a umplut. Apoi s-a rugat laDumnezeu. {i a c`zut foc din cer dela Domnul p#n` a mistuit toate jertfele,lemnele, ]`r#na, pietrele ce fuseser`puse mai \nainte, apa. V`z#nd aceasta– spun c`r]ile sfinte –, popoarele auc`zut la p`m#nt, strig#nd: “Cuadev`rat Acesta este Unul Dumnezeu[i nu este altul afar` de El”.

Apoi, la rug`ciunea prooroculuiIlie, Dumnezeu a slobozit pe p`m#ntploi \ndestul`toare.

C`tre sf#r[itul misiunii sale pep`m#nt, Dumnezeu a hot`r#t s` \lcheme la Sine pe Ilie, cu trupul sùp`m#ntesc. {i pe c#nd mergea acestacu ucenicul sù, Elisei, tot pe valeaIordanului, unde [i-a \nceputmisiunea, deodat` s-au ivit un car [icai de foc care dup` ce i-a desp`r]it peunul de altul, l-au ridicat pe Ilie \nv#rtej de v#nt la cer.

|nainte de a doua venire aM#ntuitorului ca judec`tor, Ilie vareveni cu trupul pe p`m#nt,continu#ndu-[i misiunea de m#ntuirea oamenilor [i r`zboindu-se cuantihristul.

De numele Sf#ntului Ilie suntlegate legende [i obiceiuri, el fiindadesea invocat \n tot ce ]ine de cer [ifenomenele v`zduhului.

Iat` de ce slujitorii For]elorAeriene ale Rom#niei [i l-au ales capatron spiritual [i \l roag` s` le fiepururea ocrotitor.

– C#t timp v-a]i aflat sub arme, pe front?

– De la 1 aprilie 1943 p#n` pe 23 august 1945,c#nd am fost desconcentrat.

– Din ce unitate a]i f`cut parte?

– Am fost la avia]ie, \n Flotila 1 V#n`toare, eu,un simplu ]`ran.

– {i ce f`cea]i acolo, dac` nu era]i

specialist?

– Aveam grij` de avioane, le p`zeam, lecur`]am, ajutam la alimentarea lor.

– Ce mari aviatori a]i cunoscut?

– Pe cei doi veri Agarici, c`pitani am#ndoi,ni[te pilo]i extraordinari, pe Toma Lucian [i, cel

“|n fiecare diminea]` [i, \n mod special de Sf#ntul Ilie,un b`tr#n se roag` pentru aviatori”

Soldat \n escadrila prin]ului cerului

Doamna maior dr. Simona Berbecar, de la Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic`

[i Spa]ial`, ne-a pus la dispozi]ie autobiografia unui veteran de r`zboi [i caseta \n care,

pentru c#teva minute, ca un veritabil reporter, l-a supus la un tir de \ntreb`ri pe venerabilul

fost osta[ al Flotilei 1 V#n`toare.

Este vorba de Ion Petrescu, de 82 de ani, din comuna F#lfani, jude]ul Arge[.

Am selectat c#teva din \ntreb`ri [i r`spunsurile date.

mai mult, pe B#zu Cantacuzino. De avionul lui m-amocupat vreme \ndelungat`.

– Ce fel de avion?

– De v#n`toare. C` a[a erau [i escadrila [i flotilade v#n`toare. Se luptau cu avioanele inamice ruse[ti,americane, apoi nem]e[ti. Parc` v`d [i acum, aieveaMessershmitt-ul 109 cu care dom’ c`pitan ConstantinB#zu Cantacuzino b`ga groaza \n du[mani. De jos \iz`ream avionul \n \naltul cerului. Nimeni nu pilotaca dumnealui. Dar ajunsesem s` cunosc [i avioaneleinamice. B#zu era ofi]er de rezerv`, dar era foartebun cu noi, cu solda]ii. Cel mai bun. Mai mult`bun`tate la altcineva ca la dumnealui, eu n-am v`zut.

Eu eram cel mai de jos om din escadril`, servant,dar \mi acorda o mare considera]ie.

– Cum se comporta \n lupt`?

– Era un viteaz, curajos din cale afar`. Era at#tde dibaci c` [tia s` p`c`leasc` inamicii, s`-i surprind`[i s`-i doboare. B`gase spaima \n du[mani, ca HoriaAgarici. To]i fugeau de el, c` sem`na pr`p`d pe cer.De asta avea [i multe decora]ii. Una era foarte mare:cavaler al Ordinului “Mihai Viteazul”, cea mai mare,la care r#vneau to]i, dar pu]ini o luau, c` trebuia s`faci ceva nemaipomenit. Adic`, zic eu, cam ce f`ceaB#zu.

– {i la ce escadril` era comandant B#zu

Cantacuzino?

– La 57. Dar eu am mai fost [i \n altele. |n 53, depild`. Se cam schimbau, c` mureau mul]i. Se duceaus`rmanii la Domnul [i erau at#t de tineri [i de frumo[i!

– Dumneavoastr` a]i trecut prin momente

grele?

– Ooo, prin c#te. Am fost [i \n \ncercuire, \nBasarabia, la retragere. Opt zile n-am m#ncat nimic,iar dup` aceea, de foame, n-am mai ]inut cont [i amm#ncat terci din m`lai stricat, de m-am \mboln`vit.Din \ncercuirea ru[ilor am sc`pat \n urma unui atacal germanilor care i-au pus pe fug`.

Am sc`pat [i din luptele contra nem]ilor, \n

p`durea de la Con]e[ti, pe l#ng` Titu. Dup` 23august ne-au atacat tare. Au murit mul]i atunci.Eu am sc`pat, cum am sc`pat [i din luptele pentrueliberarea Transilvaniei, din Ungaria [iCehoslovacia. Sf#r[itul r`zboiului m-a g`sit laLucenec.

Am \ndurat nu numai foamete, ci [i geruricr#ncene. N-aveam echipament bun. Era tocit, f`r`c`ptu[eal`, gùrit. Prin z`pezile alea mari noiumblam prost \mbr`ca]i, cu opinci sau bocancireforma]i \n picioare. |n loc de ciorapi aveam dou`c#rpe sub]iri, ca batista, obiele le zicea. Ne-aum#ncat [i p`duchii, r#ia.

– Care a fost crezul dumneavoastr`?

– Bun` \ntrebare. Am fost trimis \n lupt` s`-miap`r ]ara, dreptatea, libertatea.

– A]i mai aflat ceva de B#zu Cantacuzino

dup` ce a]i fost desconcentrat?

– T#rziu, am auzit c` ar fi plecat \n alt` ]ar` [i ar fir`mas acolo. De atunci m-am rugat ne\ncetat pentrus`n`tatea [i via]a lui. De felul meu, eu mereu m` rog,\n fiecare diminea]`, c#nd \mi \ndrept ochii spre cer,pentru to]i aviatorii, c` [tiu ce soart` grea au de\ndeplinit, dar mai ales de Sf#ntul Ilie, sf#ntul lor, m`rog la Dumnezeu s` le fie bine, c` nu [tiu al]i oamenimai curajo[i, mai viteji [i mai frumo[i ca ei.


Stima]i participan]i,

|ntrunirea ocazionat` de Simpozionul “PutereaAerian` – realitate [i perspectiv` la \nceputulMileniului III”, desf`[urat` \n cadrulmanifest`rilor dedicate Zilei For]elor Aeriene, \miofer` prilejul de a m` adresa dumneavoastr` [ituturor celor implica]i \n conducerea,restructurarea [i preg`tirea For]elor Aeriene aleArmatei Rom#niei.

Praznicul Sf#ntului Mare Prooroc IlieTesviteanul, patronul spiritual [i ocrotitorulslujitorilor din Statul Major al For]elor Aeriene,prilejuie[te \n fiecare an o pl`cut` aducere aminte[i un sentiment de recuno[tin]` pentru oamenii,faptele de arme [i realiz`rile aviatorilor,artileri[tilor antiaerieni, radiolocatori[tilor [iracheti[tilor.

Experien]a acumulat` de-a lungul timpului \ninstruire, \n misiunile \ndeplinite \n timp de pace,\n situa]iile de criz` cu care Rom#nia s-aconfruntat nu de pu]ine ori, dar mai ales \nac]iunile de lupt` purtate, au permisreprezentan]ilor armelor dumneavoastr` s`marcheze o cre[tere continu` aprofesionalismului care v` caracterizeaz`, dar s`realizeze [i o bogat` literatur` memorialistic` [i

S`rb`toarea \ngem`nat` din 20 iulie – Ziua For]elor Aeriene [i cre[tineascapr`znuire a patronului spiritual al acestora, Sf#ntul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul –ne ofer` pl`cutul prilej de a adresa \ntregului personal al acestei categorii de for]earmate cele mai calde felicit`ri.

Anivers`m acest eveniment \ntr-un moment \n care procesul de reform` a institu]ieimilitare \[i pune amprenta pe ridicarea capacit`]ii opera]ionale [i de ripost`, adecvat`noilor tipuri de conflicte [i provoc`ri. Astfel, institu]ia militar` r`spunde menirii salede ap`rare a ]`rii [i dezideratului de integrare \n structurile de securitate europene [ieuro-atlantice.

Folosim aceast` ocazie pentru a ne exprima admira]ia camaradereasc` fa]` de ceicare \mplinesc, cu pasiune [i cutezan]`, idealul miticului Icar. Putem afirma cu deplin`\ncredere, c` For]ele Aeriene \[i \ndeplinesc cu responsabilitate [i profesionalismmisiunile ce la revin pentru ap`rarea spa]iului aerian al patriei.

Dorim s` subliniem, totodat`, colaborarea tradi]ional fructuoas` [i efortul conjugatal componentelor aeriene [i terestre ale Armatei Rom#niei pentru \nt`rirea continu` acapacit`]ii de ap`rare a ]`rii.

Acum, la ceas de s`rb`toare, v` ur`m noi [i prestigioase succese, mult` s`n`tate [ibucurii, putere de munc` [i t`rie moral` \n tot ceea ce \ntreprinde]i, spre binele o[tirii]`rii!

{eful Statului Major al For]elor Terestre,

general-locotenent EUGEN B~D~LAN

An de an, \n ziua de 20 iulie, cre[tinii ortodoc[i pr`znuiescpe Sf#ntul Prooroc Ilie Tesviteanul, cel care semnific` putereaDumnezeiasc` a cerului, patronul spiritual al For]elor Aerieneale Rom#niei.

Statul Major al For]elor Aeriene reprezint` un importantsegment al sistemului militar, cu contribu]ii decisive \n ap`rareaspa]iului aerian [i a \ntregului patrimoniu na]ional, demonstr#ndc` este parte organic` a unei armate credibile [i moderne. Denenum`rate ori, Statul Major al For]elor Navale a cooperat curezultate excelente cu aceast` structur`, a organizat [i desf`[uratac]iuni comune concretizate \n aplica]ii [i exerci]ii multina]ionale[i interna]ionale \ncununate de succes.

|n acest moment de s`rb`toare, v` rug`m, stima]i colegiaviatori [i ap`r`tori ai cerului liber [i senin al patriei, s` primi]iurarea noastr` marin`reasc` de “V#nt bun din pupa”, noisuccese [i \mpliniri \n activitate!

Cu deosebit` stim`,

{eful Statului Major al For]elor Navale

Viceamiral CORNELIU RUDENCO

DE ZIUA FOR|ELORAERIENE ALE ROM~NIEI

M E S A J U Ldomnului Adrian N`stase, Prim-ministru

al Guvernului Rom#niei, adresat participan]ilorla festivitatea prilejuit` de Ziua For]elor Aeriene

de specialitate, care, \mpreun`, constituie un tezaurce v` apar]ine.

Dup` 1990, dumneavoastr`, \n pofida greut`]ilor\nt#mpinate, a]i fost p`rta[i activi \n restructurarea[i modernizarea Armatei.

Categoria de for]e armate pe care o reprezenta]ieste o component` complex`, dinamic` [i eficientà ap`r`rii na]ionale, cu contribu]ii remarcante \nrealizarea demersurilor politico-militare ale statuluirom#n de integrare \n Structurile Alian]ei Nord-Atlantice.

Presta]iile dumneavoastr` \n exerci]iile “StrongResolve”, “Cooperative Key”, Cooperative Partner”,aportul adus \n buna desf`[urare \n misiunile “ISAF”[i “Enduring Freedom”, dar [i realiz`rile tehnice \ndomeniul managementului spa]iului aerian al ]`rii,demonstreaz` gradul de interoperabilitate custructuri similare apar]in#nd ]`rilor NATO.

Pentru reu[itele de p#n` acum v` bucura]i deaprecierile Guvernului Rom#niei [i \mi este pl`cuts` v` transmit felicit`rile mele personale [i alecolegilor de Cabinet.

Reforma Armatei Rom#niei are ca finalitaterealizarea unei for]e compacte, eficiente, flexibile [icompatibile cu standardele NATO.

|nf`ptuirea acestui obiectiv cere din partedumneavoastr` o d`ruire exemplar`, bazat` pe un

efort sus]inut de adaptare a preg`tirii personale[i a trupelor la standardele la care sunte]i angaja]i,dar [i pe o disciplin` ferm`, izvor#t` din rigoareaprofesiei c`reia v-a]i dedicat.

O armat` modern`, puternic` [i bine instruit`constituie un argument important pentruaderarea Rom#niei la NATO, astfel \nc#t laSummit-ul de la Praga candidatura ]`rii noastres` primeasc` un r`spuns favorabil.

V` este cunoscut faptul c`, pentru sprijinireaprocesului de restructurare [i modernizare aarmatei [i pentru \mbun`t`]irea condi]iilor \n carev` desf`[ura]i activitatea, \ncep#nd cu 2001,Guvernul a alocat fonduri care reprezint` 2,38%din Produsul Intern Brut, nivel care va fi men]inut[i \n viitor.

Ave]i sprijinul Guvernului [i \n demersurile\ntreprinse pentru perfec]ionarea cadruluilegislativ \n care v` desf`[ura]i activitatea.

|mi exprim convingerea c` eforturile pe carele face]i [i hot`r#rile pe care le ve]i lua, binechibzuite, v` vor oferi satisfac]ia datoriei \mplinite.

|n \ncheiere, doresc s` v` felicit cu ocazia ZileiFor]elor Aeriene [i s` adresez, \n nume personal,precum [i al Guvernului Rom#niei, purt`toriloruniformelor de culoarea cerului [i membrilor defamilie s` trì]i \n armonie, s` ave]i speran]e [i\ncredere \n ceea ce face]i, s` v` bucure]i de s`n`tate[i de succes \n \ndeplinirea misiunilor, iar Patronuldumneavoastr` spiritual, Sf#ntul Mare Prooroc IlieTesviteanul, s` v` c`lùzeasc` pa[ii spre mai bine!

Prim-ministru

ADRIAN N~STASE

M E S A J U L{efului Statului Major al For]elor Terestre

M E S A J U L{efului Statului Major

al For]elor Navale


Elicopterul decolase. Se \ndep`rta rapid. L-am urm`rit cu privirea, pre] de c#teva secunde,apoi, ne\mp`cat cu ideea c` nu am reu[it s`disting silueta ]intei, am \ntors capul \n direc]iape care ne-o indicaser` organizatorii tragerii, \nc`de la sosirea noastr` \n pilogon. “Trebuie s` og`sesc!” – mi-am spus – [i am \nceput s` scrutezdep`rtarea, pornind de la p#lcul de copaci dinv#rful dealului, care ne fusese indicat dreptreper. Privirea mea cerceta cu \ncordare fiecareform` \ntunecat` care s-ar fi putut dovedi a ficonturul unui tanc. Secundele treceau \nfior`torde repede [i, o dat` cu ele, se risipeau [isperan]ele mele de a putea descoperi ]inta. Taremi-a[ fi dorit s` pot folosi \n acel moment unuldintre binoclurile puse la dispozi]ia invita]iloroficiali! |n acest timp, elicopterul se \ndep`rtaseconsiderabil. Zgomotul stins al motorului sù,care abia mai reu[ea s` r`zbat` p#n` la urechilenoastre, m-a f`cut s` renun], resemnat, lacùtarea ]intei. “Asta mi-ar mai trebui: s` pierd[i lansarea rachetei!”, mi-am repro[at, \ntorc#nd

rapid privirea \n direc]ia \n care zburaseaeronava. M` a[tepta o surpriz` care avea s`-mist#rneasc` senza]ii tari: elicopterul disp`ruse!Emo]iile nu au durat, \ns`, prea mult. Dup`c#teva secunde, “cavalerul zbur`tor” s-a ridicat

|narmat cu lancea de foc, cavalerul zbur`tor

A \nceput v#n`toarea de tancuriMiercuri, 26 iunie a.c.,

poligonul Cincu a g`zduit o

premier` rom#neasc`: de la

bordul elicopterului IAR-330

PUMA SOCAT a fost lansat`

prima rachet` antitanc de

c`tre un echipaj format din

pilo]i militari rom#ni.

Aceast` activitate, la care a

participat o delega]ie de

cadre militare, condus` de

[eful Statului Major al

For]elor Aeriene, generalul-

locotenent Constantin

Gheorghe, s-a dovedit a fi

un succes des`v#r[it,

racheta lovind ]inta cu

precizie maxim`, \n ciuda

condi]iilor meteo

nefavorabile.

la 10–15 metri deasupra p`durii [i s-a oprit, ca [ic#nd privirile concentrate ale \ntregii audien]e l-ar fi ]intuit pe cerul \nnorat. Misiunea de lupt`\ncepuse! Dispozitivul electrono-optic dinconfigurarea sistemului SOCAT, instalat labordul elicopterului, executa deja cercetareac#mpului de lupt`. Imediat dup` detectarea [irecunoa[terea ]intei, datele referitoare la pozi]iaacesteia au fost transmise rachetei, iar tr`g`torula comutat sursa video, de pe dispozitivulelectrono-optic, pe camera TV de la bordulrachetei. Dup` ce ]inta a fost \ncadrat`,tr`g`torul a cerut ridicarea restric]iilor delansare [i, imediat ce pilotul a reu[it s` stabilizezepozi]ia elicopterului astfel \nc#t imaginea ]inteis` r`m#n` materializat` pe ecran \n centrulp`tratului care garanteaz` eficacitatea tragerii,a lansat. Racheta s-a \ncadrat pe traiectoriabalistic` [i, \n c#teva secunde, a disp`rut,\nghi]it` de nori. Din acel moment, singurullucru care \i tr`da existen]a era zgomotulmotorului sù. Acesta venea, \ns`, depretutindeni [i nu cred c` ar fi putut cineva sìndice cu precizie pozi]ia rachetei dincolo deplafonul de nori. Pe parcursul acestei traiectoriiinvizibile, racheta s-a deplasat conformcondi]iilor ini]iale de lansare. C#nd a ie[it dinnori, tr`g`torul a recep]ionat din nou imagini dela camera TV instalat` la bordul rachetei, av#ndla dispozi]ie circa 10 secunde pentru ajustareatraiectoriei \n vederea angaj`rii cu precizie pe]int`. Am v`zut cum racheta a explodat, laimpact, \ns` nu [tiam dac` a lovit ]inta. Acestlucru avea s`—mi fie confirmat de exclama]iile[i aplauzele entuziaste ale posesorilor debinocluri. Misiunea fusese \ndeplinit`!

Ceva mai t#rziu, aveam s` urm`rim, cusufletele la gur`, secven]a impactului [i efectulrachetei asupra tancului pe ecranul unui video-proiector. Am v`zut, \n sf#r[it, ]inta, filmat` decamera TV de la bordul rachetei, \n secundelepremerg`toare impactului. Tancul a fost lovit \nplin!

X-5 este o rachet` antitanc autodirijat`, dingenera]ia a IV-a, av#nd capacitatea de a transmite\n timp real imagini ale ]intei [i ale mediului\nconjur`tor, ceea ce permite tr`g`torului s`realizeze ajust`rile necesare lovirii obiectivului

cu precizie maxim`. Un alt avantaj al racheteieste acela c` lansarea se realizeaz` \n regimpasiv, inamicul neav#nd posibilitatea s`detecteze faptul c` a fost vizat. |n felul acesta, sereduce riscul ca elicopterul de pe care se

lanseaz` rachetas` se transforme– din agresor, \n]int`.

P#n` \n prezent,de pe elicopterulIAR-330 PUMASOCAT au fostlansate 4 rachete,toate acestea lo-vind ]inta cuprecizie maxi-m`. Lansareae f e c t u a t `miercuri, 26iunie a.c., \np o l i g o n u lCincu, a constituit o premier`, cei doi membriai echipajului fiind pilo]i militari rom#ni. Aceast`tragere, desf`[urat` \n condi]ii meteo critice, aconfirmat, o dat` \n plus, calitatea rachetei [i asistemului SOCAT, demonstr#nd, \n acela[itimp, capacitatea opera]ional` a echipajului de acombate ]inta cu eficien]` maxim`, dup` numaidou` s`pt`m#ni de antrenament. Perioada depreg`tire a vizat acomodarea cu comenzile cetrebuiau date rachetei[i zborul cu racheta[coal`, acesta din urm`presupun#nd parcur-gerea tuturor proce-durilor necesare detec-]iei [i identific`rii ]intei,aservirii rachetei la]int`, \ncadr`rii \ncondi]iile de lansare [ilans`rii. Racheta [coal`\ncorporeaz` toateelementele func]ionaleale unei rachete reale,mai pu]in motorul delansare [i \nc`rc`turade lupt`.

“Lansarea racheteinu a fost un act indi-vidual - ne-a m`rturisit,imediat dup` aterizareaelicopterului, locotenent-comandorul EugenSuciu. Dincolo de buna preg`tire a pilotului [i atr`g`torului, sincronizarea echipajului \nmomentul lans`rii este esn]ial` pentru lovirea]intei cu precizie maxim`. Noi am reu[it!”

“Antrenamentul [i-a spus cuv#ntul! - l-acompletat coechiperul sù, c`pitan-comandorulNeculai T`tavu. Pentru un pilot antrenat, timpulnecesar preg`tirii \n vederea lans`rii acesteirachete este extrem de scurt. Noi, spre exemplu,fiind familiariza]i cu sistemul SOCAT, am reu[its` reducem aceast` perioad` de preg`tire lanumai dou` s`pt`m#ni.”

Finalitatea programului de modernizarea elicopterului rom#nesc IAR-330 PUMASOCAT, prin dezvoltarea [ i integrareasistemului de avionic` [ i antrenamentSOCAT (Sistem Optronic [i de CercetareAntitanc), const` \n realizarea unei aeronavemultifunc]ionale, capabil` s` execute o larg`varietate de misiuni (\mpotriva blindatelor[i a personalului, sprijin, cercetare, asalt,escort` , cùtare/salvare etc .) z iua [ inoaptea, \n condi]ii meteo grele, asigur#ndtotodat` supravie]uirea echipajului pe timpul\ndeplinirii misiunilor de lupt`.

Sistemul SOCAT este un echipamentintegral de comand` [i control, folosindsisteme de afi[aj cu cristale lichide, sistemede comand`, pilotaj [i naviga]ie integrate, deultim` genera]ie, un sistem modular de vizare[i afi[are pe casca pilotului cu intensificatoarede imagine, un sistem electrono-optic cusensori TV, infraro[u [i telemetru laser, ocentral` de naviga]ie iner]ial`, un tun turelat,

Ultimele secunde

ale unui tanc

rachete antitancdirijate, rachete auto-

dirijate \mpotriva ]inteloraeriene [i proiectile reactive

dirijate. Elicopterul modernizatbeneficiaz` de sisteme de comunica]ii

secretizate [i de un sistem integrat deinterfa]` cu postul de pilotaj, oper#nd conjugatcu sta]iile de suport, de la sol, care realizeaz`preg`tirea h`r]ilor digitale, preg`tireamisiunilor [i analiza casetelor video \nre-gistrate la bord.

La buna func]ionare a programului demodernizare a elicopterului IAR-330 PUMA [i-au adus contribu]ia: Departamentul |nzestr`riiArmatei, firma IAR S.A., din Bra[ov [i firmaElbit System, din Israel. |ntreprindereabra[ovean`, \n calitate de contractant principal

pentru Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, a instalatsistemul SOCAT la bordul elicopterului [i aefectuat zborurile de testare, iar firma Elbit arealizat integrarea sistemului SOCAT,furniz#nd o parte din echipamentelecomponente [i subcontract#nd, pentru cealalt`parte, o serie de firme precum: BritishAerospace (Marea Britanie), G.I.A.T. (Fran]a)[i RAFAEL (Israel).

“Avem, \n sf#r[i t , un el icoptermulti func]ional care are \ncorporate \narhitectura de sistem echipamente de ceamai \nalt` performan]` – ne-a declarat,entuziast, comandorul Constantin Apostol,director al programului de modernizareSOCAT. Cea mai mare realizare r`m#ne,\ns`, costul sc`zut pe care l -a implicatmodernizarea aeronavei, comparativ cu alteprograme similare, desf`[urate pe planmondial”.

Anul 2002 poate fi considerat,

din perspectiva derul`rii pro-

gramului SOCAT, un an al succe-

selor, pilo]ii Bazei Aeriene de la Titu

execut#nd, \n premier`, tragerea cu

tunul turelat, prin aservirea acestuia

la casc`, zborul cu dispozitivul de

vedere pe timp de noapte (NVG) [i

lansarea rachetei antitanc. Per

ansamblu, succesul acestui amplu

program de modernizarea elico-

pterului rom#nesc IAR-330 PUMA

contribuie la sporirea capacit`]ii

For]elor Aeriene ale Rom#niei de a

realiza interoperabilitatea cu

structurile similare ale statelor

membre NATO.

Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

O nou` misiune, aceea[i bucurie a reu[itei

Racheta antitanc autodirijat` – o nou` “bijuterie” tehnic` din

arsenalul elicopterului rom#nesc IAR-330 PUMA SOCAT Coeziunea

unei echipe

Cooperare

[i performan]`

A \nceput v#n`toarea de tancuri


Complexul Tab`ra de Instruc]ie [i Poligonul deTrageri Antiaeriene Capu Midia, fondat \n anul1951, este unitatea For]elor Aeriene ale Rom#nieispecializat` \n executarea tragerilor antiaeriene, aaplica]iilor complexe \n condi]ii apropiate de celeale c#mpului tactic, a tragerilor de lupt` [i atragerilor experimentale \n cadrul activit`]ilor decercetare-dezvoltare, asigur#nd condi]ii optime deexecutare a tragerilor aer-aer, aer-mare [i terestre.Unitatea asigur` condi]ii de cazare, mas` [iasisten]` medical` pentru 200 de cadre militare [i900 de grada]i-solda]i.

|n prezent, Poligonul Capu Midia ofer` toatefacilit`]ile necesare execut`rii, \n cele mai bunecondi]ii, a tragerilor cu rachete sol-aer, tunuri [imitraliere antiaeriene, ceea ce face ca, anual,aceast` unitate a for]elor aeriene s` g`zduiasc` at#ttrageri ale mijloacelor aeriene bazate la sol, dinstructurile celor trei categorii de for]e armate aleRom#niei, c#t [i trageri organizate de JandarmeriaRom#n` [i Ministerul de Interne. Cele maicomplexe activit`]i care se desf`[oar` aici r`m#n,\ns`, aplica]iile cu trageri delupt` executate cu toate tipurilede rachete existente \n\nzestrarea Armatei Rom#ne.

|ncep#nd din 1990, por]ilepoligonului au fost deschise [ipentru reprezentan]ii altorarmate, comandan]i ai unorsubunit`]i din Italia, Elve]ia,Belgia, Fran]a [i Moldovaapreciind unanim condi]iile [ifacilit`]ile de care au beneficiatpe timpul tragerilor de luptèxecutate aici [iprofesionalismul echipei dearbitri a Statului Major alFor]elor Aeriene. Deasemenea, \n zona adiacent`poligonului s-au desf`[urat oserie de aplica]ii cu trupeNATO [i din Europa de Est,organizate \n cadrulParteneriatului pentru Pace,Tab`ra de Instruc]ie [iPoligonul de TrageriAntiaeriene Capu Midia fiind cuprinse \n bazalogistic` a Alian]ei Nord-Atlantice \nc` din 1996,\n urma unei hot`r#ri a Consiliului Suprem deAp`rare a }`rii. Acesta a fost primul pas al intr`riipoligonului \n circuitul interna]ional. Au urmatprezentarea facilit`]ilor oferite de poligonul CapuMidia \n cadrul unor reuniuni interna]ionale aleutilizatorilor de poligoane destinate tragerilorantiaeriene – desf`[urate la Haga, \n 1999, [i laTel Aviv, \n 2000 – [i realizarea unui compact-discde prezentare a poligonului [i a unei pagini peInternet, \n cadrul site-ului For]elor Aeriene aleRom#niei. Rezultatele acestor ac]iuni depromovare a serviciilor oferite poten]ialilorutilizatori \ncep s` se arate, poligonul fiind, din ce\n ce mai des, gazda unor delega]ii strìneinteresate \n cunoa[terea tipurilor de aplica]ii cutrageri de lupt` ce se pot desf`[ura aici.

Procesul de modernizare a poligonului CapuMidia a \nceput \n 1995, prin \ntocmirea unui plande priorit`]i, pornind de la propunerile de\nzestrare \naintate de conducerea poligonuluic`tre e[aloanele superioare.

“Dificultatea cu care ne-am confruntat – nem`rturise[te colonelul Virgil Gherghe ,comandantul poligonului – a fost aceea c`, lamomentul respectiv, nu cuno[team procedurile [istandardele NATO specifice poligoanelordestinate tragerilor antiaeriene. La acest capitolne-au ajutat enorm schimburile de experien]` pecare le-am avut cu comandan]ii poligonuluiantiaerian din Polonia [i ai poligonului NATO, dinCreta. De c#nd am reu[it s` << vizualiz`m>>imaginea ]elului nostru final, randamentuleforturilor investite \n atingerea acestuia a crescutsim]itor”.

Principalele activit`]i ale acestui amplu procesde modernizare au vizat dezvoltarea celor treisisteme de baz` ale poligonului: sistemul de ]inte,cel de antrenare a tr`g`torilor [i cel de aprecierea tragerilor. |n momentul de fa]`, cele maicomplexe ]inte aeriene pe care se execut` trageri\n poligonul Capu Midia sunt avioaneletelecomandate ATM-3, produse \n Rom#nia, [iavioanele f`r` pilot FOX TS-1, fabricate \n Fran]a.Acestea din urm` sunt echipate cu sisteme delocalizare tip GPS [i sunt comandate computerizat,av#nd posibilitatea de a simula amenin]`ri aerienecomplexe.

“|n prezent, avem posibilitatea de a sporigradul de complexitate [i dificultate al exerci]iilorde tragere – ne relateaz` comandantul poligonului

– prin ridicarea simultan` \naer a mai multor avioane-]int`.Aceste exerci]ii necesit`, \ns`,modernizarea mijloacelor careexecut` trageri antiaeriene. Vatrebui, deci, s` rezolv`m [iaceast` problem`”.

Una din cele mai marirealiz`ri pe linia moderniz`riir`m#ne, \ns`, Simulatorul de

]inte aeriene MTS-II, produsde firma american` AAICorporation. Acesta se afl`,momentan, \n faza final` deinstalare, \ns` va asigura, \n celmai scurt timp, condi]iideosebite de antrenamentpentru lupt`torii antiaerieni,av#nd posibilitatea de agenera, pe l#ng` semnalele \ninfraro[u ale ]intelor aerienesimulate, fondul sonor [iefectele vizuale specificec#mpului de lupt`, precum [io gam` foarte larg` de scenarii

de lupt`. Deocamdat`, simulatorul este compatibilcu sistemele de rachete antiaeriene CA-94 [i CA-95, \ns` compatibilitatea acestuia se poate extindepentru alte sisteme de rachete, precum [i pentrutunuri [i mitraliere antiaeriene.

“Pentru c` \ntregul exerci]iu este gestionat pecalculator – ne spune maiorul Dan Costache –,tr`g`torul este obligat s` respecte \ntocmairegulile de tragere. Dac` mai lu`m \n considerare[i faptul c` simulatorul are posibilitatea de a<<genera>> ]inte deosebit de manevriere, putemspune c` tragerile executate pe simulator sunt maidificile dec#t cele reale”.

Evaluarea tragerilor antiaeriene cu rachetesol-aer cu b`taie scurt` [i apropiat` serealizeaz` cu sistemul digital de m`surare atraiectoriilor EOTS (Electro-Optical TrakingSystem), produs de firma elve]ian` OerlikonContraves AG. Acest sistem, deosebit deperformant, este folosit [i pentru evaluareatragerilor cu arti leria [i mitral iereleantiaeriene.

“Complexul de apreciere a tragerilorrealizeaz` o evaluare riguroas`, neput#nd fivorba, ca \n cazul oamenilor, de subiectivitate.Acesta este marele avantaj al sistemului: soft-ul sù nu cunoa[te no]iunea de <<coleg depromo]ie>>... Ei bine, chiar [i \n aceste condi]ii,exist` subunit`]i care reu[esc s` ob]in` nota10!” – ne m`rturise[te c`pitanul inginer

Bogdan Oros.

A[adar, asigurarea cu tehnic` specific`tragerilor antiaeriene este unul din punctele forteale poligonului Capu Midia. De mult nu mai este,\ns`, un secret faptul c` adev`rata valoare atehnicii este dat` de oamenii care o exploateaz`[i o m#nuiesc.

Principalele activit`]i desf`[urate depersonalul poligonului vizeaz` at#t conducerea,supravegherea [i evaluarea tragerilor antiaeriene,c#t [i siguran]a sectorului de tragere. “Acesteactivit`]i sunt asigurate de cadre cu o \ndelungatèxperine]` \n domeniu – ne spune comandantulpoligonului. Subordona]ii mei sunt oamenideosebi]i. Ar fi \n stare, chiar, s` aduc` de acas`cele necesare pentru ca lucrurile s` mearg` bine”.

Printre ace[ti “oameni deosebi]i” se num`r`:locotenent-colonelul Constantin Nicolau,

maiorii Victor Belu, Adrian Voicule], Viorel

Biban [i Dan Costache, c`pitanul ing. Bogdan

Oros, locotenentul Cristian Siriteanu, mai[trii

militari Gabriel Irofte [i Ion Bobe[,

plutonierul-adjutant Valerian Nicoar` [i mul]ial]ii. De altfel, num`rul mare, complexitateaexerci]iilor [i ritmul deosebit de alert cu careacestea se desf`[oar` necesit` oameni sufleti[ti,care s` fie, \n acela[i timp, buni profesioni[ti.

Marele “of” al comandantului r`m#ne, \ns`,cel generat de numerosele pl#ngeri aleparticipan]ilor la trageri legate de condi]iile de traipe care ace[tia le g`sesc \n poligon. Cele mai vechiconstruc]ii de aici dateaz` din 1956. Majoritateaacestora nu mai sunt, ast`zi, func]ionale [i artrebui demolate, deoarece afecteaz` imaginea deansamblu a cazarmei. De asemenea, exist` o seriede elemente de infrastructur` – sistemele decanalizare, alimentare cu ap`, \nc`lzire [i

alimentare cu energie electric` – la care nu s-auexecutat niciodat` lucr`ri de repara]ie capital`,p#n` \n prezent fiind \nlocuite, \n limita fonduriloralocate, numai anumite por]iuni considerate a fiprioritare. Pe de o parte, aceste condi]ii mai asprede via]` au fost apreciate de reprezentan]ii unordelega]ii strìne ca fiind un avantaj, deoarece otab`r` de instruc]ie trebuie s` creeze condi]iiasem`n`toare celor oferite de c#mpul de lupt`.Pe de alt` parte, \ns`, \n poligon ar trebui s` existeo zon` administrativ` capabil` s` ofere delaga]iilorstrìne o alternativ` la condi]iile de cazare pusela dispozi]ie, contra cost, de hotelurile sta]iuniiMamaia. Evident, acest demers ar necesita oinvesti]ie ini]ial` substan]ial`, justificat` \ns` deeficien]a sa economic`, poligonul aduc#nd banila bugetul armatei prin aceste facilit`]i oferitepartenerilor strìni.

Pentru majoritatea oamenilor,litoralul M`rii Negre reprezint` celmai pl`cut mod de petrecere aconcediului sau a vacan]ei de var`.Exist` \ns` o mic` por]iune alitoralului rom#nesc populat` de altfel de oameni. Oameni pentru caremarea \nseamn` ar[i]`, eforturi,sudoare, emo]ii [i satisfac]ii. Ei suntartileri[tii [i racheti[tii antiaerieni.Pentru ei, fie c` sunt rom#ni, fie c`sunt strìni, tragerile \n poligonulCapu Midia reprezint` o \ncercare:\ncercarea de a dovedi lumii [i lor\n[i[i c` sunt profesioni[ti des`v#r[i]i,c` sunt mereu gata de a-[i \ndeplinimisiunea \n orice condi]ii, c` sunt ceimai buni.

Pagin` realizat` delocotenent CIPRIAN P~TRA{CUlocotenent CIPRIAN P~TRA{CUlocotenent CIPRIAN P~TRA{CUlocotenent CIPRIAN P~TRA{CUlocotenent CIPRIAN P~TRA{CU

Colonelul Virgil Gherghe

Sistemul digital de m`surare a traiectoriei [i de evaluare a tragerilor cu rachete

Expozi]ie static` cu tehnic` antiaerian` din dotarea Armatei


Locotenent-colonelul Valentin

B`nic`, comandantul unit`]ii, de[i\ndepline[te aceast` func]ie de numaiun an de zile, are o experien]`profesional` considerabil`, acumulatò dat` cu parcurgerea tuturortreptelor ierarhiei militare specificearmei radioloca]ie. Un lucru mai rar\nt#lnit, locotenent-colonelul ValentinB`nic` [i-a desf`[urat activitateanumai \n cadrul acestei unit`]i,\nsum#nd dou` decenii \n care s-aidentificat cu activit`]ile specifice unuiradiolocatorist. Firesc, dup` at#tatimp, cunoa[te foarte bine oamenii, cutoate aptitudinile, \mplinirile [iproblemele lor, cum la fel de binecunoa[te fiecare sector, fiecarep`rticic` a caz`rmii. {i-a f`cut un crezdin a men]ine unitatea colectivului,lucrul pe care \l consider` “esen]ial \nbunul mers al activit`]ilor dintr-ounitate de radio-loca]ie. Ac]ion#ndca o echip`, amreu[it s` men]i-nem o rat` defunc]ionare a siste-melor radar de 100la sut`! {i acestlucru a fost [i esteposibil cu toate c`ne confrunt`m cuprobleme de ordinfinanciar [i lo-gistic, iar schimbulde genera]ii s-aefectuat, din pun-ctul meu de ve-dere, mult prearepede. Pentruaceste probleme,compensarea s-af`cut printr-o orga-nizare judicioas`“.

Misiunile uni-t`]ii sunt executateprin serviciul delupt` – Poli]iaAerian`, \n care este implicataproximativ 90 la sut` din personal.“De[i media de v#rst` \n aceastùnitate este de doar 32 de ani [i, [timcu to]ii, experien]a se cap`t` prinmunc` [i dup` un num`r apreciabil deani – afirm` locotenent-colonelulValentin B`nic` –, noi am luat toatem`surile necesare pentru ca fiecares`-[i cunoasc` [i s`-[i \ndeplineasc` laperfec]ie atribu]iile [i rolul. |n acestecondi]ii, serviciul de lupt` s-a executat,\ntotdeauna, \n condi]ii foarte bune,iar misiunile primite pe timpulconflictului din Iugoslavia aureprezentat proba de foc pe care amtrecut-o cu brio!”

Maiorul Constantin Duic`,

loc]iitorul comandantului, areatribu]iuni pe linia organiz`riiserviciului de lupt` – Poli]ia Aerian`,paz` [i, a[a cum afirma, “\n toateproblemele ce contribuie la bunul mers

al unit`]ii, acord o aten]ie deosebit`men]inerii unui nivel bun al moraluluipersonalului, \ntruc#t greut`]ilemateriale, problemele personale [isociale s-ar putea transforma, \n oricemoment, \n factori cu efect negativasupra execut`rii serviciului de lupt`“.

Maiorul George Barb`lat`,

comandantul companiei radio-

loca]ie, este un specialist, \n cel mailarg [i generos sens al cuv#ntului, \n

exploatarea radarelor analogice. De[iviitorul este al radarelor digitale, numai pu]in important` este [i va ficontribu]ia radarelor analogice lasupravegherea spa]iului aerian. “Men-]inerea acestora \ncapacitate – afirm`maiorul GeorgeBarb`lat` – este\ngreunat` de fap-tul, obiectiv, c`,except#nd radarulP-37, radarele din\nzestrare au nor-ma de ore de func-]ionare expirat`.Avem un radio-altimetru construit\n 1964, care are70.000 de ore defunc]ionare [i...\nc` func]ioneaz`.Exemplul nu este

singular. Meritul men]inerii \ncapacitate a acestor aparate apar]inecadrelor militare care le-au exploatatde-a lungul timpului [i, foarte impor-tant, \nainte de ie[irea la pensie, autransmis cuno[tin]ele acumulatetinerei genera]ii. Mai[trii militari dinaceast` unitate au fost [i suntadev`ra]ii no[tri... mae[tri!”

Maistrul militar Florin Delcea,

operator radar P-37, este decanulde v#rst` al “mae[trilor”. E om bun latoate! |n primul r#nd este electronist,dar, la nevoie, este [i sudor, [istrungar, [i frezor. Dac` m#inile luide “aur” nu pot repara ceva, atuncieste greu de crezut c` acel lucru maipoate fi reparat. |n aceste condi]ii, peumerii sì “apas`“ o sarcin` delocu[oar`: transmiterea experien]eiacumulate noii genera]ii careexploateaz`, \n prezent, radarele.Uneori mai este ajutat, la parteapractic`, [i de fo[ti colegi, acumpensionari. Cum? Atunci c#nd apareun defect complex la un radar, fo[tii...mae[tri nu \nt#rzie s`-[i ofere sprijinul,lega]i fiind, \nc`, de locurile [i “fiarele”pe care le-au exploatat at#]ia ani.

Plutonierul Lauren]iu Enache

este mezinul de v#rst` al unit`]ii.Dornic de a-[i \mbog`]i c#t mai multorizontul cunoa[terii, el este [i student\n anul III al Institutului de StudiiEconomice, din Craiova.

|n urma reorganiz`rii, o mareparte din personalul de exploatare aradarelor a fost \ncadrat cu subofi]eri.“Acest lucru ne-a creat o serie deprobleme – afirm` comandantulcompaniei radioloca]ie –, \ntruc#tsubofi]erii, prin programa depreg`tire, nu au beneficiat de aceea[ipreg`tire ca a mai[trilor militari, \ndomeniul radarelor. Am rezolvat, \nparte, aceast` problem` printrimiterea lor la cursuri specifice.Schimbul de experien]` cu mai[triimilitari a reprezentat, de asemenea,un factor important \n evitarea cre`riiunui <<gol>> \n exploatarea calificatà radarelor. Sunt convins c` problemava fi definitiv rezolvat` \n momentul\n care preg`tirea subofi]erilor pe liniaexploat`rii radarelor va fi mult maidetaliat`!”

Despre c`pitanul ing. Constan-

tin Jianu, [eful sistemului

tridimensional FPS-117, am maiscris \n paginile publica]iei noastre.Este tehnician nivelul 1 [i 2, dupàbsolvirea unui curs specializat laBaza Aerian` Keesler, din Statele

Unite ale Americii. {i-a c#[tigat foarterepede respectul colegilor americani,fapt relatat [i de publica]ia“KEESLER NEWS”, care scria:“Rareori se \nt#mpl` ca un student s`parcurg` cele 17 <<blocuri>> depreg`tire din cadrul unui curs deelectronic` [i la testare s` nu gre-[easc` r`spunsulla nici o \ntrebare.Nimic nu este maiuimitor pentru unstudent strìn caretrebuie s` treac` [ibarierele limbii”.Iar locotenent-co-lonelul TerryCampbell, coman-dantul cursului,afirma: “Este pri-mul punctaj per-fect \n cei [ase anide c#nd s-a \nfiin-]at acest curs”.

Ext rem demodest , c`pita-nul inginer Con-s tan t in J i anutrece fugitiv pes-te aces te am` -nunte, conside-r#ndu-le de do-meniul istoriei ,[ i abordeaz`problemele pre-zentului. “Cate-goric, \ntrebuin-]area [i exploa-tarea unui radardigi ta l de t ipulFPS -117 repre -z in t` un sa l tcalitativ \n acestdomeniu . |n mod f i resc , pr in -cipii le radioloca]iei r`m#n ace-l ea[ i [ i \n cadru l unu i radardigital, dar exploatarea este multma i f ac i l ` , da tor i t ` tes te lorsoftware. Radarul FPS-117 dinaceast` unitate a func]ionat, p#n`\n prezent, aproximativ 30.000 deore, av#nd o rat` a disponibilit`]iide 97 la sut`. Cadrele militarecare exploateaz` aceast` apa -ratur` modern` au urmat cursuride preg`tire, de perfec]ionare.Cunoa[ terea lucru lu i cucalculatorul [i a limbii engleze areprezentat un element determi-nant pentru acumularea c#t mairapid` a cuno[tin]elor necesare.Revenind la v ia ]a de z i cu z i ,vreau s` spun c` avem [i uneleprob leme. |n marea lo r ma -jori tate, acestea sunt de ordin

logistic. Pentru un radar de 20mi l ioane de do lar i a r t rebu iasigurate materiale de \ntre]inere\n mod corespunz`tor!”

La scurt timp, am f`cut cuno[tin]`[i cu personalul din tura de serviciupe radarul FPS-117: c`pitanul

Gheorghe Stoica, maiorul Viorel

Robescu [i maistrul militar Marin

Oprea.

C`pitanul Gheorghe Stoica, trece\n revist` c#teva din posibilit`]ile [imodurile de \ntrebuin]are aleradarului FPS-117. Avem ocazia s` neconvingem, astfel, c` posibilit`]ile

tehnologiei de v#rf dep`[esc“imaginabilul” nostru.

Maistrul militar Marin Opreatransmite situa]ia aerian`. De[i am fitenta]i s`-i adres`m c#teva \ntreb`ri,sesiz`m c` nu este c#tu[i de pu]inmomentul s`-l deranj`m.

Profit`m de ocazie [i facem un tural cl`dirii \n care este dispus radarulFPS-117. De la camera de gard` lacamera de odihn`, totul este amenajatconform unui standard la careradiolocatori[tii de pe radareleanalogice doar au... visat!

Ceea ce a fost odat` vis

pentru radiolocatori[ti devine,

iat`, realitate [i normalitate. Ce

reprezint` acest lucru \n

contextul actual? “Momentele pe

care le trìm la acest \nceput de

secol [i mileniu – afirm`

locotenent-colonelul Valentin

B`nic` – sunt pline de emo]ii,

datorate, pe de o parte, nevoii

de a privi \n urm`, spre ceea ce

a fost, cu oarecare melancolie,

dar f`r` s` fim p`tima[i, iar pe

de alt` parte, de a privi \nainte,

spre ceea ce va fi, spre rosturi

[i aspira]ii noi, cu speran]`, cu

\ncredere”.

Da, de Ziua For]elor

Aeriene ale Rom#niei, de

Ziua lor, de Ziua noastr`,

radiolocatori[tii sunt opti-

mi[ti, sunt \ncrez`tori \n

viitor. {i e foarte bine a[a!

C`pitan CRISTIAN PREDAC`pitan CRISTIAN PREDAC`pitan CRISTIAN PREDAC`pitan CRISTIAN PREDAC`pitan CRISTIAN PREDA

Radarul digital FPS-117 –

reprezentantul radioloca]ei moderne

Radarul PRV-17, de[i analogic, \[i dovede[te

din plin utilitatea \n cercetarea spa]iului aerian

Locotenent-colonelul

Valentin B`nic` –

comandantul unit`]ii

COMAND~COMAND~COMAND~COMAND~COMAND~COMPETENT~COMPETENT~COMPETENT~COMPETENT~COMPETENT~

DE LA RADARELEANALOGICE…

… LA RADARELEDIGITALE

Calculatoarele

sunt indispensabile

unui radar digital

|n “inima” Olteniei,

veghind permanent spa-

]iul aerian prin “ochii

magici” ai undelor elec-

tromagnetice, se afl`

dispus` o unitate de ra-

dioloca]ie.

Radioloca]ia din “inima” OltenieiRadioloca]ia din “inima” Olteniei


borul, aceast` rupe- re lent` de o stare veche de mii de ani [i \nv`]at` de

omenire \n mai pu]in de un secol,pare a nu fi o profesie. Nu este omeserie \n accep]ia general` acuv#ntului. Nu are nimic din toatemeseriile p`m#ntului. Pentru cèste cereasc`.

Zborul \ncepe din pasiunead#nc` [i totu[i \nalt`, tangenteaz`profesia, iar c#nd moare pasiunea,disp`rut`-i [i profesia. Pentru c` nupo]i zbura a[a cum te duci la fabric`sau cum faci drumuri, ori a[a cumspeli legume sau freci pantofi. Zboriat#t timp c#t zborul \]i este pasiune,c#t` vreme zborul – dincolo depoezie, dorin]` ori nebunie – se a[az`\ntre sim]urile tale ca o condi]ie deexisten]`. Ca un mod de via]`. C#ndnu mai poate fi a[a, c#nd trupul umansl`be[te, c#nd condi]iile reale te\ndep`rteaz` de aceast` stare, nu maizbori. Te la[i. Devii p`m#ntean \nbunul obicei al tuturor merg`torilorbipezi. |]i str#ngi aripile l#ng` trup(dac` acestea nu-]i sunt tìate dec`tre al]ii...), realizezi c` ]i-a crescutexcesiv pruden]a, ori mintea \]i esteatins` de rutin` [i pleci. Pentru c`pruden]a este vecin` cu teama. |ntruda ridicatului avioanelor \n aer,rutina omoar`. Iar toate acestea ]inde o m`sur`. M`sura care exist` \ntoate c#te sunt. {i toate, tot de la zborle [tii. Le \nve]i t`cut [i tainic. Singur.{i pentru c` le [tii [i le sim]i, te ducis` faci altceva... s` ari p`m#ntulateriz`rilor, s` t#nje[ti dup` cerulp`s`rilor, s`-]i urce ]`r#na p#n` laglezn` [i s` afli unde zac r`d`cinilede zbor...

MiG-21 este avionul care mi-astr`juit existen]a ultimilor dou`zeci[i mai bine de ani. C#mpul de zborde la Borcea este ogorul ce mi-a fost

h`r`zit prin mo[teniri necon-ven]ionale, \n buna r#nduial` a celorce au v`zut lumina zilei la Fl`m#nzipentru a deprinde mersul prin lumesub zodia zborului [i ursita a patru\nsemne etice iscate din ve[nicia unuisat: binele, frumosul, adev`rul [i trudaonest`. Aici am g`sit lini[tea. Aici amdescoperit [i redescoperit, \n mine [i\n oamenii aerodromului, obi[nuin]e\nv`]ate [i reflexe deprinse, atmosfer`de zbor [i stare de veghe,comportamente umane simple darstatornice, care, \ntr-un loc ca acesta,cap`t` valoare de unicat [i suntresim]ite ca atare.

...Am \mbr`cat hamul para[uteidin prima cabin` a dublei 9536. Subchingile cabinei a doua, c`pitan-comandorul Emil Dulman...

Calm, t`cut, aparent indiferent daratent, \n]eleg`tor, dar nu rece.

Rulez c`tre intrarea la pist`. Nimicnu pare schimbat. Cu dunga alb` subroata de bot, cu ochii la panta dedecolare, cu g#ndul cald la aceastùrcare \n cerul p`s`rilor, raportez [ialiniez avionul pentru decolare...

Descop`r u[or manevre adormite\n sim]uri \nmuiate de un p`trar devreme, adun sub cupola curbat` totdorul de zbor pe care l-am purtat prins`li de curs, amfiteatre [i altepreocup`ri cazone din savantul“management al ap`r`rii”, v#nturzgura de pe ele [i m` redescop`raproape de singurul lucru pe care cred

c`-l fac cel mai bine [i pe care l-am\nv`]at cu credin]`. Totul pare ca \nzborul anterior [i, deopotriv`, estealtul. Raportez decolarea...

Cuplez for]ajul, eliberez fr#na,trag man[a spre mine at#t c#t trebuie[i urm`resc cre[terea vitezei. Palpit`bordul. La 330 kilometri pe or`,avionul las` \n urm` pista [i prindesub planuri drumul cerului. Urcarevertiginoas` pe vertical`, domoalàplecare pe planul drept, viteza spre400 de kilometri pe or` [i lent, foartelent, \nclinarea [i suprasarcina cresc,for]ajul r`m#ne cuplat, viteza batespre 500 de kilometri pe or`, str#ngesuprasarcina, iar avionul \nchide \ndou` viraje complete lungimeapistei...

Nu vorbe[te nimeni \n avion. |miaud respira]ia [i sunt sigur c` [i el mi-o aude. Comunicare ad#nc` [i t`cut`,minte l#ng` minte [i munc` de pilo]ide v#n`toare...

Nu cunosc alt domeniu \n care s`-]i asumi r`spunderea, pentru oricelucru f`cut, \ntr-un fel mai categoricca \n avia]ie. |n preajma zboruluipentru tot ce faci legat de avion, de lasiguran]area unui [urub p#n` lapilotarea lui \n cel mai tumultuos atacaerian, semnezi. {i, deci, r`spunzi.Iar atunci c#nd nu se poate altfel –c#nd nu te mai \ntorci – r`spunzi cu

via]a. |ns` r`spunderea ]ine [i der#nduiala ta de om. Trebuie s` afli,

dar mai ales s` nu ui]i, c#t \]i sunt

puterile. Unde trebuie s` te opre[ti.|n avia]ie nu se poart` incon[tien]a.Ea omoar`. Hazardul distruge. Iarlipsa, ori imposibilitatea preg`tirii tealung` departe de zbor. Pentru toateacestea r`spunzi tu, pilotul. Pentru c`ceilal]i, care nu [i-au v`zut niciodatùmbra pe p`m#nt av#nd sub picioarecerul, nu [tiu [i, deci, nu pot \n]elege.

...Cu nici 500 de kilometri pe or`,cu jetul gazelor incandescente \ncoad`, cu ochiii \n HUD-ul pe carevalorile [i reperele alearg` turbate,ne \nfigem \n cerul de deasupra, pepanta unei [andele de 70 de grade \ncare avionul planeaz` ca [i cum araluneca, comenzile se m`resc [idevin moi, 300 de kilometri pe or`,r`sucire lene[`, mai punem 200 demetri la cei 1.400 avu]i, [i r`sturn`m.R`m#ne for]ajul cuplat, cre[te vitezacu ritmul lent scoaterii de subvertical`, minim` ajustare a direc]iei[i pantei, m`tur`m verticala la 200 demetri [i cu doar 520 de kilometri peor`, iar verticala... Din nou, aceia[iparametri, r`sturnarea...

Oric#t de epigonic` ar fi p`rereaautorului, trebuie s` fii orb [i decis` nu vezi, rù inten]ionat [i s` nu-]i pese, slab \nzestrat [i s` nu po]irealiza c` ast`zi, mai mult ca oric#nd,\n una dintre cele mai vechi avia]iiale Europei – Avia]ia Rom#niei –condi]ia pilotului, a oric`rui OM cesluje[te acest vechi ideal devenitprin \mp`care cu sine profesie, a

ajuns la marginea unei condi]iiprecare a existen]ei \n carepasiunea a murit ori zace pemargine de suflet, \mpu[cat` \narip`. Perspectivele nu daucertitudini, iar orice pilot, f`r`semnul clar al unei certitudini, nupoate zbura. Nu va zbura doar cas` se mint`. Zborul nu-i t#r#i[ der#m` ori de [arpe. Zborul nu maieste ast`zi (zborul nu mai poatefi!) un salt \n necunoscut.Accept#nd asta \nseamn` c` ]ii latine. Te respec]i ca om [i respec]izborul: cereasc` profesie!

...Evolu]ia continu`. R`sturnare,luping, immelman.

Survol`m pista \n dou` virajedintr-o bucat` – simulare dulceag`de aterizare ratat` – [i doar dup` 12minute, a[teptate ca pe o comoar`[i trecute ca un fulger, punem ro]ilepe betonul c#mpiei de la malulDun`rii.

Cobor#m la nord, eu \n urma lui,semnez \n carnetul avionului dinm#na tehnicianului [i mergem lamicrobuz.

– Cum ]i se pare, Foozie?– Este altceva...Nu comenteaz` nici el, nu spun

nimic nici eu, \mi dezlipesccombinezonul de zbor ud leoarc` depe pielea \nro[it` pe unde hamulpara[utei a str#ns [i mergem lasud...

Un zbor. Un avion. Oameni...Fr#ntur` de via]` sub gean`

de arip` l#ng` miezul profesiei \ncare mereu am considerat c` amfost un norocos: pentru c` trìesc\ntre oameni buni. De-o m`sur`cu to]i ceilal]i care mi-au c`lùzitdrumul \n aceast` cereasc`profesie.

C`pitan-comandorDUMITRU BERBUNSCHIDUMITRU BERBUNSCHIDUMITRU BERBUNSCHIDUMITRU BERBUNSCHIDUMITRU BERBUNSCHI

o t o g r a f i aal`turat` \l\nf`]i[eaz` pe

c`pitanul Nicolae Laz`r

urc#nd \n carlinga unui avion dev#n`toare IAK-23. Ea a fostf`cut` de subsemnatul, pe 4septembrie 1954, la \nt#iul maremiting aerian de dup` r`zboi,prilejuit de s`rb`torirea mai cufast a Zilei Armatei Rom#niei.De ce pe 4 septembrie, nu [tiuprecis, dar se vorbea, atunci, cèl ar avea loc pentru a-i bucura,[i \n acest fel, pe sovietici (\nvederea anivers`rii “mareluiOctombrie”) pentru faptul c` neumpluser` ]ara cu multe [ifelurite avioane militare [i civile.

Avionul IAK-23 dinfotografie – zburat de Laz`r \nc`din 1951, la Ianca, iar de atunci,\n continuare, la Timi[oara,Caransebe[ [i Bacù, unde sedislocaser` unit`]ile – fuseseadus de la Giarmata (cuechipajul tehnic [i cu agregatelestrict necesare cu tot) laOtopeni, pentru o s`p`m#n` deantrenament, dup` care, pe 3septembrie, la B`neasa. Ca s`-ifie v`zut` [i decolarea.Aterizarea a fost cam riscant`,deoarece pista era destul descurt`, iar un IAK-23 nu maiap`ruse aici din august 1951,c#nd sublocotenentul {tefanStepanov, cu motorul oprit,dup` survolarea tribunei oficialede c`tre regimentele reactive, aprins, totu[i, B`neasa [i s-asalvat ateriz#nd cu bine, dar

O imagine pentru ist

rie

ie[ind pu]in din pist`. Laz`r avea\ns` m#n` de maestru, aveaantrenament, nu glum`, [i, nu\nt#mpl`tor, era primul [isingurul pilot rom#n autorizatoficial s` execute \nalt` acro-ba]ie pe avionul de lupt` IAK-23, avion care – ne confirm` [iazi – “mi s-a potrivit ca o m`nu[`[i l-am iubit ca pe un frate”.

|n tribuna destul dem`ricic`, ridicat` \n fa]abretelei de rulaj dintre hangare[i pist` – \nalte oficialit`]i departid [i de stat, membri aicorpului diplomatic, al]i invita]ide marc`. |n sectorul rezervataviatorilor, generalul MihailBurc`, comandantul avia]ieimilitare, generalul Constantin{andru, viitorul comandant alavia]iei, colonelul VasileCozma, fostul comandant aldiviziei reactive de la Ianca, celcare o tot \ntreba pe doamnaNorica Laz`r, so]ia pilotului,aflat` \ntre el [i mine: “Nu ]i-efric`, Norica, nu?”. Mai eraul#ng` noi c`pitanii VictorCocea, Gheorghe Moraru,Constantin Iordache [i PetreTitus, “boboci” [i ei ca [i mine,\n anul I de Academie Militar`.(Din fericire – [i azi – to]i \nc`\n via]`).

Au zburat planoare [iavioane clasice de diferitetipuri. A zburat [i o forma]ie deMiG-15. Dar punctul de “v#rf”,cum se spune, l-au constituitarabescurile acrobatice ale luiLaz`r. Cei mai mul]i vedeau

pentru \nt#ia oar` acroba]iaf`cut` cu viteze de 400–1000km/h. Vedeau evolu]ii pe spate[i ranvers`ri la 20 de metri, \nloc de 200! C#nd vocea de basa conduc`torului zborului, aflatcu sta]ia pe o m`su]`, \n parteaopus` tribunei, rostea: “Foartefrumos luping-ul!...; Excelentetonourile!...”, se porneau ropotede aplauze. De[i pilotul, actorulprincipal, nu auzea nimic.

La terminarea exerci]iului,c#nd pilotul trece fulger prinst#nga noastr`, urc`-n tonouri[i vireaz` st#nga spre Otopenipentru aterizare, maiorulDrago[ Stinghe, conduc`torulzborului, roste[te cu vocea-iputernic`, inconfundabil`:“Stima]i spectatori! De latribuna oficial` mi s-a transmisurm`torul ordin, pe care vi-ltransmit textual: <<Pentruevolu]iile de \nalt` clasèxecutate, \n premier`, \n fa]adumneavoastr`, cu avionul delupt` reactiv IAK-23, c`pitanulLaz`r Nicolae este \n`l]at lagradul de maior!>>”

A[adar, pilotul militarNicolae Laz`r a decolatc`pitan [i a aterizat maior!A meritat din plin!

Comandor avia]ie (r) ION CLENCIU

autorul fotografiei [imartor ocular


Redac]ia ”CER SENIN”

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti,km 10,5, sector 1, Bucure[ti

Telefon/Fax: 01/231. 53. 82

E-m@il: [email protected] 222.02; C 1011.00

TIP~

RIT

LA

C.C.

A. IN

TACT

S.A

.

REDACTOR -{EF:comandor DUMITRU AMARIEI;

SECRETAR GENERAL DE REDAC}IE:c`pitan CRISTIAN PREDA;REDACTOR DE RUBRIC~:locotenent CIPRIAN P~TRA{CU;

REDACTORI PRINCIPALI:PETRE BÂ N~,NICOLAE RADU;PROCESARE TEXTE:LEANA TUDORAN;CORECTUR~:ANDREIA LUNGU;

TEHNOREDACTARE:LUCIAN TEODORESCU,IONEL IONI}~;FOTOREPORTER:ADRIAN SULT~NOIU;ADMINISTRATOR:sergent-major ANGELICA CIOB|C~

... A[adar, ZBU-R~M!...Acesta este deci zborul pe care mi l-am \nchipuit \n

fel [i chip...Zbur`m!... Spre Cosmos!... Nici nu-mi dau \nc` bine

seama ce simt, e mult de lucru [i nu avem timp pentruastfel de analize. Giroscoapele rachetei purt`toarepornesc pentru programul automat de rotire \n jurul axeide tangaj pentru \nscrierea pe orbit`.

Comunic`m la sol presiunea \n interiorul modululuide comand` [i presiunea \n baloanele cu amestec deazot-oxigen care vor trebui s` alimenteze scafandrii \ncaz de dezermetizare a navei.

Suprasarcinile \ncep s` creasc`... Ap`sarea nu eprea pl`cut`... Mi-aduc aminte de centrifug`... Nici acolonu era via]a prea dulce... Dar acolo era antrenament!

Sunt at#tea opera]ii de urm`rit, secundele au uncalcul at#t de neiert`tor, \nc#t nici nu-mi dau seama c` –de fapt – tot ceea ce se petrece este o situa]ie \n...premier`. A[adar, tot ceea ce era pus la timpul viitor, \nanii de \nv`]`tur`, devenea prezent.

Nava \ncepe s` vibreze tot mai puternic. Din cauzaconsumului de combustibil, centrul de greutate semodific`, stabilitatea dinamic` scade... Giroscoapele dautot mai des semnale motoarelor de stabilizare petraiectorie.

Aceelare]ia ajunge la aproape 40m/s2...E greu de respirat [i se respir` numai abdominal...

Suprasarcinile sunt mari [i devin tot mai dureroase pentrucutia toracic`.

Dintr-o dat` se aude o bubuitur`, suprasarcinile\nceteaz` brusc [i am impresia c` ne pr`bu[im. Voceacalm`, dar \ncordat` a operatorului radio ne confirm`desprinderea normal` a primei trepte [i intrarea \n regima motoarelor treptei a doua a rachetei purt`toare.

Suprasarcinile apar din nou. La \nceput neglijabile,apoi tot mai mari... {i mai mari!... Din nou nu putem respiradec#t abdominal. Vibra]iile reapar [i ele. Se amplific` pem`sura trecerii secundelor.

La un moment dat, din exterior, paralel cu noi, seaude un pocnet, \nso]it de mici fl`c`ri ro[ietice, care disparbrusc. Peste c#teva secunde ni se confirm` de la sollargarea carenajului de protec]ie. |nseamn` c` am ie[itdin atmosfera terestr` [i ne afl`m deja la mai mult de100 kilometri altitudine. |n hubloul din dreapta mea nuv`d nimic! Zbur`m \nc` \n noapte.

Cele cinci l`mpi ne ilumineaz` \n continuare puternic.Imaginea din modul continu` s` fie transmis` la sol.Luminile se vor stinge numai \n momentul \n care ne vomdeplasa pe orbit`...

Suprasarcinile [i vibra]iile ne deformeaz` vocea. O nou`dispari]ie brusc ̀a lor ne creeeaz ̀senza]ia aprig ̀de pr`bu[ire.

Ni se confirm` desprinderea treptei a doua [i intrarea \nregim a motoarelor treptei a treia, care func]ioneaz` mai lini[titdec#t primele. Suprasarcinile \ns` par mari [i cresc continuu.

La 14 mai 1981, ora 20 16' 38'’, ora Bucure[tiului, nava sovietic` Soiuz 40, cuun echipaj rom#no-sovietic, [i-a luat startul de pe cosmodromul Baikonur,\nscriindu-se pe o orbit` cosmic` circumterestr`. Epopeea spa]ial` care s-adesf`[urat \n continuare la bordul complexului orbital Saliut 6 – Soiuz T4 –Soiuz 40 avea s` marcheze un eveniment unic \n istoria aripilor rom#ne[ti –zborul cu succes \n spa]iul cosmic al primului cosmonaut rom#n – locotenentul-major inginer de avia]ie DUMITRU PRUNARIU.

Ast`zi, cosmonautul are gradul de general de flotil` aerian`, este directorulAgen]iei Spa]iale Rom#ne [i membru \n Comitetul Executiv al Asocia]ieiExploratorilor Spa]iului Cosmic. A r`mas, nu doar cu sufletul, \n sistemul carel-a propulsat \n Cosmos – Avia]ia – [i ne face o deosebit` pl`cere ca, acum,c#nd s`rb`torim Ziua For]elor Aeriene ale Rom#niei, s` ne aducem aminte defantastica aventur` spa]ial` a lui Dorin al nostru.

A[adar, s` deschidem cartea “La cinci minute dup` Cosmos” [i s` retrìmc#teva din \nt#mpl`rile de acum 21 de ani.

Secunda 526...Este \ndeplinit` comanda de oprire a motoarelor

treptei a treia. Am atins prima vitez` cosmic`. Peste patrusecunde va trebui s` ne desprindem de ultima treapt` arachetei purt`toare, pe care un inversor cu reac]ie o va\ndrepta din nou spre atmosfer`.

}in m#na dreapt` pe butoanele de comand` manualà desprinderii, pentru a dubla la nevoie comandaautomat`. Num`r`m secundele... 1... 2... Respira]ia mise accelereaz` pu]in... 3... 4!...

Deodat`, \n spatele nostru, se aude o pocnitur`\nso]it` de un [oc nu prea puternic. |n interior se faceaproape \ntuneric, mai r`m#ne aprins` doar o lamp` deserviciu. Ceasul de bord [i “Globusul”, aparatul denaviga]ie cosmic`, \ncep s` ticìe. |n rest, lini[teabsolut`!... E lini[tea cosmic`! Documenta]ia de bord,guma [i creioanele \ncep s` pluteasc`, [i am senza]iac` \ncet, \ncet, sunt \ntors cu capul \n jos.

Imponderabilitatea!... Ne afl`m \n imponderabilitate!

R`sufl`m am#ndoi u[ura]i. Suntem undeva,deasupra Oceanului Pacific, [i zbur`m \n jurul P`m#ntuluicu o vitez` de 28.000 km/or`.

Conectez imediat comenzile necesare pentru averifica to]i parametrii navei cosmice controlabili la bord.Concomitent, verific`m, tot dup` indica]iile aparatelor debord, etan[eitatea fiec`rui modul al navei noastre.Opera]ia va dura 30 de minute.

Totul pare s` fie \n regul`.|n hublou observ c#teva pete alburii. Sunt norii de de-

asupra planetei noastre. P`m#ntul se afl` aproape spre –s`-i zicem – “susul” navei, disting clar curbura orizontului,iar deasupra lui, pe un fond perfect negru, stelele... Prinfa]a ochilor \mi trec c#teva sc#nteieri ro[ietice [i alburii.(Cur#nd acestea vor intra \n obi[nuit. Sunt provocate departicule cosmice... ). |mi las m#nile moi, dar ele \n loc s`cad` se ridic` un pic [i r`m#n \n echilibru.

Trìesc o clip` de uimire... Nimic nu mai aregreutate!... Corpurile \[i p`streaz` doar masa. For]a deatrac]ie a P`m#ntului este anulat`.

Dup` \nscrierea pe orbit`, leg`tura radio este transferat`centrului de dirijare. De jos ne r`spund voci cunoscute.

Aceast` noapte va fi foarte obositoare. Avem de lucrup#n` la 4 diminea]a [i, ]in#nd cont de starea deindispozi]ie creat` la \nceputul adapt`rii laimponderabilitate, va trebui s` fim mult mai concentra]i[i aten]i la tot ceea ce facem. La simulator era una, aici ecu totul altceva! Scurgerea s#ngelui spre cap, datorat`lipsei for]ei de gravita]ie, \]i creeaz` o stare de u[oar`buim`ceal` [i o presiune suplimentar` \n vasele sanguineale capului: pulsa]ia lor se simte puternic. Starea aceea,\n care ai permanent senza]ia c` e[ti ]inut cu capul \njos, persist` cam o zi [i jum`tate. Nu pot spune c` \]i

produce o pl`cere deosebit`. Totodat`, senza]ia de nas\nfundat [i uneori de urechi \nfundate, datorat` [i eapresiunii suplimentare sanguine, nu va dip`rea multe zile.

Pe orbit` a \nceput s` apar` Soarele. Monturaexterioar` a hubloului din dreapta mea \ncepe s`str`luceasc`. |n exterior se vede sclipind una dinantenele sistemelor de emisie-recep]ie. (Imediat dup`desprinderea de ultima treapt` a rachetei purt`toare,sistemele respective, \mpreun` cu antenele detelemetrie [i cele ale complicatului sistem de radioloca]iefolosit pentru descoperirea, apropierea [i cuplarea custa]ia orbital`, s-a deschis \n spa]iu ca petalele uneiflori.) Dup` c#teva minute \ncepe s` fie luminat` [ipartea globului p`m#ntesc aflat` sub noi. La \nceputfoarte slab, apoi tot mai puternic [i mai str`lucitor.Trecem din noapte \n zi. |n nopate, de fapt \n umbraP`m#ntului, la o oarecare \n`l]ime deasupra orizontului,se distinge pe un fond perfect negru doar o u[oar` band`cafenie, parc` fosforescent`; spre partea \nsoritàtmosfera \ncepe s` apar` ca o coam` alb`struie totmai luminoas`, ce se transform`, la un moment dat, \nmai multe benzi de diferite nuan]e, \n func]ie dealtitudine. Straturile inferioare ale atmosferei sunt deun bleu intens, care cap`t`, o dat` cu cre[tereadep`rt`rii de P`m#nt, o tent` mai \nchis`. Pe laaltitudinea de 80–100 de kilometri totul secontope[te cu fondul negru al Cosmosului.

Peisajul era fantastic... Atunci am \n]elesuimirea tuturor celor care, \naintea mea,v`zuser` acea splendoare, inimaginabil`pentru un p`m#ntean. Dar, av#nd mult delucru, suntem pentru un timp obliga]i s` ne\ntoarcem privirile spre tabloul de bord...

Am egalat presiunea \ntremodulul orbital [i cel de co-mand`, \n care ne aflam, [i amdeschis trapa dintre ele. Ne-amdesf`cut centurile de siguran]`,cuplele de la aparatajul radio[i medical [i aproape f`r` niciun efort ne-am \ndreptatplutind spre modulul orbital.

Pluteam... Da, plu-team! |n acel moment,i m p o n d e r a b i l i t a t e adevenise parte integrantà vie]ii mele. Pluteam [iparc` nu-mi venea s`cred. Spa]iul nu era preamare, m` mai loveam dinc#nd \n c#nd, darsenza]ia nu devenea dinaceast` cauz` mai pu]inpregnant`.

|n interiorul modululuiorbital am reverificatetan[eitatea navei cu ajutorul unui manometru cu vacuumfoarte precis [i, \n sf#r[it, am dezbr`cat incomodelecostume. Am \mbr`cat un trening de l#n` albastru, subcare au r`mas \n continuare traductorii medicali, [i am trecutdin nou \n modulul de comand`. Am \nceput efectuareaunui lung [i important test, care viza verificarea tuturorsistemelor de orientare [i comand` a navei \n regimautomat, semiautomat [i manual, verificarea giroscoapelorde stabilizare \ntr-un sistem de coordonate iner]ial,verificarea programelor de rotire automat` a navei \n jurulaxelor proprii cu ajutorul giroscoapelor. Am executat [iverificarea camerelor exterioare de televiziune, adispozitivelor de control vizual pentru orientarea navei [ialtele...

“Bun` diminea]a !”M` trezesc cu aceste cuvinte pe buze... Le rostisem

automat... |n sacul de dormit m` prinde r#sul... Cui le-amspus? Leonid nu m-a auzit, mai dormea \nc`...

Ei, [i ce dac` am spus “bun` diminea]a”? La urmaurmei: “Bun` dimninea]a, dragi oameni!”

M` uit la ceas: ora 11... dormisem bu[tean. C#nd\ncep \ns` s` m` mi[c, simt c` m` cam deranjeaz`mu[chii g#tului. |n timpul somnului, nesprijinindu-m` penimic, capul s-a tot ridicat probabil de pe perini]a saculuide dormit, cum v`d c` se \nt#mpl` [i la Popov. (|mi dauseama acum de ce s-au scris at#tea studii despre orelede somn din Cosmos)

Desfac fermoarul [i ies din... pat! Am u[oare dureri\n spate, \n special \n zona lombar`, [i simt nevoiapermanent` de a mi[ca spatele, g#tul. Acestea toate erauefecte ale imponderabilit`]ii.

Cu un gest reflex privesc pe... geam. Nu v`d altcevajos dec#t norii care \mbr`cau complet suprafa]a

P`m#ntului. Mi-e necaz!... Din cauza lor aproapec` nu pot deosebi dac` suntem deasupraoceanului sau deasupra vreunui continent!Straniu sentiment!...

M` uit \n oglind`: fa]a mi-e rotunjit` maimult dec#t de obicei, tenul devenise gras, ochii\mi erau pu]in umfla]i, iar \n p`r mi se

adunaser` c#teva scame [i fire de praf,care dup` lansare ies din te miri ce

ungher [i tot plutesc \natmosfera navei. M-am

\ndreptat cu capul \n jos(\nc` nu-mi disp`rusecomplet no]iunea de“sus” [i “jos” datorit`leg`turi i pe care of`ceam permanent cusimulatorul), prin trapadesp`r]itoare, \n mo-dulul de comand`. Amcuplat aparatura decontrol a parametrilornavei [i i-am \nscris \nformular. Totul era nor-mal. Apoi am vrut s` iauleg`tura radio cu cei dela sol, ca s` mai aflunout`]i. |nt#mpl`tor, neaflam deasupra uneizone de leg`tur` radio. |nmomentul \n care eramgata s` cuplez emi]`torul,

a ap`rut de sus capul lui Popov... Dup` un “Salut!” veselmi-a propus s` nu-i deranj`m pe cei de la centru la oraaceasta, apelul i-ar putea nelini[ti; ei cred c` noi maidormim \nc`. (Mai aveam o leg`tur` radio programat`\n jurul orei 12).

Peste noapte nu-mi scosesem br#ul cu traductoriiparametrilor medicali. Din cauza marginilor cauciucate[i a pastei speciale prin care se realiza contactul cucorpul, pielea mi s-a iritat, ziceam eu, [i m` ustura camrù. C#nd m` uit, irita]ie era un cuv#nt bl#nd, locul erao ran` vie! Dar cum nu peste mult timp trebuia s`\ncepem \nregistrarea datelor medicale \n vedereatransmiterii lor la sol, nu mai avea rost s`-i scot! Maiales c` traductorii trebuiau a[eza]i \ntotdeauna \nacelea[i locuri...

Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 10 si 11/2002 · militare \n mediul aerian, lu#nd \n subordine...

Documents

Transcript of Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 10 si 11/2002 · militare \n mediul aerian, lu#nd \n subordine...