Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene

8
Romania’s Airports Infrastructure Conference Proiecte de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare în România Provocările contextului economic global pentru operatorii aerieni Infrastructură aeroportuară & companii aeriene UN PRODUS EDITORIAL MEDIEN CONFERENCES ⁄ MIERCURI, 21 SEPTEMBRIE 2011

description

Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene

Transcript of Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene

Page 1: Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene

Romania’s Airports Infrastructure Conference

Proiecte de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare în România

Provocările contextului economic global pentru operatorii aerieni

Infrastructură aeroportuară & companii aeriene

U n p r o d U s e d i t o r i a l M e d i e n C o n f e r e n C e s ⁄ M i e r C U r i , 2 1 s e p t e M b r i e 2 0 1 1

Page 2: Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene

interviu

P reşedintele asociaţiei aeropor­tu rilor din românia, david Ciceo, totodată director general al aeroportului internaţional

Cluj­napoca a avut amabilitatea să acorde ziarului nostru un interviu privitor la problemele de care se lovesc aeroporturile noastre.

I: Care sunt principalele probleme de care se lovesc aeroporturile din România în prezent?R: principalele probleme sunt legate de contextul economic, criza mondială a afec­tat puterea de cumpărare a pasagerilor, fo­arte multe companii aeriene au pierderi foarte mari sau chiar au dat faliment şi, de asemenea, capacitatea autorităţitilor pub­lice de finanţare a investitiilor.

Creşterea procentului companiilor low cost în totalul traficului in europa a deter­minat schimbări majore având în vedere că cerinţele acestora sunt în multe privinţe diferite, dar pun şi o presiune foarte mare pe aeroporturi în privinţa tarifelor. o problemă importantă a companiilor low cost care afectează major aeroporturile este volatilitatea acestei pieţe.

datorită contextului economic, a creşterii procentului traficului low cost şi a tendinţei accentuate de privatizare în europa, a cres­cut foarte mult competiţia între aeropor­turi şi competiţia în atragerea companiilor aeriene. această competiţie se transformă deseori în competiţie între regiuni.

I: A existat continuu din partea liniilor aeriene o critică îndreptată împotriva aeroporturilor, cum că în pofida crizei economice, ultimele nu au pre-getat să crească tarifele şi că în acest parteneriat

Grupul de firme romstrade, controlat de omul de afaceri nelu iordache, a lansat licitaţia pentru achiziţia serviciilor de proiectare a aeroportului privat pe care vrea să îl dezvolte la adunaţii Copăceni, iar construcţia proiectului estimat la 200 milioane euro ar putea începe în vara anului 2012, a declarat recent, în cadrul evenimentului dedicat infrastructu­rii aeroportuare organizat de Medien Conferences, răzvan rizea, administrator al firmei blue aero. informaţiile au fost confirmate ulterior şi de Gheorghe răcaru, director de strategie a grupului deţinut de nelu iordache. Gru­pul a primit oferte de la mai multe firme

Provocări în calea aeroporturilorromânești

miercuri - 21 septembrie 2011

Probabil pentru a demonstra că afirmaţiile conform cărora avem prea multe aeroporturi sunt greşite, omul de afaceri Nelu Iordache vrea să dezvolte o nouă aerogară lângă Bucureşti

tarifelor, iar multe companii aeriene au ieşit în pierdere şi din cauza unui manage­ment defectuos şi neadaptării la piaţă.

I: În prezent există aeroporturi în subordinea statului şi aeroporturi în subordinea Consiliilor Judeţene, instituţii care au resurse financiare mai mici. Este o concurenţă egală între cele două categorii de aeroporturi? R: da, se poate vorbi de o concurentă egală pentru că indiferent de proprietar finanţarea aeroporturilor trebuie să re­specte reglementările Uniunii europene şi principiul investitorului privat prudent. diferenţa în acest moment o face manage­mentul.

I: Care credeţi că sunt condiţiile necesare pentru elaborarea unui proiect de dezvoltare/modern-izare a unui aeroport în PPP? Există în România-cazuri de succes şi, dacă nu, de ce?r: principala condiţie pentru succesul unui ppp în domeniul aeroportuar este dorinţa clară a autorităţilor publice şi abordarea profesionistă a unui asemenea poiect. Un model de succes este aeroportul bacău şi un model de insucces este aeroportul Caransebeş.

I: Ce modificări structurale, calitative sau de volum credeţi că vom vedea în România în următorii 5-10 ani în privinţa traficului de pas-ageri/mărfuri de pe aeroporturi? R:avem în vedere că românia este prin­tre ultimele ţări din europa in privinţa numărului de pasageri la 1.000 de locuitori. există un potential foarte mare şi consider că traficul va creşte după depăşirea crizei economice cu cel puţin 10% pe an.

10% este prognoza de creştere a traficului aerian anual în România după trecerea crizei economice

Cât de sigur e Charles-De-Gaulle Paris?O sursă aeroportuară franceză a recu-noscut recent că există o „deficienţă în procesul“ de securitate al aeroportului Roissy-Charles-De-Gaulle, după ce o puşcă de vânătoare şi muniţie au fost găsite în cala unui avion aparţinând

Vietnam Airlines.Această sursă nu a con-

firmat însă prezenţa a 500 de grame de

TNT, un explozi-bil puternic, în bagajele unui călător din Laos ajuns la Hanoi, marţi, venind de la Roissy, aşa

cum au afirmat autorităţile aeriene

din Vietnam.“Există o deficienţă în pro-

cesul de siguranţă al Roissy”, a recunoscut o sursă aeroportuară franceză. Un călător a putut să se îmbarce cu arma şi muniţia fără să fi obţinut autorizaţia prefectului pentru a aduce arme la bordul avionului, a precizat sursa citată.

Pasageri evacuaţi la WashingtonMai mulţi pasageri au fost evacuaţi în data de 10 septembrie de pe aeroportul Dulles din Washington după descoperirea unui „obiect suspect“ în incinta aeroportuară cu o zi înainte de comemorarea a zece ani de la atentatele din 11 septembrie, a declarat un purtător de cuvânt.Un „obiect suspectº a fost descoperit în apropiere de un container de marfă, determinând evacuarea zonei, a precizat purtătorul de cuvânt, Robert Yingling.Alerta a fost ridicată patru ore mai târziu, după ce geniştii au verificat coletele depuse în container şi au constatat că acestea nu conţin niciun dispozitiv exploziv, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Catastrofă evitată la limită în ChinaO catastrofă aeriană a fost evitată la limită în China, după ce un pilot al unei companii locale a refuzat să acorde prioritate la aterizare unui avion Qatar Airways care nu mai avea carburant decât pentru cinci minute de zbor, a anunţat joi Global Times. Compania privată Juneyao Airlines a confirmat că unul dintre piloţii săi a refuzat să-i cedeze locul, în culoarul aerian către aeroportul Hongqiao din Shanghai, aparatului Qatar Airways care emisese un semnal SOS, precizează cotidianul chinez. Administraţia chineză pentru aviaţie civilă (CAAC) din regiunea de est a anunţat că anchetează inciden-tul din 13 august şi, dacă acuzaţiile vor fi confirmate, cei vinovaţi vor fi „pedepsiţi sever“.

ȘTIRI

Un nou aeroport în România?

Interviu cu David Ciceo, preşedinte al Asociaţiei Aeroporturilor din România

liniile aeriene au ieşit în pierdere, iar aeroportu-rile în câştig. Care este adevărul?R: relaţia dintre aeroporturi şi companii aeriene s­a caracterizat istoric printr­o re­laţie de tip dragoste­ură. aeroporturile sunt cele care au ieşit în pierdere prin scăderea

internaţionale şi estimează că furnizorul va fi selectat în luna decembrie.

Aeroportul, gata în 2014„dacă reuşim să semnăm în decembrie, iar proiectarea va dura patru­şase luni, vrem să începem construcţia în vara lui 2012, iar lucrările să nu depăşească doi ani”, a declarat ulterior la o întâlnire cu presa, Gheorghe răcaru, directorul de strategie şi dezvoltare al grupului. investiţia are o valoare estimată de 200 milioane euro, iar valoarea contractului de proiectare ar putea fi cuprinsă între 3% şi 7% din totalul proiectului.

Un proiect dificilConstruirea aeroportului urma conform planurilor iniţiale să înceapă în acest an însă a fost amânată. răcaru a admis că termenul de începe a proiectului a suferit întârzieri, în principal din cauza obţinerii autorizaţiilor. „În afară de cea de mediu, avem toate autorizaţiile“, a adăugat el. printre cele mai importante companii ale grupului se numără constructorul romstrade şi operatorul aerian low cost blue air. planul de construire a unui aero­port în zonă a fost iniţiat de către Minis­terul transporturilor în 2008, însă odată schimbată conducerea Ministerului, s­a renunţat la această iniţiativă.

Page 3: Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene

miercuri - 21 septembrie 2011

A venturaCard, voucherul care te trimite cu capul în nori şi te iniţiază în tainele pilotajuluiCardul de zbor poate fi

achiziţionat de pe siteul aventuracard.ro sau direct de la aerodrom. noutatea este faptul că voucherul poate fi făcut cadou, iar în timpul zborului primiţi şi câteva noţiuni de pilotaj. „nu de multe ori au venit gru­puri de prieteni, unde doar unul zbura, căci

Şirna, aerodromul unde se zboară, este amplasat stra-tegic: la 40 de km distanţă de București, sufi cient de aproape cât să te întorci re-pede acasă la sfârşitul zilei şi totodată sufi cient de departe cât să simţi că ai ieşit din oraș.

Zborul de agrement, cadoul perfect

Asociația Aeroporturilor din Româ-nia organizează în perioada 10-11 noiembrie 2011 cea de-a 19-a Adunare Generală. Acest eveniment va avea loc la Timișoara, hotel Continental – North Star Resort.

Pe lista de invitați la lucrările Adunării din acest an se afl ă doamna Anca Daniela Boagiu, Ministrul Transportu-rilor şi Infrastructurii, reprezentanţi ai Direcţiei Generale Aviație Civilă, ai Ministerului Administraţiei şi Inter-nelor – Inspectoratele Generale ale Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră, Ministerului Finanţelor Publice – Auto-ritatea Naţională a Vămilor, preşedinţi ai Consiliilor Judeţene, directori generali ai aeroporturilor civile din România, reprezentanţi ai Autorităţii Aeronautice Civile Române, ai companiilor aeriene, ROMATSA şi ai agenţilor aeronautici din ţară şi străinătate.

Datele de contact pentru înscrieri și informații suplimentare: Asociația Aeroporturilor din RomâniaStr. Traian Vuia, nr. 149400397 Cluj-NapocaTel (0264) 307 515Fax (0264) 307 593Email: [email protected] http://www.airportaar.ro

primise cadou din partea celorlalţi un zbor cu avionul. Vazând însă cât de încântat este cel care a zburat, la fi nal vroiau şi ceilalţi”, îmi spune un pilot de la Şirna, în timp ce mă urca în avion. În curând aveam să simt senzațiile zborului cu un avion ultrauşor. după ce am fost echipat, instructorul mi­a prezentat pe scurt comenzile aparatului. „dacă totul este ok, te las să pilotezi câteva minute”, îmi spune în căşti, în timp ce avionul începuse să ruleze. după decolare ne­am îndreptat către snagov. noroc că avem intercom şi vorbim între noi, căci in­structorul mi­a povestit pe unde zboară de regulă aeronava: „cei care achiziţionează cardul cu 30 de minute de zbor de agre­ment sunt plimbaţi în împrejurimile snagovului sau văd ploieştiul de sus, iar cei care aleg voucherul de o oră, zboară

până la sinaia (fară aterizare) şi înapoi. destinaţiile pot fi schimbate în funcţie de dorința clientului, uneori se zboară şi la sfantu Gheorghe sau la periprava, unde există câteva locuri de aterizare”, a încheiat acesta, arătându­mi pe geam lacul snagov. dăm două trei ture în zonă, după care îmi face semn să preiau comenzile. Ce frumos e totul de la 600 metri înălţime!

Preţurile Aventura Cardpentru 30 de minute de zbor trebuie să plătiți 50 de euro, în timp ce pentru o oră – 100 euro. preţurile sunt cele mai mici de pe piaţă.În loc de încheiere, aş dori să vă previn: provoacă dependenţă şi s­ar putea să mai mergeţi şi altă dată. eu unul mă duc zilele acestea din nou.

Page 4: Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene

T rafi cul aerian din românia este concentrat în proporţie de 90% numai pe patru aeroporturi, deşi ţara dispune, în prezent, de 16

aeroporturi, a declarat în cadrul forumului ‘romania’s airports infrastructure’, organi­zat de Medien Conferences, aurelia fulger, director general al reliance travel & Con­sulting srl, totodată fost director de mar­keting al tarom.

Cele patru aeroporturi sunt bucureşti otopeni, bucureşti băneasa, timişoara şi Cluj, restul de 12 aeroporturi cumulând doar 10 la sută din trafi cul total de pas­

ageri. ‘o concentrare masivă a trafi cului aerian se înregistrează în jurul Capitalei şi în Vestul ţării. În celelalte zone din ţară, infrastructura aeroportuală existentă nu permite operarea de către aeronave de ca­pacitate mare. de aceea, consider că este foarte important să se acţioneze în direcţia modernizării unor aeroporturi cum ar fi cel din iaşi sau din târgul Mureş, pentru a facilita pătrunderea unor companii care operează cu avioane de dimenisiuni mai mari’, a declarat aurelia fulger.

aceasta a menţionat, totodată, că în româ­nia activează 38 de companii aeriene, cele

mai multe operând de pe aeroporturile oto­peni, băneasa, timişoara şi Cluj napoca.

În ceea ce priveşte preţul biletelor, participanţii la eveniment au precizat că acesta este încă foarte mare, mai ales în ceea ce priveşte cursele interne. spre ex­emplu, un bilet spre Cluj napoca poate ajunge şi la 200 de euro, în timp ce unul pentru Madrid sau roma, operat de com­paniile low cost poate fi de numai 50 de euro. o soluţie pentru scăderea preţurilor ar fi creşterea numărului de companii care operează pe aeroporturile din românia. Ca număr de aeroporturi, românia se situează

peste polonia, unde există doar 12 aeropor­turi, cu toate că suprafaţa acestui stat este cu 37% mai mare decât cea a româniei.

practic, în românia a fost amenajat un aeroport pentru fi ecare 15.000 de km pătraţi, în timp ce în republica Moldova, polonia şi Ungaria suprafaţa din teritoriul naţional ce revine unui aeroport este mult mai mare. o densitate mai mare raportată la teritoriul naţional o au doar austria, Ce­hia, slovacia şi Germania, ţări care însă, cu excepţia slovaciei, au o medie mult mai mare a trafi cului aerian raportat la numărul aeroporturilor.

miercuri - 21 septembrie 2011

România are în prezent 16 aeroporturi civile, ceea ce nu e puţin judecând după câte sunt în tările vecine. Bine însă trăiesc doar câteva aeroporturi. Patru dintre acestea, două din Bucureşti, unul din Timişoara şi unul din Cluj, strâng 90% din trafi c.

Aeroportul Cluj crește de șase ori în zece ani

Care sunt aeroporturile ce iau potul?

În 2006 nu avea nici măcar 250.000 de pasageri. In 2015 va avea peste 1,6 milioane. Cheia succesului, adică o creştere a trafi cului de peste 6 ori, o reprezintă investiţiile masive.Aeroportul Internaţional Cluj Napoca a înregis-trat o creştere a trafi cului cu 321% în perioada 2006-2010, majorare ajutată de investiţii în valoare de 43 milioa ne de euro efectu-ate în ultimii ani, a declarat în cadrul evenimentului organi-zat de Medien Conferences, Gabriela Zanc, director economic al Aeroportu-lui Internaţional Cluj Napoca. Suma a fost alocată pentru un nou terminal de sosiri (investiţie de 15 milioane euro ce permite operarea a două milioane pasageri pe an), un terminal de plecări şi un corp de legătură, ultimele în valo-are însumată de 28,5 milioane euro. Anul viitor va fi terminată noua pistă,

lungă de 2.100 de metri, investiţie în valoare de 32,4 milioane euro, iar apoi aceasta va fi lungită la 3.500 de metri. În perspectivă conducerea aeroportu-

lui mai doreşte noi suprafeţe de mişcare aeroportuare,

construirea unui hotel, terminal cargo, park-ing supraetajat. Până acum banii de investiţii au venit din credite furnizor, alocaţii de la bugetul Consiliului

Judeţean şi din venitu-rile proprii.

„Obiectivul nostru princi-pal este construirea unei noi

piste de decolare-aterizare, deoa-rece cea existentă este veche de 50 de ani şi este destul de mică. Această pistă reprezintă o investiţie de 32 de milioane de euro”, a declarat Gabriela Zanc. Construirea unei noi piste la Cluj depinde însă de devierea râului Someş şi cumpărarea terenurilor din jurul aeroportului, aşadar termenul de fi nalizare al lucrărilor în decembrie 2012 este incert.

ori, o reprezintă investiţiile

milioa ne de euro efectu-ate în ultimii ani, a declarat

lui mai doreşte noi suprafeţe de mişcare aeroportuare,

construirea unui hotel, terminal cargo, park-

Judeţean şi din venitu-rile proprii.

„Obiectivul nostru princi-pal este construirea unei noi

1,6milioane pasageri

se estimează că vor tranzita aeroportul Cluj-Napoca în 2015

Page 5: Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene

miercuri - 21 septembrie 2011

O pt accidente majore, în care aeronave aparţinând diferitor linii aeriene au fost distruse parţial sau total, survenite

după 1990, au beneficiat de daune consis­tente suportate de principalul asigurator român în domeniul aviaţiei, respectiv de astra asigurări, arată datele prezentate de filip stavrositu, director direcția aviație și reasigurare, cu ocazia forumului dedi­cat infrastructurii aeroportuare organi­zat de Medien Conferences, divizia de evenimente business a grupului Medien Holding.

evenimentul care a dus la plata celei mai mari daune suportate de un asigura­tor a avut loc în ianuarie 1991. aeronava prezidenţială boeing 707 (Yr­abd) efectua un zbor de pregătire înaintea unei curse oficiale în China. aeronava aparţinând romavia a atins cu planul stâng solul, la ultimul viraj, primul dintre cele două mo­toare de pe aripă luând foc la contactul cu pista, iar al doilea motor a luat foc ulterior.

pentru acest zbor aeronava fusese alimen tată cu 41 tone de petrol, aflate în cele două aripi şi în fuselaj. odată aprins, focul a cuprins toată aripa stângă şi s­a ex­tins şi în spatele fuselajului, pe exterior.

aeronava era asigurată la astra CasCo şi răspunderi la valoarea de 561 milioane lei, echivalentul a 33 milioane dolari. ac­cidentul a scos aeronava din folosinţă, reparaţiile nefiind posibile, au concluzion­

În 20 de ani de prezenţă pe piaţa asigurărilor în aviaţie, compania Astra Asigurări a achitat daune de peste 50 milioane dolari.

Cât de scumpe sunt daunele în aviaţie?

50mil. 50 milioane dolari,

cel puţin, e valoarea daunelor achitate de Astra Asigurări, între 1991 şi 2010, în urma

unor incidente aeronautice.

33 mil. dolari e valoarea celei mai mari

daune aeronautice plătite de Astra Asigurări în această perioadă.

at experţii de la boeing şi lufthansa veniţi la faţa locului. astra a achitat singură cea mai mare daună din istoria asigurărilor moderne ale româniei din 1991 şi până în prezent: 33 de milioane dolari! Compa­nia a recuperat doar 5,6 milioane de dolari, prin vânzarea unor echipamentele de bord funcţionale.

Cel mai complicat caz nu e încheiat nici acumsunt şi situaţii în care lucrurile sunt mai puţin clare, adică nu se ştie de la început care a valoarea totală a daunelor şi a despăgubirilor sau cine e vinovatul. in plus se întâmplă ca unii actori implicaţi să iasă din scenă în anii scurşi în procese. Un ast­fel de caz e cel din 13 decembrie 1995 când o aeronavă de pasageri de tip antonov 24, aparţinând romavia, dar operată de banat air, s­a prăbuşit la Verona în momentul decolării. toţi cei 41 de pasageri şi 7 membri ai echipajului au murit la impactul cu solul. Vremea potrivnică, degivrarea incompletă, încărcarea la limită, au fost cauzele princi­pale ale tragediei.

Multitudinea de litigii care au urmat se întinde pe câteva sute de volume, com­plexitatea cazului început la tribunalul din Verona in 1996 şi mutat ulterior la cel din Veneţia, se află şi astăzi în stare de judecată.

părţile implicate sunt banat air, roma­via, aeroportul din Verona, agentul tour­operator, autoritatea naţionala de aviaţie italiană, şi, evident urmaşii victimelor. Între timp banat air s­a dizolvat, la fel şi asiguratorul acesteia, asigurarea anglo­română, singurul rămas în picioare fiind astra, care a fost prezentă continuu pe tot parcursul celor 16 ani de la data tragediei, efectuând plăţi repetate către rudele vic­timelor şi preluând cotele de risc ale unor mari firme de reasigurare (ariG, dutch aviation pool, Gerling) intrate şi ele în dizolvare. Cuantumul daunei a fost la în­ceput de aproximativ 3 milioane de dolari, dar astăzi pretenţiile în instanţă sunt de 70 milioane de euro, fără speranţă că se va fi­naliza nici în 2012.

este de departe cea mai complicată daună derulată de vreun asigurator român având în vedere multitudinea de pretenţii for­mulate de urmaşii victimelor, a numărului mare de părţi implicate, a dizolvării unor entităţi implicate, dar mai ales datorită întinderii în timp (peste 16 ani) şi a cuantu­mului pretenţiilor : 70 de milioane de euro.

până în prezent, participarea astra depă­şeşte o jumătate de million de euro, atât prin participarea proprie de 1%, dar în spe­cial datorită preluarii cotelor reasigurato­rilor intraţi în dizolvare.

LInIe AeRIAnă TIP AeRonAvă LoC InCIdenT An dAune PLăTITe (mIL.doLARI SuA)

Romavia Boeing 707 Bucureşti 1991 33

Tarom Boeing 707 viena 1991 0,2

Tarom/Air Afrique Boeing 707 Abidjan 1993 4,4

Romavia/Banat Air Antonov An24 verona 1995 0,5*

Tarom Boeing 737 Bucureşti 2007 10

Romavia Bae 146 Bucureşti 2008 4,2

BlueAir Boeing 737 Bucureşti 2010 0,89

Tarom ATR 42 Bacău 2010 0,74

* Suma nu este finală

PrIncIPalele daune aeronautIce PlătIte de astra asIgurărI 1990-2010

Page 6: Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene

Aeroportul internaţional Henri Coandă (aiHCb) a fost cer­tificat recent ca aerogară internaţională, îndeplinind

toate condiţiile prevăzute de noua legislaţie în domeniu, în vederea aderării româniei la spaţiul schengen, potrivit Mediafax.Certificarea ca aeroport internaţional este o cerinţă obligatorie pentru ader­area la spaţiul schengen şi pentru a putea opera zboruri în statele non­schengen. potrivit prevederilor schengen, aeroport internaţional este cel care poate deservi zboruri în afara spaţiului comun. fluxurile de pasageri, plecări şi sosiri trebuie sepa­rate în cazul unui aeroport certificat pen­tru zboruri non­schengen şi schengen.astfel, aeroportul a fost evaluat, în perioa­da iulie­august, de către o comisie numită printr­un ordin al ministrului transportu­rilor şi infrastructurii, care a verificat dacă îndeplineşte cerinţele necesare.

actualul aeroport bucureşti aurel Vlaicu (fost băneasa) se va transforma din actualul aeroport supra­aglomerat într­unul de business în care îmbarcarea se va face doar în 15 minute, afirmă Valentin iordache, director calitate în cadrul Com­paniei aeroporturi bucureşti. „aeroportul băneasa a fost proiectat pentru o capaci­tate de 300.000 de pasageri şi a ajuns să proceseze aproape 2 milioane de pasageri anual. de aceea, este foarte aglomerat”, a declarat Valentin iordache. În aceste condiţii, Compania naţională aeroporturi bucureşti intenţionează să transforme aeroportul aurel Vlaicu într­un aerodrom Vip, după modelul london City.“aeroportul băneasa va deveni

un aerodrom modern Vip care va oferi servicii personalizate pentru oamenii de afaceri. aceştia vor beneficia de facilităţi speciale (check­in de la hotel, îmbarcarea cu 15 minute înainte de decolarea avi­onului) pentru a scurta timpul petrecut în aeroport, deoarece ştim că clienţii busi­ness nu au foarte mult timp“, a afirmat iordache. noul aeroport va deservi aeronave de cat­egoria cel mult C (aeronave cu anvergura între 24 şi 36 metri, lăţimea trenului între 6 şi 9 metri, spre exemplu boeing 737 sau a320).in mod obişnuit vor fi aeronave cu 8­10 locuri, iar cel puţin 80% din trafic va fi business. aeroportul va deţine hangar de reparaţii iar alimentarea aeronavelor

se va face rapid, potrivit informaţiilor oferite de directorul Valentin iordache.

Ce este London City?london City airport este un aeroport cu o singură pistă care deserveşte în pincipal dis­trictul financiar londonez. În 2010 a fost al cincilea aeroport aglomerat din vecinătatea londrei, după Heathrow, Gatwick, stansted şi luton, şi al 14­lea ca aglomeraţie din Mar­ea britanie. Mastre planul de dezvoltare al aeroportului prevede o creştere a capacităţii până în 2030 de 8 milioane pasageri (cam cât Henri Coandă şi aurel Vlaicu împreună), precum şi construirea unei a doua piste. În 2010, london City airport a servit aproape 2,8 milioane pasageri.

miercuri - 21 septembrie 2011

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti plănuieşte să transforme aeroportul Aurel Vlaicu din Băneasa într-un aerodrom VIP pentru oamenii de afaceri.

din comisie au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului transporturilor şi infra­structurii, Ministerului administraţiei şi internelor, Ministerului agriculturii şi dezvoltării rurale şi Ministerului sănătăţii.

Ce concluzii a tras comisia?potrivit raportului comisiei de evalu­are, actuala configuraţie a terminalelor aeroportului Henri Coandă, îndeplineşte toate condiţiile de certificare ca aeroport internaţional, precizând că aiHCb asigură “un nivel optim al facilităţilor şi serviciilor necesare pentru o procesare rapidă a pas­agerilor, echipajelor aeronavelor, bagajelor, mărfii şi poştei”.

după finalizarea lucrărilor de extin­dere a sălii de îmbarcare, care va intro­duce modificări semnificative în actuala configuraţie, prin creşterea capacităţii de procesare a pasagerilor la şase milioane de pasageri anual şi a gamei de servicii oferite,

Europa de Est, în creştereTraficul aerian de pasageri în Eu-ropa Centrală şi de Est a înregistrat o creştere de 7% în 2010, faţă de anul precedent, nivelul atins fiind de 48 milioane pasageri, a declarat Gabriela Zanc, director economic al Aeroportului Cluj. Cifrele arată că traficul din această zonă reprezintă 32% din întregul trafic european. “este cea mai dinamică piaţă din Europa, iar operatorii low-cost au aici un rol important. Traficul este caracterizat de dominarea aeroporturi-lor de capitală, iar cele regionale se află în concurenţă“, a spus ea. Cei mai mulţi pasageri în regiune i-a avut Polonia, respectiv 20 milioane pasageri, urmată de Ungaria, cu 8,4 milioane pasageri şi România cu 7,9 milioane pasageri. Unele informaţii arată însă că traficul din România ar fi de fapt superior cu un milion de pasageri celui din Ungaria. În 2010 cele mai mari creşteri ale traficu-lui s-au înregistrat în România (12,09%) şi Polonia (9,7%), existând însă ţări , precum Slovacia sau Slovenia unde acesta a scăzut.

Liniile low-cost, în creştereOperatorii aeriene low-cost au avut o creştere medie anuală a numărului de pasageri transportaţi de 13% anual, ajungând în 2010 la 172 milioane pas-ageri transportaţi, de la 106 milioane în 2006, a declarat Michael Weiss, direc-tor al firmei de consultanţă AT Kearney. Potrivit lui, Ryan Air deţine o cotă de piaţă de 42,2%, compania fiind urmată de Easy Jet cu 28,8%. Cele două linii au fost motorul creşterii acestui segment, care însă a început să dea semne de saturaţie. Piaţa impune noi modele de management ale aeroporturilor, spune Weiss. Dacă în forma tradiţională acestea erau interesate de afacerea propriu-zisă a aviaţiei, în noul model de management, aeropor turile încep să se concentreze şi pe alte tipuri de activităti, cum ar fi petrecere a timpului liber, shoping, găzduirea unor compa-nii, conexiuni cu traficul rutier, feroviar, sport, educaţie, etc. Apare aeroportul numit Aerotropolis, spune Weiss.

Transportul de mărfuri, în stagnareTransportul de mărfuri pe aeroporturi înregistrează „o uşoară stagnare“, faţă de cel de călători care este în creştere, a spus în cadrul conferinței Daniel Anghel, partener al PriceWaterhouseC-oopers. El a prezentat şi influenţa unor modificări recente ale prevederilor fiscale asupra industriei transporturilor aeriene. Potrivit lui, piaţa românească a fost infleunţată în principal de trei factori, anume conjunctura economică defavorabilă, costul în creştere al combustibilului şi apariţia unor factori meteorologici care au obligat liniile aeri-ene să achite despăgubiri pasagerilor. In 2008-2009 liniile aeriene au înregis-trat o scădere mare a profitabilităţii lor, a spus Anghel.

ȘTIRI

Ambiţii mari la Aeroporturi Bucureşti. Băneasa precum London City.

Criteriile Schengen referitoare la aeroporturi prevăd certificarea acestora pentru zboruri în interiorul spaţiului comun şi/sau în afara acestuia.

Henri Coandă a fost certificat ca aeroport internaţional

administratorul aeroportului va solicita reevaluarea în scopul verificării îndeplini­rii condiţiilor de certificare ca aeroport internaţional, în noua configuraţie.

“În ceea ce priveşte aeroportul interna­ţional bucureşti băneasa aurel Vlaicu au fost iniţiate demersurile pentru reorga­nizarea terminalului de pasageri, urmând să se transmită către Ministerul transpor­turilor şi infrastructurii solicitarea de cer­tificare ca aeroport internaţional şi pentru acest aeroport”, se arată într­un comuni­cat al Companiei naţionale aeroporturi bucureşti (Cnab).

Două noi linii aeriene la Aeroporturi Bucureştitraficul pe aeroporturile otopeni şi băneasa ar putea creşte în acest an cu 6%, de la 6,98 milioane de pasageri anul tre­cut la 7,43 milioane pasageri, ca urmare a intrării pe piaţă a operatorilor pegasus din turcia şi Qatar air din emiratele arabe Unite.

„În primul semestru au fost înregistraţi 3,12 milioane de pasageri, iar pentru întreg anul previzionăm că vom ajunge la un traf­ic de 7,43 milioane de pasageri, pe cele două aeroporturi, în creştere cu 6% faţă de anul trecut. este o creştere naturală, prin dez­voltarea unor rute unde există mai mulţi pasageri, dar şi prin operarea a două com­panii noi la otopeni”, a declarat directorul de calitate al Companiei naţionale aeropor­turi bucureşti (Cnab), Valentin iordache, la forumul organizat de Medien Conferences pe tema infrastructurii aeroportuare.

Page 7: Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene

Director Medien Conferences

Daniel Dră[email protected]

Project CoordinatorMedien Conferences

Elena Gherasim

Partnership CoordinatorMedien Conferences

Iulian Băbeanu

Project ExecutiveMedien Conferences

Andreea PăunAndreea Ioniță

ZIARUL DE BUSINESS se distribuie gratuit împreuna cu

Ziarul România liberă este editat de Societatea „R“, din cadrul grupului

ADRESA: nerva Traian nr. 3, Bl. m101, et. 9, sector 3, Bucureşti CP 031041; Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43

TIPAR: United Print

EDITOR Doru Cireaşă

[email protected]

Art DirectorCătălin Bratu

DTP Adrian Stan

Prelucrare foto Florin Anghel

interviu

aeroportul transilvania tg.Mureş are în derulare un program vast de conectare la reţeaua rutieră şi feroviară şi care are o valoare de nu mai puţinde 250 de milioane de euro. „ne axăm foarte mult pe un concept multimodal de pasageri şi marfă, avem un studiu de prefezabili­tate şi un altul de fezabilitate pentru o platformă multimodală în trendul Ue. dorim legătura transportului aer­ian cu cel rutier şi naval, prin portul Constanţa”, spune directorul aeropor­tului, petru runcan. el a prezentat în cadrul evenimentului organizat de Me­dien Conferences principalele planuri de dezvoltare a aeroportului. Conducerea aerogării mizează pe poziţia centrală a acesteia în transilvania. dealtfel runcan afirmă că actuala poziţie a aeroportu­lui este pe vechiul traseu al drumului Mătăsii şi a rutei celebrului tren orient

express. „ aeroportul e accesibil. la 400 de metri există e60 bucureşti­budapesta, la 600 de metri e calea ferată, iar în perspectiva de dezvoltare a autostrăzilor la 900 de metri va fi bucureşti­oradea (autostrada transil­vania­ n.r.) şi la 4,5 km va fi autostrada iaşi­ tg.Mureş”, spune el. aeroportul care, în cadrul planului menţionat, va avea un terminal cargo de 150.000 tone pe an, are un bazin de colectare de 24.000 kilometri pătraţi, locuit de o populaţie de 3,2 milioane. runcan spune că au fost achiziţionate terenurile şi că aeroportul e în faza în care caută finanţarea, fie de la investitori, fie din fonduri Ue. in faza finală, parcul industrial va fi extins cu 25 ha, va fi construită o zonă cargo pe 8 ha, o platformă multimodală de 35 ha, iar aeroportul va avea un business center şi hangare întinse pe 2 ha.

C ompania naţională aeropor­turi bucureşti a introdus la Henri Coandă o nouă tehnolo­gie care permite pasagerilor să

efectueze formalităţile de check­in cu aju­torul telefoanelor mobile sau pda. primele linii aeriene care au pus la dispoziţia pas­agerilor acest serviciu sunt air france şi KlM. Începând din luna august, pasagerii ce călătoresc pe ruta bucureşti­paris sau bucureşti­amsterdam pot urca la bordul aeronavelor pe baza unui bilet electronic afişat pe telefonul mobil. singurul docu­ment necesar este actul de identitate.

Cum se procedează? pentru a efectua check­in­ul pe telefonul mobil, pasagerii trebuie să aibă acces la internet pe un telefon mobil de tip smart­phone. astfel, ei vor putea efectua check­in­ul direct pe telefonul mobil, pe paginile de internet www.mobile.airfrance.com sau www.klm.com. după completarea datelor personale necesare, aceştia vor primi pe email sau pe telefon, printr­un mesaj sMs sau MMs, permisul de îmbarcare ce conţine un cod de bare ce garantează autenticitatea operaţiunii. pasagerii pot efectua aceste formalităţi şi îşi pot alege locurile în avion, începând cu 30 ore înaintea decolării.

„acest nou serviciu răspunde cerinţelor clienţilor noştri în ceea ce priveşte viteza, flexibilitatea şi autonomia. În acelaşi timp, demonstrează angajamentul air france şi KlM de a oferi servicii inovatoare”, a de­clarat alexandru dobrescu, Country Man­ager air france KlM romania. „această tehnologie este un pas înainte pe care Com­pania naţională aeroporturi bucureşti îl face pentru a oferi servicii la standarde de elită tuturor pasagerilor care tranzitează principala poartă aeriană a româniei, aeroportul internaţional Henri Coandă. am convingerea că, în cel mai scurt timp, şi pasagerii celorlalţi operatori aerieni vor beneficia de acest serviciu”, a precizat direc­torul general al Cnab, tudor Jidav. oficialii companiei aeroportuare au declarat că, în cel mai scurt timp, facilitatea va fi extinsă şi

miercuri - 21 septembrie 2011

Aeroportul are în plan un vast program de investiţii, în valoare de 250 milioane euro, axat în principal pe conceptul multimodal.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a introdus la Henri Coandă o nouă tehnologie care permite pasagerilor să efectueze formalităţile de check-in cu ajutorul telefoanelor mobile sau PDA.

Acest nou serviciu răspunde cerinţelor clienţilor noştri în ceea ce priveşte viteza, flexibilitatea şi au-tonomia. În acelaşi timp, demonstrează angajamen-tul Air France şi KLM de a oferi servicii inovatoare

Alexandru Dobrescu, Country Manager Air France KLM Romania.

Un aeroport multimodal – „Transilvania“ Tg.Mureș

pentru alţi operatori aerieni.permisul de îm­barcare electronic conţine toate informaţiile prezente pe un permis convenţional (tim­pul de îmbarcare, poarta de îmbarcare, ora decolării, locul şi clasa de călătorie). pasagerii care călătoresc cu bagaje de cală se prezintă direct la biroul de predare a bagajelor, unde codul de bare primit pe telefonul mobil este scanat. pe lângă formalităţile de check­

in, acest cod de bare facilitează controlul de securitate şi al paşapoartelor din aero­port. asemeni unui permis de îmbarcare convenţional, permisul mobil oferă acces călătorilor la toate facilităţile aeroportului, inclusiv zonele de relaxare de tip lounge şi cumpărăturile din duty free. Alternative în caz de defectare a tele-fonului. Ca şi în cazul biletelor electro­

nice, toate detaliile rezervării pasa ge rilor rămân accesibile în baza de date a sistemu­lui. În eventualitatea în care tele foanele mobile ale pasagerilor se defectează sau rămân fără baterie, aceştia îşi pot tipări permisul de îmbarcare la un punct de au­toservire special amenajat sau pot solicita fără probleme acest lucru agenţiei air france­KlM.

Check-in pe Henri Coandă Air France-KLM cu telefonul mobil

Page 8: Spliment Infrastructura aeroportuara& companii aeriene