REVISTA BISBKÎCEASCA, ŞCOLAftA, LîTIlAiA SI...

4
Anul XLIV. Arad, 16|29 Februarie 1920. Nr. 7. raaTOWiiiwi'WiMMMi^Ht<:.i^^^ REVISTA BISBKÎCEASCA, ŞCOLAftA, L î T I l A i A SI ECONOMICA, ABONAMENTUL: fe un «» . . . „ _ . . . , 21) et.rer.ae. I** jumătate <*« « » 10 eovcme. mmmimim APARE ODATĂ IN SAPTAMÂHî A: DUMINECA. Două concepţii. Cine este creştin adevărat trebuie creadă aşâ precum îi învaţă sfântă bise- rică, pentrucă dânsa a fost încredinţată din partea D-lui nostru Isus Hristos cu păzfcea învăţăturei Lui, cu administrarea tainelor şi cu exercitarea disciplinei intre creştini. Nu poate fi ace! om creştin or- todoxia senzui învăţăturii bisericei noastre, care ar profesa credinţa, învăţătura iui lsus Hristus ar mai trebui cârpită cu ceva înţelepciune omenească pentrucă chiar în punctul acesta zace superioritatea creşti- nismului şi veşnicia lui, că nu se mai poate amplifica ori cârpi cu nimic. înţe- lepciunea omenească în decursul timpului s'a schimbat de atâtea ori, ce a admirat un secoi a dărâmat celalalt secol. Un în- ţelept a combătut pe celălalt înţelept, pe «ând- învăţătura Jur Isus Hristos este şi a rămas şi trebuie rămână pentru toate timpurile aceeaş pentrucă ea este înţelep- ciune D-zeiască, care nu se poate schimba, fiind perfectă. Până aici cred trebuie fie de acord cu mine fiecare cetitor preot ori laic creştin ortodox. Dar dacă cineva recunoaşte de drepte premisele trebuie aocepteze şi consecventele cari decurg naturaiminte din aceste premise. De multeori mi-a preocupat mintea faptul trist domnul n stru lsus Hristos a înţeles într'un fel preoţia, iar creştinii moderni mai ales, o înţeleg altfel. Domnul nostru lsus Hristos a făcut din preoţie o taină sfântă pe când cei mai mulţi creştini, cari nu se prea ocupă cu teologia vreau să facă din preoţie o funcţiune, o ocupaţie care bineînţeles trebuie să se acomodeze timpurilor şi mentalităţii omeneşti păcă- toase din fire. rog şi cuceresc" D-Voastră luaţi Sf. Scriptură şi cetiţi-o pagină de pagină şi-o să vedeţi jertfe grele şi că calităţi sufleteşti destinse a cerut lsus Hristos dela acei oameni cari doresc se facă preoţi şi cum a pretins că ei să primească sfinţire, darul tui D-zeu înainte de ai propovădui învăţătura şi a-i administra tainele. Dar în schimb tot Domnul nostru lsus Hristos a dat drepturi mari în biserica slugilor lui. „Cel ce ascultă pre voi, mă ascultă pe mine şi cel ce va nesocoteşte pre voi nesocoteşte pre mine, iar cel ce nesocoteşte pre mine nesocoteşte pre cel ce m'a trimis." REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA; Amu, Strada'' E M I N E S C Ü. Nr. 35. TYJ*?o» pttrtru oraş ţi comitat Nr. 266. „Adevăr zic voauă: orice veţi lega pe pământ, vor fi deslegate şi în ceruri." Preotul sub osânda unor grele păcate trebuie să-şi deie întreg sufletul bisericei în schimb însă iui îi este dată toată pu- terea în biserica. Şi totuş credincioşii din motive foarte rău înţelese au ţinut de bine astăzi ieie un drept, mâne altui, din manile preo- ţim ei şi urmarea fatală a fost, dacă în vremuri străveche cei mai iluştrii oameni ca: Vasile cel Mare, Grigorie cel Mare şi loan Gură de aur, aveau aşa idei înalte despre preoţie, încât nu îndrăsneam să o ieie asupra lor, astăzi orişicine se hotăreşte se facă preot pentrucă, de! nici drepturi nici datorinţă. Cu durere trebuie spu- nem, că pe lângă laici avem şi teologi, cari cred — dsr rău cred — că în numele democraţiei pot să formeze idealul preo- ţi mei aşâ cum cred Dlof. Dar fiindcă bi- serica nu este nici aristocratică, nici de- mocratică, ci aceia ce este mai presus de orice teoremă socială, ea este creştină. Ideile iuate din teoriile vieţii sociale nu au ce căută în sânul bisericei. Teoriile despre viaţa socială se schimbă tot mereu chiar aşa ca şi concepţiile de drept, de aceia adevăraţii teologi şi laicii iubitori de biserică, când e vorba de biserică şi de întocmirile ei - nu au dreptul să se in- spire din iură ori sociologie ci din sf. scriptura şi din sf. tradiţiune. Preoţii trebuie rămână aceia, ce i-a făcut lsus Hristos şi nu ar fi trebuit şi nu ar trebui să se acomodeze părerilor omeneşti schimbăcioase. Demnitatea de preot nu ţi-o poate da nici o putere lu- mească, ci numai singur D-zeu prin urmare nici o putere omenească nu ar fi în drept să-ţi ieie vre-o atribuţie, care o primeşti prin preoţie. Te doare sufletul când trebuie experiezi, că şi la noi întrucât sa spălăcit şi schimbat ideile despre chemarea preo- ţească. Dacă suntem drepţi, trebuie recu- noaştem clerul nostru superior e stă- pânit de inteligenţa, iar clerul inferioare tot mareu strîmtorat de popor. Preoţia la noi a ajuns să nu mai fie o demnitate, o distincţie, pe care nu-i vrednic orişicare se o poarte, ca o simplă funcţiune împreunată cu multe suferinţe şi năcazuri^ Neamului nostru îi sună puternic la urechi cuvintele Domnului nostru lsus Hristos „cine nesocoteşte pe mine" şi vai de cei ce nesocotesc pe Mântuitoriul lumii. Astăzi toate tagmele să bat cu ambii pumni pe pe piept, că lor li să datoreşte izbăvirea şi mărirea neamului şi î-şi dau buzna la împărţirea colacilor, numai o tagmă tace şi se mulţămeşte cu sfrimi- turile ce cad dela mesele gălăgioşilor, de şi ia este cea mai veche, mai venerabilă şi cea mai umilită şi batjocuritâ de duş- mani şi mai muncitoare pentru binele neamului şi aceasta este tagma preoţească. înţeleg, sufere, pentrucă suferinţa i-s'a prefăcut în a doaua natură prin viaţa atâtor secoîi întunecaţi, dar nu înţeleg pentruce se pot împacă cu ideia vină, Ie împartă oamenii păcătoşi acele drep- turi, pe cari Ie-a primit dela D-zeu însuş. Nu interesele de tagmă, ci interesele neamului pretind, pieoţimea devie odată conştientă de drepturile sale şi de menirea ei şi ceară reîntregirea în toate drepturile primite dela Domnul nostru lsus Hristos, pentrucă pe masuri ce se va îngropa dreptatea şi autoritatea preo- ţimei, în aceiaşi măsură va deeădea şi biserica. De aceia trebuie susţinem cu toata tăria, câ cel mai bun mijloc de reînălţare a bisericei noastre este reînălţarea preoţime» noastră la treapta care a stat odată. Preoţimea nu poate fi o slugă dis- preţuită, ci ia trebuie devie în senzui învăţăturilor bisericei" noastre suverana în casa Domnului. X. Programul de munca al resortului de culte şi instrucţiune publică. Consiliul Dirigent a votat pentru Universi- tatea din Cluj 50 milioane de lei pentru crearea din nou a câtorva instituţiuni absolut necesare, pentru amenajarea institutelor existente conform cerinţelor moderne şi pentru procurarea cărţilor necesare pentru fiecare catedră, institut şi Sfcmi- nar. Bibliotecile sunt absolut lipsite de cărţi ro- mâneşti şi franţuzeşti. Tot Consiliul Dirigent a luat în studiu în- fiinţarea unui Politehnic la Timişoara, în care scop a luat în bugetui anului 1920, suma de 25 milioane Iei, considerând România de azi e lipsită de un politehnic complect, şi că bogăţiile noastre nu se^pot exploata decât având tot felul de oameni pregătiţi în diferite ramuri. Necesi- tatea creerei Politehnicului este foarte urgentă. Pentru elaborarea planurilor necesare se va con- stitui o comisiune din ingineri români şi savanţi străini. Grija cea mai mare a Resortului -de Culte şi Instrucţiuni Publice nu este aceea de a înfiinţa multe şcoli, ci pentru moment de a pregăti puteri didactice cât mai bune. Î b acest scop, incepând' cu anul şcolar 1920— 21, se vor crea 100 burse pentru studenţii

Transcript of REVISTA BISBKÎCEASCA, ŞCOLAftA, LîTIlAiA SI...

  • Anul XLIV. Arad, 16|29 Februarie 1920. Nr. 7. raaTOWiiiwi'WiMMMi^Ht

  • în litere şi ştiinţe, cari vor fi pregătiţ i cu cea mai mare' grijă într'im internat special ce se va înfiinţa în Cluj.

    Directorii şcoalelor secundare din Trans i l vania, au fost făcuţi atenţi să r ecomande pentru aces te burse pe cei mai buni elevi, cari urmează ac tualmente clasa 8 -a de liceu.

    Printre acei 100 bursieri vor fi şi tinerii din celelalte provincii româneş t i .

    Dintre toate instituţiile a căror utilitate este ma: urgentă e cet de educaţ ie fizică. Acest institut care urmăreşte îndoiiu! scop de a se îngriji de educaţ ia fizică a întregei tinerimi universitare şi de a pregăti unui profesori de educaţ ie fizică s'a şi pus în lucrare. S'a publicat un concurs pentru un profesor agragat de educaţ ie fizică şi 3 maeştri de sporturi şi jocuri g imnast ice . Acest insti tut va evaiua cu t impul în direcţia unei academii pentru educaţ ia fizică d u p ă modelele cele din Stockholm.

    * în scopul pregătirii cât mai bune a puterii

    d idac t ice care sunt actualmente în funcţiune, r e sortul de Instrucţiuni publice, va organiza în cursul verei acestea mai multe serii de cursuri de câte două luni de zile. Şi. a n u m e :

    1. Cursuri pentru cei 350 profesori pract i canţi , cari şi au făcut pregăt i rea în vara trecută la Cluj, ca profesori universitari de aici. Director al lor a fost numit dl N. Drăgan, prof. universitar.

    2. Un curs pentru acei profesori de şcoli secundare , normale şi civile, care ân servit pâ )ă în anul aces ta şcolar la şcoli ungureşt i . Aceste cursuri , de istorie, l i teratură, ar tă şi' geografie românească , se vor ţ inea la Bucureşti , fiind urmate şi de profesori din Bucovina şi Basarabia .

    3. Un curs pentru profesori români , de religie.

    4. Cursuri pentru profesori unguri cari ar avea să p redea de aci în şcolile secundare ungureşt i , istoria, l i teratura şi geografia României .

    5. Un curs pentru învăţători dela oraşe. Scopul acestor cursuri este ca să-i familiarizeze pe actualii învăţători , a căror abso lu tă majoritate, mai înainte au funcţionat la ţară, cu atmosfera şi cu nevoi e oraşelor noastre pentru a căror naţ ional izare t rebuie să lucrăm din răsputeri

    învăţători lor din chest iune li se vor da şi toate cunoşt inţele necesare pentru a putea p reda învăţământul în şcoalele de ucenici. Acest curs se va ţinea la Timişoara .

    6. Cursuri pentru acei învăţători cari înainte de şcoala normală n'au terminat 4 clase secundare şi care din aceas tă cauză nu se împăr teşesc de ajutorul de serviciu care se dă învăţători lor c« pregăt i re complectă . Cursul va avea loc în Oradea -Mare .

    La sfârşitul acestor cursuri se va da un examen care va îndreptăţ i pe învăţători la ajutorul în ches t iune .

    7. Cursul pentru învăţători unguri , saşi şi şvabi . în aceste cursuri li se vor împăr tăş i acestor învăţători cunoşt in ţe de istorie şi ge o grafie românească , pe care vor trebui se le p re dea s is tematic în şcoalele lor. Aceste cursuri se vor ţ inea îrr mai multe centre din Sacuime, Banat şi părţi le iocuite de saşi .

    8. Un curs pentru învăţorii ajutori pregăti ţ i vara trecută la Sălişte.

    Acest curs se va ţ inea în cadrul şcoalei normale deia Deva.

    9. Curs pentru coaducă toare le de grădini şi copii, se vor ţ inea la Braşov.

    C. C R.

    Legea despre Unificarea Bisericii Ortodoxe.

    în şedinţa din 5 Februar ie a Senatului s'a d^sbătut chestia unificării bisericii or todoxe a Basarabie i , a Bucovinei, a Ardealului, a Băna tu lui, a Crişaaei şi a celei din părţile ungurene cu biser ica vecinului regat .

    .Pxpject«!«.de legi, votate de senat, sânt u rmătoa re le :

    Primul proiect : Ari. unte. -r> Biserica ortodoxă a Basarabie i ,

    a Bucovinei, a Ardealului, asana tu lu i , a Cr işaaei | i cea din părţile ungurene se «neşte pentru vecie cu Biserica vechiului Regat, alcătuind o s ingură Biserică Autocefală Ortodoxă Română, a cărei autoritate supremă este şi va rămânea

    Sf. Sinod al Sf. Biserici Or todoxe Autocefale a României întregite.

    Al doilea proiect de lege: Art. I. Articolul 10 din „Legea pentru a le

    gerea Mitfdpoliţilor şi Episcopilor Eparhioţi , cum şi a constituirii Sf. Sinod al Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române şi pentru înfiinţarea Con-sistorului superior Biser icesc", — modificata prin legea din" 18 Decemvrie 1911, — se modifică astfel:

    „Sfântul Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Or todoxe R o m â n e ' s e compune din toţi Mitropoli t», Episcopii, Eparhioţi şi Arhierei titulari ortodocşi ai României întregi te" .

    Art. II. — Articolul 10 din aceeaş lege se modifică, adăugându- i - se ca uitim alineat u rmătoarele :

    Chiriarhiile ortodoxe din ţările alipite Regatului vor trimite, până ia definitiva legiferare, ca membri în Consistorul Superior Bisericesc :

    „Din Consistorul Arhtdiecezan, cu reşedinţa la Sibiu, ca senat Bisericesc 2 membri ."

    „Din Consistorul Mitropolitan dela Sibiu ca Senat bisericesc 1 membru."

    „Din Consistorul Diecezan al Aradului 2 membri . "

    „Din Consistorul Diecezan al Oradei-Mari 2 membri ."

    „Din Consistorul Diecezan al Clujului 2 membri ."

    „Din Consistorul Arhidiecezan a! Bucovinei 5 membri . "

    „Dintre membrii congresului Bisericesc al Basarabiei 5 membri."

    „Facul ta tea de teologie din Cernâuţ va t r i mite un membru."

    „Seminarul „Andreian" din Sibiu tot un membru."

    * : în şedinţa camerei dela 11 Februar 1920

    ministrul de culte, dl /. Borcea, d epune p roec -tul de lege, votat de senat , privitor la unificarea bisericii.

    Asupra desbater i lor ivite în jurul acestor proiecte de lege, vbm reveni.

    Dotaţia corpului didactic deia preparandia (şcoala normală) ort. română din Arad

    d e Dr. T. B o t i ş .

    Pentru susţ inerea şcolilor preparandia le , înfiinţate pentru cele trei naţiuni or todoxe din Ungaria, se introduce in bisericile greco-neuni te , tasul al treilea.1) „ . . .Cel cu inimă bună milostivul nostru Împărat au porunc i t . . , ca prin toate b i sericile noastre, al treilea tas deapururea să fie introdus şi la toată comuni ta tea două persoane , care vor pur tă grije, ctitori, pentru adunarea ban i lor la fundaţie să se a leagă şi ei să poarte grije pentru venitul, —- banii ce se vor adună într 'o lăduţă subt trei chei să se păzească şi după curgerea de trei luni de aceasta dată, până se va face altă rânduială , D. diecezalnicului Episcop dobândind cvitanţie să-i p redea" . 2 )

    Statul ungar nu contribui a şada r cu mijloace materiale la temelia şi susţ inerea preparandii lor , ci-îe aviză la mila credincioşilor la banii, ce se adunau prin bisericile or todoxe cu tasul al l l l-lea, numit şi „preparandia l" . Din venitele acestui t a s , precum şi din ofertele benevole ale oameni lor de inimă, se formă şi a l imentă „fondul preparandia l ." Menirea acestui fond era, ca din venitele lui să -se acopere salarii le profesorilor preparandia l i şi alte trebuinţi ale şcolii, să li-se dee elevilor săraci ajutoare şi st ipendii şi să se t ipărească cărţi spre „ luminarea şi infrumseţarea norodului ."

    Organismul şcolilor naţ ionale popora le ro mâne şi sârbe se susţ ineau din „fondul şcolilor gr. neuni te" . Resursele acestui, fond, menit , ca din venitele lui să se acopere lefile directori lor districtuali şi alte lipsuri ale şcolilor şi învăţătorilor, îl formau ofrandele credincioşilor şi aşa numita „aucta ş c o l a r ă ' , adecă ofertele de 10*/, după leafa anua lă de atunci?) a învăţătorului , cu care şe îuvoiră şi obligării eomunele prjn contracte bileterale şi irevocabile a contribui anual la înmulţirea fondului.*) Ambele aces te fonduri le adminis t ra o „Depu tă ţ i e " ( „Depu ta t io fundos Scholafum G. n. a. R. Nationaiiutn Q e -neral is et Praepara tor iarum par t icular is admin i -

    s t rans") , care se compunea din 9 membri ( „ a s -sesori jura ţ i" ) , numiţi de impăratul- rege dintre fruntaşii ortodocşi şi dintre cari inspectorul suprem al şcolilor naţ ionale şi directorul regesc al preparandi i lor eră to tdeauna preşedinte le depu -taţiunii . 5 ) Diregători salarisaţi ai deputăţ ie i e rau: perceptorul , fiscalul şi un cancelis t . Depută ţ ia îi avea sediul şi biroul ia început în Buda, ear dela anul 1823 în Pes ta . 6 ) î ncepând cu anul 1848, în t imp oarecare, localul deputaţ iuni i se afla în S t rada Leopold Nr. 226, aproape de parohia sârbească din Pesta în casele inspectorului Gyurkovich. 7 )

    „Fieşteearele din D. Profesori . . . are a sa plată la an 800 de florinţi. Iară D. Cat ihe t» unul fieşte carele 500 fi. şi toţi sânt păr taşi penziei" . 8 )

    Aceste salarii ( „angar ia" ) se ridicau ia început, pe lângă chi tanţă vidi inaiă de inspectorul Nestorovici, dela episcopul Aradului , Paul Âva-cumovici, în rate t re i lunare . 9 )

    Spre scopul înmulţirii fondurilor şcolare şi aducerea lor într 'o atare, ca să poa tă supor ta sarcinile şi a acoperi t rebuinţele şcolilor, li-ş'a impus autorităţilor bisericeşti şi poli t ice a stărui j neîncetat pe lângă popor, ca să contr ibuie cu | obolul său ia „tasul şcoli i" , s ă facă dăruiri d e i bună voie şi să spr i j inească din toate puteri le j instituţiunile aşezate pentru luminarea poporului f şi creşterea t iner imii . 1 0 ) Aşa se vede însă, că | acestor dispoziţiuni nu li s'a dat din par tea celor j chemaţi a tenţ iunea cuvenită şi dor i tă . 1 ' ) _..Că \ muiţi din nonod, poate fi, că încă din cei mai \ săraci mai mult au dat din averea sa pre altarul i fericire" a norodului de c o m u n . . . Din potriva i mulţi dintre Boiari, necăutând !a folosul n e a m u - [ lui (lor li-e bine că ei sunt învăţaţi şi prin prostia săraci lor mult câşt igă) . Aceaste nepreţui te \ introduceri uesocot indu-le şi t impul acest auri t , j în carele se dă nouă atâta slobozenie, negri j indu-se rămân răci, nebăgător i de s eamă şi Împietriţi, şi \ numai pentru ale S i l e înf ierbântaţ i" . 1 2 ) Bani nu \ prea incurgeau şi profesorii nu-şi puteau primi i regulat salariile. „Angaria" a două, pe lunile Februarie, Martie şi Aprilie ale anului 1813, ! numai cu greu li-se poate s o l v i 1 8 ) Tot astfel şi ' ratele următoare , aşa că profesorii, sunt nevoiţi ; a rapor tă lui Nestorovici, că banii , ce incurg în [ tasul al l l l-lea în d iece ia Aradului sunt pe sfâr- ; site şi că în viitor abia li se vor putea plăti Ia j t imp salariile ; roagă deci pe inspectorul , ca "să \ intervină şi să reguleze afacerea, 1*) Nestorovici [ interveni la locurile mai înalte, deunde şi sosi { — spre bucuria profesorilor — rezoluţia regească, f prin care se dispune, ca profesorii preparandial i j din Aradul-Vechiu să-şi p r imească salariile în | viitor dela oficiul de sare din Ara

  • Nr. 7 BISERICA Şl ŞCOALA Pag. 3

    valahe, . . . despre a cărori lipsuri şi zel s'a convins pedepl in cu ocaziunea vizitaţiunii sa le" , să Ie dea locuinţe gratuite Desbă tând magistratul dorinţa lui Hatvani şi voind şi din par tea sa a promova intenţiunile preaînalte pentru cultura „naţiunilor iiirice şi valahe" , şi astfel a-şi înmulţi meritele, o primeşte unanim şi exmite din sânul său pe membrii : loan Schaerîeneder , G h e -orghe Gruici şi Gheorghe Ilici, ca să caute locuinţe corespunzătoare şi se încheie contracte cu proprietarii de ca se . 1 8 )

    {Va urma;)

    Extras din ordonanţa Nr. 21 şi 25.

    Comandamentul Trupelor din Transilvania ordonează, că

    1. Vor fi consideraţi ca vinovaţi toţi aceia, cari fără rea credinţă, prin localuri publice, în gări, trenuri, în restauraţiuni, pe străzi, vor vorbi sau vor discuta în orice chip ştiri, fie adevărate, fie închipuite sau îşi vor da părerile despre operaţiunile de răsboi sau despre situaţia şi mişcarea trupelor, precum şi cei ce vor critica poruncile date de autorităţile militare, sau orice alte măsuri cu privire la armata română.

    2. Cei ce se vor face vinovaţi de una dintre poruncile de mai sus, se vor pedepsi de judecători militari cu închisoare până la un an şi amendă până >a 2 mii iei.

    Când însă faptele de mai sus, se vor săvârşi cu gând de spionaj sau trădare, pedepsele vor fi cu mult mai aspre, după legile de răsboi.

    INFORMAŢIUNI. Dăruire. Văduva Măria .Drăgan din

    Pusta Meghieş, cu fii. săi Maxim şi Simion au cumpărat pe seama bisericei de aici trei clopote tn preţul de 35 mii coroane. Primească dăruitoarea mulţăinita credincioşilor, cari zic: „mai mult face un om, decât un sat". — Bunul D-zeu le răsplătească cu daruri cereşci.

    f Vifiţor Tordăşianu, vrednicul p reşed in te al j |euniunii meseriaşi lor români din Sibiu, esac tor arhidiecesan, a trecut la cele eterne, S â m b ă t ă în î /14 Februarie. T i m p de 23 ani a fost couducă -torul înţelept şi devota t al meseViaşului român şi sprijinitorul şi ocroti torul sutelor de copii r o -a£m, dela diferitele meserii . Munca sa neobos i tă fi apastol ia s a a dus roduri îmbelşugate pe t e renul industriei române . Binecuvânta tă i-va fi memoria în veci.

    ') Introducerea tasului pedigogic şi teologic în bis. ţţ. pr. roniâne din Ungaria şi Banat de Andrei Ghidiu, protoprezbiter, Caransebeş, 1902. — ') „Arătare 1 pag 16 — *! Dacă plata anuală a dascălului era 40 fl., atunci

    ?mu.na respectivă contribuia ia fondul şcolar cu 4 fl. — Arătare. Pastorala (cercularul) episcopului din Caransebeş loan Popasu, din 16 Dec. 1877, Nr 112 pr. — 5 ) Arătare. Rescriptul deputaţiunii din ÎS Iunie 1837. Nr. 92 şi 25 lunfc 1827, Nr. 119. -*- ••) Rescriptul Iul Nestorovici din 11 Sept. 1823, Nr. 491. - ') Rescriptul lui Gyurkovich din 6 Maiu ;1.845, Nr. 504 — ») .Arătare" pag. 15. - ») Prot. act~ eoris. 1813, Hr. 4>. — '*) Rezoluţia preaînaltă din 31 Maiu 1813, Nr. 6630. - ") A. Gbidiu, opul citat, pag. 6=7. Eslbitiit Nr. 6 6 4 - 1 8 1 3 din arhiva comitatului Arad. Prot. act. cons. 1817, Nr 29. , a ) Arătare. - '») Prot. act. cons. 1813, Nr 29. — '«) Prot. act. cons. 1814, Nr.

    f . — ">) Reacript ale tui Nestorovici din 25 Febr. 1815 . W, 15 Aug. 1816, Nr. 221. Intimasul cons. Ipc. ree ane 30 dec, 1814, Nr. 16,369. Prot. act. cons 1815, Nr ¿4, 38, 1816, Nr.JiS, 72, 94. 1817, Nr. 7* 14, 21, 94. —'•

  • Concurenţii sunt îndatoraţ i a se prezenta în terminul concursual , în cutare Duminecă sau să rbă toa re în sfta biserică din Cinteiu, p e lângă s t r ic ta observare* a disposiţ iunilor cuprinse în §-ul 3 3 din Regulamentul pentru parohii, spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cele rituale şi ora tor ice ; iar cei din ai tâ dieceza, că au înalta încuviinţare a P r e a Sf. Sale Domnului Episcop diecezan, de a p u t e a reflecta la aceas tă parohie.

    Cinteiu, din şedinţa comitetului parohial , delà 24 Noemvrie (7 Decemvrie) 1919.

    Ioan Jivan m. p., preş. com. par. Ioan Dudas m. p., notar.

    în conţelegere cu oficiul pro topopesc , din încredinţare : Gheorghe Turic, paroh.

    n - * 2 3 Conform ordinului Venerabi lul Consistor Nr.

    41/1920 pentru îndeplinirea unui post învăţă toresc ia şcoala gr. or. rom. e lementară din B -Comloş, prin aceas tă se escrie concurs cu termin de re curgere de 15 zile delà pr ima publicare în organul oficios „Biserica şi Şcoa l a . 0

    Venitele sun t : i . Salariul fundamentai de 1200 cor. este garan ta t de comuna biser icească, întregire i salariului delà aceas ta sumă insuş şi eventualele gradaţ i i se vor cete delà Stat . 2. Locuinţa cu o gradină intraviiană de 400 stânjinî cvadra ţ i . 3. Pent ru conferinţa îuvăţa torească 20 cor, 4. Delà înmormântăr i stoia uzuată, 5. învăţătorul ales va aveà să conducă s t rana s tângă, să p ropună cântăr i le bisericeşti prescrise, elevilor să i - ş i să-i conducă pe aceşt ia ia sf. biserica în dumineci şi sărbător i .

    Recursele adresa te comitetului parohial ort. român din B.-Comloş, şi adjustate cu 1. ex t ras de botez 2. d iploma de învăţător 3 . a tes ta t de apar t iuenţă şi eventualele atestate de serviciu se vor trimite P rea On. Oficiu p ro topopesc ort. român din Banat -Comloş (Nagykornlos).

    Reflectanţii se vor prezenta în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. biserica din B.-Comloş, spre a face cunoşt in ţă cu poporul .

    B.-Comioş, din şed in ţa comitetului parohial ţ inu tă la 6/19 Decemvrie 1919.

    Comitttal parohial. în conţelegere cu : Dr. Ştefan Cioroianu,

    adminis t ra tor pro topopesc .

    — O — 2 - 2 Nr. 2481/1919.

    Prin aceas ta se publică conçus cu termin de 30 zile pentru conferirea a 3—4 st ipendii vacan te din fundaţ iunea „Teodor Pap".

    îndreptăţ i ţ i la aces te st ipendii sunt, conform literilor fundaţ ionale :

    a) rudenii le fundatorului, b) tinerii români ortodocşi din oraşul Giula, c) în lipsa recurenţi lor indicaţ i sub a) şi b)

    urmează îndreptăţ i rea tinerilor români din în t reagă dieceza Aradului, cari cercetează scoale : e lementare, civile, reale, comerciale, industriale, de agr i cultură, militare, gimnaziale , academii , ori un i versităţi şi la insti tute teologice.

    Concurenţi i au să-şi înainteze cererile la adresa Consistorului or todox român din Arad, adjustate cu următoare le documente originale ori autent icate la v'run notar publ ic regesc :

    1. Extras de botez din matr icula botezaţilor, provăzută cu clauzula parohului local, că r e s pectivul şi de prezent apar ţ ine bisericii române or todoxe .

    2 . Rudeniile, cari reflectează la st ipendii , au să prezinte şi informaţiune familiară, din care să fie evident gradul de înrudire cu fundatorul.

    3 . Atestat de pauper ta te delà diregătoria politică competentă , cu da te specificate şi poz i tive despre s tarea mater ia lă a părinţi lor concurentului, precum şi despre s tarea concurentului însuş . — Atare atestat se cere şi delà rudenii .

    4. Test imoniu de pe anul şcolar 1918/19, iar universitarii despre toate cursurile, respect ive semest re le ascultate, şi document despre rezulta tul în examene le prestate .

    5 . Certificat medical , delà vre-un medic oficial, despre s ta rea sani ta ră a recurentului .

    6 . D a c ă recurentul ar fi întrerupt studiile, are să dovedească prin act a u t e n t i c : unde , în ce cali tate a petrecut t impul respect iv şi cu ce conduită ?

    7. Concurentul va avea să ara te în peti ţ iune şi aceea, c i este asen ta t ori b a ? Dacă da, de

    când e asenţa t şi când are să-şi facă stagiuf mi l i t a r ? Apoi că : unde şi la ce fel de şcoală are de gând să-şi continue studiile ? Dacă e s tudent de scoale medii, ce carieră are de gând să-şi a leagă după terminare ? De unde ma i ' are st ipendii , ori ajutor şi în ce 6 u m ă ?

    Da asemenea să arate recurenţii şi adresa,*1 la care să li-se trimită la vremea sa rezoluţia consistorială.

    Arad, şed in ţa cons. deia 3/16 Ianuarie 1920. Consisterai ort. rom din Arad.

    — o — 3 - 3

    Pentru îndeplinirea unui post de învăţător delà şcoala pr imară gr. or. română din Cuvin, (jud. Arad) să publică concurs cu termin d e 30 zile delà prima publicare în foaia „Biserica şi Şcoala" .

    Emolumente le s u n t : Salarul statorit prin lege adecă 1200 cor.

    ca sa lar fundamental plus gradaţi i le pentru anii de serviciu avuţi până acuma.

    Cvartir în edificiul şcoalei şi grădină . Comuna bisericească nu-i î n . s t a r e să plă

    tească şi toate celelalte adause de răsboi , ci pe acele, nou alesul va avea să le ceară delà stat. Comitetul îşi va da concursul pentru câşt igarea lor, dar nu ia răspunderea pentru ele în cazul când statul nu le-ar acorda .

    Nou alesul va avea să instrueze c lasa 1 şi II. mixtă, pe elevii şcoalei de repetiţ ie şi să conducă s t rana s tângă .

    Recursele adjustate cu actele recerute, a d r e sate comitetului par. din Cuvin, se vor înainta la oficiul protopresbi teral gr. or. rom. din Mar ia-radna în terminul fixat, iar reflectanţii vor avea să se prezinte în vre-o Duminecă ori să rbă toa re în biserica din Cuvin- spre a-şi arăta dester i ta tea în câotare şi t ipic.

    Comitetul parohial. în couţelegere cu : Procopiu Givulescu m. p.

    protopresbi ter , insp. de scoale corif.

    — o — 3 - 3 Pentru îndeplinirea postului de paroh din

    parohia Miarlău, de cl. U-a, deveni tă vacantă prin moar tea vrednicului preot Filimon Jurca, se publ ică concurs cu termin de a legere de 30 zile delà pr ima publicare în organul oficios.

    Emolumente le s u n t : 1. Casa parohială şi intravilanul, 2. P ă m â n t parohial 17Vi jughere catastrale . 3. Bir delà fiecare Nr. de casă câte 30 litre grâu sau cucuruz sfărmat, ori preţul curent . Din birul întreg incassa t se d ă sfatului 9 vică. 4. Stolele usuate . 5. întregirea deia stat. Alesul vă plăti da rea după pământul ee'l foloseşte , având dator inţa a catehiza la şcoalele din parohie fără altă remuneraţ iune delà biserică.

    Recurenţii sunt poftiţi a-şi înainta in terminul legal — recursule adjustate cu toate d o cumentele originale, la oficiul p ro topopesc din O r a d e a - m a r e , având tot în acel termin — a se prezenta în vre-o Duminecă sau sărbătoare. în sf. biserica, pentru a-şi ară ta dester i ta tea î s ri tuale şi oratorie.

    Miarlău, dat din şedinţa comitetului p a r o hial, ţ inută la 21 Septemvrie 1919.

    Comitetul parohial. în conţe legere : Andreiu Horvath m. p., p r o

    topopul Orăzii-mari , - n — 3 3

    Se publ ică concurs pentru postul de învă-ţă tor -cantor delà şcoala ort. română din Orade-Velenţa, cu termin de alegere de 30 zile delà pr ima publ icare în organul diecezan.

    Beneficiul e s t e : 1. Bani gata solviţi din lada bisericei în rate lunare 1200 cor. 2. 12 metri cubici de lemne aduse acasă , din care se încă l zeşte şi sala de învăţământ . 3. Cvart ir liber cu 2 odăi, bucătăr ie , cămară , pod. 4. Stoalele î n d a t inate. 5 . Pent ru scripturist ică pr imeşte an de an. Curăţ i rea salei de învăţământ cade în sarcina parohiei .

    întregirea delà statul român se va cere. Recurenţii vor înainta la oficiul p ro topopesc

    ort. român din Oradea -mare , peti ţele adjusta te cu toate documente le originale, în terminul r e -gu lamen 'a r , având tot în aces t termin a se p r e zenta în sf. biserică din Orade-Velenţa pentru a se prezenta poporului şi a-şi ară ta dester i ta tea în cântare şi tipic.

    Alesul va fi obi igat a conduce strada, a provedea cantoratul în şi afară de biserică, a instrua elevii în cântări şl a cânta cu ei în sf. biserică, a-i conduce regulat la sf. biserică p e toţi elevii ortodocşi şi acolo a-î supraveghea.

    Oradea-mare , din şedinţa comit. par. ţ înutâ la 1. Februarie n. 1920.

    Comitetul parohial. în conţelegere c u : Andreiu Horvath m- p .

    protopop, inspector şcolar.

    3 - 3

    Pe baza rezoluţiunii Ven. Consistor de sub Nr. 159/920, prin aceasta să escrie concurs pen t ru îndeplinirea parohiei de cl I. din Comlăuş, (jud. Arad), devenită vacantă prin abzicerea parohului Virgil Mihulin, cu t e r m i n . d e 30 zile delà p r ima publicare în organul oficios „Biserica şi Şcoa la" pe lângă următoarele emo lumes t e :

    1. Una sesiune p ă m â n t extravi lan in extel i ziunea ei de azi împreună cu dreptul de păş suee . 2. 4 cânepişt i apar ţ ină toare sesiunei . 3 . In t ravi lanul parohial folosit de fostul paroh. 4. Retf i b u -ţ iunea de bir şi s tole: 840 coroane . 5. Alte veni te acc indenta le şi întregirea delà stat, pe care însă comuna bis . nu o garantează .

    Alesul preot vă s u p o r t a toate dări le publ ice după întreg venitul beneficiat, va înplini Joate funcţiunile, va predica cel puţin oda t ă 1» s ă p t ămână şi va catehiza la şcoalele unde fi reclamat, fără altă renumeraţie.

    Parohia fiind de cl I. delà recurenţi s t eere cvalificaţia prescr isă în concluzîil sinodului e p a r hial d e sub Nr, 84/910.

    Recursele adjustate regulamentar şl tu atestat de serviciu de până acum, eventual c o n s imţământul Arhiereului diecezan, dacă ar fi din-altă dieceză, sunt a-se înainta în terminul c o o -cursual oficiului p ro topopesc rom. ort. din Sir ia , adresa te comitetului parohial rom. ort, din Comlăuş şi cu stricta observare a § 33 din l e g a -lamentuî pentru parohi i ; Concurenţi i vor avea a-se prezenta în sf t biser ică din Comlăuş , s p r e a-şi a ră ta dester i ta tea oiniletică şi rituală.

    Dat în şed in ţa extraordinară a comiieUirui parohial rom. ort. din Comlăuş , la 16/29 Ian. 1920.

    Ioan Cuedam m. p., v. preş com. parohial . Dimitrie l. Popa m. p . notar, a d h o c al c o m i t e tului, în conţelegere cu : Mihail Lucuţa m. p., protopresbi ter rom. o r t <

    - n — 3 - a Pentru îndeplinirea staţ iunei învăţătoreşt î ,

    delà şcoala pr imară gr. ort. rom. din Tataojtt, ppresbi tera tul Halmagiului , să publ ică concurs cu termin de 30 zile delà prima apari ţ ia aces tu ia in foaia „Biserica şi Şcoala ."

    Emolumente le sun t : 1. Salar Sn bani ga ta din cassa cult. 500 cor. 2. Cinci s tângeni de lemne de încălzit, ori caz de rescumpărare 100-cor. din cassa cultuală. 3. Spese de conferinţa înv. t tact . 20 ; pentru adunarea Reuniune! înv. 40 cor. 4. Venitele cantorale conform uzului depână acum, de là biserică şi delà î n m o r m â n tări unde va fi poftit 2 cor. 5. Pentru sc r ip tu ristică* 10 cor. 6. Locuinţă bună cu grădină dë legume. De încălzitul şcoalei să va îngriji p a r o hia. 7. întregirea salarului să va cere conform legii din vistieria statului.

    Alesul va trebui să provadă cantoratul Ia toate serviciile divine, să instrueze şcolari în cântări le bisericeşti şi ş i cânte cu ei în b iser ica ia sf. liturghie în toate dumineci le şi sărbător i le .

    Recurenţi sunt avizaţi să-şi subş tea rna r e cursele lor cu toate documente le prescr ise şi adresa te com. par. din Talagiu , la oficiul pp rez -biteral ai Halmagiului ; to todată sunt poftiţi sà se prezenteze în vre-o duminecă ori să rbă toare — s u b dura ta concursului în sf. biserică din loc pentru de a-şi ara ta dester i tatea în celea c a n torale şi făcând astfel cunoşt inţă poporului .

    Din şedinţa comitetului par. din Ta lag iu , ţ inută Ia 1 Ianuarie 1920. Pavel Harduţi n i p . paroh, p reş . com. p . Ioan Mărgea m. p . notar , com. p . în conţelegere cu : Cornel Lazar m. p. pprezb. insp. şc .

    -o— 3 - 3

    Cenzurat : Alexandru T. Statnattad.

    http://termin.de