SEC AL XIX_LEA_EPOCA MODERNA La inceputul secolului XIX au avut loc importante transformari. Activata de procesul din ce in ce mai intens de descompunere a feudalismului, formarea reletiilor capitaliste si mersul societatii pe cai noi au fost ajutate de contactul viu si permanent pe care paturile sociale in transformarea din acea epoca l-au avut cu ideile si cultura din tarile capitaliste.Tarile romane avusesera o economie predominant naturala.Produsele agricole de aici au sporit interesul marilor puteri europene. Faptul acesta a prilejuit o afluenta de oameni de afaceri straini.Totodata capitalurile acumulate de latifundiari in urma exportului de grane, cerandu-se fructificate au inceput sa apara unele intrepinderi manufacturiere si industriale.Concomitent impletite cu aceste transformari economicosociale patrundeu ideile revolutiei burgheze din Franta, care, corespunzand unor teluri ale paturilor sociale ale negustorilor si micii boierimi -burghezia in formare--,erau lesne adaptate realitatilor locale.Astfel in 1821 In Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu se inlatura regimul fanariot.Dupa pacea de la Adrianopol(1829) Moldova si Tara Romaneasca au capatat un fel de Constitutie in Regulamentele organice fapt ce a contribuit la organizarea administrativa si astfel sau creat conditii necesare dezvoltarii economice.In cadrul acestor transformari se constata in ce priveste preocuparile artistice o crestere simtitoare a interesului acordat artei profane in detrimentul celei ecleziastice. SECOLUL AL XIX-LEA 1.Cadrul istoric general a fost marcat de contextul politic diferit al proviinciilor romanesti.Transilvania a facut parte, pana la primul razboi mondial, din imperiul austromaghiar, in timp ce Tara Romaneasca si Moldova au urmat calea desprinderii de suzeranitatea otomana prin perioada guvernarii rusesti si a Regulamentelor Organice, a unirii principatelor si a Razboiului de independenta.Proclamarea regetului Romaniei, in 1881, prin care a debutat o perioada de mare stabilitate politica,fapt care a avut influente favorabile asupra dezvoltarii economice. -modernizarea treptata, a societatii,s-a bazat (sub puternica influenta occidentala) pe formarea structurilor capitaliste, pe elaborarea legislatiei statului burghez, pe cresterea economica, in special cea industriala etc. In consecinta,in mediul urban se modifica semnificativ componenta populatiei, odata cu sporirea profesiunilor eminamente urbane. 2.Transformarea teritoriului: aparitia si extinderea rapida dupa 1860 a retelei de cale ferata, care a condus la urbanizarea unor teritorii si la scaderea rolului teritorial a unor importante localitati de pana atunci. Dezvoltarea accentuata a transportului pe Dunare in urma pacii de la Adrianopol si a infiintarii Comisiei Europene a Dunarii - si maritim, prin cresterea importantei portului Constanta. 3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele central-europene ( ca pana atunci ), in Transilvania. 4.Categorii de interventii urbanistice: -orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in anii `50. Exemple de orase noi (T.Magurele, T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul romanesc. -extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferiteb dimensiuni: Galati, Cinstanta, Predeal. -transformarea oraselor existente

1

-modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de circulatie (bulevardele bucurestene) si aplicarea parytiala a modelului haussmannian -modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor (parcurilor), bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din Bucuresti), ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine. -unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea limitata, partiala, a principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj. -amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple. -modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor stradale; 5.Programe de arhitectura -aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizatie urbana; categorii de echipamente publice: cladiri pentru invatamant, pentru cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare. -locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a locuintei; de la resedinta nobilara la imobilul de raport - in cazul Bucurestiului. -independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale. 6.Principalele orientari stilistice -contextul cultural: orientarea din ce in ce mai accentuata spre civilizatia si cultura europeana; modernizarea a fost sinonima cu occidentalizarea. Apartenenta Traansilvaniei,a Banatului si a Bucovinei la sfera de influenta culturala centraleuropeana a asigurat o asimilare fireasca a arhitecturii secolului al XIX-lea.In Tara Romaneasca si Moldova a avut loc insa o mutatie radicala, arhitecturile occidentale reprezentand un import. Acest transfer cultural a fost falicitat de: -prezenta arhitectilor straini (stabiliti temporar sau definitiv in Romania), veniti in special din Franta, dar si din Germania,Austria si Italia. -formarea primilor arhitecti romani in scolile din strainatate -infiintarea,in 1891, a scolii de arhitectura din Bucuresti, dupa modelul invatamantului practicat la Ecole des Beaux Arts din Paris. SECOLUL AL XIX-LEA 3.Modernizarea urbana revine administratiilor locale, eligibile: principalul instrument al dezvoltarii urbane sunt diferitele reglementari urbanistice si arhitecturale si, imediat dupa 1900, planurile de sistematizare (Timisoara,Brasov,Bucuresti).Modelele urbanistice aplicate sunt cele occidentale, in Vechiul Regat, si cele central-europene ( ca pana atunci ), in Transilvania. 4.Categorii de interventii urbanistice: -orase noi si restructurarea radicala a celor existente: porturile dunarene, din perioada regulamentara pina in anii `50. Exemple de orase noi (T.Magurele, T.Severin, Oltenita etc. ) si de resrtucturare ale fostelor raiale (Giurgiu, Braila).Caracteristicile planurilor si importanta lor pentru urbanismul romanesc. -extinderea oraselor existente: semnificative sunt exemplele de extinderi regulate, prin parcelari de diferiteb dimensiuni: Galati, Cinstanta, Predeal. -transformarea oraselor existente -modificari/rectificari ale tramei stradale: alinierea strazilor si raportarea cladirilor la acestea: trasarea a unor noi axe moderne de circulatie (bulevardele bucurestene) si aplicarea parytiala a modelului haussmannian

2

-modificarea parcelarului - adaptarea (prin dimensiuni pentru functii urbane: parcelarea marilor proprietati funciare - aparitia cartierelor (parcurilor), bazate pe modelul fizic al oraselor-gradina, insotite de reguli de constructie (parcul Filipescu,Parcul Ioanid din Bucuresti), ca si a primelor cartiere de locuinte ieftine. -unificarea organismului urban (zona intra-muros cu cea extra-muros), prin demolarea fortificatiilor in orasele din transilvania: aplicarea limitata, partiala, a principiilor ringului vienez. Exemple: Timisoara, Brasov, Sibiu, Cluj. -amenajarea spatiilor publice de agrement (parcuri gradini); imbinarea principiilor clasice de compozitie cu cele peisagere. Exemple. -modificarea imaginii urbane, prin inlocurea partiala a fondului construit anterior , prin arhitectura de factura occidentala a secolului al XIX-lea si prin ordonarea fronturilor stradale; 5.Programe de arhitectura -aparitia si consacrarea unor noi programe de arhitectura,in concordanta cu noua civilizatie urbana; categorii de echipamente publice: cladiri pentru invatamant, pentru cultura, administretie,institutii bancare, piete si hale alimentare etc., si exemplificare. -locuinta societatii burgeze: ideea de comfort modern; aparitia a unor noi tipologii a locuintei; de la resedinta nobilara la imobilul de raport - in cazul Bucurestiului. -independeta relativa a programelor fata de curentele arhitecturale. CULTURA ARHITECTURALA A PERIOADEI INTERBELICE 4.Urbanismul si evolutia oraselor: -cadrul legislativ: prezenta problemelor de sistemetizare in legile administrative: Instructiunile si normele pentru intocmirea planurilor de sistemetizare din 1939;legislatia locuintei. -teoria urbanismului: importanta lui Cincinat Sfintescu - Urbanistica generala si speciala,Superurbanismul.Alte contributii teoretice: Ion Davidescu, Duliu Marcu,Alexandru Zamphiropol. -amenejarea teritoriului: protectie pentru amenajarea litoralului si a vaii Prahovei. -importanta planurilor de sistematizare in comparatie cu interventiile propriu zise; analiza unor exemple de planuri de sistematizare: Sibiu,Bucuresti,Iasi -categorii de operatii urbanistice: localitati noi (statiuni maritime) si cartiere in orasele existente; proiecte si interventii in zonele centrale: amenajari de spatii publice urbane. ARHITECTURA SI URBANISMUL DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL 2.Evolutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei, determinate, a politicii statului (si a pcr) si a curentelor epocii;evolutia simultana si divergenta cu acestea. Interventia totala a politicului a avut loc prin hotararile cc al pcr si a consiliului de ministri din 1952, prin care s-a decis reconstructia socialista a oraselor, infiintarea Institutului de Arhitectura (dupa o perioada de functionare ca facultate a Politehnicii) si a tuturor structurilor organizatorice a domeniului. -etape principale ale evolutiei politice:cucerirea si consolidarea puterii politice, perioada stalinista,dezghetul anilor `60 si inceputul anilor `70,revenirea la regimul totalitar absolut pana in 1989. -etape ale arhitecturii si urbanismului: a. prelungirea,in anii `50 ,a culturii arhitecturale interbelice, prin limbajul rationalist si cautarile unei arhitecturi de factura nationala. b. episodul arhitecturii realismului socialist (prima parte a anilor `50) c. arhitectura functionalista, spre sfarsitul anilor `50, si evolutia ei in urmatoarele doua decenii - cea mai fertila perioada a arhitecturii romanesti postbelice d.variante ale postmodernului si recrudescenta arhitecturii clasicizante ca expresie a regimului totalitar,dupa 1977. 3.Urbanismul

3

- studiile de sistematizare teritoriala; amenajarea litoralului - teoria urbanismului - practica profesionala: disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a facilitat difuzarea principiilor Chartei de la Atena, aplicate in ansambluri urbanistice de dimensiuni mai mari sau mai mici, in interiorul localitatilor sau la extinderile acestora. Diferenta principiilor urbanistice fata de cele anterioare (bazate pe mica proprietate si pe parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane.Relatia de modernizare si distrugere.Planul de sistematizare apare la inceputul anilor 60`; caracterul sumar al schitei de sistematizare. - succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi,mici ansambluri de locuit sau de dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere importante ale oraselor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab construite-caracteristicile urbanistice ale acestora; legea strazilor din 1976 si recuperarea spatiului strazii;retorica monumentalului; interventiile asupra centrelor (istorice) ale oraselor.Exemplificari pentru toate categoriile. Orasele din romania Interventii de modernizare 1.orasele din lungul dunarii-unele restructurate complet +orase noi 2.extinderea planificata a oraselor 3.transformarea modificarea tramei stradale; modificarea parcelarului;-trama orasele fortificate renastere sec 18; spatii publice de agrement efect dupa 1860-retrageri, POT, tipul de arhitectura a fatadei spre strada-modificare lenta a contextului urban, functioneaza max si acum. 1. orase noi-restructurare radicala de pe dunaree -turnu magurele- turnu fortificat de mircea cel batran; - trama regulata-regularitate absoluta a parcelarului; - relief particular;-segregare sociala a populatiei; 1900 3 km de dunaree- zona verde a devenit construita; piata mare a fost ocupata de cladirii 80% pe tot conturul -drobeta turnu severin, calafat, oltenita, calarari 2. orase restructurate radical giurgiu si braila -giurgiu- pe dunaree; citadela turc. Pe fluviu (regulata)+ a doua fortificatie. parcelata nou, radial, insule triunghiulare, neregulate, vechi si noi;- cateva axe care duc spre parc (radiale); pastreaza proprietatile existente pentru a nu avea probleme cu proprietarii; 1910 parcul restrans ocupat cu cladir, oras extins pe contur . sec 19 trama regulata. Piata cu turn turcesc. Sec 200 piata circulara devine dreptunghi cu blocuri -braila-1789- 5 ziduri de fortificati, aproape de guriile dunarii; 1832 plan rus prost; 1834 se pastreaza fortificatia circulara duplata de o strada; proiectarea unor spatii publice; -platforma la 10m peste nivelul dunarii nu e deschis srpre dunaree (mal ocupat de depozite) 3. extindere partial planificata 1895-99 zona gara de nord si spitatlul militar -ateliere cfr-1930 palat cfr; -gara langa calea grivitei, cu acces dinstre este la inceput; parcelare spre estul garii; - 2 corpuri ale scolii de poduri si sosele;- tesut nou putin mai regulat cu functiuni noi;- dezvotarea spontana, rezultata din aditionare. -galati- 1830-extindre imensa-constanta- 1828-predeal4. transformarea oraselor existente -modernizarea tramei stradale; regularizarea traseelor existente (segmente lungi cu arce de cerc la racorduri, latime const.) noi strazi-bulevardele sec 19 . -ploiesti-leaga gara de sud de zona veche; linie dreapta pespectiva lunga; bulevard amplu, ritmat cu piete, zone verzi cu strazi secundare pe margini; plan de expropiere

4

pentru bulevard -craiova- arh peisagist francez -bucuresti1868-70 ww1; bulevardele nu traveseaza zona istorica dens construita ci leaga zone importante noi de centru orasului.

1.CLASICISMUL a.Clasicismul -principalele caracteristici ale arhitecturii neo-clasice europene -clasicismul din Romania, activ in prima jumatate al secolului al XIX-lea, s-a situat departe de optiunea formala clara si de dezbaterea doctrinara; el a avut un caracter aplicativ,programatic, asociindu-se o noua acceptiune a frumosului (simplitatea si rigoarea expresiei clasice) - legata si de desteptarea sentimentului istoricitatii (latinismul Scolii Ardelene si elenismul Academiilor domnesti din Bucuresti si Iasi) - cu noi cerinte functionale. -Tara Romaneasca si Moldova. Bisericile si resedintele ample (palate, case domnesti si boieresti) au constituit domeniul principal de manifestare al clasicismului. In ambele cazuri, are loc o evolutie similara: intr-o prima faza formele clasice au fost aplicate doar la exterior, pentru ca apoi sa aiba loc si transformarea planimetrica. -Transilvania.In general clasicismul in Transilvania recurge la o simplitate si austeritate extreme, utilizand un numar redus de elemente esentiale. kalina -clasicismul a fost considerat in toate tarile Europei stilul revolutiilor burgheze in opozitie cu barocul care a reprezentat conceptiile paturii feudale conducatoare,a statelor absolutiste si a bisericii catolice -clasicismul s-a inspirat din elementele arhitecturii clasice , romane si grecesti -s-a bazat pe ratiune , simplitate , sobrietate in contrast cu barocul ce urmarea realizarea unor efecte tari , a unei emotivitati exagerate , forme cu multe curburi contorsionate , irationale -cerinta mare de constructori instruiti a determinat venirea si stabilirea in tarile romane a unui numar relativ mare de arhitecti , ingineri si constructori straini deprinsi cu formele arhitecturii clasice -clasicismul nu a aparut in tarile romane pe un teren total nepregatit : in Transilvania stilurile renasterii si barocului s-au succedat ca si in celelalte tari europene , in Moldova elemente inspirate din antichitatea clasica se gasesc in plastica decorativa a bisericii Golia din Iasi si la toate bisericile ce urmasera acest model;in Tara Romaneasca stilul brancovenesc preluase o parte din principiile compozitionale si elemente de plastica decorativa caracteristice renasterii si barocului -patrunderea clasicismului reflecta in mod pregnant lupta dintre vechi si nou -De foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple fapt premergator gindirii moderne in arhitectura oana Rationalitatea exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii -simplificarea planurilor, schematism evident al proiectelor -forme si volume primare-elementare-cubul, sfera, prisma; volume simple asamblate(premergator gandirii moderne); - are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (greaca si romana) -a aparut ca reactie vehementa la baroc, -O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile

5

-in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii -clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla,clara -primele manifestari nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata tendinta spre o exprimare austera -moldova influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul -desteptarea constiintei nationale (clasicism si romantism) 2 expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei continuare kalina Biserici: -la inceput forma planurilor , conceptia spatiala si structurile au fost realizate in spiritul tehnicii traditionale locale , elementele clasice afectand plastica decorativa s-a realizat o sinteza organica si originala intre traditie si inovatie ilustrata de bisericile Sf.Gheorghe de la manastirea Neamt si Sf. Niculae din satul Trifesti - Neamt -amandoua bisericile pastreaza in interior succesiunea traditionala ortodoxa -biserica Sf.Gheorghe avea la interior forma bine precizata a unui trilob -boltile naosului si pronaosului erau construite dupa sistemul boltilor moldovenesti de arce piezise dispuse etajat -fatada apuseana cu intrarea , decrosul dreptunghiular in care se inscriau absidele laterale si curbura larga a absidei altarului erau puse in evidenta de ordonante formate din cate patru coloane angajate -cele din fata intrarii si cele laterale erau incoronate cu frontoane triunghiulare -biserica Ruset - Botosani - plan lung compus dintr-un exonartex patrat acoperit cu o calota sferica turtita , un pronaos foarte ingust boltit cilindric si un naos trilobat , cu absidele eliptice, acoperit cu bolti relativ plate -absidele laterale sunt cuprinse in masa de zidarie a unor rezalite dreptunghiulare decorate fiecare cu cate 4 coloane neoionice neangajate si incoronate cu frontoane triunghiulare -clopotnita ridicata deasupra pronaosului cu care face corp comun -este decorata pe fiecare fata cu doua perechi de pilastri ce incadreaza o fereastra , incoronati cu cate un fronton triunghiular -este incoronata cu un acoperis in forma de bulb ridicat pe o baza octogonala -formele clasicismului au fost transpuse si la refacerea unor biserici si clopotnite mai vechi : Vacaresti , Plumbuita si Radu Voda - clopotnite si la biserica Sf. Gheorghe Nou -cele mai importante si reprezentative biserici sunt cele in care principiile clasicismului au fost aplicate cu mai multa stiinta si mai consecvent - la determinarea formelor de plan si a solutiilor spatiale cat si la elaborarea elementelor de plastica arhitecturala si decorativa -doua tipuri net diferentiate : tipul central si tipul longitudinal -bisericile de tip central - se renunta la succesiunea naos - pronaos realizandu-se unificarea spatiului interior intr-o compozitie unitara -volumul dominant - cilindru cu baza circulara sau usor eliptica , acoperit cu o larga cupola -acestui volum ii sunt alipite doua corpuri secundare : o absida pentru altar la est si un portic sau vestibul la vest -biserica Rotunda (Letcani) - Iasi - prima cladire de acest tip ce ni s-a pastrat -asamblaj de volume primare intersectate -cilindru(naos)+paralelipiped(fronton clasic)+cubulet (clopotnita peste fronton) -decoratie austera(pilastri doar sugerati) -colonada dura la intrare

6

-plan circular cu ziduri groase in masa carora sunt sapate catre interior absidele laterale de traseu curb -in partea dinspre est cilindrul este intrerupt de un lat arc triumfal care se continua cu absida altarului ce este cuprinsa intr-un semicilindru scund alipit cilindrului central -la vest - un mic vestibul precedat de un portic compus din 4 coloane ionice deasupra caruia se afla clopotnita -biserica Teiul-Doamnei - Bucuresti - o compozitie mult mai clara a tipului central -planul - forma usor eliptica , incadrat de 4 nise semicirculare dispuse doua catre rasarit , proscomidia si diaconiconul , si doua catre apus in care se afla scarile ce duc la cafas -edificiul este acoperit cu o cupola care ia nastere direct de pe zidurile cilindrului si se opreste in centru intr-un inel circular pe care se inalta o turla -intrarea dinspre vest este evidentiata de doua perechi de coloane dorice incoronate cu un fronton triunghiular -bisericile de tip longitudinal - cele mai reprezentative : Sf.Spiridon si biserica manastirii Frumoasa -biserica Sf.Spiridon - ilustreaza conceptia arhitecturala bazata pe ideea tratarii unitare a spatiului interior -biserica , compusa simetric in raport cu cele doua axe principale , cuprinde o singura nava incadrata de doua mici anexe : la est altarul incadrat de proscomidie si diaconicon , si la vest , un vestibul cu un mic depozit si o scara ce conduce la cafas -nava este incoronata in mijloc de o larga turla ce se sprijina direct pe peretii exteriori , iar in sens longitudinal de 2 puternice bolti semicilindrice -compozitional , biserica reprezinta o solutie originala rezultata din imbinarea celor doua tipuri structurale -biserica manastirii Frumoasa - plan asemanator cu al bisericii Sf.Spiridon -turn de acces pe soclu viguros(piatra bruta), arc cu boltari si arc superior cu col ionice si clopotnita capiforma, biserica cu fronton palladio fara abs lat, pilastri angajati pe lateral -circul int in holul central, geometrie riguroasa -goluri ordonate, pile de zidarii care avanseaza -sistemul de boltire - 2 travei acoperite fiecare cu cate o cupola -planul reaminteste de formula traditionala a naosului si pronaosului -fatada apuseana - intrarea este precedata de un inalt portic doric cu fronton triunghiular format din 4 coloane , cele din mijloc fiind legate printr-o arcada in plin cintru -fatadele laterale - decorate cu ajutorul pilastrilor , al coloanelor si al arcadelor -invelitoarea bisericii - are un caracter exotic , dupa modelul ruso-ucrainean -4 turnuri dispuse in fila - 2 deasupra celor doua cupole si 2 seasupra altarului si vestibulului

Arhitectura civila -putem distinge 2 categorii de palate si case boieresti : -prima categorie ce apartine perioadei de inceput - se pastreaza vechea structura a casei boieresti pamantene cu doua caturi -parterul este folosit de obicei pentru dependinte -etajul - contine incaperile de locuit dispuse simetric pe de-o parte si alta a unei largi sali mediane -foisorul traditional cu scara exterioara este inlocuit cu o intrare acoperita - un portic cu parter si etaj format din 2 ordine suprapuse , alipit fatadei si dispus in ax -scara a fost mutata in interior

7

-este pastrat foisorul inchis de pe fatada opusa fiind tratat ca o incapere iesita din linia fatadei -Moldova - Universitatea veche din Iasi - fost palat domnesc , din 1860 universitate -contine un subsol partial , un parter usor inaltat si un etaj -elementul dominant il constituie corpul central iesit din linia fatadei -cuprinde pasajul boltit al intrarii peste care se prelungeste la etaj salonul mare -palatul Cantacuzino-Pascani - Iasi - corpul central se incheie cu o absida cu trei laturi -scara de onoare cu 3 rampe ocupa partea din fund a salii mediane -salonul cel mare de la etaj se prelungeste peste pasajul boltit al intrarii -dupa transformarea in spital salonul a fost transformat in paraclis -la aceste exemple plinurile domina in raportul cu golurile in spiritul traditiei locale -Tara Romaneasca - cladirile au intrarea marcata de un rezalit incoronat de un fronton triunghiular -casa Kretulescu (Muzeul literaturii romane) - Bucuresti - rezalitul care marcheaza intrarea este decorat cu 2 ordine suprapuse de pilastrii clasici -la parter doric scund , la etaj ionic cu piedestal -casa marelui logofat Dinicu Golescu - conceputa in acelasi gen -a doua categorie de locuinte concepute in spiritul clasicismului - palatele domnesti si casele boieresti -construite dupa planuri noi , mai dezvoltate , diferite ca dispozitie si organizare spatiala decat primele -unele cladiri sunt compuse dintr-un volum prismatic compact -incaperile sunt dispuse pe 2 etaje in jurul unui mare hol central -Moldova - casa marelui vistiernic Alecu Bals - constructie ampla de plan dreptunghiular -camerele si saloanelor ambelor etaje sunt dispuse pe de o parte si alta a unei lungi sali mediane -fatada principala este dominata de un corp central proeminent ce corespunde celor 2 mari saloane -pe fatada coloane angajate, fronton triunghiular, baza opaca, bosaj greu -casa Vasile Ruset (Muzeul de stiinte naturale) - plan de forma patrata -are trei rezalite - 2 laterale si simetrice si unul pe fatada principala -cele laterale corespund saloanelor iar cel central contine un pasaj boltit la parter si marcheaza intrarea -Tara Romaneasca - palatul domnesc al lui Grigore Ghica al 4-lea -cel mai pretios exemplar de arhitectura neoclasica -volumul cladirii - prisma de sectiune dreptunghiulara ce cuprinde 2 etaje -camerele sunt dispuse simetric la parter si la etaj in jurul unui hol central si a unui scurt coridor longitudinal -simetria planurilor este transpusa si pe fatada principala -motivul central este pus in evidenta de un usor decros , in axul careia se gaseste la parter intrarea , marcata la etaj de o larga arcada incadrata de 2 goluri dreptunghiulare si de un altorelief reprezentand o teorie de nimfe -fatadele sunt divizate orizontal in 2 registre : registrul corespunzator parterului , mai scund , cuprinde ferestre dreptunghiulare prinse intr-un parament de bosaje -registrul superior , mai dezvoltat , are ferestre inalte cu partea superioara in semicerc incadrate de arce in plin cintru sprijinite pe imposte -pavilioanele de colt , decorate cu pilastrii corintici si frize cu palmete , sunt incoronate cu frontoane triunghiulare -alte palate au planul in forma de U -in unele cazuri corpul principal este dispus pe latura din fund si este precedat de o curte de onoare - palatul lui Mihai Sturza din Iasi

8

-alt caz - corpul principal este dispus catre strada - palatul administrativ din Iasi si palatul Stirbei (Muzeu de arta populara) - Bucuresti -acestuia din urma i s-au adaugat mai tarziu un turn pe coltul din nord motivul central cu cariatide -Teatrul national din Bucuresti - edificiul cel mai important al Tarii Romanesti -edificiu generos era construit dupa moda teatrului italian -cuprindea un parter spatios , multe randuri de loje , foyer Alexandru Orascu -cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania -cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 1868 -actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta -Biserica Metropolitana de la Iasi -S-a format in germania -Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident -arhitect Alexandru Orascu - palatul Academiei , vechea universitate din Bucuresti -intre 1912 -1914 i s-a adaugat , in mod criticabil , un etaj -cuprindea o lunga aripa centrala cu doua etaje incheiata la ambele capete cu pavilioane mai inalte , cu 3 etaje -intrarea principala , dispusa in mijlocul corpului central era marcata de un corp decrosat ce era decorat cu 6 coloane ionice ridicate deasupra unui subasment , incoronate cu un fronton triunghiular decorat cu un amplu basorelief -hotelul Bulevard din Bucuresti -hotelul Carol din Constanta -a terminat marea biserica a Mitropoliei din Iasi -fatada cinematografului Bucuresti -impreuna cu Carol Benis - biserica Domnita Balasa din Bucuresti -Transilvania - clasicismul apare in jurul anului 1800 , la inceput sub forma unui baroc simplificat -acest nou stil , cunoscut si ca empire , il intalnim in mod special la Cluj si Sibiu -s-a renuntat la formele teatrale ale modenaturii barocului -realizarile au a infatisare linistita dar festiva -vocabular decorativ - pilastrii folositi in formele unui ordin colosal , coloane ce apartin ordinelor ionic sau compozit divizand fatadele in travee , ancadramente simple de ferestre cu profile putine , balustrade de piatra ajurate compuse din motive simple sub forma de lant -palatul Teleki - Cluj Napoca - sfarsitul sec 18 -fatade relativ severe , divizate in 2 registre ritmate de 2 siruri neantrerupte de ferestre -ferestrele de la parter sunt incadrate cu pilastri si bosaje mari -cele de la etaj - cu pilastrii gracili corintici -curtea interioara - aripa cu intrarea are etajul degajat de o colonada de stil compozit cu piedestale si balustrada ajurata -una din aripile laterale - suprapunere de arcade robuste , eliptice si scunde -palatul Toldalaghi-Korda - doua ripi cu capetele rasfrante in unghi in jurul unei curti interioare patrate -clasicismul s-a manifestat sub aspectul unei simplitati impresionante -fostul colegiu reformat - Cluj Napoca - doua profile orizontale ce subliniaza separatia intre cele 3 etaje -rame foarte simple ale ferestrelorin mijlocul fatadei principale - un usor decros ce pune in evidenta pasajul boltit al intrarii -decrosul se continua in sus si se prelungeste cu un turnulet deasupra etajului 3 -formele sobre aveau sa fie inlocuite sau imbogatite in unele edificii publice cu elemente apartinand renasterii - Primaria din Cluj

9

-arhitectura de locuinte - casa Zsombory din Cluj -arhitectura religioasa - una din cele mai importante cladiri in stil clasic - catedrala romano-catolica din Satu-Mare -cuprinde o nava unica flancata pe de o parte si alta de cate 2 nise inalte si adanci -in mijloc un transept cu bratele rotunjite sub forma unor abside laterale este incoronat cu o monumentala cupola -fatada principala este precedata de o colonada formata din 6 coloane corintice cu antablament si fronton triunghiular -fatada a fost incadrata ulterior cu 2 turnuri 2.ROMANTISMUL b.Romantismul -Arhitectura a fost reflexul marilor ideii romanice: originalitatea si afirmarea geniului creator individual, libertatea absoluta de creatie, cautarea expresivitatii si a caracterului operei (in defavoarea frumosului), a pitorescului etc. Recuperarea trecutului (altul decat cel al antichitatii) a condus la descoperirea valentelor arhitecturii gotice, fara insa ca arhitecturile romnice sa se identifice cu neogoticul. -Realizarile din romani se inscriu, in majoritatea cazurilor, in directia utilizarii cu prepondernta a fragmentului gotic,intr-o compozitie in care acesta isi pierde conotatia originala. kalina -a aparut la inceputul secolului 19 in apusul Europei ca reactie a ideologie fuedale in epoca revolutiilor burgheze -au aparut cam in aceasi perioada cu clasicismul-2 directii foarte diferite dar cu aaceasi punct d epornire la ambele- cautarea trecutului -gandirea romantica primatul imaginatiei individuale, intentia si importanta sentimentului, geniul creator, refuzul oricarei dogme -arhitecti romantici le intereseaza mai putin forma, s-au concentrat la sensul diferit de cel neoclasic (forme diferite) -refuzul oricarei canon artistic -conditia artistului de creator-arhitectul este persoana unica, de neuitat. Sensibilitatea individuala singura judecata de estetica.romantismul a refuzat violenta prezentei unui canon care limiteaza expresia personala a artistului. Arhitecti romantici creau cladirea ca opera sa se adreseze sufletului-opera sa fie expresia creatorului. -Sentimentul naturii romantici au descoperit natura foarte diversa, foarte vie, foarte prezenta-orientare engleza a amenajarilor peisagere-fara geometrizarea ei. -Frumosul e plan secundar in favoarea artistului- nu exprima sentimentul artistului; nu apreciaza frumosul ci caracterul -Ce exprima opera-caracterul operei -a fost inspirat din arhitectura si artele evului mediu (redescoperire) -in Moldova si Tara Romaneasca s-a facut apel la arhitecti si mesteri straini -s-a caracterizat prin preluarea in mod necritic a unor elemente constructive si decorative din arhitecturile feudale - din cea gotica -bolti pe arce de ogiva , arce si arcade frante la cheie , creneluri , turnulete de colt -Tara Romaneasca - primul edificiu conceput in spiritul unui romantism primar este palatul Sutu ( Muzeul de istorie ) - Konrad Schwink -expresie clasicizanta si esenta medievala(4 turnulete pe lateral); simetric pe doua axe; doua mari saloane laterale si 2 trnulete medievalepe axul secundar; elemente gotice la exterior-tamplarie cu ancadramente clasice (goluri rotunde) si romantice (machiculiuri) -planul - de forma dreptunghiulara este compus simetric in raport cu 2 axe perpendiculare una pe pe alta

10

-la fiecare cat sunt dispuse 4 salonase octogonale dispuse in capetele laturilor inguste , doua cate doua pe de o parte si alta a cate unui salon oval -salonasele formeaza mici iesituri din planul dreptunghiular ce se exprima in fatadele laterale ca niste turnulete de citadela -nu difera ca organizare functionala de cladirile clasiciste cu acelasi program -elemente de detaliu - profile , bosaje si rame de ferestre - de factura clasicizanta -braul de teacota , tamplaria originala - forme neogotice -fostul spital militar din Bucuresti , palatul domnitorului AICuza de la Ruginoasa (Iasi) , arsenalul armatei din Dealul Spirii din Bucuresti , cazarma Copou din Iasi -casa Liebrecht si Filipescu (Casa universitarilor) - exemplul cel mai caracteristic de astfel de arhitectura -plan riguros simetric; machiculiuri, rozase, creneluri; col terminate cu creneluri poligonale; fatada puternic vibrata (umbra foarte jucata); tamplarii gotice vegetale. -planul - de forma dreptunghiulara cuprinde la parter un mare hol median ce degaja o serie de saloane si camere -demisol si parter inaltat -fatadele - foarte incarcate , dar bine proportionate -fatadele ne infatiseaza toata gama motivelor caracteristice stilului -Transilvania - arhitecti : Anton Kagerbauer -aripa apuseana a palatului de la Bontida (Cluj) , primaria din Cluj-Napoca -romantismul de scoala germana - castelul Peles de la Sinaia -imbinari fantastice de elemente gotice , renastere , baroc -arhitecti - Doderer si Schultz -cladirea Carul cu bere - Zigfrid Kofkinski -Palatul culturii din Iasi - I.D.Berindei -la sfarsitul secolului 19 s-a dezvoltat un nou tip de cladire de comert - sir de magazine combinate cu locuinte colective sau hoteluri -realizate de mesteri modesti , de formatie mai degraba populara -erau construite pe parcele inguste de teren , prinse intre calcane -la parter - spatii amenajate pentru comert si un gang boltit ce conducea intr-o curte adanca marginita de 2 sau 3 laturi de constructii -la etaje se insirau locuintele accesibile prin coridoare lungi inchise cu geamlac -acest nou element de arhitectura imprima un caracter vitrat -aducea o doza de insalubritate locuintelor care nu erau iluminate sau aerisite direct 3.ECLECTISMUL c.Eclectismul -curent cultural care cuprinde cele mai importante manifestari arhitecturale ale sec. XIX. Procedeul eclectic consta, in arhitectura, in concordanta cu spiritul pozitivist al secolului, in trei momente distincte: alegerea unor monumente al trecutului si demontarea lor in elemente componente,clasificarea acestora si, apoi, remontarea lor dupa principii istorice (compozitie stilistica) sau dupa tipologii caracteristice destinatiei.Scopul operativ - crearea unui obiect arhitectural nou fata de cele anterioare, coerent in partile sale.Eclectismul a contribuit la largirea campului de observare si analiza, ca prima aplicare a metodei experimentale in arhitectura. -arhitectura eclectica a fost in relatie directa cu academiile de arhitectura si, implicit, cu academismul, inteles ca incercare de verificare obiectiva a produsului artistic si ca metoda de invatare. Cea mai importanta academie a fost Ecole des Beaux Arts de la Paris; prin celebrul sau tratat, Julien Guadet a propus o viziune unificata a teoriei si practicii, o metoda de lucru bazta pe utilizarea nediferentiata a exemplelor oferite de istorie. -patrunderea eclectismului in Romania (atat in Transilvania cat si in Vechiul Regat0,

11

spre sfarsitul secolului, a coincis cu o perioada de crestere economica si, prin urmare, de avant constructiv.Eclecticismul a devenit, cu mare rapiditate, un limbaj de consum, aflat la indemana arhitectilor (romani si straini), a constructorilor sau a proprietarilor insisi. Aceasta situatie explica imensa cantitate de cladiri eclectice, de la cele mai reprezentative constructii administrative, pana la locuintele modeste de serie, care au marcat decisiv configuratia oraselor.Analiza unor exemple cu semnalarea referintelor istorice. Od mene Eclectism- numele provine de la cuvantul eclego-a alege- un aspect determinant al arhitecturii din secolul 19, bazat pe tendinta sistematica de a alege constient fragmente din structuri apartinand unor civilizatii anterioare si de a le recompune. -scopul- crearea unui obiect nou in raport cu cele vechi, lipsit de erori, obiect perfect-noi opere de arhitectura. -fantezia cratoare ete suficienta pentru aceea operatie eclectiva sa devine opera de arta -se desfasoara in trei etape:descompunerea unor monumnete ale trecutului; lista acestor elemente descompuse; rearanjarea acesto elemente dupa reguli noi sau dupa fantezia craetoare ale arhitectului. -ecliectismul pune sub semnul intrebari ansamblu de canoane folosite pana atunci, sistem de principii incepe sa fie subred. -deschidere spre cultura umana -eclictismul a extins toate epocile ale arhitecturii de la evul mediu, la renastere, baroc, clasicismul francez interesat si de arta africi, arta asiatica, arta americi latine. -descopera o imensa lume a formelor de ex. la cladirile clasice sa se gaseasca elemente aplicate din egipt. kalina -ultimele decenii ale secolului 19 au fost caracteristice eclectismului , ce domina arhitectura Europei acelui timp , in special academismul de scoala franceza -arhitectii acelei perioade au fost in mod special francezi si romani educati in scoli franceze -cele mai importante cladiri au fost ridicate in Bucuresti -cu acest prilej s-a modificat si vechea retea stradala prin taierea principalelor bulevarde care constituie astazi cele doua magistrale nord-sus si est-vest -imobilul Bancii Nationale - arh. Cassien Bernard si Albert Galleron -situat pe un teren cuprins intre 4 strazi si dispus cu fatada principala catre strada Lipscani -subsol inalt , parter si doua etaje -palatul este compus in raport cu o axa perpendiculara pe fatada principala -centrul compozitiei este ocupat de un hol monumental in jurul caruia se desfasoara , in forma de patrat cele 4 aripi cu birouri si sali de sedinte -fatadele - stil neoclasic francez -corpul central ce marcheaza intrarea este pus in evidenta pe inaltimea ambelor etaje de o ordonanta de 4 coloane corintiene -fatadele principale ale pavilioanelor de colt sunt decorate cu 4 coloane ionice angajate -intre cele 2 coloane din margine se gasesc in nise special amenajate statui ce reprezinta agricultura , comertul , industria si justitia -Ateneul Roman - arh.Albet Galleron -construit in spiritul eclectismului de scoala franceza -vestibulul si sala centrala - de forma rotunda -intrarea este precedata si pusa in evidenta de un portic monumental format din 6 coloane de ordin ionic grec incununate cu un fronton triunghiular -centrul compozitiei il formeaza rotonda de la parter si marea sala de concerte si conferinte de la etaj in jurul carora sunt dispuse diferite alte incaperi - vestiare , birouri ,

12

sali de concerte mai mici -intrarea se face printr-un mare vestibul dublat de un inel circular compus din 12 coloane de zidarie -4 scari monumentale, invartite fiecare in jurul cite unui masiv pilon -acoperirea se face cu o cupola bogat si variat decorata. -Palatul de justitie - arh.A Ballu -mari dimensiuni,conceputa in forme pure,specifice arhitecturii de stil Renastere franceze -fatada aliniata la fosta strada de pe cheiul drept al dambovitei -corpul central marcheaza intrarea si este construit din piatra faltuita.Este usor decrosat si mai inalt decat aripile laterale formand astfel dominanta intregii compozitii.Este angajat de 6 pilastrii robusti incadrati de 2 ante. -la interior se remarca prin cele 2 scari de marmura si prin arhitectura bogata a vastei sali a pasilor pierduti care ocupa aproape un sfert din suprafata construita si intregul volum al corpului central -Palatul Ministerului Agriculturii - Arh. Louis Blanc -arhitectura de stil renastere franceza -subsol inalt si doua caturi,esteformat din trei aripi ce inchid o frumoasa curte de onoare -fatadele bine proportionate -elementele de detaliu-soclul,cornisa,portalul intrarii principale,ramele ferestrelorrealizate din piatra faltuita care se detaseaza pe un parament din caramida aparenta -Palatul Institutului de Medicina si Farmacie-Arh. Louis Blanc -forme mai de graba eclectice -fatada principala este tratata sub forma unui parter inalt -intrarea principala este marcata de un portic format din 4 coloane ionice incoronate cu un fronton triunghiular -Palatul Casei de Economii si Consemnatiuni-Arh.Paul Gottereau -4 turnuri de colt acelasi tip de cupola; arc extrem de mare la intarrea in cladir (clasicism francez); tehnica de constructie- cupola centrala=iluminator imens; sprijinirea cupolei=complet independenta (stalpi metalici pana la fundatii); cupola + 2 exedre; -materiale de buna calitate,punere in opera desavarsita -intrarea se face printr-o monumentala arcada in plin cintru sprijinita de doua coloane compozite -volum echilibrat,valoroase detalii realizate din piatra faltuita -la parter un mare hol de jur imprejurul cariua se afla ghisee si birouri -o scara monumentala dispusa in axa intrarii conduce la etaj care este rezervat administratiei -Alte constructii din tara -aripa nordica a paltului Universitatii A.I.Cuza din Iasi-Arh.Louis Blanc -marea casa fosta a lui Dinu Mihail din Craiova-Arh.Paul Gottereau -Teatrul National din Iasi-Arh Fellner si Helmer -Palatul postei centrale(azi Muzeul de Istorie) si Palatul Marii Adunari Nationale-Arh Dimitrie Maimarolu -In Transilvania domneste aceeasi orientare stilistica -teatrele din Cluj si Oradea-Arh. Feller si Helmer -Universitatea din Cluj(1872) si cladirile consiliilor populare din Oradea(1899-1904)arh.Kolman Rimanoczy jun. si Arad(1913) -Arh.Ludovic Szantary -Monumente ce apartin artei noi(Art Nouveau) -Cazinoul din Constanta-Arh.Daniel Renard -Cazinoul din Sinaia-Arh.P.Antonescu -Magazinul Orfeu-Bucuresti

13

ARHITECTURA NEO-ROMANEASCA -pana la primul razboi mondial 1.Premise -arhitectura neo-romaneasca se inscrie in miscarea romanmtizmului european, de redesteptare a spiritului si a identitatii nationale, care,in cazul particular al romaniei, a dominat intregul secol al XIX-lea, nu numai in sfera ideologiilor artistice ,ci in primul rand, pe aceea a politicului. In privinta arhitecturii nu mai era vorba de recuperarea istoriei, in general, ci pe aceea nationala. -precursori:Alexandru Odobescu si Dimitrie Berindei, care afirma, la mijlocul secolului, necesitatea unei arhitecturi romanesti, ca si sursele principale ale acesteia: vechea arhitectura culta si arhitectura populara. -sporirea interesului pentru monumentele istorice si pentru protejarea lor;reactia la restaurarile lui Lecomte de Nouy si prima lege pentru protectia monumentelor. kalina -noutati in domeniul constructiilor de genul celor care pot fi numite oarecum moderne au aparut doar sporadic:moara Asan(1853-schelet metalic si sticla),hala din Piata Unirii(1865-1870-schelet metalic),hotelul Traian din Iasi(1880-1882-schelet metalicing.Gustave Eiffel),hotelul Athenee Palace(1912-schelet beton armat-Arh.Teophil Bradeau) afirmarea specificului national este curentul cel mai interesant datorita caruia s-a facut un pas inainte pe drumul eliberarii de sub tutele atotputernica a academismului Scolii de bele-arte din Paris. curentul a fost un reflex al ideilor ce au circulat in a doua jum. a sec al XIX-lea in mai toate tarile europene,idei bazate pe exaltarea in arta ca si in politica a sentimentului si a traditiilor nationale.Oamenii de cultura progresisti au pledat impotriva stilurilor bazate pe prelucrarea eclectica a arhitecturilor istorice,cat si a caracterului cosmopolit al artelor,socotind ca singura cale spre o creatie artistica proprie , specifica,nu poare fii alta decat aceea a cautarii unor forme noi sprijinite pe traditii autohtone. noua orientare a fost initiata si promovata de Alexandru Odobescu.El sustinea crearea unei arhitecturi noi:arhitectii au trebuinta a patrunde in spiritul arhitectural al vietii,au trebuinta de a trage din popor ideea unei arhitecturi noua" in a doua jumatate a veacului dupa unirea principatelor(1859) a existat o puternica miscare culturala care isi avea la baza tezaurul bogat al culturii populare.Vechile creatii au influentat opere remarcabile ale lui Vasile Alexandri,Mihai Eminescu,Ion Creanga,TeodorAman,Nicolae Grigorescu,Ion Andreescu. Ion Mincu este primul arhitect care a incercat sa opuna eclectismului cosmopolit al arhitecturii acelei vremi opere noi in ale caror forme se afirmau trasaturi specifice nationale. formatia profesionala: nascut in1851 la Focsani,studii elementare in orasul natal,liceul si studiile superioare in Bucuresti, obtine in 1875 titlul de inginer al Scolii de poduri si sosele.Studiase si cativa ani Scoala de bele-arte si pictura.Dupa doi ani pleaca la Paris si obtine in 1884 diploma de arhitect la Ecole des Beaux-Arts cerceteaza tip de un an cateva manastiri si case vechi de tip popular si realizeaza proiectul primei sale lucrarii stil popular: casa Lahovary(1886) ea reprezinta o prelucrare novatoare a unor elemente si forme specifice vechii arhitecturi romanesti distributie rationala a incaperilor in legatura cu functia lor ,materiale si tehnici constructive traditionale plastica arhitecturala,clara,insotita de bun gust in potrivirea proportiilor,in dozarea decoratiei si in armonizarea culorilor. in plan piesa principala o reprezinta holul spatios in jurul caruia sunt distribuite

14

incaperile. infatada principala elementul dominant este un peron de acces acoperit tratat sub forma unui pridvor de casa boiereasca..El da caracter si scara cladirii. Bufetul de la sosea(1892) a fost realiza t dupa planurile pentru un pavilion romanesc (restaurant) destinat expozitiei internationale de la Paris unde nu a putut fii executat. are elemente traditionale caracteristice caselor populare de deal si locuintelor boieresti. plastica arhitecturala miscata si o mare dar echilibrata bogatie de dcor cu rolul de a evidentia partile superioare ale fatadelor. accentul este pus pe foisorul de la etaj la care urca o scara monumentala,exterioara ce e acoperita de o mare poala a invelitorii a carei panta urmareste pe cea a scarii in partea opusa foisorului apare o loggie in cpmpozitia careia apar ca niste replici usor schimbate ale foisorului ornamente florale de faianta colorata cat si arcadele Scoala centrala de fete(1890) are la baza o conceptie clasica care aminteste de imaginea si formele regulate, simetrice a unor ansambluri manastiresti de la sfarsitul sec XVII si inceputul sec XVIII:Hurez ,Antim planul forma dreptunghiulara compus din 4 aripi cu parter si etaj fiecare,dispuse simetric in jurul unor curti interioare. circulatia si accesele la toate incaperile se fac printr-o suita de coridoare largi care inconjoara curtea interioara..In partea din fund a curtii se afla un mic amfiteatru.La etaj se afla internatul curtea interioara este marginita la parter de o suita continua de arcade trilobate in acolada ,sprijinite pe colonete de piatra.Zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramica colorata. fatadele sunt impartite un doua registre prin intermediul unui brau plasat la nivelul planseului dintre parter si etaj.Fatada principala are 3 elemente majore distincte:un corp cuntral cu intrarea si doua pavilioane de colt,usor decrosate asezate in prelungirea aripilor laterale.Liniile simple si suprafetele netede ale fatadelor sunt inviorate de cateva profile si accente.Printre acestea ,colonada curtii interioare cu toata decoratia sa ,apoi pe fatada principala braul median facut din faianta policroma ,lintourile ferestrelor si lantul continuu de arcusoare sprijinite pe console de teracota smaltuite verde de sub streasina.Deasemenea bow-window-urile de la etajul pavilioanelor de colt amintesc de musarabieurile turcesti. prin aceste trei lucrari importante Ion Mincu reprezinta un pionier in slujba afirmarii specificului national in arhitectura. Petre Antonescu -nascut 1873 Rimnicul Sarat.A sudiat si el la Scoala de belle arte din Paris el s-a distins pe trei planuri conjugate:in invatamant,in domeniul conservarii si restaurarii monumentelor si in arhitectura.Impreuna cu altii au pus bazele unei sanatoase traditii stiintifice de restaurare. cladiri:Palatul Primariei Capitalei(1906-1910),Palatul Administrativ din Craiova(1912-1913) si Banca Marmorosch-Blank(1915-1923).Plastica acestor cladiri se caracterizeaza prin interpretarea unor elemente ale vechii arhitecturi:pridvoare,loggii,ancadramente de ferestre si usi,precum si de tendinta de a le monumentaliza .Fatadele sunt divizate in registre orizontale cu braie,pentru a aduce cladirile la scara. a facut si o serie de locuinte cu calitati plastice incontestabile-case foste:Oprea Soare,Ion C.Bratianu,Malaxa precum si conacul boieresc de la Stefanesti N.Ghica Budesti(1869-1863)-nascut la Iasi a urmat si el in cele din urma Ecole des Beaux Arts si devine in 1901 arhitect. a fost membru al Comisiunii monumentelor istorice

15

Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala(inceput in 1912). Afost conceput initial cu 4 aripi dispuse simetric in jurul unei mari curti centrale.Dupa 1939 au fost facute doar trei dintre aripi . Acestea si in deosebi fatada principala cu cele doua impunatoare pavilioane de colt amintesc de arhitectura feudala din Moldova si Tara Romaneasca. Alte caldiri:Liceul din Ramnicu Valcea,biserica greco-catolica de pe strada Polona si propria sa cas de pe str.Stevastopol din Bucuresti. Cristofi Cerchez(1872-1955)-nascut Bolintinul de Sus studiaza arhitectura la Milano. numar foarte redus de cladiri publice:spitalul de pe strada Polizu(Bucuresti),biserica din Valenii de Munte,Scoala primara Zoe Scorteanu(Ploiesti) a facut in schimb numeroase locuinte majoritatea in Bucuresti: vila Minovici,apoi fosta casa Candiano Popescu fatadele cladirilor sale sunt pe de-o parte dotate cu foisoare si logii in care materialul dominant este lemnul,iar pe de alta parte sunt divizate in panouri incadrate de pilastri cu capiteluri florale.Apar si motive vegetale facute din stuc. Grigore Cerchez(1851-1927) - s-a remarcat prin lucrarile biroului de arhitectura pe care il conducea plastica arhitecturala a acestor lucrari s-a adresat cu precadere arhitecturii muntenesti(autor Al.Clavel).Cu elemente prelucrate de aici s-au realizata fatadele Universitatii de Arhitectura din Bucuresti,si ale corpului nou adaugat paltului de la Cotroceni. Constantin Iontzu(Casa corpului didactic din Bucuresti,si case particulare in Ploiesti ,Bucuresti ,Sinaia) In Transilvania Jacob Deszo si Komor Marcel-Primaria si Palatul Culturii din Targu Mures si cladirea Vulturul Negru din Oradea Kos Karoly-muzeul local din Sfantu Gheorghe.

EPOCA CONTEMPORANA - SPECIFIC NATIONAL SI EXPERIENTE MODERNE (1918-1944 - PERIOADA INTERBELICA) 5.Curentele arhitecturale.A fost perioada cu cea mai mare varietate de orientari si cautari stilistice, existand diferente notabile intre Vechiul Regat si teoriile alipite dupa primul razboi mondial.Arhitectii au practicat, deseori, arhitecturi diferite.Principale curente: -permanenta arhitecturii clasicizante: prelungiri ale eclectismului si, dupa 1935, manifestari ale clasicismului modern; corespondente ale acestuia cu ideologia perioadei, arhitecti exemple. -arhitectura Art-Deco, ca prima faza a modernitatii. Caracteristici principale, exemple semnificative. -arhitectura moderna arhitectura neo-romaneasca. Schimbarea de atitudine fata de sursele traditionale de inspiratie: de la arheologia decorativa spre semnificatiile profunde ale arhitecturii populare; rolul decisiv al lui G.M.Cantacuzino in aceasta modificare de optica. Protagonisti si realizari importante. Arhitectura neo-romaneasca - stil oficial. 6.Arhitectura moderna a.Asimilarea -circulatia ideilor si contactele cu mediile avangardiste europene:importanta lui Marcel Iancu si a revistei Contimporanul(in perioada 1924-1930). -climatul cultural general al societatii romanesti: noua arhitectura este asimilata noului spirit al epocii. Principalii beneficiari: intelectualitatea cu deschidere culturala, diferite societati si institutii si, in mai mica masura, statul. Arhitectura moderna devine insa rapid

16

un nou limbaj de consum, alaturi de arhitectura neo-romaneasca. -difuzarea arhitecturii moderne - favorizata de boom-ul economic al deceniului 4 - a fost diferita in regiunile tarii:centre mai importante. b.Principale caracteristici: -o nou interpretare functionala si spatiala a programelor de arhitectura;scoli, cladiri de birouri, hale alimentare, sanatorii, locuintele sociale etc.Cristalizarea apartamentului si a imobilului de raport modern in Bucuresti. -expresia plastica si spatiul interior. Varietatea repertoriului formal concretizata prin realizarile diferitilor arhitecti.Atentia acordata detaliului. Limitele de asimilare a gandirii moderne, in absenta discursului critic: raportul dintre fatada si volumetria, de factura moderna, si planul tributar traditiei compozitionale academiste. Influentele celorlalte curente arhitecturale. Principalii exponenti. -modificarea radicala a imaginii urbane; fragmente urbane unitare (bd. Magheru si cartierul Vatra Luminoasa din Bucuresti, faleza de la Eforie Nord etc.) si importanta lor in noua configuratie estetica. -incepind din anul 1922 potentialul economic al tarii a inregistrat cresteri treptate, considerabile.Intre 1922-1928 s-a ajuns la o stabilizare vremelnica si partiala a capitalismului.S-a inregistrat astfel cresterea apreciabila a bunastarii clasei dominante si accentuarea discrepantei dintre aceasta si clasa oamenilor nevoiasi.Fenomenul imbogatirilor partiale s-a reflectat si in arhitectura - cu palatele institutiilor burgheze simagzinele luxoase - si cu periferiile intinse cu un caracter aproape rural. in domeniu urbanistic s-au creat cartiere noi de locuinte (cartierele Dorobanti,Filantropia, Clucerului,Linariei etc.) s-a inceput degajarea si largirea actualului Bd. N.Balcescu si a Caii Grivitei de la nivelul Garii de Nord in sus. programele impuse acestei perioade au fost relativ reduse: a) casa modesta, economica; b) vila burgheza comfortabila; c) casa de raport cu mai multe apartamente.Urmeaza o serie de edificii administrative(majoritatea cladiri ale Ministerului de Finante) si imobile de birouri apartinand unor societati particulare.Deasemenea s-au construi multe biserici romanesti in provinciile aflate pana in 1918 sub autoritate straina. curentul stilistic care a dominat arhitectura acestei perioade a fost o continuare a celui national din perioada anterioara.Noua orientare a prezentat insa ,pe alocuri, un traditionalism cu nuante exagerate, specific ideologiei varfurilor burgheziei.Sub impulsul acestei orientari care intelegea frumosul prin excesul de forme si podoabe,s-a ajuns la o arhitectura emfatica care se indeparta din ce in ce mai mult de opera inaintasilor. totusi cerintele economiei si ale programului care au impus o limitare a plasticii decorative dar mai ales maiestria unora dintre arhitecti au dus la realizarea unor cladiri valoroase astfel in domeniul locuintelor - casele economice tip, cu unul sau doua caturi si pivnita,de regula imperecheate si dispuse simetric(arh.I.D. Traianescu) Apartamentele sunt de 2-3 camere cu dependinte economice si confort redus. Plastica arhitecturala in linii mari echilibrata si simpla,recurge la elemente traditionale prelucrate. printre locuintele de tip vila se remarca cele datorate arhitectilor Toma T. Socolescu, Const. Iotzu si Popper.Aceste vile au incaperile stranse compact intr-o compozitie simpla,echilibrata si functionala,cu parter si etaj.Fatadele sunt puse in evidenta fie prin foisoare pitoresti cu scari exreioare si parament de piatra cioplita combinata cu fasii orizontale de caramida aparenta, fie printr-o plastica arhitecturala bogata in elemente traditionalerealizte din piatra naturala fatuita si marmura.Arhitectura celor mai multe locuinte de acest gen vadeste insa tendinta catre un exces de forme si elemente decorative fara a fi cerute de vreo functiune anume:balconase inguste si bow-window-

17

uri,adesea greoaie,loggii cu colonete din zidarie,unele prefabricate,ornamente de ipsos aplicate pe fatade si acoperisuri inalte si jucate.Formula plastica a balcoanelor scoase in porte-a-faux,cu loggii si foisoare multiple a fost aplicata si cladirilor de locuit cu mai multe niveluri. dintre imobilele cu apartamente de locuit se remarca vasta cladire pentru salariatii Bancii Nationale( Arh.Petre Antonescu) .Plastica monumentala si de detaliu sunt de buna calitate reusindu-se adaptarea judicioasa a formelor vechii arhitecturi pamantene la o cladire de mari dimensiuni cu 4 niveluri.Parterul robust si tratat ca un subasment si realizat din piatra cioplita si rostiuta.Restul paramentului fatadelor este din caramida aparenta. O alta cladire ce se impune prin tinuta sobra este Casa Alba din Craiova(Arh.Const. Iontzu)-birouri la parter si trei etaje de apartamente. la cladirile inalte de birouri se incearca de asemenea aplicarea stilului neoromanesc.Astfel imobilul (fost Astra Romana) din Piata C.A.Rosetti (Arh.P.Smarandescu) - parter plus 5 etaje ultimul mansardat.Cele doua fatade catre strada, inegale ,racordate in unghi obtuz,prin intermediul unui pavilion de colt. Solutia legarii fatadelor cu ciubuce si imbogatirea lor cu loggii,colonete si ornamente a imprimat cladirii un caracter in mare masura artificial. Tendinta aceasta vadita de impodobire a fatadelor si a interioarelor fara a tine seama de functie este din pacate una din trasaturile caracteristice negative ale arhitecturii romanesti din aceasta perioada.Astfel de cladiri sunt palatul Vama Postei si cladirile Ministerului de Finante. excesele cele mai mari apar la numeroasele biserici ridicate in Transilvania in aceasta perioada. Astfel: Catedrala ortodoxa de la Alba Iulia ( Arh. V. Stefanescu) este o pastisa a unor forme de arhitectura religioasa din prima jumatate a sec. al XVII. Apare aici o tendinta de monumentalizare fortata si un exces de elemente de detaliu.O alta astfel de catedrala este cea din Cluj (Arh.C.Pomponiu si Arh.G.Cristinel).Una din putinele opere valoroase este catedrala ortodoxa din Timisoara Arh.I.D.Traianescu (mai ales pt. formele ei interioare) si biserica Sf. Elefterie Nou din Bucuresti (Arh. Const.Iotzu) in domeniu arhitecturii civile sunt rare cladirile reusite in care s-a incercat implementarea stilului neo-romanesc.Un exemplu ar putea fii Banca Marmorosch-Blank (Arh.Petre Antonescu).Se observa caracterul monumental al unicei sale fatade realizata din piatra fatuita , marmura ,granit, fier forjat . Apare aici interpretarea unor forme de arhitectura veche munteneasca, cambinate cu elemente ale arhitecturii moldovenesti. anii 1929-1933 au fost tulburati de o grava criza economica.Acest lucru a avut efect asupra modului in care s-a desfasurat arhitectura - I-a determinat o anume directie ramura ei cea mai solicitat a fost cea a locuintelor in care au fost investite o buna parte a capitalurilor retrase din bancile falimentare.Astfel datorita economiilor a aparut o sensibila tendinta de simplificare a formelor de expresie arhitecturala. Astfel Ministerul Justitiei(1929-1932 - Arh Const.Iotzu) are in compozitia fatadelor unele forme modernizate de factura clasica ,dar contine si unele elemente cu totul straine arhitecturii traditionale romanesti anuntand astfel intrucatva sensul unei noi directii ce avea sa apara. Alte cladiri cu infatisari specific autohton sunt: Palatul Patriarhiei din Bucuresti(1932-1936 - Arh. Gh.Simotta),cladirea Institutului de Istorie N.Iorga (Arh. Petre Antonescu) domeniul in care ideea afirmarii - de data aceasta in spirit modern - a specificului national in arhitectura s-a impus cu mai mult succes a fost insa acele al locuintelor izolate care apar in Bucuresti,Ploiesti,Campina si mai ales in regiunile deluroase sau pe litoral (Arhitecti:Const.Iotzu,Toma T. Socolescu, G.Simotta). in primii ani ai celui de-al 4-lea deceniu existau pe de o parte ramineri categorice pe pozitiile unui clasicism inghetat(Palatul Republicii- prof Nicolae Nenciulescu,cladire Bibliotecii universitare din Iasi -Arh.Const.Iotzu) iar pe de alta parte sintetizari ale principiilor clasicismului(Facultatea de drept - Arh.Petre Antonescu) In acelasi timp s-au facut primii pasi spre formele unei arhitecturi net moderne care avea

18

sa domine ultimii 8-9 ani dinainte de cel de-al doilea razboi mondial. Afimarea acestei noi orientari a fost legata de campania de constructii initiata dupa criza economica.In primul rand redresarea activitatilor industriale a prilejuit executarea unor importante cladiri menite sa adaposteasca procesele de fabricatie din diferite ramuri industriale:uzine metalurgice,fabrici de vagoane,hale vaste cu mari deschideri prevazute cu schelete robuste de rezistenta ,sisteme speciale de iluminat etc. Aceste lucruri au determinat folosirea noilor materiale de constructie:fier ,beton-armat, sticla si s-a trecut la adoptarea unor plastici arhitecturale noi simple in perfecta concordanta cu caracterul propriu al materialelor folosite. Realizari: Uzinele foste Astra Vagoane din Brasov, Uzinele Malaxa ale caror planuri au fost marite de Arh. Horia Creanga.Halele se disting prin bunele proportii si prin tehnica ingrijita a lucrului ,inclusiv a paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor este larg tratata, marcata de piloni monumentali si urmata de o alee marcata cu pomi. Tot Creanga a proiectat si fabrica de tevi si otelaria(azi republeca).Apoi cladirea fostei sucursale a uzinelor Ford (Arh.P.Em.Miclescu),fostele uzine de avioane I.A.R. Brasov (G.M.Cantacuzino) ,complexul uzinei metalurgice de la Colibasi(Arh. Octav Doicescu) cadrul celorlalte ramuri ale arhitecturii trasaturile specifice modernismului au aparut sporadic.De la primele manifestari curentul modernist a intrat insa in conflict cu mai vechiul curent traditional, care avea insa multi sustinatori. Experienta profesionala aprofundata, orientarea realista, precum si adoptarea unei metode juste de creatie au dat totusi arhitectilor cu o cultura aleasa posibilitatea sa realizeze fie in spirit net modern, fie in forme traditionale modernizate opere valoroase. Astfel de arhitecti erau :Horia Creanga,Duiliu Marcu, Octav Doicescu,Henriette Delavrancea-Gibory. cele mai numeroase cladiri care apartin arhitecturii civile moderne sunt cladirile de locuit : vila izolata , imobilele izolate sau grupate pe strazi cu regim inchis.Erau mai totdeauna retrase de la strada , cu gradina in jur si avand de regula la parter cateva incareri de primire,o sala de luat masa nu dependintele ei,un birou cu anexe,iar la etaj la etaj camerele de locuit cu toate anexele necesare. Lucrarile de finisaj erau executate cu grija , adesea cu: placaje de piatra,pardoseli de marmora,de parchet ales si de gresie,usi exterioare bogate din fier forjat etc. Horia Creanga (1892-1943)- a fost initiatorul arhitecturii moderne. El s-a impus dupa construirea imobilului ARO (1931) care astazi este Patria. Edificiul este compus din doua aripi cu cate 7 etaje care prind intre ele o mare sala de cinematograf de 1200 locuri. Se remarca prin linia orizontala a fatadelor si prin contrastul dintre aceasta orizontala shi turnul de colt masiv,sustinut de doi puternici piloni,solutie care rezolva ingenios si accesul la cinematograf.A mai facut o serie de locuinte particulare: casa dr.Petru Groza din Deva,trei imobile mai importante in Bucuresti precum si cateva imobile cu magazine la parter si apartamente la etaje dintre care unul mai important Bdul N.Balcescu,nr.53. Acesta are doua intrari cu cate doua apartamente la palier a cate 3 si 4 camere. Ele sunt de un larg confort si au pardoseli de marmura,de parchet superior, de gresie,instalatii bogate etc.Tot el alaturi de H.H.Georgescu a facut hotelul Carpati (fost ARO) din Brasov. Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga Arh noua simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte Perioade:-1929 tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco -1930 1935 modernism pur cladirea Aro de pe Magheru -1936 1943 relatii cu Malaxa volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu -1927 vila dr Petru Groza 2 benzi, circulatii si camerele principale -imobilul Aro magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte,

19

birouri, sus spital -art deco parter cu piatra neagra -realizat parter retras si in umbra -benzi orizontale -vila Miclescu -vila Bunescu 1932 living pe 2 niveluri cu supanta; segregare a functiunilor in benzi; f vitrata in spate;terasa cu piscina -vila Cantacuzino-inalt, plin, servant;jos, servit -bd Dacia mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla -bl Lahovari langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an -vatra luminoasa, loc tip -1937, Malaxa pe Magheru;pereti ingusti - > cat tamplaria;baza retrasa;copertina subtire peste ultimul nivel -cladirea Aro pe calea Victoriei continuitate spre crt int, vitrine pe colt -halele Obor spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 1939 colaborarea cu Malaxa -fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material --inteprinderea Republica Duiliu Marcu (1886-1966)- initial experimentase procedeele si formele academismului de scoala franceza(casa particulara) si apoi pe acelea ale arhitecturii de forme nationel (Caminul studentesc si Teatrul National din Timisoara) apoi s-a alaturat cu convingere modernismului.Astfel a realizat cateva locuinte particulare (Casa Busila) si precum si blocuri cu apartamente.Deasemenea a realizat o serie de edificii Bucurestene cu caracter administrativ: cladirea Comitetului de Stat al Planificarii, Academia Militara, Biblioteca Academiei, Ministerul Afacerilor Externe. Acesta are in plan o forma dreptungiulara simetrica desfasurandu-se in jurul a doua curti interioare.Fatada principala lunga de 100 de metri bine proportionata simpla placata cu marmura de Ruschita este precedata pe toata inaltimea de un sir de stalpi care ,legati prin arcade ,marginesc la parter un portic.Deasemenea tot el a realizat si Palatul Ministerului Transporturilor(1937-1945) lucrari in domeniul urbanismului-Dezvoltarea industriei si a comertului dupa primul razboi mondial au atras catre orase mana de lucru fapt care a dus la o crestere simtitoare a acestora.A aparut legea pentru organizarea administratiei locale din 1929 care prevedea obligativitatea pentru centrele urbane si balneoclimaterice sa-si intocmeasca planurile pe 10 ani.Astfel s-a inceput studiul si redactarea planurilor de sistematizare pentru multe orase: Bucuresti, Craiova, Cluj, Sfantu Gheorghe, Brasov ,Bacau,Campulung. Studiile si planurile de sistematizari si zonificari au ramas insa in cele din urama de cele mai multe ori ingropate in arhivele primariilor orasele continuand sa se dezvolte la voia intamplarii. La fel de neglijate au fost si lucrarile edilitare. Chiar in Bucuresti cu exceptia catorva artere principale si cartiere de vile, cea mai mare parte a orasului a ramas fara pavaje, fara canale, fara apa, fara lumina electrica. Astfel activitatea urbanistica a dat putine rezultate concrete pozitive. Marcel Iancu-1907 infiinteaza miscarea dadaista inpreuna cu Tristan Tzara; 1922-23 se intoarce, infiinteaza revista Contemporanul impreuna cu Ion Vinea; artist plastic-pictor, grafician; absolvent unor studii complexe de arhitectura; -arhitectura: nu-l interesa o rezolvare a planului clara si rationala, cat ili interesa expresia plastica a interiorului si a exteriorului; vitralii, desene, grafiti aplicate pe cladiri, mobilierul (uneori); utiliza culoarea cu multa forta (tencuiala colorata acoperita de alti proprietari); finanteaza singur Contemporanul. Exemple de lucrari -1926 vila pt tatal lui, a fost pictata -vila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld -vila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)

20

-strand Kiseleff vestisre simple -cladirea Chapier terasa pe colt la ultimul ivel, umbra -vila Chihaiescu, simetrica -vila Iluta raumplan, bar sub scara -vila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe -vila sotiei, bovindouri si balcoane -sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies -locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor -imobilul Gold trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern -imob pt soc Bazaltin birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie

ARHITECTURA SI URBANISMUL DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL Contextul: -schimbarea regimului politic: disparitia statului democratic - ideologia comunista domina integral societatea, iar statul totalitar devine proprietarul aproape absolut al tuturor domeniilor economiei (nationalizarea din 1848, colectivizarea agriculturii din 1962). Intreaga economie este dirijata centralizat, are loc industrializarea fortata a economiei. -efectele asupra arhitecturii si urbanismului: - este desfiintata libera practica a arhitectilor; acestia devin functionari ai statului in institute de proiectare, controlindu-se si limitandu-se,astfel, in mod sever,posibilitatile de creatie urbanistica si arhitecturala; relatia arhitectului cu autoritatea statului.

21

- politica de industrializare fortata a avut drept consecinta cresterea rapida a populatiei urbane (cu mari dificultati de acomodare la modul de viata urban),impulsionarea dezvoltarii oraselor, sporirea necesarului de locuinte (spatii de cazare0 si a dotarilor colective, realizarea unor numeroase noi zone industriale.Dirijarea investitiilor s-a facut dupa un program strict centralizat. -exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului urban este simbolica, iar investitia particulara devine nesemnificativa.S-au creat astfel premisele proiectarii si realizarii unor investitii urbanistice de foarte mari dimensiuni. -statul a dispus de toate verigile actului de constructie :intocmirea temei , elaborarea proiectului, terenul, finantarea, executia. 2.Evolutia arhitecturii si urbanismului a fost rezultanta influentei, determinate, a politicii statului (si a pcr) si a curentelor epocii;evolutia simultana si divergenta cu acestea. Interventia totala a politicului a avut loc prin hotararile cc al pcr si a consiliului de ministri din 1952, prin care s-a decis reconstructia socialista a oraselor, infiintarea Institutului de Arhitectura (dupa o perioada de functionare ca facultate a Politehnicii) si a tuturor structurilor organizatorice a domeniului. -etape principale ale evolutiei politice:cucerirea si consolidarea puterii politice, perioada stalinista,dezghetul anilor `60 si inceputul anilor `70,revenirea la regimul totalitar absolut pana in 1989. -etape ale arhitecturii si urbanismului: a. prelungirea,in anii `50 ,a culturii arhitecturale interbelice, prin limbajul rationalist si cautarile unei arhitecturi de factura nationala. b. episodul arhitecturii realismului socialist (prima parte a anilor `50) c. arhitectura functionalista, spre sfarsitul anilor `50, si evolutia ei in urmatoarele doua decenii - cea mai fertila perioada a arhitecturii romanesti postbelice d.variante ale postmodernului si recrudescenta arhitecturii clasicizante ca expresie a regimului totalitar,dupa 1977. 3.Urbanismul - studiile de sistematizare teritoriala; amenajarea litoralului - teoria urbanismului - practica profesionala: disparitia de facto a dreptului la proprietatea funciara urbana a facilitat difuzarea principiilor Chartei de la Atena, aplicate in ansambluri urbanistice de dimensiuni mai mari sau mai mici, in interiorul localitatilor sau la extinderile acestora. Diferenta principiilor urbanistice fata de cele anterioare (bazate pe mica proprietate si pe parcelare) produce o ruptura radicala a morfologiei urbane.Relatia de modernizare si distrugere.Planul de sistematizare apare la inceputul anilor 60`; caracterul sumar al schitei de sistematizare. - succesiunea tipurilor de interventii urbanistice: completari de fronturi,mici ansambluri de locuit sau de dotari;cvartatele staliniste; restructurarea unor artere importante ale oraselor; marile ansambluri de locuit realizate la periferia localitatilor sau in zonele slab construite-caracteristicile urbanistice ale acestora; legea strazilor din 1976 si recuperarea spatiului strazii;retorica monumentalului; interventiile asupra centrelor (istorice) ale oraselor.Exemplificari pentru toate categoriile. ARHITECTURA DUPA 1950 Transformarile politice care au avut loc dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial au condus la modificarea fundamentala a conditiilor de practica a profesiunii. Arhitecti, deveniti angajati ai statuliu, in institute de proiectare judetene sau apartinand unor ministere, au trebuit sa raspunda unor solicitari de proiectare venite exclusiv din partea statului. In aceste conditi, libertatea de creatie a arhitectilor s-a redus drastic, existand insa, deseori, incercari de iesire din constrangerile politice, economice si profesionale impuse. In acest sens, un interes aparte il reprezinta atitudinea arhitectilor pirn

22

proiectarea constructiilor sau a micilor ansabluri amplasate in partile vechi ale oraselor, care n-au necesitat, inerventii la scara ampla asupra unori structuri urbane constituite in timp indelungat. De la oana Sa nu cadem in greseala de a condamna tot ce s-a construit atunci, fiindca am repeta greselile comunistilor de a sterge toate constructiile regimului burghezo-mosieresc. -casa poporului nu e simbolul intregii arhitecturii postbelce -rasturnarea valorilor anterioare -ideologia comunista a determinat total arhitectura -statul a devenit proprietarul absolut al economiei (nationalizarea din 1943-prorietate privata si micul comert; 1952-cooperativizarea agriculturii; centralizarea sistemului economic(industrializare fortata) -toate regiunile sa fie la fel de dezvoltate -orasele cresc sau apar altele noi(victoria,onesti) -proprietatea statului asupra terenului urban(sau chiar daca nu era proprietare putea sa dispune de el) -posibilitatea construiri marilor ansambluri -statul a tinut in mana toate fazele proiectarii si executiei (institute de proeictate, antreprize de constructie) -arhitecti devin functionari ai statului si trebie sa urmeze indicatiile politice (suprafete mici, materiale proaste, executii mizerabile) -evolutia urb si arh, -1952-politica nu influenteaz arhitectura prea mult;1943-1950 perspectiva stalinista(dura dpdv uman); 1960-1970- dezghet-rupere oarecum de URSS, incercare de a forma o politica nationala;1970-1990-regim foarte autoritar arhtectura-diferenta dintre produse de serie-proiect tip de imobil de locuit; produse speciale-locuinte de lux, si case taranesti -module-proces de industrializare (capacitatea executiei) -echipamenete publice-hoteluri(acelasi hotel alta fatada) si case ai culturii de acelasi gen. Mircea Alifanti- sediul administrativ din baia mare 1970 (parea ca este acolo dintotdeauna); adept al comunismului, se inscrie inainte de razboi in partidul, este expulzat; face studii privind bis din lemn; nu a participat la dezbaterea pentru centrul civic Cezar Lazarescu-presedinte UAR si rector UAUIM; prieten cu dej; face litoralul, nare nici cultura nici talentul lui alifanti; relatia cu zonele mici si vechi (burghezo-mosiereste)interventii violente; se distrug centrele a peste 25 de localitati; trame mari care nu sunt compatibile cu ceea ce este vechi si valoros; cei mai multi arhitecti accepta interventiiloe in zonele vechi (alti fac studii secioase de istorie urbana) Exemple : -zona balta alba, ansamblu facut de Tiberiu Nica (arh. Interbelic); dispar laturile dar scara e corecta -realism socialist- cvartale p+4,p+5 terenul din mijloc liber sau cu crese, gradinite, intr-o forma existentacu scara corecta (bucuresti noi, vatra luminoasa, cacademia militara); arhitectura monumentala -opera romana- octav doicescuIn dezvoltarea istorica a arhitecturii in Romania, un moment de o insemnatate deosebita il consituie perioada moderna de formare a oraselor, de elaborare a unei arhitecturi nationale orasenesti. Mincu este, fara indoiala, figura centrala a acestei perioade.

23

Personalitatea lui Ion Mincu se contureaza in cadrul perioadei de formare a arhitecturii moderne romanesti. In raport cu incepaturile miscarii urbanistice care marcheaza transformarea tirgului feudal in oras, arhitectura romaneasca moderna a pasit pe calea unei afirmari originale tirziu si cu multe ezitari. Pe la 1884, cand Ion Mincu s-a intors de la Paris, unde terminase Academia de Belle Arte ca arhitect diplomat al guvernului francez profesiunea de arhitect, era totusi destul de bine conturata, iar statutul social al arhitectului facuse saltul hotaritor, integrandu-l cu drepturi depline in randurile intelecualitatii. Era firesc ca in aceasta perioada sa se fi apelat la bogatul vocabular de rezolvari spatiale, constructive si decorative, oferite de alte parti ale Europei, unde asemenea edificii isi facusera mai de mult aparitia. Acest proces de rapida transformarii in Romania celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea pare sa fi constat in coexistenta si intr-o masura, in opozitia principala a mai multor curente, care vor determina originalitatea scolii romanesti de arhitectura. Definirea acestor curente si tendinte ce se infrunta pe tarinul arhitecturii orasenesti la sfarsitul secolului XIX-lea in Romania, ne va ajuta sa ne apropiem mai mult de opera lui Ion Mincu. El nu putea fi strain de preocuparile arhitectilor din alte tari al Europei, pe care le cunoscuse fie in timpul studiilor sale la Paris, fie in calatorii, fie chiar in tara datorita activitatii unor Ballu, Galleron, Gotter erau care fusesera invitati sa realizeze mari edificii ale capitalei si ale altor orase importante ale tarii. El era in primul rind un intelectual roman constient de obligatiile sale fata de cultura nationala, el admira si iubeste poezia si pictura romaneasca, mai ales admira si indrageste insasi bogatie de forme si idei a artei populare. Ion Mincu s-a indreptat catre arhitectura pentru ca dorea sa construiasca altceva decat lucrari ingineresti, care- se pareau anonime, studiase si practicase, inainte de a pleca la Paris, ingineria civila, fara prea multa convingere. Dorinta de a face mai mult sau altceva vine in acelasi timp dintr-un crez de intelectual patriot, care isi vrea operele mai evident, si mai activ integrate in valorile culturii nationale. Ion Mincu intelectual sensibil si profund legat de idealurile generatiei sale, plecase la Paris cu imaginea frumusetilor romanesti gandind probabil ca si arhitectura ca modalitate artistica poate servi idealului national ca si pictura sau literatura. In scoala de Belle- arte el a absorbit deopotriva principiile compozitiei clasice ca si tezele rationalistfunctionaliste ale lui Guadet. Conservator si traditionalist prin educatie ca si prin temperament Mincu se va tine departe de excesele modelor ca si de inovatiile prea revolutionare, contrare ideilor sale drespre armonie si simplitate in care el reuneste principiile arhitecturii clasice cu

24

cele ale arhitecturii populare. Acesta atitudine il ajuta sa se tina deoparte de arh. ofciala si sa abordeze problema inovatiei cu o exigenta antica deosebita , punand-o in special pe terenul solid al determinarilor functionale. Intr-o opera relativ putin ampla intr-o remarcabila activitate teoretica, intr-o viata sobra, in care o inalta exigenta morala ne apare dublata de un ascutit simt al nuantelor si umorului, intr-o neobosita activitate pentru intemeierea scolii si miscarii nationaqle de arhitectura, Mincu ne ofera imaginea unei lupte continui dintre luciditate, rationalism, credinta in geniul artistic popular pe deoparte si nationalismul vulgar sau cosmopolitismul eclectic de alta. O lupta dusa cu societatea din jur, si cu el insusi. O lupta in care biruintele sunt la fel de valoroase si insructive ca si infringerile, si care face din acest mare precursor o figura singulara in istoria arhitecturi romanesti. Operele de arhitectura Lucrarile lui Mincu sunt putin numeroase, intr-o activitate de aproape 30 de ani el a realizat mai putin de 15 lucrari. In opera sa a cuprins insa o gama foarte variata de domenii de la desenul de mobilier, la monumentalul funerar si restaurarea monumentelor istorice. Cateva din lucrarile care ar fi reprezentate probabil operele sale de capetenie au ramas numai in stadiul de proiect Ospelul Comunal, adica prmaria , Teatrul National din Iasi si cartierul de vile denumit Cetatea romaneasca ale carora desene, de altfel s-au pierdut. Daca ar fi sa incercam o grupare sistematica a operei lui Mincu, am observa ca o parte inportanta este alcatuita din locuinte de tipul vilei sau locuintei reprezentative ale unor familii bogate. Un exemplu ar fi Casa Lahovary terminata 1886 s-a impus de la inceput atentiei oamenilor de arta prin aceea ca era prima incercare de a realiza o arhitectura inspirata din traditia nationala. Un volum compact exprimand un plan simplu , traditionalul plan cu tinda si camerepe o parte si celalta se exprima in fatada principala printr-o simetrie clasica. Accentul central realizat print-o ingenioasa mutatie a foisorului vechilor case de deal , intr-un peron acoperit cu acces carosabil. Frizele decorative din caramida de inspiratie italiana, dispuse cu economie deasupra ferestrelor ingemanate sum strasina foisorului ca si butonii de ceramica in timpanele arcadelor, invioreaza cu um pigment cromatic masa calma a fatadelor toarte simple. Porticul este alcatuit din colonete din lemn in care strunjirea si decorul sculptat al stilpilor si balustradelor includ in aspectul general romanesc detalii de factura clasica italieneasca. In linii mari , casa Lahovary inspira monumentalitatea simpla a arhitecturi taranesti, careia umbra foisorului ii adauga o nota de intimitate. Edificiul atat de cunoscut aproape emblematic pentru opera lui Ion Mincu, al Bufetului de pe sosea Kiseleffii , nu urmeaza cronologic casei Lahovary, dar constituie

25

reluarea ideilor chitate in prima sa lucrare prin acumularea de noi experiente si surse de inspiratie. Motivul foisorului cu arcade in acolada e realizat de aceasta data ca element dominat, intr-o compozitie asimetrica, in timp ce modalitatile structural decorative ale ceramicei si lemnul aparent, experimetate la casa Lahovary, capata o amploare decisiva. Casa Lahovary aduce din arhitectura taraneasca ritmul echilibrat al unei clasicitati patriarhale, in timp ce relatia dinamica a volumelor Bufetului ne introduce intro lume vioaie si pitoreasca de asimetrii colorate. Separatia neta interior-exterior necesara in casa de oras a unui patrician pentru care locuinta sa e castelul lui, si pe care un portic de intrare o atenueaza in spiritul ospitalitati traditionale romanesti, e inlocuita de bufet cu o formula noua deosebit de moderna pe care Mincu o infuieste si o extrapoleaza din sursele populare . Cele doua resedinte de lux, din care prima este azi Casa sciitorilor Mihail Sadoveanu iar a doua Clubul Sindical al Ministerului Metalurgiei si al Constructiilor de masini, se afla situate pe Calea Victoriei, la mica distanta una de alta. Le apropie insa nu numai vecinatatea, ci mai ales faptul ca ambele apartin perioadei de inceput a carierei de arhitect a lui Mincu, fiind realizate intre 1887 si 1889, imediat dupa casa Lahovary , dar intr-o maniera cu totul opusa acesteia. O cercetare mai atenta a celor doua edificii ne pune in prezenta unui Mincu interpretvirtuoz. Nici una din lucrari nu poarta pecetea contradictiilor chinuitoare ale creqtiei, nu se pun intrebari si nu se dau raspunsuri. Tipul de plan, dispozitia spatiilor interioare, compozitia fatadelor si intregul arsenal de forme decorative, balustrade, ancadramente, plafoane, pardoseli, totul a fost de mult scris, transcris si parafrazat in mii de variante. Eliberat de tensiunea cautarii nouluk, Mincu pare ca se desfasoara intr-un divertisment cu variatiuni pe o tema data. De altfel trebuie sa precizam ca la casa Monteoru avem de a face cu o reconstructie, e adevarat foarte radicala, ceea ce a reprezentat probabil un cadru fix al compozitiei de ansamblu. La casa Monteoru vom remarca holul central pe trei nivele, scara amplificata de vasta oglinda pe podest, sufrageria cu sumbre lambriuri si deschisa printr-o veriera, spre gradina. La casa Vernescu ne retin atentia plafoanele in casete si chesoane, de forme si cu ornamentatii pe cit de variate pe atit de abundente in modelaje ca si in culoare, dar mai ales acea scara a carei spirala fastuoasa culmineaza in rotonda cu splendide arcade, ca o apoteoza a spatiului curb si care singura ar fi de ajuns pentru a da masura puterii de creatie a unui mare architect. Si pretutindeni, culoarea calda, cu straluciri discrete a stucurilor, bronzului, ornamentelor aurite, lambriurilor si tapiseriilor, poarta amprenta unui indragostit al pitorescului senzual care incalzeste si insufleteste intreaga opera a lui Mincu, fiind aici cu atit mai semnificativ cu cit, asemena lucrari puteau , prin

26

insasi natura lor , sa alunece in platitudini academice sau in pompierism. Desi necaracteristice pentru conceptia stilistica a lui Mincu, cele doua resedinte de pe Calea Victoriei ramin pe deplin edificatoare pentru virtuozitatea, imaginatia si autenticul simt al compozitiei cu care el va aborda fiecare din operele sale. Arhitectura monumentala Palatul administrativ din Galati astazi sediul Comitetului Minicipiului Galati si al Consiliului Popular al Municipiului Galati, a compus pe un plan simetric, cu un corp principal in lungul bulevardului care purta pe atunci numele de Calea Domneasca, fiind artera principala a orasului portuar. Doua aripi secundare, mai scunde si multa mai modest ornate, inchid intre ele o curte posterioara de factura strict utilitara. Fatadele corpului principal, care, prin pozitia sa urbanistica, e lipsit de o perspectiva frontala, sunt placate cu o piatra galbuie si desenate in trasaturi viguroase, marind astel potentialul expresiv al materialului. Doua registre mari , cuprinzind, primul incaperile parterului si mezzaninului si al doilea marile sali de receptie, sala consiliului si cabinetele oficiale, se suprapun intr-o egalitate confuza pe care decorul bogat al etajului nobil nu reuseste s-o anihileze total. Impresia de incertitudine si chiar de oarecare monotonie se accentueaza prin simetria nediferentiata a axelor verticale: fatada e impartita in trei segmente, insuficient distincte, fiecare la rindul sau fiind compus cu cite trei axe, mai strinse in corpurile extreme, mai largi in corpul central, care acuza holul de intrare si sala de consiliu de la etaj. Decrosarea usoara a volumelor la extremitati, subliniata de acoperirea lor independenta cu cite un acoperis boltit, indica intentia clara de a fi fost concepute ca un fel de turnuri de calaj, dupa o schema curenta in arhitectura palatelor Renasterii franceze. Decorul acestei fatade in care golurile inalte ale etajului termintate cu arce de virf de lance ca si coronamentul crenelat aduc o sugestie venetiana, poate nu intimplatoare intr-un oras care, pe atunci, era principalul port al Romaniei, se completeaza cu detalii create de Mincu in spiritul unor forme ale arhitecturii traditionale: butoni, discuri , acolade, ocnite is chiar ciorcirlani ce orneaza coama acoperisului. Banca Comertului din Craiova , astazi sediul Filialei Academiei R.S.R.este o lucrare postuma, terminata pe baza desenelor din 1906 ale lui Mincu, abia dupa moartea lui. Ea reprezinta al doilea edificiu public de factura monumentala, prezentind o compozitie mai inchegata si mai echilibrata decit Palatul Administrativ din Galati. Aceasta cladire centrala a Craiovei oferqa privirilor un volum bine proporti