Conferinţa de Pace de la Paris ( 1919 – 1920 )

Cuprins1. Rolul şi organizarea Conferinţei de pace de la Paris

2. Obiectivele “Celor patru mari”

3. Principalele prevederi ale tratatelor de pace

4. Problema germană la Conferinţa de pace de la Paris

5. România la Conferinţa de pace de la Paris

6. Test de evaluare

7. Joc de rol: “Cei patru mari” şi Tratatul de la Versailles

8. Bibliografie selectivă

1. Rolul şi organizarea Conferinţei de Pace

• Conferinţa de Pace de la Paris şi-a deschis lucrările în ianuarie 1919.

• Au participat 27 de state, 4 dominioane şi India. Conferinţa a reunit peste 1000 de delegaţi, fiecare

delegaţie fiind alcătuită din sute de colaboratori ( militari, diplomaţi, jurişti, istorici, oameni de ştiinţă şi

tehnicieni )

• Nu au fost invitaţi nici reprezentanţii ţărilor învinse ( Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, Turcia ), nici cei ai Rusiei unde fusese instalat regimul comunist.

Practic, Conferinţa era gândită şi organizată de “Consiliul celor Zece”, format din şefii de guvern şi miniştrii de

externe ai celor cinci puteri: SUA, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia.

Prin amploare şi durată, Conferinţa de Pace

de la Paris amintea de Congresul de la Viena din 1815. Ca şi atunci se punea problema reconstrucţiei europene

şi găsirea bazelor necesare acestui proces.

Organul principal de decizie era “Consiliul celor patru”, format din:

a) Thomas Woodrow Wilson

b) George Clemenceau

c) David Lloyd George

d) Vittorio Emanuele Orlando

Au fost criticate multe aspecte legate de desfăşurarea Conferinţei:

• diplomaţia secretă;

• decizia şefilor de stat ai ţărilor aliate de a participa personal la negocieri;

• faptul că reprezentanţii ţărilor învinse şi ai Rusiei au fost excluşi din procesul încheierii păcii;

• dominarea micilor ţări de către marile puteri;

• alegerea Parisului ca loc de întrunire a fost comentată: resentimentele pricinuite de război erau mult mai

puternice decât în altă parte;

Thomas Woodrow Wilson ( 1856 – 1924 )

• Preşedinte al S.U.A între anii 1913 – 1921.

• El a decis participarea ţării sale la primul Război Mondial ( 1917 ).

• În timpul Conferinţei de Pace de la Paris a susţinut încheierea tratatelor de pace pe baza documentului “Cele 14 puncte” pe

care îl elaborase în ianuarie 1918.

• Contrar tradiţiei care interzicea executivului american să părăsească

teritoriul ţării, Wilson s-a deplasat personal la Paris în fruntea delegaţiei

americane.

Georges Clemenceau ( 1841 – 1929 )

• Prim-ministru al Franţei din 1917, el s-a

consacrat obţinerii victoriei în primul Război Mondial, bucurându-se de o mare popularitate. Era supranumit “Tigrul”

din cauza firii sale autoritare.

• A deţinut funcţia de preşedinte al Conferinţei

de Pace de la Paris.

George David Llyod ( 1863 – 1945 )

A fost şef al Partidului Liberal

şi ministru al Angliei între anii

1916 – 1922.

Vittorio Emanuele Orlando ( 1860 – 1952 )

• A fost prim-ministru al Italiei în perioada 1917

– 1919.

2. Obiectivele “Celor patru mari”

Orlando

David Lloyd George

George Clemenceau Woodrow Wilson

Thomas Woodrow Wilson• Wilson era mai puţin interesat de pedepsirea drastică a Germaniei; dorea

ca Germania să fie pedepsită dar nu foarte sever încât germanii să nu aibă resentimente faţă de tratatul de pace;

• Wilson dorea stabilirea unei “păci albe”, adică fără învinşi şi fără învingători;

• Wilson urmărea în primul rând stabilirea unui sistem de relaţii internaţional

durabil şi echitabil conform “celor 14 puncte”, document pe care îl elaborase

în ianuarie 1918;

• Wilson dorea crearea unui organism internaţional ( Societatea Naţiunilor ) care să acţioneze pentru menţinerea

păcii în lume;

Georges Clemenceau

• Clemenceau era decis pentru o pace cu caracter punitiv. “Tigrul” dorea ca puterea Germaniei să

fie redusă în aşa măsură încât să nu mai poată reprezenta o

ameninţare în viitor;

• Clemenceau urmărea să obţină pentru Franţa securitate,

răzbunare şi reparaţii de război din partea Germaniei;

Comentaţi această caricatură franceză publicată în ziarul “La

Baionnette” în martie 1919

• Delegaţia franceză a făcut din stabilirea graniţei franco-germane pe Rin o problemă cheie la conferinţă.

Clemenceau şi mareşalul Foch voiau să supună controlul Franţei în

teritoriile germane de pe malul stâng al Rinului, fie pe calea anexării

directe a acestor teritorii, fie pe calea detaşării şi a creării unor “state-

tampon”, dependente de Franţa sau puse sub egida Societăţii Naţiunilor. Planurile franceze au întâmpinat o

puternică opoziţie din partea Angliei şi a SUA;

• Invocând necesitatea compensării pierderilor cauzate industriei

carbonifere din departamentele sale de nord, delegaţia franceză a cerut

ca regiunea Saar să fie încorporată la Franţa, întâlnind din nou împotrivirea

Angliei şi a SUA;

Georges Clemenceau

Mareşalul Ferdinand Foch

David Lloyd-George

• Deşi Marea Britanie nu avea pretenţii teritoriale în Europa, Lloyd George

dorea să asigure păstrarea supremaţiei maritime şi să extindă

Imperiul britanic.

• El nu dorea cu adevărat o pedepsire cruntă a Germaniei aşa cum susţinea

Franţa deoarece se temea că dacă Germania ar fi umilită excesiv, ea ar

putea fi împinsă în braţele comuniştilor. De aceea a făcut tot

posibilul pentru a atenua unele dintre prevederile dure pe care

Clemenceau avea de gând să le impună.

Vittorio Emanuele Orlando

Dorea să obţină unele teritorii pentru Italia, precum coasta Dalmaţiei şi oraşul Fiume.

În aparenţă mare putere, Italia a avut un rol redus la Conferinţă. Ea a fost desconsiderată de

ceilalţi “trei mari” pe motiv că aportul ei la victoria finală a fost minor, dar şi pentru că

revendicările sale asupra coastei Dalmaţiei şi a oraşului Fiume atacau principiile

autodeterminării, incluse printre “cele 14 puncte”

Delegaţia italiană a părăsit conferinţa timp de aproape o lună ( aprilie – mai 1919 ) din cauză că revendicările sale teritoriale nu erau luate în

totalitate în consideraţie.

3. Principalele prevederi ale Tratatelor de pace

a) Tratatul cu Germania de la Versailles ( 28 iunie 1919 )

b) Tratatul cu Austria de la Saint Germain ( 10 septembrie 1919 )

c)Tratatul cu Bulgaria de la Neuilly ( 27 noiembrie 1919 )

d) Tratatul cu Ungaria de la Trianon ( 4 iunie 1920 )

e) Tratatul cu Turcia de la Sevres ( 10 august 1920 )

f) Europa după modificările teritoriale

g) Care dintre “Cele 14 puncte” ale lui Wilson s-au aplicat ?

h) Ce doreau “Cei patru” de la Conferinţa de pace şi ce-au obţinut ?

a)Tratatul cu Germania de la Versailles ( 28 iunie 1919 )

Erau fixate graniţele cu Franţa, Belgia, Luxemburg, Elveţia, Austria, Polonia, Danemarca şi Cehoslovacia; Germania restituia Franţei

provinciile Alsacia şi Lorena.

Alsacia şi Lorena

Germania restituia Belgiei districtele Eupen, Malmedy şi Merlanat

Teritoriile cedate Belgiei

Renania

Demilitarizarea malului stâng al Rinului şi al unei fâşii de 50 km din cel drept şi interdicţia de a poseda în Renania aviaţie militară, tancuri,

artilerie grea şi marină de război;

Malul stâng al Rinului rămânea ocupat de trupe aliate, stabilindu-se trei zone de ocupaţie şi termenele evacuării lor: zona

Koln ( 1925 ), zona Koblenz ( 1930 ), zona Mainz ( 1935 );

Danermarca primea de la Germania, în urma unui plebiscit, Schleswing-ul de nord.

Schleswing-ul de nord

Timp de 15 ani, regiunea SAAR era trecută sub administraţia Societăţii Naţiunilor, urmând ca după aceea un plebiscit să

decidă dacă va fi încorporată la Franţa sau la Germania. Plebiscitul din anul 1935 a decis ca regiunea Saar să revină

Germaniei.

SAAR

SAAR

RENANIA

Teritoriile cedate Belgiei

Alsacia şi Lorena

Germania recunoştea independenţa Poloniei, restituindu-i teritorii luate cu ocazia împărţirilor din trecut. Oraşul Danzig ( Gdansk ) se transforma într-un “oraş liber”, sub egida Ligii Naţiunilor. Coridorul Gdansk asigura Poloniei ieşirea la Marea Baltică, separând Prusia

Orientală de restul Germaniei.

Prusia Orientală

Coridorul Gdansk

Germania se obliga să renunţa la Anschluss ( unirea Austriei cu Germania )

GERMANIA

AUSTRIA

Coloniile germane au fost preluate sub mandat de Anglia, Franţa, Japonia, Belgia, dominioanele engleze. Marea Britanie a câştigat

zona germană din estul Africii şi Camerunul, Australia a luat Noua Guinee, Africa de Sud a dobândit Africa de Sud-Vest, Noua

Zeelandă a câştigat Samoa iar Japonia şi-a însuşit toate posesiunile Germaniei din China şi Pacific.

Prevederi militare:

- efectivul armatei germane era fixat la 100 000 de oameni, iar corpul de ofiţeri era

limitat la 4000;

- serviciul militar obligatoriu era interzis;

- se interzicea Germaniei să aibă artilerie

grea, tancuri, submarine, aviaţie militară;

Art. 231 din Tratatul de la Versailles stabilea că:

“Guvernele aliate şi asociate afirmă, iar Germania acceptă răspunderea Germaniei şi a aliaţilor săi pentru toate pierderile pe

care le-au suferit guvernele aliate şi asociate precum şi compatrioţii lor ca

urmare a războiului de agresiune îndreptat împotriva lor de Germania şi aliaţii ei”.

Această aşa-numită clauză a vinovăţiei de război a reprezentat baza morală pentru pretenţiile aliaţilor ca

Germania să plătească reparaţii de război.

• Principala dificultate era să se stabilească cât poate şi cât trebuie Germania să plătească, şi cum se vor împărţi

aceşti bani între aliaţi.

• Wilson se pronunţa pentru stabilirea unor reparaţii care să ţină cont de resursele Germaniei de a le putea

achita.

• Dar, opinia publică din Franţa şi Marea Britanie dorea “să stoarcă lămâia germană până încep să-i chiţăie sâmburii.” Acest lucru avea un dublu scop: să ajute ţările aliate să acopere cheltuielile de război şi să

reducă Germania pentru ani buni la o situaţie precară din punct de vedere economic.

• S-au lansat cifre astronomice ca reparaţii de război. În cele din urmă, la sugestia lui Lloyd

George, s-a constituit o Comisie pentru Reparaţii pentru a stabili cifra reală.

• În anul 1921 Comisia pentru Reparaţii a recomandat în sfârşit cifra de 132 miliarde

mărci-aur. Încercările de a determina Germania să plătească aveau să marcheze

relaţiile internaţionale pentru următorii zece ani.

• De asemenea, tratatul obliga Germania la “restituiri”, prin care trebuia să înapoieze

operele de artă luate din Franţa şi Blegia în perioada 1870 – 1871 şi 1914 – 1918.

Sala Oglinzilor din Palatul Versailles

Semnarea tratatului de pace de la Versailles

b) Tratatul cu Austria de la Saint Germain

( 10 septembrie 1919 )• Austria recunoştea graniţele tuturor statelor vecine

( Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia );

• Boemia, Moravia şi Slovacia formau Cehoslovacia, Polonia a primit Galiţia, Slovenia, Dalmaţia, Bosnia şi Herţegovina au intrat în

componenţa statului sârbo-croato-sloven, Italia primea Tirolul de sud fără portul Fiume, Zara şi câteva insule din apropierea coastei

dalmate;

• demobilizarea armatei;

• reducerea forţelor armate până la 30 000 de soldaţi;

• Austria nu putea să mai deţină aviaţie militară, tancuri, artilerie grea, flotă de război;

• se interzicea Anschluss-ul ( art. 88 );

Palatul Saint Germain

Fragmente din tratatul de pace cu Austria

• “… Art. 59. Austria renunţă, în ce-o priveşte, în favoarea României la orice drepturi şi titluri asupra părţii din fostul ducat al Bucovinei aflată dincolo de frontierele României, aşa cum vor fi fixate ulterior de către principalele Puteri

aliate şi asociate”

• “…Art. 88. Independenţa Austriei este alienabilă numai cu consimţământul Consiliului Societăţii Naţiunilor… Austria declară de pe acum că recunoaşte şi acceptă frontierele

Bulgariei, greciei, Ungariei, poloniei, României, ale Statului sârbo-croato-sloven şi ale Statului cehoslovac, aşa cum

aceste frontiere vor fi stabilite de către principalele Puteri aliate şi asociate…”

• “…Art. 120. Numărul total al forţelor militare în armata austriacă nu va trebui să depăşească 30 000 de oameni,

inclusiv ofiţeri şi trupe auxiliare…”

• “…Art. 177. Guvernele aliate şi asociate declară, şi Austria recunoaşte, că Austria şi aliaţii săi sunt

răspunzători – pentru a le fi cauzat – de pierderile şi pagubele suferite de Guvernele aliate şi asociate şi

naţionalii lor, ca urmare a războiului ce le-a fost impus prin agresiunea Austro – Ungariei şi a aliaţilor săi…”

Dezmembrarea imperiului austro-ungar

c) Tratatul cu Bulgaria de la Neuilly ( 27 noiembrie 1919 )

• Bulgaria ceda Greciei Tracia occidentală, pierzând astfel ieşirea la Marea Egee;

• Graniţa româno-bulgară era stabilită potrivit clauzelor înscrise în tratatul de pace de la Bucureşti din 1913, Cadrilaterul ( partea de sud a Dobrogei ) revenind

României;

• armata nu putea depăşi 20 000 de oameni;

• serviciul militar obligatoriu a fost interzis;

• Bulgaria nu mai putea deţine aviaţie militară sau flotă de război;

Fragmente din tratatul de pace cu Bulgaria

• “… Art. 21. Bulgaria recunoaşte că asociindu-se la războiul de agresiune pe care Germania şi Austro – Ungaria l-au întreprins contra Puterilor aliate şi asociate, a pricinuit acestora din urmă

pierderi şi sacrificii de tot felul a căror completă reparaţiune ea ar trebui să o asigure.

Pe de altă parte, Puterile aliate şi asociate recunosc că resursele Bulgariei nu sunt îndestulătoare pentru a o pune

în măsură de a asigura o completă reparaţiune. ( … ) În consecinţă, Bulgaria se obligă a plăti şi Puterile aliate şi

asociate se obligă a accepta suma de două miliarde două sute cincizeci de milioane ( 2.250.000.000 ) de franci aur, ca reprezentând reparaţiunea a cărei sarcină Bulgaria este

capabilă de a o lua asupra ei. Plata acestei sume se va face, sub rezerva

dispoziţiunilor de mai jos prin plăţi semestriale a căror scadenţă va fi la 1 ianuarie şi la 1 iulie a fiecărui an. Prima

scadenţă va fi la 1 iulie 1920.”

d)Tratatul cu Ungaria de la Trianon ( 4 iunie 1920 );

• Ungaria recunoştea graniţele şi independenţa noilor state care se constituiseră sau îşi desăvârşiseră unitatea de stat ca

urmare a prăbuşirii Imperiului Habsburgic;

• Art. 45 din tratat confirma unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România;

• demobilizarea armatei;

• interzicerea serviciului militar obligatoriu;

• menţinerea unei armate de numai 35 000 de oameni;

• Ungaria nu putea deţine aviaţie militară, tancuri, artilerie grea, flotă de război;

Fragmente din tratatul de pace cu Ungaria

• “…Art.45. Ungaria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare, situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la articolul

27, Partea II ( Fruntariile Ungariei ) şi recunoscute prin prezentul Tratat sau prin orice alte tratate încheiate în scop de a regla afacerile actuale, ca făcând parte din

România.”

• “…Art. 46. O comisiune compusă din şapte membri, din cari cinci vor fi numiţi de principalele Puteri aliate şi

asociate, unul de România şi unul de Ungaria, de faţă pentru a fixa la faţa locului traseul liniei de fruntariile

descrise la articolul 27, Partea II ( Fruntariile Ungariei )”

Palatul Trianon

e) Tratatul cu Turcia de la Sevres ( 10 august 1920 );

• Potrivit tratatului de la Sevres strâmtorile Bosfor şi Dardanele ( care făceau legătura între marea Neagră şi Marea Mediterană) erau declarate libere pentru trecerea vaselor comerciale şi militare ale tuturor statelor, atât în

timp de pace, cât şi pe timp de război.

• Respectarea regimului strâmtorilor era încredinţată unei Comisii Internaţionale formată din reprezentanţii Angliei,

Franţei, Italiei, Japoniei, SUA ( în cazul şi la data când ele vor dori să ia parte ), Rusiei, Greciei, României, Bulgariei şi

Turcia.

• Rusia, Bulgaria şi Turcia urmau să-şi trimită delegaţii în Comisie numai în cazul intrării lor în Societatea Naţiunilor.

• Turcia a fost redusă la Asia Mică şi la litoralul european al Constantinopolului.

• Teritoriile arabe stăpânite de Imperiul Otoman au revenit sub mandat Marii Britanii şi Franţei ( Franţei i-au revenit

teritoriile de azi ale Siriei şi Libanului iar Marii Britanii i-au revenit actualele teritorii ale Israelului, Iordaniei şi

Irakului ).

• Zona de est a Traciei, peninsula Gallipolii, Smirna şi mai multe insule din Marea Egee au revenit Greciei.

• Revoluţia naţională condusă de Mustafa Kemal Ataturk va impune anularea tratatului de la Sevres şi încheierea unui alt tratat de pace la Lausanne ( 1923 ). Noul tratat a fost

prima revizuire semnificativă a tratatului de pace.

• În urma războiului cu Grecia, Turcia a redobândit Tracia de est, Smirna şi insulele din Marea Egee.

f) Europa după modificările teritoriale

Menţionează:

- ţările desprinse din fostul imperiu ţarist;- statele succesoare ale imperiului austro

– ungar;- statele nou apărute

în 1918;- statul refăcut în

urma împărţirilor din secolul al XVIII-lea;

- teritoriile care s-au unit cu România în

1918;

Iată rezumatul celor 14 puncte ale preşedintelui Wilson:1. Renunţarea la diplomaţia secretă.

2. Libertatea navigaţiei comerciale în timp de pace şi de război.

3. Reducerea înarmărilor.4. Rezolvarea problemelor coloniale.

5. Eliberarea teritoriului rusesc de către Germania.6. Restabilirea Belgiei.

7. Retrocedarea Alsaciei şi Lorenei către Franţa.8. Rectificarea graniţelor Italiei conform cu principiului

naţionalităţilor.9. Libertatea comerţului internaţional.

10. Autonomia popoarelor din Austro-Ungaria.11. Acces la mare pentru Serbia.

12. Crearea statului polonez independent cu acces la mare.13. Deschiderea strâmtorilor pentru toate vasele.

14. Crearea Societăţii Naţiunilor.

g) Care dintre “cele 14 puncte” ale lui Wilson s-au aplicat ?

g) Exerciţiu de sistematizare şi sistematizare a cunoştinţelor: Ce doreau “cei patru” de la

Conferinţa de pace şi ce-au obţinut ?

Conferinţa de pace de la ParisConferinţa de pace de la Paris ““Cei Cei patru patru mari”mari”

Ce doreau ?Ce doreau ? Ce au obţinut ?Ce au obţinut ?

David Lloyd

George

Woodrow Wilson

Orlando

George Clemence

au

• Prin condiţiile tratatului de la Versailles, Germania trebuia să devină un stat incapabil de a mai declanşa un nou

război.

• Tratatul de la Versailles a fost considerat de germani un dictat impus prin forţă. Germania a trebuit să semneze tratatul de la Versailles fără a-l discuta, ceea ce a rănit

profund orgoliul naţional.

• Revizionismul german se va manifesta în forţă după venirea lui Adolf Hitler la putere ( 1933 )

4. Problema germană la Conferinţa de Pace de la Paris.

Comentaţi următoarea afirmaţie a lui Georges Clemenceau la 27 martie

1919

“America este atât de departe, protejată de

ocean. Nici măcar Napoleon nu a reuşit să ajungă în Anglia.

Amândoi sunteţi protejaţi, noi nu

suntem.”

Comentaţi replica dată de premierul englez Lloyd George atunci când a fost întrebat în legătură cu ceea ce reuşise

să facă la Conferinţa de pace de la Paris

“Destul de bine, având în vedere că am stat între Iisus Hristos şi Napoleon”.

Comentaţi următoarele cuvinte ale preşedintelui american Wilson

“Victoria înseamnă pacea impusă cu forţa

celui ce a pierdut războiul; condiţiile

victoriosului impuse învinsului vor fi

acceptate cu umilinţă, sub constrângere, ca un sacrificiu intolerabil şi vor lăsa resentimente graţie cărora termenii păcii nu vor exprima

permanenţa, ci fragilitatea.”

Comentaţi următoarea caricatură publicată în anul 1919. Descrieţi imaginea şi menţionaţi care este

mesajul transmis.

Cine este fata frumoasă dar

săracă ?

Ce semnifică armele

aruncate la margineapatului ?

Ce semnifică fereastra

deschisă şi draperiile

are flutură ?Pe cine

reprezintă cei doi lilieci ?

Cine este vampirul care suge sângele ?

Ce reprezintă sugerea

sângelui ?

Ce sugerează această caricatură în legătură cu atitudinea Germaniei faţă de Tratatul de la Versailles ?

Ce reprezintă oul ? Cine sunt personajele

care ţin lingura ?

Pe cine reprezintă

acest personaj ?

Care este mesajul acestei caricaturi cu titlul “Ultima

atingere” ?

Pe cine reprezintă “mâna” ?

Cine este bărabatul ? Ce atitudine are ?

Ce reprezintă placa ?

Comentaţi următoarea caricatură engleză din anul 1920. Ce sugerează acaestă caricatură în legătură cu pacea stabilită la

Paris ?

Menţionează persoanele din

spatele zidului.

Cine este copilul care plânge ?

Cine a fost denumit “Tigrul” ? Cum

comentaţi spusele sale “Curios ! Mi se pare că aud un copil

plângând !”

Comentaţi această caricatură publicată

în anul 1920.

Descrie condiţiile în care trăieşte familia germană

din imagine.

Cum arată copii ? Pe cine reprezintă aceşti

copii ?

Mama îi spune copilului înfometat: “Cum să

plătim 100 de milioane de mărci când eu nu am ce să-ţi dau de mâncare

?” Ce sugerează această caricatură ?

5. România la Conferinţa de Pace de la Paris

Participarea României la Conferinţa de la Paris a fost o adevărată “aventură” diplomatică. Acest lucru este

susţinut numai dacă avem în vedere că, pe parcursul lucrărilor, România a schimbat patru guverne:

a) ( 29 nov.1918 – 12 sept. 1919 ) – a semnat tratatul cu Germania;

b) ( 27 sept. -28 nov. 1919 );

c) ( 1 dec.1919 – 13 martie 1920 ) – a semnat tratatele cu Bulgaria şi Austria;

d) ( 13 martie 1920 – 13 dec. 1921 ) – a semnat tratatul cu Ungaria;

Ion I. C. Brătianu

Arthur Văitoianu

Al. Vaida-Voevod

Al. Averescu

Guvernul Ion I. C. Brătianu

( 29 nov.1918 – 12 sept. 1919 ) • Un prim moment care a dus la încordarea

raporturilor României cu marile puteri a fost legat de semnarea tratatului de la Versailles

cu Germania.

• Documentul a fost remis delegaţiei române cu numai 5 minute înainte de intrarea în sala

Conferinţei, ceea ce a pus-o în imposibilitatea de a-l studia cu atenţie.

• Brătianu a semnat documentul deoarece România “nu era prea interesată în problema Germaniei”. Referitor la România, tratatul de

la Versailles anula prevederile păcii de la Bucureşti din 1918.

• Tratatul cu Austria cuprindea condiţii care afectau independenţa politică şi economică a României, motiv

pentru care Brătianu a refuzat să-l semneze. Ca reacţie la atitudinea negativă a Conferinţei în problema

tratatului cu Austria, Brătianu a decis să plece de la Paris.

• La 10 septembrie 1919, Puterile Aliate au semnat tratatul cu Austria, dar fără semnătura delegaţiei

române.

• La 12 septembriei 1919, Brătianu şi-a dat demisia.

Arthur Văitoianu ( 27 sept. -28 nov. 1919 )

• După o lună de criză politică, la 27 septembrie 1919 s-a constituit

guvernul de militari şi tehnicieni prezidat de generalul Arthur

Văitoianu.

• Aflat sub influenţa lui Ion I. C. Brătianu, noul prim ministru a

declarat că guvernul său nu este abilitat să semneze tratatul de pace cu Austria, aşa cum cereau marile

Puteri Aliate şi Asociate.

Al. Vaida-Voevod ( 1 dec.1919 – 13 martie 1920 )

• Politica externă a guvernului a fost dominată de problema semnării trataelor de pace. Încă

de la 15 noiembrie, Consiliul Suprem al Conferinţei de la Paris trimisese o notă ultimativă, prin care cerea României să semneze tratatul de pace cu Austria în

termen de 8 zile, în caz contrar va considera că s-a separat de Aliaţi, iar aceştia îşi vor

retrage misiunile diplomatice de la Bucureşti.

• În faţa acestor presiuni, la 10 decembrie 1919, guvernul a semnat tratatul de pace cu Austria, care confirma unirea Bucovinei cu România, dar menţinea prevederile privind

minorităţile şi liberul tranzit.• Tot la 10 decembrie 1919, România a semnat

tratatul de pace cu Bulgaria, care confirma graniţa din 1913.

Al. Averescu ( 13 martie 1920 – 13 dec. 1921 )

• Politica externă a guvernului Averescu a fost consacrată luptei

pentru recunoaşterea unirii Transilvaniei cu România şi

combaterii propagandei maghiare care milita pentru integritatea

“Ungariei Mari”.

• Prin Tratatul de la Trianon, din 4 iulie 1920, s-a recunoscut unirea

Transilvaniei cu România, decisă de Marea Adunare Naţională de la Alba

Iulia din 1 decembrie 1918.

Cum comentaţi următoarea afirmaţie spusă de Lloyd George despre Transilvania în cadrul Conferinţei de Pace

de la Paris ?

“Unde dracu’ este locul ăsta

( Transilvania – n.n ) pe care România este atât de nerăbdătoare să-l

aibă ?”

Lloyd George

1. Ce tratat de pace a determinat declanşarea unei revoluţii naţionale ?

6. Test de evaluare

a) Trianon

b) Sevres

c) Versailles

d) Neuilly

Bravo ! Răspuns corect !Mergi la întrebarea nr. 2

Răspuns greşit ! Mai încearcă !

2. Care din următoarele prevederi ale Tratatului de la Versailles nu afecta Germania din

punct de vedere economic ?

a) Germania nu făcea parte din Societatea Naţiunilor

b) Germania restituia Poloniei teritoriile luate de-a lungul timpului

c) Regiunea Saar era exploatată de Franţa timp de 15 ani

d) Germania pierdea coloniile

Bravo ! Răspuns corect !Mergi la întrebarea nr. 3

Răspuns greşit ! Mai încearcă !

3. Ce articol condamna Germania pentru declanşarea primului Război Mondial ?

a) 213

b) 232

c) 231

d) 223

Bravo ! Răspuns corect !Mergi la întrebarea nr. 4

Răspuns greşit ! Mai încearcă !

4. Care dintre următoarele prevederi nu este inclusă printre “Cele 14 puncte” ale lui Wilson ?

a) dezarmarea

c) autodeterminarea

d) Renunţarea la diplomaţia secretă

b) reparaţiile de război

Bravo ! Răspuns corect !Mergi la întrebarea nr. 5

Răspuns greşit ! Mai încearcă !

5. De ce Germania considera nedrept Tratatul de la Versailles ?

a) Germania nu a fost invitată la negocieri

b) Tratatul a fost semnat la Paris unde resentimentele faţă de Germania erau foarte puternice

c) Tratatul se baza un armistiţiu încheiat în noiembrie 1918

d) Ţările mici au avut un rol minor în elaborarea tratatelor de pace

Bravo ! Răspuns corect !Mergi la întrebarea nr. 6

Răspuns greşit ! Mai încearcă !

6. Teritoriu revendicat de două sau mai multe state, aflat sub controlul Societăţii Naţiunilor, în

care se permitea accesul liber tuturor pretendenţilor:

a) mandat

b) zonă liberă

c) zonă demilitarizată

d) stat naţional

Bravo ! Răspuns corect !Mergi la întrebarea nr. 7

Răspuns greşit ! Mai încearcă !

7. Compensarea pagubelor şi distrugerilor provocate altui stat în caz de război, stabilite

prin tratatele de pace:

a) despăgubiri de război

b) demilitarizare

c) revizionism

d) reparaţii de război

Bravo ! Răspuns corect !Mergi la întrebarea nr. 8

Răspuns greşit ! Mai încearcă !

8. Care dintre “Cei patru Mari” dorea stabilirea unei “păci fără victorie” ?

a) Wilson

b) Clemenceau

c) Lloyd George

d) Orlando

Bravo ! Răspuns corect !Mergi la întrebarea nr. 9

Răspuns greşit ! Mai încearcă !

9. Ce stat considera că a obţinut o “pace mutilată” ?

a) Franţa

c) Italia

d) România

b) Germania

Bravo ! Răspuns corect !Mergi la întrebarea nr. 10

Răspuns greşit ! Mai încearcă !

10. În timpul cărui guvern a semnat România tratatul cu Ungaria?

a) Ion I. C. Brătianu

b) Alexandru Averescu

c) Alexandru Vaida Voevod

d) Arthur Văitoianu

RĂSPUNS GREŞIT ! MAI ÎNCEARCĂ !

BRAVO !RĂSPUNS CORECT !

Întoarcere la cuprinsul lecţiei

• Clasa se împarte în grupuri de 4: Wilson, Clemenceau, Lloyd George, Orlando.

• Fiecare grupă va imagina un dialog între cei patru făuritori ai păcii.

• Nu uitaţi ! Fiecare elev trebuie să intre în pielea personajului interpretat şi să acţioneze

conform părerilor acestuia !

7. Joc de rol: “Cei patru mari” şi Tratatul de la Versailles

8. Bibliografie selectivă

1. Manualele alternative de istorie pentru clasa a X-a.2. Emilian I. Bold, Diplomaţia de conferinţe, Ed. Junimea,

Iaşi, 1991.3. I. Mamina, I. Scurtu, Guverne şi guvernanţi ( 1916 –

1938 ), Bucureşti, Ed. Silex, 1996. 4. Anatol Petrencu, Istoria universală contemporană. 1914

– 1918, Chişinău, Ed. Prometeu, 1991.5. www.bbc.co.uk

6. www.historyonthenet.com7. www.schoolhistory.co.uk

8. www.spartacus.schoolnet.co.uk9. www.wikipedia.ro