CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTEC IEȚ

11 Comportamentul i coordonatele luiș

Comportamentul este descris şi icircnţeles ca fiind o reacţie sau un răspuns El

se referă la acţiunile direct observabile sau vizibile la o persoană

Comportamentul este

un răspuns la mediul extern (la diferite situaţii externe ndash de exemplu

ridicăm vocea dacă icircn mediul exterior este mult zgomot suntem furioşi

dacă cineva ne contrazice)

un răspuns la stările noastre interne (la stări fizice stări emoţionale

gacircnduri ndash de exemplu suntem mai retraşi dacă ne simţim rău fizic ne

manifestăm bucuria dacă suntem mulţumiţi de realizările de peste zi)

Oare comportamentul copilului este moştenit sau se datorează mediului icircn

care a trăit Studiile ne conduc la ipoteza conform căreia ceea ce moştenim

reprezintă predispoziţii care se vor manifesta icircn condiţiile icircn care mediul exterior le

permite sau nu Icircn consecinţă comportamentele noastre nu sunt icircnnăscute Avem

cel mult o predispoziţie de a ne comporta icircntr-un anumit fel iar această

predispoziţie se manifesta sau nu icircn funcţie de context Astfel de exemplu este

exagerat să gacircndim că un copil a moştenit comportamentul de a fura Acest

comportament este mai degrabă icircnvăţat pe baza modelelor din mediu

Comportamentele nu vin din senin ele sunt icircnvăţate icircn urma interacţiunilor

noastre cu mediul ca urmare a experienţelor noastre icircn relaţie cu exteriorul (de

exemplu icircn relaţia cu părinţii cu educatorii cu colegii cu prietenii cu diferite

autorităţi etc)

Icircnvăţarea comportamentului depinde icircn primul de racircnd de copil ndash adică

temperamentul copilului (retras timid impulsiv etc) exprimarea emoţională

(intensă sau mai interiorizată) sensibilitatea (unii copii reacţionează la orice

modificare din mediu alţii sunt mai indiferenţi) adaptarea la diferite situaţii etc

Icircnvăţarea comportamentului se mai poate face și din experienţele proprii

respectiv din consecinţele comportamentelor asupra celorlalţiprin modelul oferit

de noi de adulţi ca o metodă foarte rapidă de icircnvăţare din mediul sau contextul

oferit de noi ca adulţi prin observare directă a comportamentelor celor din jur din

atitudinile şi reacţiile noastre la diferite situaţii de viaţă sau direct la

comportamentelelor prin atenţia acordată şi aprecierea lor atunci cacircnd realizează

comportamente positive prin lipsa atenţiei sau ignorarea comportamentelor

pozitive ajungacircndu-se la comportamente dificile

111 Comportamentul dificilComportament dificil se referă la ceea ce o persoană sau cei din jurul

acesteia consideră că a devenit o problemă icircn legătură cu ceea ce face gacircndeşte sau

simte care poate pune persoana sau pe cei din jur icircn pericol care interferează cu

modul de relaţionare socială (adică persoana nu respectă cerinţele sau normele

sociale stabilite de societate) Exemple de comportamente dificile agresivitate

verbală agresivitate fizică autoagresivitate comportament antisocial (furt

minciună etc)

Comportamentele dificile sunt declanşate de anumite cauze Cauzele (numite şi

antecendente) care determină apariţia comportamentelor dificile pot fi

- cauze imediate - se referă la situaţii evenimente experienţe care apar cu puţin

icircnainte de manifestarea comportamentului (exemplu - unui copil a fost certat la

şcoală el vine acasă furios şi tracircnteşte obiecte)

- cauze icircndepărtate - se referă la situaţii evenimente experienţe din trecut care

influenţează comportamentul (exemplu - deoarece icircn trecut copilul a fost supus

unui abuz fizic e posibil ca icircn timp el să dezvolte un comportament dificil de

tip agresiv)

Cauzele care determină un comportament dificil nu pot fi delimitate

icircntotdeauna foarte clar ele pot fi multiple Astfel apariţia unui comportament

dificil poate fi datorat

- lipsei de atenţie

- lipsei de comunicare

- lipsei de stimulare

- lipsei de icircnţelegere a nevoilor etc

Comportamentul dificil poate fi datorat şi unei deficienţe mintale sau unor

boli care determină modificări icircn comportament De aceea este bine să cunoaştem

icircn ce măsură comportamentul dificil este cauzat de o problemă medicală şi să ştim

icircn ce măsură putem interveni mai icircntacirci asupra bolii (exemplu ndash enurezis-ul poate fi

dat de o cauză medicală sau doar de una comportamentală)

Determinarea cauzelor (antecedentelor) ne ajută icircn icircnţelegerea

comportamentelor dificile De aceea este important să se afle cacirct mai multe detalii

despre comportamentul şi cauzele care au provocat comportamentul

Orice comportament are o anumită funcţie adică are un anumit motiv pentru

care se manifestă la un moment dat

Comportamentul dificil are o funcţie pentru că prin intermediul acesteia se

obţine

- satisfacerea unei nevoi (nevoia de atenţie nevoia de afecţiune nevoia de

comunicare)

- un beneficiu (obţinerea unor obiecte unor activităţi)

- evitarea unor situații (de a bdquoscăpardquo de sarcini de icircndeplinit de diferite situaţii

de interacţiune de stări emoţionale negative ndash frică ruşine)

Identificarea funcţiei comportamentului ne ajută să icircnţelegem

comportamentul şi ne arată cum anume putem să acţionăm icircn schimbarea

comportamentului

Funcţiile (nevoile) nu se schimbă ele rămacircn aceleaşi dar ceea ce poate fi

schimbat este comportamentul dificil cu un comportament acceptabil adecvat

Putem diminua sau elimina un comportament dificil doar dacă oferim icircn schimb un

alt comportament acceptabil sau abilităţi care să icircnlocuiască comportamentul dificil

şi care să servească aceleiaşi funcţii

Modul icircn care persoanele din jur răspund sau reacţionează la comportamentul

respectiv poate să menţină sau nu comportamentul copiluluitacircnărului Cu alte

cuvinte reacţia (consecinţa) adultului la comportamentul copilului poate fi de

icircncurajare a repetării comportamentului sau de descurajare a acestuia

112 Analiza funcţională a comportamentuluiOrice comportament pe care icircl facem fie el bun sau dificil poate fi analizat după

următoarea schemă

Această schemă arată faptul că orice comportament este declanşat de către anumite

situaţii numite antecedente (cauze) şi este menţinut de către consecinţele (efecte)

acelui comportament Consecinţele pot creşte sau scade probabilitatea de a mai

repeta comportamentul Astfel la un moment dat consecinţele pot să devină

antecedente pentru continuarea comportament

12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț

Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor

care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte

consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că

aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența

Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține

un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și

aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc

sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială

dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit

sistem valoric-normativ

Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce

au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest

fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita

revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a

comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o

adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a

experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate

labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce

apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc

Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de

criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul

furtul refuzul icircncadrării icircn activitate

Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma

grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este

valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta

puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol

recunoscut sau așteaptă protecție

Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul

instituțional se pot sintetiza astfel

1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care

tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate

2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar

3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și

motivațiilor de natură cognitivă

4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării

5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor

6)furturi

7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ

8)preocupări sexuale precoce

9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine

impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă

10)consum timpuriu de alcool și droguri

11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție

Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai

mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența

Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează

personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte

dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din

unitate

13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați

Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde

eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare

Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj

Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și

trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața

Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este

extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional

Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale

personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de

a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi

dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele

dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală

dar și icircn viitor ca adult

Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep

o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci

copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de

a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare

Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza

despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe

umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor

Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine

scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante

reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si

incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda

icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional

Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al

agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive

De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de

plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența

Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se

icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De

asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia

pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități

independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o

percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale

Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin

modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de

expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă

Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective

Tulburări afective

Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu

lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este

extrem de complex

Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa

biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama

icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-

educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de

adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn

alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri

comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare

și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de

sine

Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea

sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de

afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

exemplu icircn relaţia cu părinţii cu educatorii cu colegii cu prietenii cu diferite

autorităţi etc)

Icircnvăţarea comportamentului depinde icircn primul de racircnd de copil ndash adică

temperamentul copilului (retras timid impulsiv etc) exprimarea emoţională

(intensă sau mai interiorizată) sensibilitatea (unii copii reacţionează la orice

modificare din mediu alţii sunt mai indiferenţi) adaptarea la diferite situaţii etc

Icircnvăţarea comportamentului se mai poate face și din experienţele proprii

respectiv din consecinţele comportamentelor asupra celorlalţiprin modelul oferit

de noi de adulţi ca o metodă foarte rapidă de icircnvăţare din mediul sau contextul

oferit de noi ca adulţi prin observare directă a comportamentelor celor din jur din

atitudinile şi reacţiile noastre la diferite situaţii de viaţă sau direct la

comportamentelelor prin atenţia acordată şi aprecierea lor atunci cacircnd realizează

comportamente positive prin lipsa atenţiei sau ignorarea comportamentelor

pozitive ajungacircndu-se la comportamente dificile

111 Comportamentul dificilComportament dificil se referă la ceea ce o persoană sau cei din jurul

acesteia consideră că a devenit o problemă icircn legătură cu ceea ce face gacircndeşte sau

simte care poate pune persoana sau pe cei din jur icircn pericol care interferează cu

modul de relaţionare socială (adică persoana nu respectă cerinţele sau normele

sociale stabilite de societate) Exemple de comportamente dificile agresivitate

verbală agresivitate fizică autoagresivitate comportament antisocial (furt

minciună etc)

Comportamentele dificile sunt declanşate de anumite cauze Cauzele (numite şi

antecendente) care determină apariţia comportamentelor dificile pot fi

- cauze imediate - se referă la situaţii evenimente experienţe care apar cu puţin

icircnainte de manifestarea comportamentului (exemplu - unui copil a fost certat la

şcoală el vine acasă furios şi tracircnteşte obiecte)

- cauze icircndepărtate - se referă la situaţii evenimente experienţe din trecut care

influenţează comportamentul (exemplu - deoarece icircn trecut copilul a fost supus

unui abuz fizic e posibil ca icircn timp el să dezvolte un comportament dificil de

tip agresiv)

Cauzele care determină un comportament dificil nu pot fi delimitate

icircntotdeauna foarte clar ele pot fi multiple Astfel apariţia unui comportament

dificil poate fi datorat

- lipsei de atenţie

- lipsei de comunicare

- lipsei de stimulare

- lipsei de icircnţelegere a nevoilor etc

Comportamentul dificil poate fi datorat şi unei deficienţe mintale sau unor

boli care determină modificări icircn comportament De aceea este bine să cunoaştem

icircn ce măsură comportamentul dificil este cauzat de o problemă medicală şi să ştim

icircn ce măsură putem interveni mai icircntacirci asupra bolii (exemplu ndash enurezis-ul poate fi

dat de o cauză medicală sau doar de una comportamentală)

Determinarea cauzelor (antecedentelor) ne ajută icircn icircnţelegerea

comportamentelor dificile De aceea este important să se afle cacirct mai multe detalii

despre comportamentul şi cauzele care au provocat comportamentul

Orice comportament are o anumită funcţie adică are un anumit motiv pentru

care se manifestă la un moment dat

Comportamentul dificil are o funcţie pentru că prin intermediul acesteia se

obţine

- satisfacerea unei nevoi (nevoia de atenţie nevoia de afecţiune nevoia de

comunicare)

- un beneficiu (obţinerea unor obiecte unor activităţi)

- evitarea unor situații (de a bdquoscăpardquo de sarcini de icircndeplinit de diferite situaţii

de interacţiune de stări emoţionale negative ndash frică ruşine)

Identificarea funcţiei comportamentului ne ajută să icircnţelegem

comportamentul şi ne arată cum anume putem să acţionăm icircn schimbarea

comportamentului

Funcţiile (nevoile) nu se schimbă ele rămacircn aceleaşi dar ceea ce poate fi

schimbat este comportamentul dificil cu un comportament acceptabil adecvat

Putem diminua sau elimina un comportament dificil doar dacă oferim icircn schimb un

alt comportament acceptabil sau abilităţi care să icircnlocuiască comportamentul dificil

şi care să servească aceleiaşi funcţii

Modul icircn care persoanele din jur răspund sau reacţionează la comportamentul

respectiv poate să menţină sau nu comportamentul copiluluitacircnărului Cu alte

cuvinte reacţia (consecinţa) adultului la comportamentul copilului poate fi de

icircncurajare a repetării comportamentului sau de descurajare a acestuia

112 Analiza funcţională a comportamentuluiOrice comportament pe care icircl facem fie el bun sau dificil poate fi analizat după

următoarea schemă

Această schemă arată faptul că orice comportament este declanşat de către anumite

situaţii numite antecedente (cauze) şi este menţinut de către consecinţele (efecte)

acelui comportament Consecinţele pot creşte sau scade probabilitatea de a mai

repeta comportamentul Astfel la un moment dat consecinţele pot să devină

antecedente pentru continuarea comportament

12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț

Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor

care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte

consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că

aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența

Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține

un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și

aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc

sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială

dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit

sistem valoric-normativ

Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce

au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest

fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita

revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a

comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o

adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a

experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate

labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce

apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc

Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de

criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul

furtul refuzul icircncadrării icircn activitate

Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma

grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este

valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta

puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol

recunoscut sau așteaptă protecție

Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul

instituțional se pot sintetiza astfel

1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care

tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate

2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar

3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și

motivațiilor de natură cognitivă

4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării

5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor

6)furturi

7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ

8)preocupări sexuale precoce

9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine

impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă

10)consum timpuriu de alcool și droguri

11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție

Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai

mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența

Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează

personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte

dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din

unitate

13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați

Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde

eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare

Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj

Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și

trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața

Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este

extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional

Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale

personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de

a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi

dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele

dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală

dar și icircn viitor ca adult

Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep

o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci

copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de

a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare

Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza

despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe

umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor

Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine

scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante

reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si

incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda

icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional

Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al

agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive

De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de

plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența

Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se

icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De

asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia

pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități

independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o

percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale

Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin

modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de

expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă

Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective

Tulburări afective

Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu

lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este

extrem de complex

Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa

biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama

icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-

educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de

adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn

alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri

comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare

și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de

sine

Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea

sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de

afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

- cauze imediate - se referă la situaţii evenimente experienţe care apar cu puţin

icircnainte de manifestarea comportamentului (exemplu - unui copil a fost certat la

şcoală el vine acasă furios şi tracircnteşte obiecte)

- cauze icircndepărtate - se referă la situaţii evenimente experienţe din trecut care

influenţează comportamentul (exemplu - deoarece icircn trecut copilul a fost supus

unui abuz fizic e posibil ca icircn timp el să dezvolte un comportament dificil de

tip agresiv)

Cauzele care determină un comportament dificil nu pot fi delimitate

icircntotdeauna foarte clar ele pot fi multiple Astfel apariţia unui comportament

dificil poate fi datorat

- lipsei de atenţie

- lipsei de comunicare

- lipsei de stimulare

- lipsei de icircnţelegere a nevoilor etc

Comportamentul dificil poate fi datorat şi unei deficienţe mintale sau unor

boli care determină modificări icircn comportament De aceea este bine să cunoaştem

icircn ce măsură comportamentul dificil este cauzat de o problemă medicală şi să ştim

icircn ce măsură putem interveni mai icircntacirci asupra bolii (exemplu ndash enurezis-ul poate fi

dat de o cauză medicală sau doar de una comportamentală)

Determinarea cauzelor (antecedentelor) ne ajută icircn icircnţelegerea

comportamentelor dificile De aceea este important să se afle cacirct mai multe detalii

despre comportamentul şi cauzele care au provocat comportamentul

Orice comportament are o anumită funcţie adică are un anumit motiv pentru

care se manifestă la un moment dat

Comportamentul dificil are o funcţie pentru că prin intermediul acesteia se

obţine

- satisfacerea unei nevoi (nevoia de atenţie nevoia de afecţiune nevoia de

comunicare)

- un beneficiu (obţinerea unor obiecte unor activităţi)

- evitarea unor situații (de a bdquoscăpardquo de sarcini de icircndeplinit de diferite situaţii

de interacţiune de stări emoţionale negative ndash frică ruşine)

Identificarea funcţiei comportamentului ne ajută să icircnţelegem

comportamentul şi ne arată cum anume putem să acţionăm icircn schimbarea

comportamentului

Funcţiile (nevoile) nu se schimbă ele rămacircn aceleaşi dar ceea ce poate fi

schimbat este comportamentul dificil cu un comportament acceptabil adecvat

Putem diminua sau elimina un comportament dificil doar dacă oferim icircn schimb un

alt comportament acceptabil sau abilităţi care să icircnlocuiască comportamentul dificil

şi care să servească aceleiaşi funcţii

Modul icircn care persoanele din jur răspund sau reacţionează la comportamentul

respectiv poate să menţină sau nu comportamentul copiluluitacircnărului Cu alte

cuvinte reacţia (consecinţa) adultului la comportamentul copilului poate fi de

icircncurajare a repetării comportamentului sau de descurajare a acestuia

112 Analiza funcţională a comportamentuluiOrice comportament pe care icircl facem fie el bun sau dificil poate fi analizat după

următoarea schemă

Această schemă arată faptul că orice comportament este declanşat de către anumite

situaţii numite antecedente (cauze) şi este menţinut de către consecinţele (efecte)

acelui comportament Consecinţele pot creşte sau scade probabilitatea de a mai

repeta comportamentul Astfel la un moment dat consecinţele pot să devină

antecedente pentru continuarea comportament

12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț

Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor

care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte

consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că

aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența

Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține

un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și

aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc

sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială

dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit

sistem valoric-normativ

Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce

au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest

fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita

revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a

comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o

adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a

experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate

labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce

apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc

Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de

criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul

furtul refuzul icircncadrării icircn activitate

Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma

grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este

valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta

puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol

recunoscut sau așteaptă protecție

Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul

instituțional se pot sintetiza astfel

1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care

tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate

2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar

3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și

motivațiilor de natură cognitivă

4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării

5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor

6)furturi

7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ

8)preocupări sexuale precoce

9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine

impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă

10)consum timpuriu de alcool și droguri

11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție

Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai

mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența

Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează

personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte

dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din

unitate

13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați

Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde

eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare

Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj

Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și

trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața

Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este

extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional

Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale

personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de

a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi

dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele

dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală

dar și icircn viitor ca adult

Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep

o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci

copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de

a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare

Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza

despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe

umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor

Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine

scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante

reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si

incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda

icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional

Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al

agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive

De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de

plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența

Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se

icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De

asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia

pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități

independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o

percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale

Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin

modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de

expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă

Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective

Tulburări afective

Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu

lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este

extrem de complex

Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa

biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama

icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-

educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de

adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn

alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri

comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare

și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de

sine

Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea

sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de

afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Comportamentul dificil are o funcţie pentru că prin intermediul acesteia se

obţine

- satisfacerea unei nevoi (nevoia de atenţie nevoia de afecţiune nevoia de

comunicare)

- un beneficiu (obţinerea unor obiecte unor activităţi)

- evitarea unor situații (de a bdquoscăpardquo de sarcini de icircndeplinit de diferite situaţii

de interacţiune de stări emoţionale negative ndash frică ruşine)

Identificarea funcţiei comportamentului ne ajută să icircnţelegem

comportamentul şi ne arată cum anume putem să acţionăm icircn schimbarea

comportamentului

Funcţiile (nevoile) nu se schimbă ele rămacircn aceleaşi dar ceea ce poate fi

schimbat este comportamentul dificil cu un comportament acceptabil adecvat

Putem diminua sau elimina un comportament dificil doar dacă oferim icircn schimb un

alt comportament acceptabil sau abilităţi care să icircnlocuiască comportamentul dificil

şi care să servească aceleiaşi funcţii

Modul icircn care persoanele din jur răspund sau reacţionează la comportamentul

respectiv poate să menţină sau nu comportamentul copiluluitacircnărului Cu alte

cuvinte reacţia (consecinţa) adultului la comportamentul copilului poate fi de

icircncurajare a repetării comportamentului sau de descurajare a acestuia

112 Analiza funcţională a comportamentuluiOrice comportament pe care icircl facem fie el bun sau dificil poate fi analizat după

următoarea schemă

Această schemă arată faptul că orice comportament este declanşat de către anumite

situaţii numite antecedente (cauze) şi este menţinut de către consecinţele (efecte)

acelui comportament Consecinţele pot creşte sau scade probabilitatea de a mai

repeta comportamentul Astfel la un moment dat consecinţele pot să devină

antecedente pentru continuarea comportament

12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț

Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor

care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte

consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că

aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența

Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține

un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și

aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc

sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială

dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit

sistem valoric-normativ

Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce

au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest

fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita

revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a

comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o

adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a

experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate

labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce

apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc

Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de

criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul

furtul refuzul icircncadrării icircn activitate

Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma

grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este

valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta

puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol

recunoscut sau așteaptă protecție

Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul

instituțional se pot sintetiza astfel

1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care

tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate

2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar

3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și

motivațiilor de natură cognitivă

4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării

5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor

6)furturi

7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ

8)preocupări sexuale precoce

9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine

impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă

10)consum timpuriu de alcool și droguri

11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție

Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai

mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența

Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează

personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte

dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din

unitate

13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați

Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde

eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare

Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj

Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și

trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața

Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este

extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional

Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale

personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de

a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi

dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele

dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală

dar și icircn viitor ca adult

Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep

o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci

copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de

a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare

Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza

despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe

umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor

Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine

scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante

reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si

incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda

icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional

Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al

agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive

De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de

plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența

Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se

icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De

asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia

pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități

independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o

percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale

Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin

modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de

expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă

Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective

Tulburări afective

Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu

lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este

extrem de complex

Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa

biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama

icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-

educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de

adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn

alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri

comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare

și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de

sine

Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea

sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de

afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

112 Analiza funcţională a comportamentuluiOrice comportament pe care icircl facem fie el bun sau dificil poate fi analizat după

următoarea schemă

Această schemă arată faptul că orice comportament este declanşat de către anumite

situaţii numite antecedente (cauze) şi este menţinut de către consecinţele (efecte)

acelui comportament Consecinţele pot creşte sau scade probabilitatea de a mai

repeta comportamentul Astfel la un moment dat consecinţele pot să devină

antecedente pentru continuarea comportament

12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț

Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor

care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte

consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că

aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența

Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține

un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și

aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc

sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială

dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit

sistem valoric-normativ

Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce

au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest

fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita

revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a

comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o

adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a

experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate

labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce

apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc

Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de

criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul

furtul refuzul icircncadrării icircn activitate

Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma

grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este

valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta

puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol

recunoscut sau așteaptă protecție

Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul

instituțional se pot sintetiza astfel

1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care

tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate

2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar

3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și

motivațiilor de natură cognitivă

4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării

5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor

6)furturi

7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ

8)preocupări sexuale precoce

9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine

impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă

10)consum timpuriu de alcool și droguri

11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție

Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai

mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența

Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează

personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte

dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din

unitate

13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați

Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde

eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare

Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj

Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și

trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața

Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este

extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional

Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale

personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de

a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi

dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele

dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală

dar și icircn viitor ca adult

Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep

o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci

copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de

a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare

Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza

despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe

umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor

Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine

scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante

reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si

incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda

icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional

Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al

agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive

De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de

plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența

Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se

icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De

asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia

pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități

independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o

percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale

Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin

modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de

expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă

Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective

Tulburări afective

Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu

lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este

extrem de complex

Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa

biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama

icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-

educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de

adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn

alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri

comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare

și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de

sine

Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea

sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de

afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

12 Particularită i comportamentale ale tinerilor institutionalizatiț

Icircn icircncercarea de a surprinde particularitățile comportamentale ale tinerilor

care părăsesc sistemul de protecție trebuie avute icircn vedere două aspecte

consecințele instituționalizării asupra maturizării sociale a tinerilor și faptul că

aceștia traversează o perioadă de criză de dezvoltare și anume adolescența

Maturizarea socială are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține

un echilibru dinamic icircntre interesele sale și interesele sociale icircntre necesitățile și

aspirațiile sale și cele ale societății Din această perspectivă tinerii care părăsesc

sistemul de protecție a copilului prezintă o insuficientă maturizare socială

dificultăți de integrare socială deseori intracircnd icircn conflict cu cerințele unui anumit

sistem valoric-normativ

Manifestările comportamentale icircn condițiile deprivării afective ale tinerilor ce

au parcurs traseul instituției au ca substrat criza din perioadă adolescenței Pe acest

fond se accentuează iritabilitatea icircnchiderea icircn sine opoziția și conduita

revendicativă contestarea restricțiilor disciplinare Trăsătura esențială a

comportamentului acestor tineri este imaturitatea psihică fapt care determină o

adaptare mai dificilă la condițiile mediului socio-cultural și o asimilare deficitară a

experienței trăite sau cunoscute Comportamentul lor este dominat de instabilitate

labilitate afectivă impulsivitate irascibilitate rigiditate tendița de negare a tot ce

apreciază alții atitudini nonconformiste manifeste etc

Manifestările comportamentale trebuie privite icircn contextul perioadei de

criză icircn care se află Comportamentul instabil facilitează minciuna vagabondajul

furtul refuzul icircncadrării icircn activitate

Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma

grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este

valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta

puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol

recunoscut sau așteaptă protecție

Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul

instituțional se pot sintetiza astfel

1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care

tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate

2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar

3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și

motivațiilor de natură cognitivă

4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării

5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor

6)furturi

7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ

8)preocupări sexuale precoce

9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine

impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă

10)consum timpuriu de alcool și droguri

11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție

Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai

mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența

Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează

personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte

dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din

unitate

13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați

Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde

eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare

Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj

Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și

trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața

Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este

extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional

Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale

personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de

a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi

dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele

dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală

dar și icircn viitor ca adult

Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep

o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci

copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de

a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare

Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza

despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe

umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor

Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine

scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante

reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si

incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda

icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional

Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al

agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive

De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de

plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența

Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se

icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De

asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia

pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități

independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o

percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale

Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin

modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de

expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă

Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective

Tulburări afective

Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu

lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este

extrem de complex

Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa

biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama

icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-

educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de

adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn

alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri

comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare

și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de

sine

Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea

sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de

afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Privați de sentimentul apartenenței acești tineri au tendința de o forma

grupuri care le oferă un cadru de afirmare securitate apartenență Acest lucru este

valabil și pentru grupurile orientate negativ Icircn acest cadru tacircnarul poate căuta

puterea grupului pentru a se identifica cu acesta caută un prilej de afirmare un rol

recunoscut sau așteaptă protecție

Principalele probleme de comportament la tinerii care au parcurs traseul

instituțional se pot sintetiza astfel

1)hetero și autoagresivitate- manifestări care apar icircn situații frustrante prin care

tinerii reacționează prin mecanisme de apărare lipsite de adaptabilitate

2)absenteism școlar- care poate merge pacircnă la abandon școlar

3)atitudine de indiferență față de icircnvățătură- apare din lipsa intereselor și

motivațiilor de natură cognitivă

4)atitudine de opoziție față de autoritate- apare ca reacție agresivă icircn fața frustrării

5)minciună ndash poate avea scopul de a evita consecințele actelor

6)furturi

7)utilizarea precoce a unui limbaj vulgar ostentativ

8)preocupări sexuale precoce

9)fugă și vagabondaj- se datorează unei labilități psihice uneori de origine

impulsivă alteori ca o reacție după un exces de pedeapsă

10)consum timpuriu de alcool și droguri

11)fenomene infracționale furturi talhărie viol prostituție

Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai

mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența

Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează

personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte

dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din

unitate

13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați

Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde

eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare

Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj

Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și

trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața

Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este

extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional

Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale

personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de

a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi

dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele

dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală

dar și icircn viitor ca adult

Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep

o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci

copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de

a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare

Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza

despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe

umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor

Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine

scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante

reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si

incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda

icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional

Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al

agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive

De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de

plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența

Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se

icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De

asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia

pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități

independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o

percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale

Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin

modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de

expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă

Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective

Tulburări afective

Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu

lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este

extrem de complex

Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa

biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama

icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-

educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de

adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn

alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri

comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare

și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de

sine

Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea

sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de

afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Toate aceste timpuri de probleme comportamentale au o semnificație mai

mare sau mai mică icircn funcție de capacitatea anturajului de a le influența

Tacircnărul care trăiește experiența instituționalizării icircși structurează

personalitatea icircn funcție de condițiile specifice acestui mediu Tacircnărul resimte

dependența față de instituție și se identifică cu ea cu colegii și cu personalul din

unitate

13 Profilul psihologic al copilului institu ionalizatț

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați

Dificultatildeţile educative icircn casa de copii au drept cauzatilde principalatilde

eterogenitatea mediilor de provenienţatilde şi a experienţelor sociale anterioare

Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj

Concluziile unor studii efectuate arată că majoritatea tinerilor care au trăit și

trăiesc icircn centrele de plasament nu pot face faţă experienţelor de viața

Confruntarea lor cu mediul icircn care se află şi cu problemele pe care le au este

extrem de dură ei icircncearcacircnd mereu sa supraviețuiască la nivel emoțional

Studiul mai arată ca aceștia suferă o serie de transformari progresive ale

personalitații modificacircndu-și simultan sentimentul propriei identitați si modul de

a-i percepe pe ceilalți Ei se retrag icircntr-o lume interioară exclusivă icircn care icircşi

dezvoltă propriile modalităţi de a icircntelege lucrurile și persoanele Experiențele

dureroase prin care au trecut persistă şi pot afecta icircntreaga lor dezvoltare actuală

dar și icircn viitor ca adult

Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep

o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci

copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de

a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare

Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza

despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe

umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor

Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine

scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante

reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si

incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda

icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional

Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al

agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive

De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de

plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența

Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se

icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De

asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia

pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități

independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o

percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale

Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin

modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de

expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă

Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective

Tulburări afective

Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu

lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este

extrem de complex

Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa

biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama

icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-

educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de

adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn

alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri

comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare

și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de

sine

Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea

sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de

afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Numeroși psihologi sunt de părere că ei se simt depăşiţi pentru că nu percep

o suficientă siguranţă lucru care generează un sentiment de frică constantă care icirci

copleșește Toate aceste pot duce la instabilitate emoțională o slabă capacitate de

a-şi controla sentimentele şi de a icircnțelege lumea icircnconjuratoare

Pe lacircngă problemele pe care acești copii le icircntacircmpina apărute din cauza

despărțirii de familie adesea ei se confruntă icircn centrele de plasament cu experiențe

umilitoare care au un impact deosebit de mare asupra lor

Tinerii care au fost victime ale violențelor au o identitate și o stimă de sine

scăzută dezvoltă sentimente de vinovăție și frică culpabilizare şi expectante

reduse privind viitorul Ei devin rigizi icircn relațiile cu ceilalți inadaptabili si

incapabili de a funcţiona atacirct pe plan personal interpersonal și social (de a acorda

icircncredere și de a menține relații cu alte persoane) cacirct și pe plan profesional

Adeseori ei au probleme de reglare a afectelor dificultăţi de autocontrol al

agresivitații furiei comportamente impulsive şi autodistructive

De obicei cele mai multe probleme care apar la tinerii din centrele de

plasament sunt lipsa de adaptabilitate de autocontrol apatia și indiferența

Adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului icircnchis icircn care au trăit Se

icircntacirclnesc frecvent la acești tineri și comportamente delicvente antisociale De

asemenea numărul mare de copii din centrele de plasament icirci afectează pe aceștia

pentru că le limitează posibilitățile de a se relaxa și de a se angaja icircn activități

independente In cele mai multe cazuri ei simt că li se invadează intimitatea și au o

percepție diferită asupra modului icircn care sunt priviți de către ceilalți

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale

Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin

modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de

expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă

Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective

Tulburări afective

Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu

lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este

extrem de complex

Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa

biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama

icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-

educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de

adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn

alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri

comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare

și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de

sine

Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea

sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de

afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizațiConsiderații generale

Procesele afective sunt fenome psihice complexe caracterizate prin

modificări fiziologice mai mult sau mai puțin extinse printr-o conduită marcată de

expresii emoționale și printr-o trăire subiectivă

Expresiile emoționale reprezintă exteriorizarea trăirilor afective

Tulburări afective

Deoarece complexitatea vieții afective este rezultatul dinamicii relațiilor cu

lumea reală tabloul dezvoltării afectelor și emoțiilor la copiii instituționalizați este

extrem de complex

Cauze ale tulburărilor afective structura individului vulnerabilitatea sa

biologica si psihică frustrările acumulate și gradul de toleranță la frustrare teama

icircn fața unor situații pe care adolescentul le percepe ca și obstacole climatul socio-

educațional icircn casa de tip familial particularitățile specifice perioadei de

adolescență ecolul experiențelor de viață frecvența mutării dintr-o instituție icircn

alta mediul școlarlipsa unor persoane de atașament care duce la devieri

comportamentale și tulburări de atașament lipsa modelului familial de funcționare

și relaționare normală dintre membrii unei familii conturarea slabă a identității de

sine

Tipurile de tulburări afective pe care un tacircnăr instituționalizat le poate avea

sunt instabilitate insecuritate afectivă sentimentul de deprivare afectivă crize de

afect hipersensibilitate emotivitate exacerbată intolerență sau slabă tolerență la

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

frustare sentimentul dependenței exagerate față de personal fașă de sistemul de

protecție nevoie exagerată de atenție de atașament

Ca urmare a deprivării afective accentuate la vacircrsta pre-adolescenței și

adolescenței comportamentul frustrat poartă o nouă dimensiune care au ca substat

criza pubertară numită bdquocriza de originalitate juvenilărdquo Adolescenții icircși afirmă

sensibilitatea de-a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii care adesea

vin icircn conflict cu normele prezente la adult

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional

Adolescența poate fi definită ca acea periodă icircn care un individ tinde sa icircși

depășească condiția de dependență Tot icircn acestă perioadă indivizii doresc să icircși

pună amprenta pe propriile decizii La tinerii din instituție se observă o nevoie

acută de securitate afectivă icircnțelegere și torelanță valorizare Foarte mulți tineri

aflați in sistemul de protecție au probleme icircn formarea imaginii de sine datorită

rutinei de viață pe care o duc acolo datorită lipsei de interes din cauza mediului icircn

care trăiesc Este important pentru un tacircnăr și pentru optima sa dezvoltare ca cei

din jurul lui să vină icircn icircntacircmpinarea nevoilor sale și să icirci icircnțeleagă particularitățile

pentru ca el sa aibă o dezvoltare echilibrată Construcţia identităţii de sine este un

proces dinamic care apare icircn urma interacţiunilor dintre subiect şi mediu individul

nu icircşi construieşte niciodată identitatea singur Icircn funcţie de contextul de situaţia

icircn care se află un individ manifestă succesiv sau simultan mai multe identităţi

identitatea culturală identitatea de grup identitatea socială identitatea

profesională etc Aceste identităţi integrate icircntr-un tot unitar trebuie să ducă la o

anumită coerenţă

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Conform stadiilor dezvoltării elaborate de Erik Erikson construcţia

identităţii de sine se realizează icircn etape fiecare etapă fiind marcată de un anume

bdquosentiment de identitaterdquo

- icircncredere neicircncredere (icircn primul an de viaţă)

- autonomie dependenţă (la vacircrsta de 1-3 ani)

- iniţiativă lipsa de iniţiativă (la vacircrsta de 3-5 ani)

- sentimentul de bdquofiinţă competentărdquo (de la 6 ani la pubertate)

- conştientizarea identităţii eului confuzia de roluri (icircn timpul

adolescenţei) Icircn această perioadă are loc integrarea elementelor de identitate din

stadiile copilăriei

Icircn condiţiile carenţelor afective din timpul instituţionalizării abuzurilor

socializării deficitare şi a lipsei unor valori morale aceşti tineri pot interioriza o

imagine de sine negativă Această imagine este rezultanta aprecierilor cu care s-a

confruntat tacircnărul de-a lungul vieţii aprecieri ce vin din partea adulţilor a şcolii

sau a confruntării permanente cu atitudinea grupului care manifestă reticenţă faţă

de copiii care provin din instituţii Mulţi adolescenţi tind să-şi dezvolte imaginea

de sine prin comparaţie cu ceilalţi sau cu o imagine idealizată despre ceea ce ei ar

trebui să fie Eşecurile icircn anumite domenii ale vieţii conduc deseori la sentimentul

lipsei de valoare

Principalii factori frustranti sunt complexul de provenienţă neacceptarea

condiţiei de copil instituţionalizat confruntarea permanentă cu atitudinea grupului

care manifestă reticenţă faţă de copiii ce provin din instituţii abuzurile pe care le-

au suferit icircn instituţie

Faptul de a fi abandonaţi determină la tineri sentimentul de ambivalenţă

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

afectivă culpabilitate frustrare afectivă adesea ei atribuindu-şi cauza abandonului

avacircnd tendinţa să idealizeze părintele sau să caute o explicaţie a abandonului prin

prisma condiţiilor materiale precare

Complexul de provenienţă se transformă icircn perioada adolescenţei icircn

structura psihică constantă cu efect negativ decompensator al echilibrului general

al personalităţii Complexul de provenienţă icircl au cei cu părinţi necunoscuţi cei

abandonaţi cei cu părinţi imorali Adolescenţii se icircntreabă cine sunt părinţii lor de

ce i-au părăsit de ce icirci neglijează de ce nu icirci vizitează de ce nu sunt iubiţi Ei sunt

revoltaţi de viciile părinţilor de faptele antisociale Icircn conştiinţa lor se stabilizează

sentimentul de a fi a nimănui sentimentul de a fi fost nedreptăţiţi prin abandon

Atitudinile faţă de familiile de provenienţă au un registru larg de manifestări unii

doresc reintegrarea icircn familie icircşi idealizează părinţii icircşi creează iluzii alţii se

ruşinează de părinţi icirci evită refuză să-i cunoască sau atunci cacircnd icirci cunosc icirci

resping Alţii icircşi caută perseverent părinţii se interesează de ei din dosarele aflate

icircn arhiva instituţiei apelează la instituţiile de ordine publică pentru a-i identifica

Unii dintre aceşti tineri nu icircşi pot reconstitui un istoric de viaţă personal

astfel la vacircrsta adolescenţei icircşi caută trecutul element de maximă importanţă

pentru a răspunde la icircntrebarea bdquocine sunt eurdquo Adolescentul care intră icircn viaţa de

adult fără să fi ajuns să-şi cunoască adevărata identitate va icircntacircmpina probleme de

adaptare şi integrare icircn societate Material preluat din Hope and Homes for

Children Romania şi Salvaţi Copiii Romacircnia (2006)bdquoManualul de proceduri

privind inserţia socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copiluluirdquo Editura Print Baia-Mare

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultateDezvoltarea tinerilor depinde de influenţa mediului Evaluarea nevoilor

copiilortinerilor se face cu ajutorul anumitor aspecte ce măsoară nevoile de

sănătate şi promovare a sănătăţii nevoile de icircngrijire securitate şi promovarea

bunăstării nevoile fizice şi emoţionale nevoile educaţionale nevoile de petrecere

a timpului liber nevoile de socializate-apartenenţă la un grup prezentarea socială

modalitatea de menţinere a legăturilor cu familia lărgită şi cu alte persoane faţă de

care a dezvoltat legături de ataşament identitate dezvoltarea deprinderilor de viaţă

independente şi reintegrarea icircn familie (Ordinul nr 2862006 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind icircntocmirea Planului de servicii şi a Normelor

metodologice privind Planul individualizat de protecţie)

Din punct de vedere emoţional se poate vorbi despre patru mari categorii de

nevoi nevoia de dragoste şi securitate nevoia de experienţe noi de stimulare

nevoia de a fi lăudat şi recunoscut ca fiind capabil şi nevoia de reponsabilităţi

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului

Domenii Manifestări (aspecte relevante

rezultate icircn urma evaluării)

Recomandări (tipuri de

intervenţii pe aspectele

identificate)

Abilităţi de

viaţă

independent

(alimentaţie

alte activităţi

casnice igiena

Exemplificări

Mănacircncă singur foloseşte

tacacircmurile independent

Nu comandă macircncare icircn

restaurant

Face curat icircn cameră doar dacă i

Exemplificări

Să fie implicat mai des icircn

activităţile gospodăreşti

(gătit spălarea vaselor

curăţenie)

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

corporală

aspectul

exterior)

se spune

Poate găti macircncăruri simple

(ouă prăjite cartofi prăjiţi)

Spală vasele şi le aşează la locul

lor

Spală unele haine

Ştie să folosească aparatura

electrocasnică

Foloseşte adecvat toaleta se

spală şi se şterge pe macircini

spontan

Aspect exterior icircngrijit

Uneori icircşi neglijează hainele şi

icircncălţămintea

Să i se reamintească regulile

de igienă pentru menţinerea

curăţeniei personale

Dezvoltare

psihomotrică

(achiziţia

abilităţilor

motorii

orientare spaţio-

temporală)

Exemplificări

Motricitatea generală bine

dezvoltată

Motricitate finăcoordonare

vizuo-motorie dezvoltate

adecvat vacircrstei

Orientare spaţio-temporală

bună poate folosi singură

mijloacele de transport icircn

comun pentru a se deplasa icircn

afara localităţii

Are achiziţionată schema

Exemplificări

Antrenarea continuă a

abilităţilor motorii globale

fine de coordonare vizuo-

motorie şi de orientare

spaţio-temporală

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

corporală

Comunicare

(limbaj verbal

limbaj expresiv

scrisul cititul)

Exemplificări

Icircnţelege ceea ce I se comunică

Se exprimă folosind fraze

Scrie după dictare un text dar

face greşeli de ortografie

Poate citi poveşti

Exemplificări

Solicitarea explicării

icircnţelesului unor cuvinte

simple sau complexe

propoziţii sau fraze mai

complexe

Icircnvăţarea structurilor

gramaticale complexe

exersarea scrierii corecte a

unui text prin respectarea

regulilor ortografice şi de

formă

Socializarea

(cooperare

conştientizarea

celorlalţi

interacţiunea cu

alţii iniţiativă

responsabilitate

)

Exemplificări

Oferă ajutor celorlalţi dacă I se

cere

Interacţionează cu alţii

independent

Se angajează icircn activităţi numai

dacă I se dă ceva de făcut sau

dacă este coordonat

Se poate avea icircncredere că

sarcina dată va fi icircndeplinită

Exemplificări

Recompensarea iniţiativei de

implicare icircn activităţile

proprii respectiv a efortului

de icircndeplinire a sarcinilor

I se vor da anumite

comisioane de realizat icircn

diferite locaţii (de exemplu

să facă anumite cumpărături

la magazin supermarket)

Comportament

(comportament

Exemplificări

Ca urmare a unei toleranţe

Exemplificări

Se va face analiza

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

violent şi

distructiv

comport

autoagresiv

comport

antisocial

comport rebel

comport

hiperactiv)

scăzute la frustrare foloseşte

frecvent ameninţări verbale iar

uneori icirci icircmpinge pe ceilalţi

Nu este autoagresivă

Nu fură

Uneori minte icircn legătură cu

anumite situaţii

Frecvent icircncearcă să spună

celorlalţi ce să facă uneori cere

servicii de la ceilalţi sau icirci dă pe

aceştia la o parte

Fuge frecvent de la şcoală sau

cacircnd este implicată icircn diferite

activităţi

funcţională a

comportamentului

problematic

Se vor identifica

alternativele

comportamentale

adaptativefuncţionale

Se va recurge la modificare

comportamentală prin

oferirea de recompense icircn

cazul comportamentelor

dezirabile respectiv prin

oferirea de pedepse icircn cazul

comportamentelor

indezirabile

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

15 Dependen ă i vulnerabilitate socialăț ș

R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ

Dependența este o stare caracteristică unei persoane sau unor grupuri de

indivizi vulnerabili iar starea de dependență a acestora se manifestă față de o

persoană sau un lucru pentru satisfacerea unor nevoi Vulnerabilitatea poate naște

dependență Cererea de sprijin pe care o face clientul către serviciile sociale este un

indicator al vulnerabilității Odată accesat serviciul social există riscul ca persoana

vulnerabilă să devină dependentă de acesta Din acest punct de vedere intervenția

asistentului social se orientează pe două planuri cel al depășirii gradului de

vulnerabilitate și cel al prevenirii stării de dependență Icircn unele cazuri este folosită

chiar starea inițială de dependență pentru a obține un angajament mai puternic din

partea clientului Pe parcursul intervenției asistentul social acționează pentru

diminuarea acestei dependențe

16 Vulnerabilitate defavorizare i marginalizare socialășPrin dezavantaj icircnțelegem bdquo o situație a unui individ sau a unui grup de

indivizi care sunt privați de resursele materiale necesare de capacitățile mentale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

emoționale și de dezvoltare socială sau de oportunitățile de a le obține

Vulnerabilitatea descrie starea unor indivizi caracterizați de o probabilitate

ridicată de a deveni defavorizați marginalizați sau excluși social Vulnerabilitatea

o punem icircn relație cu subiectivitatea indivizilor cu modul lor de a gacircndi și a

acționa cu o potențialitate prezentă icircn toți indivizii și care se poate manifesta icircn

anumite contexte sociale O populație vulnerabilă este un grup de persoane ce se

caracterizează la un moment dat printr-o configurație asemănătoare a structurii

vulnerabilității generată de interpretări ale situaților sociale particulare

Pentru a explica defavorizarea trebuie să apelăm la argumente macrosociale

pornind de la faptele sociale exterioare individului care introduc inegalități Un

individ nu se poate autodefavoriza pentru ca defavorizarea reprezintă o relație

stabilită icircntre indivizi icircntre diferite grupuri sociale Sistemul social căreia icirci

aparține individul deține pacircrghiile de favorizare O populație defavorizată este

formată din indivizi care nu au acces la resurse și ale căror condiții de viață sunt

precare din cauza inegalităților de șanse icircntre diferite grupuri sociale

Vulnerabilitatea reprezintă modul de a gacircndi despre sine și despre situații

care face ca individul să nu acționeze eficient Defavorizarea reprezintă rezultatul

condiționării obiective exterioare individului și care icirci limitează acestuia accesul la

diferite resurse din mediul social

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton

pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept

din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale

prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să

se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a

scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare

nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor

macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare

17 Delincven a juvenilăț

Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari

implicații pentru individ și colectivitate

Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social

Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)

Unii definesc delincvența ca fiind un comportament antisocial persistent alții

o văd ca fiind un comportament emoțional deviant Unii autori o definesc ca fiind

un comportament adolescentin față de cel asteptat iar unii autori pragmatici o

definesc ca un comportament pe care poliția și celelalte autoritați publice icircl

consideră deviant

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Delincvența juvenilă trebuie privită ca un conflict al tacircnărului al personalității

sale cu valorile societații icircn ansamblul ei Aflat icircntr-un mediu social defavorizant

tacircnărul tinde către un mod de viață și idealuri superioare grupului sau clasei sociale

din care face parte dar care nu pot fi atinse prin mijloace legitime de realizare

fiind lipsit de acestea In acest context el va recurge disperat la delincvența

considerată de el ca fiind unica modalitate de a se revolta icircmpotriva inegalităților

dintre clase icircn acțiunea de a-și atinge scopurile dorite

Icircn procesul de formare a personalitătii tacircnărul simte nevoia de a fi

recunoscut acceptat și stimulat de către cei de o vacircrstă cu el grupul reprezentacircnd

o posibilitate sigură de a-și manifesta și realiza dorințele și aspirațiile Dar unele

dintre grupuri sunt acoperite de sentimente de frustrare și insatisfacție socială și

individuală de violența și agresivitate fapt pentru care sunt marginalizați de

societate Aceste grupuri ajung să respingă normele și valorile societății adulților

adoptacircndu-și un sistem de norme și valori proprii de comportament și de conduită

icircn care se folosesc de mijloace ilicite pentru atingerea propriilor interese Astfel

aceste grupuri de tineri devin veritabile surse de delincvență Pericolul constă icircn

faptul că sunt constituite icircntr-o proporție considerabilă din tineri cu carențe in

socializare

Manifestarile cu aspect predelictual și cele infracționale rezultă de obicei din

interacțiunea unor cauze individuale și sociale cu o serie de condiții favorizante

Cauzele individuale atrag atenția atat asupra unor posibile determinari ereditare

(condiții interne predispozante) cacirct și asupra formării nefavorabile la un moment

dat a personalitații tacircnărului sub influența unor factori de mediu negativi fapt ce

duce la imprimarea icircn comportamentul său a unor orientări antisociale Cauzele

sociale vizează de regulă influențele nocive ale situațiilor concrete de viață icircn care

s-a aflat tacircnărul icircnainte de comiterea conduitei deviante Condițiile favorizante

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

cuprind de fapt acele icircmprejurări și situații externe care facilitează comiterea

delictului (producerea faptei propriu-zise) Noțiunea de cauzalitate nu poate fi

redusă așadar icircn acest domeniu al devianței comportamentale la o singură cauză

fundamentală ci presupune un complex de condiții de acțiuni și motivații

particulare Desigur este greu de surprins ponderea acestor factori individuali

sociali și favorizanți icircn determinarea și dezvoltarea conduitei deviante

Orice fenomen psihic este determinat icircn ultima instanță de acțiunea externă

dar orice acțiune externă determină actul psihic (deci si actele deviante) numai

mijlocit refractacircndu-se prin insușirile stările și activitatea psihică a persoanei care

este supusă acestei actiuni Icircntr-adevăr numai așa ne putem explica de ce dintre

două persoane aflate icircn aceleași condiții de mediu defavorizant (sau

psihotraumatizant) doar una se hotărăște să recurgă la conduite deviante (sau

aberante)

18 Problematica tinerilor cu nevoi specialePrin integrare se icircnțelege admiterea unei persone cu handicap icircn cadrul

comunității largi fără manifestarea vreunei discriminări icircn ceea ce privește accesul

liber exprimarea personală exercitarea unor drepturi și obligații egale sau

dezvolatarea și afirmarea individuală conform capacităților trebuințelor

opțiunilor și aspirațiilor acesteia Bineicircnțeles măsura icircn care integrarea este

posibilă depinde de tipul și gradul deficienței generatoare de handicap de cultură și

educația grupului social de posibilitățile de acces

Stigmatizarea și discriminarea asociate persoanelor cu nevoi special au

condus icircn multe situații la marginalizarea socială icircn comunitate icircn școală ori la

locul de muncă(asistenta privind grupurile de risc)

După B Nirje nivelurile integrării sunt

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

-integrarea fizică permite satisfacerea trebuințelor de bază Constă icircn adaptarea

clădirilor și a căilor de acces la nevoile persoanei cu handicap

-integrarea funcționalăimpune crearea condițiilor de utilizare efectivă a tuturor

serviciilor și facilităților puse la dispoziția comunității

-integrarea socialăpresupune stabilirea acelor tipuri de relații icircn comunitate care să

nu excludă persoana cu handicap de la o viață socială obișnuită

-integrarea personală se referă la posibilitatea inițierii menținerii și dezvoltării

unor relații cu persoane semnificative

-integrarea societală ia icircn considerare asigurarea drepturilor cetățenești normale și

a autonomiei decizionale icircn ceea ce privește propria existență

-integrarea organizațională priveșteparticiparea deplină la toate nivelurile

structurii organizaționale conform capacităților și intereselor persoanei cu handicap

Icircn ceea ce privește integarea școlară aceasta se referă la integrarea icircn

strcturile icircnvățămacircntului de masă a copiiilor cu cerințe speciale icircn educație

(bazele defectologiei pg347-348)Buică B Cristian Ed Aramis PrintBucurești

2004)

Pregătirea și recuperarea copiilor cu handicap icircn instituții speciale permite

aplicarea unui program specializat icircn funcție de natura handicapului și de nivelul

dezvoltării biologice și respectiv mintale existacircnd posibilitatea integrării

ulterioare icircn mediul socio-profesional(pg 350)

Programul de integrare socială presupune o structură multietajată a formelor

de intervenție plecacircnd de la icircntreg la detaliu de la principiu la indicație concretă

de la finalitate generală la obiectiv specific Planul de servicii personalizat este un

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

instrument de planificare și coordonare a serviciilor și resurselor individuale ce

vizează asigurarea continuității calității serviciilor ca raspuns la cerințele multiple

ale unui copil cu dizabilități pentru a rămacircne integrat icircn comunitate sub toate

aspectele existenței cotidiene(370)

Copilul cu dizabilități severe și profunde este ca orice alt copil un membru

al comunității și trebuie privit ca o persoană cu drepturi și șanse egale educație și

educație plenară Toți copiii cu dizabilități svere și profunde pot și trebuie să

beneficieze de programe educaționale adaptate nevoilor lor specifice acceptate la

nivel național care să valorifice la maximum potențialul individual de icircnvățare și

care să le ofere șanse pentru o cacirct mai bună integrare icircn societate

Stimularea copilului cu dizabilități severe și profunde trebuie să icircnceapă cacirct

mai devreme posibil Orice intervenție educațională acționează icircn zona proximei

dezvoltărimodelele de intervenție existente pot să se articuleze diferit pe tabloul

psiho-dinamic al fiecărui copil

Programul conceput pentru copiii cu dizabilități trebuie să se sprijine pe

dezvoltarea personală deplină a acestora prin promovarea unor abilități sau

competențe fundamentale care să asigure icircn primul racircnd formarea identității de

sine și a autonomiei personale maturizarea afectivă relaționarea cu cei din jur

rezolvarea de sarcini la nivel elementar utilizarea conținuturilor icircnvățate icircn viața

de zi cu zi

Progresul copiilor cu handicap severe și profund devine posibil doar icircm

condițiile unui parteneriat icircntre specialiști familie și comunitate Transferul

competențelor de la o categorie de parteneri la alta va duce la incluziune

individuală și socială mai eficientă(371-372)

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENI I DIN INSTITU IIȚ Ț

21 Dezvoltarea abilită ilor de via ă independentăț țDezvoltarea icircnseamnă creştere maturizare schimbare

Dezvoltarea se referă la modificările care apar la o persoană pe parcursul

vieţii Modificările care au loc sunt determinate de două procese unul legat de

moştenireabagajul genetic şi celălalt datorat interacţiunii cu mediul Dacă un copil

creşte icircntr-un mediu bogat icircn stimuli (senzoriali intelectuali sociali culturali etc)

atunci dezvoltarea acestuia este foarte mult favorizată Icircn schimb lipsa stimulării

copilului icircn perioada creşterii datorită unui mediu mai puţin favorizant va icircntacircrzia

dezvoltarea acestuia

Deoarece copilul este mult timp dependent de persoanele din jurul lui lipsa

implicării acestora icircn procesul de creştere poate conduce la pierderea sau

icircntacircrzierea icircn dezvoltarea unor funcţii (exemplu - dacă părinţii sau persoana care

icircngrijeşte copilul icircn primii doi ani de viaţa nu comunică suficient cu acesta se poate

constata lipsa formării deprinderii de comunicare a copilului sau o icircntacircrziere şisau

dificultate icircn vorbirea acestuia)

Cacircnd se naște copilul nu este un bdquorecipient vidrdquo orice nouă achiziţie orice

experienţă orice nouă cunoştinţă pe care copilul o asimilează nu vine decacirct să se

adauge dar şi să o modifice pe cea precedentă

Studiile pe tema dezvoltării arată că există anumite bdquoperioade criticerdquo icircn

cursul cărora organizarea psihicului este foarte sensibilă la anumite forme de

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

stimulare (ex jocul cu incastre cuburi puzzle etc) Dacă această stimulare se

produce atunci urmează o achiziţie nouă icircn psihicul copilului

Dezvoltarea copilului nu este un proces continuu şi regulat ci există perioade

de achiziţii icircntr-un interval de timp perioade de stagnare şi uneori de modificări

bruşte de la o zi la alta Copiii se dezvoltă pe icircntreaga perioadă a copilăriei şi

adolescenţei Trebuie să fim atenţi să nu cădem icircn capcana de a crede că un

moment sau altul nu este important şi pot fi pauze icircn interacţiunea adulţilor cu

copiii icircn sprijinul oferit pentru a se dezvolta

Persoanele care icircnţeleg aspectele legate de dezvoltare sunt mai puţin

predispuse să fie supărate pentru diferite comportamente ale copiilor vor percepe

mai uşor nevoile lor şi icirci vor sprijini icircn provocările fiecărei etape de dezvoltare

211 Principii ale dezvoltăriiCopiii sunt diferiţi și au ritmuri diferite de dezvoltare Acest ritm depinde de

ereditate de mediul icircn care cresc de stimularea pe care o primesc Diferitele

domenii de dezvoltare sunt icircntr-o relaţie stracircnsă De ex pentru ca un copil să se

joace icircmpreună cu alţii el trebuie să icircnţeleagă regulile jocului şi să se simtă

acceptat icircn grupul de copii

Icircn dezvoltare există o serie de etape care se succed achiziţiile dintr-o etapă

fac posibilă trecerea la o alta mai elaborată

Icircn etape diferite copiii au nevoi diferite Toate nevoile sunt importante Lipsa

respectării uneia putacircnd duce la efecte nedorite chiar dacă toate celelalte au fost

satisfăcute Există o bdquoconstelaţierdquo a nevoilor proprie fiecărui copil (unii copii au

nevoie de mai multă atenţie afecţiune alţii pot avea nevoie de mai multă stimulare

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Icircn dezvoltarea identităţii personale este importantă este atitudinea celorlalţi

faţă de copil Formarea identităţii icircnsoţeşte creşterea autonomiei şi cel puţin din

acest punct de vedere influenţa celorlalţi este deosebit de importantă

212 Domenii de dezvoltareDidactic personalitatea umană ar putea fi icircmpărţită icircn mai multe domenii

sau planuri icircn care funcţionăm ndash principalele domenii sunt fizic intelectual

emoţional social

Frecvent ne folosim de o icircmpărţire mai detaliată cum ar fi

domeniul senzorial (senzaţii tactile vizuale auditive olfactive kinestezice

etc)

domeniul motor (motricitate generală şi fină schema corporala orientarea

spaţială etc)

intelectual (psihic sau cognitiv)

emoţional (sau afectiv)

comunicare (şi limbaj)

social ( relaţii interpersonale)

Aceste domenii sunt icircntr-o relaţie stracircnsă ndash de ex abilităţile de comunicare

ar putea fi considerate ca aparţinacircnd domeniului cognitiv sau domeniul social şi cel

emoţional ca fiind foarte apropiate Icircn fiecare din aceste domenii copilul icircşi

formează o serie de abilităţi necesare icircn viaţă pentru a putea funcţiona cacirct mai

eficient

Abilităţile de viaţa independentă se referă la abilităţile prin care o persoană

funcţionează cacirct mai bine atacirct icircn viaţa de zi cu zi cacirct şi icircn situaţii dificile de viaţă

Dacă ne gacircndim la formarea abilităţilor de viaţă la un copil avem icircn vederea icircn

special dezvoltarea capacităţii de gacircndire comunicare dezvoltarea emoţională

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

dezvoltarea abilităţilor motorii pentru realizarea unor activităţi de rutină joc sau

activităţi şcolare relaţia cu anturajul etc Atunci cacircnd ne gacircndim la

adolescenţitineri avem icircn vedere dobacircndirea acelor abilităţi care le va permite

integrarea socio-profesională mai uşoară (capacitatea de decizie de rezolvare a

problemelor managementul banilor orientarea spre o carieră dezvoltarea imaginii

de sine gestionarea emoţiilor relaţia cu autorităţile etc)

Pentru dezvoltarea abilităţilor icircn fiecare din domeniile amintite copilul are

nevoie de icircndrumare icircnvăţare şi educaţie Ambele forme ale educaţiei formală şi

informală sunt foarte importante Nu icircntacircmplător se spune că este semnificativă

educaţia dată de cei bdquoşapte ani de acasărdquo (parte a educaţiei informale) Modelele

din perioada copilăriei (familiale ale anturajului) icircşi pun amprenta uneori pentru

toată viaţa mai ales asupra dezvoltării emoţionale şi sociale

Toţi copiii fie ei cu dezvoltare normală sau icircntacircrziată au nevoie de educaţie

Suntem tentaţi ca unui copil cu deficienţă mentală de exemplu bdquosă-i ceremrdquo mai

puţin să-l solicităm mai puţin pentru că el bdquonu poate prea multerdquo sau să-l lăsăm să

icircncalce regulile mai mult pentru a nu-i produce şi mai multă suferinţă De aceea să

nu uităm că icircn educaţia copiilor cu nevoi speciale intervenţia precoce este deosebit

de importantă

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

22 Dezvoltarea deprinderilor de via ă independent la copilul ținstitu ionalizatț

CAPITOLUL 3 INSER IA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILORȚ INSTITU IONALIZA IȚ Ț

31 Rolul specialiştilor icircn evaluarea tinerilor şi intervenţia icircn vederea

integrării sociale

Pentru asigurarea unui continuum de servicii pentru tinerii ce urmează să

părăsească sistemul de protecţie este necesar ca fiecare tacircnăr să beneficieze de

serviciile unei echipe pluridisciplinare Icircn acest context echipa pluridisciplinară

are ca obiectiv principal furnizarea de servicii integrate eficiente adaptate

nevoilor beneficiarilor Echipa pluridisciplinară integrează elementele specifice ale

unor servicii diferite menite să fie acordate icircn cadrul unei intervenţii

comprehensive

Procesul de asistenţă este centrat pe nevoile clientului iar serviciile sunt

adaptate acestuia

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări Tehnici şi exemplificări

Orice intervenţie presupune icircn primul racircnd stabilirea unei relaţii de

comunicare deschisă bazată pe icircncredere reciprocă respect icircnţelegere faţă de toate

problemele şi dificultăţile pe care le icircntacircmpină adolescentul din instituţie Pentru o

intervenţie eficientă membrii de personal aunevoie de suportul psihologului

pedagogului şi trebuie să colaboreze cu profesorii din şcolile icircn care icircnvaţă tinerii

respectivi Icircn demersurile de educaţie a tinerilor personalul din casele de tip

familial sau instituţii trebuie să fie sprijiniţi icircn găsirea de soluţii de mediere şi de

cooperare cu agenţii educative şcolari Numai astfel se poate evita eşecul şi tacircnărul

poate fi ajutat să facă faţă dificultăţilor de adaptare şi integrare şcolară şi

profesională pentru a deveni un adult responsabil icircn societate Amintim cacircteva

metode tradiţionale care pot fi utilizate icircn formarea acestor deprinderi

1048576 Convingerea - prin expuneri cu caracter etic explicaţii convorbire Acestea a

scopul de a aduce clarificări succesive pe baza unor situaţii concrete fapte sau

icircntacircmplări trăite de ei sau exemple personale ale celor care lucrează cu tinerii

1048576 Explicaţia - pe un ton calm ferm dar icircn acelaşi timp icircncurajator asociată cu

demonstraţia şi exerciţiul are eficienţă pentru formarea deprinderilor de igienă

autoservire şi autogospodărire formarea deprinderilor de comportament Pot fi de

asemenea discuţii icircn grup sau indviduale pornindu-se de la un film vizionat sau de

la o lectură

1048576 Icircndemnul - prin sporirea icircncrederii icircn forţele proprii ale adolescentului este un

factor stimulativ şi duce la trăirea satisfacţiei succesului la depăşirea unor bariere

şcolare şi sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

1048576 Aprobarea dezaprobarea - cu efect asupra trăirilor afective ce poate duce la

consolidare a deprinderilor pozitive şi eliminarea sau diminuarea celor negative

Tacircnărul este foarte sensibil la opinia adultului şi a anturajului icircn consecinţă

recunoaşterea şi aprecierea conduitei lui are o puternică influenţă educativă

Folosirea diferenţiată a formelor concrete ale aprobării icircn concordanţă cu faptele

condiţionează succesul icircn formarea conduitelor morale şi integrării socio-

profesionale

1048576 Recompensa - (formă a aprobării) reprezintă recunoaşterea şi aprecierea pozitivă

a conduitei a unor realizări sau succese individuale şi colective Poate fi materială

(daruri cărţi) sau morală (lauda recunoaşterea icircncredinţarea unor sarcini de

răspundere)

1048576 Dezaprobarea- Exprimarea aprecierii nefavorabile asupra unei intenţii acţiuni

comportări contrare disciplinei şcolare a casei sau normelor sociale unanim

acceptate Ca forme ale dezaprobării amintim reproşul ironia pedeapsa atragerea

atenţiei

1048576 Metoda exemplului - Exemplul personal al adultului al unor mari personalităţi

al unor modele comportamentale pe care adolescentul să dorească să le urmeze icircn

mod intuitiv Se pot face icircntacirclniri sub formă de mese rotunde cu discuţii şi analiza

cazurilor prezentate

Prin contribuția sa la incluziunea socială a grupurilor aflate icircn situație de

risc prin creșterea calității vieții anumitor categorii sociale vulnerabile și prin

programele sociale de reducere a sărăciei asistența socială contribuie fără icircndoială

la procesul de dezvoltare socială Este activitatea profesională de sprijinire a

persoanelor grupurilor comunităților icircn vederea dezvoltării sau refacerii

capacităților de funcționare psihosocială Utilizacircnd strategii și tehnici pentru

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

faciliatarea obținerii anumitor servicii și drepturi sociale asistența socială sprijină

beneficiarii icircn procesul de schimbare și de adaptare la condițiile de viață ea

necesită cunoștiințe despre dezvoltarea umană comportamentală și

organizațională precum și despre contextele sociale economice și culturale

(sisteme moderne de as doru buzducea pg 18)

Serviciile de asistență socială au drept obiectiv menținerea refacerea și

dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea unei situații de nevoie

cronice sau de urgență Acestea cuprind numeroase tipuri variate de servicii oferite

de instituțiile publice dar și de societatea civilă consiliere integrarea socio-

profesională planificare familială informare sprijin material (s m de as D B PG

140)

Intervenția socială se realizează prin crearea de programe de protecție

socială servicii și agenții specializate icircn lucrul cu persoane sau grupuri de persoane

aflate icircntr-o nevoie socială defavorizate(asistenta si interventie sociala antonio

stefan sandu pg 34-35

321 Modele de programe de interven ie pe domenii specificeț

Domeniul Obiective Activităţi

Managementul

Icircnvăţarea

consolidarea

abilităţilor de a face

Lista de treburi casnice

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Curăţenia casei curăţenie şi de a

menţine curăţenia

icircn casă

Personalul icircmpreună cu

copiiitinerii poate să alcătuiască o

listă de treburi casnice

Vor fi identificate aspecte

importante cu privire la rolul şi

importanţa unui spaţiu de locuit

curat igienic

Subiecte de discuţie icircntrebaţi-i pe

tineri care este rolul păstrării

curăţeniei icircn casă (poţi găsi

lucrurile există organizare icircţi ia

mai puţin timp să păstrezi casa

curată decacirct să o laşi icircn dezordine

şi apoi să trebuiască să faci

curăţenie)

Activităţi practice de curăţare şi

icircngrijire

Sub supraveghere copiii vor fi

icircncurajaţi

să icircşi schimbe cearceafurile

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

şi să icircşi facă patul

să icircşi pună la loc obiectele

personale (aranjarea

jucăriilor cărţilor)

să icircşi aranjeze hainele icircn

dulapuri

să experimenteze folosirea

bureţilor a periilor a

cacircrpelor etc icircn timpul

activităţilor de curăţenie

să icircncerce diferitele

substanţe de curăţat pentru

a observa care produs este

mai eficient

Aceste activităţivor fi icircnvăţate

pas cu pas Icircn primul racircnd vor fi

icircnvăţaţi să folosească produsul şi

apoi vor fi lăsaţi să icircl icircncerce cu

ajutorul dvs Următorul pas

supravegheaţi-i icircn timp fac

curăţenie singuri

Cunoaşterea şi

respectarea

programului de

curăţenie al casei

Copiiitinerii vor fi

icircncurajaţi să respecte

programul zilnic de

curăşţenie (acesta va fi

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

stabilit de personal

icircmpreună cu ei)

Personalul va antrena

copiiitinerii icircn respectarea

acestui program zilnic

(suport fizic verbal) astfel

icircncacirct curăţenia casei să

devină o rutină zilnică

Ex Reducerea dezordinii

vor fi icircncurajaţi să nu-şi

lase lucrurile la icircntacircmplare

să icirci ajute pe copii mai mici

icircn a-şi organiza lucrurile

să păstreze locul obişnuit al

obiectelor

Dezvoltarea

abilităţilor şi

obişnuinţei de a-

şi icircngriji hainele

Reducerea

dezordinii

prin icircndrumare vor fi

sprijiniţi icircn icircnvăţarea

comportamentului de a nu-

şi lăsa hainele icircmprăştiate

personalul acordă timp

pentru discuţii şi activităţi

comune (pentru icircnceput) de

sortare a hainelor curate de

cele murdare bdquoUnde este

locul acestora- coşul de

rufe baie respectiv dulap

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Personalul demonstrează şi

sprijină copilul pentru a

icircnvăţa cum se icircmpăturesc şi

aranjeză hainele icircn dulapuri

Funcţie de vacircrstă tacircnărul va

fi sprijinit icircn icircnvăţarea

călcării rufelor se va

discuta despre siguranţa cu

privire la curent

manipularea călcătorului icircn

condiţii de siguranţă proprie

şi a celor din jur Este

importantă supravegherea

directă acestor activităţi din

partea membrilor de

personal

Activităţi de sortare şi

spălare a hainelor

Personalul sprijină copiii să

citească şi să interpreteze

informaţiile de pe etichetele

de icircntreţinere a hainelor

(temperatură de spălare

etc)

pentru a icircnţelege importanţa

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Sortarea hainelor

pentru spălare

Utilizarea maşinii

separării hainelor colorate

de cele albe li se poate da

copiilortinerilor să spele

ceva colorat icircmpreună cu

un prosop batistă mai

veche ulterior se va discuta

despre ce anume s-a

icircntacircmplat

personalul descrie şi

exemplifică modalitatea de

utilizare a maşinii de spălat

(pornireprogrameutilizare

detergentbalsamselectarea

temperaturii etc)

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

de spălat

Domeniul Obiective Activităţi

Gestionarea banilor Cunoaştea şi icircnţelegea

faptului că valorile unei

persoane influenţează

deciziile privind banii

Identifică valorile

personale (de ex este mai

important să cheltuiască

bani pe icircmbrăcăminte

decacirct să economisească)

Cunoaşte impactul pe care

Ce icircnseamnă banii pentru tine

Se va discuta cu copiiitinerii

despre părerile acestora

referitoare la bani (Banii

icircnseamnă lucruri diferite pentru

oameni icircn funcţie de

comunitatea lor culturală)

Se va insista pe distincţia icircntre

nevoile şi dorinţele personale

Decizia privind ce este

important

Tinerii vor descrie ce cred ei că

este important pentru diferiţi

oameni (educator prieteni

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

icircl au valorile personale

asupra deciziilor privitoare

la bani

celebrităţi) icircn funcţie de

lucrurile pe care cheltuiesc banii

(haine caritate animale

maşini)

Care sunt priorităţile tale cu

privire la bani Se va discuta cu

tinerii care sunt priorităţile lor

referitoare la bani (cumpărarea

hainelor economisirea pentru a

cumpăra un obiect plata chiriei

alimente etc)

Cunoaşterea şi icircnţelegerea

modurilor icircn care banii pot

fi utilizaţi pentru a-i fi de

ajutor copilului tacircnărului

Jocurile ne dezvăluie valorile

Joc Monopoly sau alte jocuri

care fac referire la bani

cumpărări sau vacircnzări

Icircn timp ce se distrează copiii

vor face alegeri care le reflectă

valorile şi părerile despre bani

care pot aprinde o discuţie

constructivă

Discuţii şi exemplificări cu

privire la relaţia dintre muncă

economii şi bani

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Economii Să ştie şi să icircnţeleagă

modalităţi de a economisi

bani

Primele economiibeneficii

- discuţii cu copilultacircnărul

despre scopul economiilor

Obişnuiţi-i pe copii să

economisească din banii de

buzunar sau alte cacircştiguri icircn

cazul tinerilor care lucrează (icircn

vacanţe de ex)

Prin discuţii sprijiniţi copilul

sau tacircnărul să ndashşi stabilească un

scop de economisire (de ex pe

termen lung şi pe termen scurt)

Este capabil să ţină o

evidenţă a unei alocaţii

săptămacircnale

Icircnvăţarea folosirii banilor

lichizi

Icircnvăţaţi-l pe copil denumirile

monezilor şi ale bancnotelor

Rugaţi-l pe copil să plătească

ceva cu bani lichizi la un

magazin fast-food şi ajutaţi-l să

se asigure că a primit restul

corect

Jocul de-a bdquomagazinulrdquo-joc de

rol

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Daţi-i copilului un registru de

jucărie şi cacircţiva bani de jucărie

presupunacircnd că are un magazin

Este un mod bun pentru a-i face

să icircnveţe despre cumpărarea

lucrurilor a schimba banii şi

despre luarea deciziilor la

cumpărături

Domeniul Obiective Activităţi

AlimentaţiaCunoaşterea

diferitelor categorii

de alimente

Discuţii cu copilul despre

diferitele tipuri de alimente

componente ale

macircncărurilor (legume

fructe carne lactate)

activităţi sub formă de joc

funcţie de vacircrsta desene

Numirea alimentelor

Dacă există o grădină

implicarea icircn activităţi de

grădinărit

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Cunoaşterea

importanţei pentru

sănătate a unei

alimentaţii

diversificate şi a

obiceiurilor

alimentare

Asocierea momentelor zilei

cu felurile de alimente

servitemeniu mese

principale respective

gustări

ldquoCe se icircntacircmplă dacă vom

consuma doar dulciurisuc

etcrdquo-( consecinţe

discomfort deranjdantură)

Discuţii cu privire la

valabilitatea produselor

cumpărate (Termen de

garanţie-pachet de biscuiţi)

Planificarea

unei mese

Recunoaşte resursele

disponibile pentru

planificarea mesei

(de ex cărţi de

bucate reţete de pe

ambalajele

alimentelor

Ex ldquoalcătuirea unei liste

de meniurdquo- de unde putem

lua informaţiide ce anume

avem nevoie

Lista de cumpărături-joc de

rollocuri de unde se pot

face cumpărături (piaţă alte

magazine)-asociate cu

negocierereduceri

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Icircnsuşirea unor

abilităţi de gătit

sugestii din emisiuni

de bucătărie

Participarea la activităţi de

preparare a hranei Icircnvăţare

şi enumerare paşi de urmat

Icircntocmirea unui caiet cu

reţete simple sau preferate

pentru copii mai mari

Cunoaşterea modului

icircn care se aranjează o

masă

Copii participă la aranjarea

meseise pot organiza pe

grupuri sub icircndrumarea

adultuluisau a unui copil

mai mare

Ulterior vor fi lăsaţi să

aranjeze singuri masa

Obiceiuri la

masă

Icircnvăţarea

comportamentelor

adecvate la servirea

mesei

Discuţii

exemplificărimodele

Copii vor fi icircncurajaţi să

păstreze curăţenia locului şi

proprie icircn timpul icircn care iau

masa

Joc de rol ldquoSuntem la

restaurantrdquo Se poate aranja

o seară ldquoformalărdquo icircn care

copii şi tinerii să aibă

ocazia să folosească

tacacircmurile pe care le-ar

putea icircntacirclni la un

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

restaurant

Se pot oferi mici

recompense pentru cel care

reuşeşte dovedeşte că ştie

să folosească adecvat

tacacircmuri pahare şerveţele

Se pot iniţia conversaţii cu

privire la activităţi de peste

zi

Dotarea unei

bucătării

Curăţenia icircn

bucătărie

Să ştie şi să cunoască

numele şi utilizarea

ustensilelor şi a

echipamentelor de

bucătărie

Numirea de ustensile

aparate ce sunt necesităţi icircn

bucătărie

Utilizarea unor aparatele

disponibile din bucătărie

(de ex cacircntar prăjitor de

pacircine cuptor cu microunde)

discuţie şi exemplificare cu

privire la cum şi cacircnd se

utilizează ustensile icircn

siguranţă (de ex cuţite

răzătoare)

Participare la depozitarea

ustensileor de bucătărie

icircntr-un mod organizat şi

sigur astfel icircncacirct să poată fi

găsite şi utilizate efficient

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Participă la stracircngerea şi

curăţarea locului icircn care a

fost servită masa curăţarea

unor echipamente din

bucătărie

Putem spune că abilitatea este un comportament care este bine icircnvăţat şi

prin care copilul sau persoana poate ulterior aborda mai binemai eficient orice

situaţie de viaţă Astfel pentru formarea corectă a unor abilităţi copiii şi tinerii

trebuie să icircnveţe să-şi icircnsuşească cacirct mai corect anumite comportamente

322 Program de intervenţie specifică Programul de intervenţie specifică reprezintă un instrument util icircn condiţiile icircn care

este bine realizat Adică

sunt propuse şi urmărite obiective clare reale

activităţile sugerate sunt monitorizate cu ritmicitate

programul este aplicat icircn funcţie de nevoile individuale ale copiilor

Obiectivele şi activităţile sunt concepute aplicate şi monitorizate de către echipa

multidisciplinară (educator psiholog asistent social medic etc)

Programul de intervenţie specifică este parte integrantă din planul individualizat de

protecţie (PIP)

Educatorul este prezent icircn toate aspectele legate de icircngrijirea creşterea şi educarea

copiilor Personalul poate observa schimbările continue ale copiilor şi urmări uşor

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

evoluţia lor icircn serviciu fiind permanent icircn interacţiune cu copiii Ca urmare el este

implicat icircn aplicarea şi monitorizarea tuturor domeniilor pentru care s-au elaborat

planuri de intervenție

Icircn cadrul unui plan de intervenție domeniileariile de intervenţie posibile sunt

Sănătate ndash intervenţia specializată realizată de medicul de familie şi de către

asistenta medicală a serviciului

Educaţie ndash facilitarea accesului la toate formele de educaţie prin intermediul

educatorilor specializaţi din serviciu Se poate oferi acces la educaţia formală sau

informală prin colaborare cu instituţiile de icircnvăţămacircnt Acest PIS este elaborat de

către educator

Consiliereterapie ndash intervenţie specializată icircn funcţie de nevoile particulare ale

fiecărui copil realizată de către specialiştii angajaţi ai serviciului sau cei din

centrele de consiliere sau recuperare (asistent social psiholog fiziokinetoterapeut

etc)

Protecţie specială ndash prin programe de educaţie şi prevenţie psihologică şi

consiliere juridică icircn problemele abuzului Se realizează de către asistentul social

psiholog jurist poliţist medic etc

Reintegrarea socio-familială ndash prin implicarea familiei icircn găsirea soluţiilor

comune realizată de asistent social psiholog familia lărgită

Adaptarea copiilor la o nouă formă de plasament - se bazează pe nevoile de

securitate ataşament icircncredere şi nevoile bazale ale copilului Se elaborează de

către echipa multidisciplinară a serviciului anterior icircmpreună cu echipa

multidisciplinară a noului serviciu

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Pentru elaborarea unui program care să fie cu adevărat caracteristic potrivit

copilului educatorul trebuie să icircnţeleagă copilul şi nevoile acestuia Educatorii

trebuie să fie atenţi la

potenţialul de dezvoltare al copilului

nevoia copilului de stimulare ndash atacirct cognitivă cacirct şi afectivă (stimularea prin

joc şi simpla stimulare verbală etc)

nevoia copilului de a fi recompensat răsplătit (de multe ori fiind suficiente

doar aprecierea verbală şi o simplă icircncurajare)

capacitatea proprie de a percepe copilul avacircnd aşteptări realiste de la acesta

(icircn permanenţă avacircnd icircn minte istoria de viață a copilului)

Icircn cadrul programului de icircngrijire educatorul urmăreşte realizarea obiectivelor

icircntr-o anumită perioadă de timp (care poate fi de o lună trei luni şase luni sau un

an respectiv obiective de scurtă durată de durată medie şi de lungă durată) Este

important să se stabilească maxim trei obiective pentru un domeniu pe o perioadă

bine stabilită de timp Icircn funcţie de obiectivele alese şi de domeniile de dezvoltare

se vor alege şi activităţile specifice acestora

Dacă obiectivele nu sunt atinse icircn perioada de timp propusă acestea sunt revizuite

astfel icircncacirct obiectivele să fie cacirct mai apropiate nevoilor copilului Dacă icircnsă

obiectivele au fost atinse icircnainte de termenul propus se poate trece la realizarea

unor noi obiective apropiate potenţialului de dezvoltare al copilului

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnicăIcircn unele servicii rezidențiale activităţile gospodăreşti şi cele care ţin de programul

unei zile sunt considerate de copii ca fiind atribuţii exclusive ale educatorilor

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Pentru asigurarea faptului că acest lucru nu se va icircntacircmpla este bine să

Implicaţi de la icircnceput toţi copiii icircn stabilirea programului de activităţi

zilnice Acest program icircl faceţi cunoscut atacirct verbal cacirct şi icircn scris prin mici

afişe (realizate chiar de către copii) care să le aducă aminte de activităţile

stabilite icircmpreună

Icircncercaţi să nu faceţi lucruri sau activităţi icircn locul lor (de exemplu

stracircngerea patului a hainelor lăsate icircn dezordine etc)

Fixaţi rutina casei trezirea micul dejun pregătirea pentru şcoală ndash cine

cum icircn cacirct timp

Fiţi consecvenţi icircn aplicarea programului şi asiguraţi continuitatea acestuia

de la un educator la altul

Apreciaţi şi lăudaţi orice reuşită a copilului

Icircntocmiţi icircmpreună cu copiii un plan de recompense Acesta vă va ajuta să

menţineţi comportamentele adecvate sau activităţilor stabilite (bdquoregulile

caseirdquo)

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL

Nume şi prenume copil

Data naşterii

Perioada implementării

Icircntocmit de

Manager de caz

Serviciu

A Acomodarea copilului cu mediul

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu fizic

- acomodarea cu funcţionalitatea casei

- adaptarea la programul din casă

- stabilirea persoanei de referinţă a copilului tacircnărului

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască locul strada

adresa unde locuieşte sau se

va muta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

2 Să cunoască şi să recunoască

casa icircn care locuieşte sau

urmează să se mute

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa icircn care

locuieşte (va locui) prin

realizarea unor repere legate de

casă

3 Să icircnveţe şi să cunoască traseul

dintre casă şi diferite locuri de

interes pentru el (ex şcoala

magazin parc)

Icircnvăţarea copilului a unor repere

icircn drumul dintre casă şi şcoală

parc etc

4 Să cunoască spaţiul

compartimentarea casei şi să

se acomodeze cu propriul

dormitor şi cu spaţiile comune

Prezentarea casei şi icircnvăţarea

copilului despre modul de

utilizarea a spaţiilor Să fie

icircncurajat pe tot parcursul

procesului de acomodarea ( icircn

situaţia icircn care de exemplu se

mută icircntr-o altă

locuinţăserviciu) cu noul spaţiu

de locuit şi cu noua situaţie de

viaţă

5 Să fie implicat icircn aranjarea

dormitorului

Implicarea copilului icircn

activitatea de aranjare şi

personalizare a spaţiului propriu

(prin poze jucării obiecte

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

personale familiare) Metodele

utilizate prin modelare şi

exemplificări şi metoda ldquomacircnă

peste macircnărdquo

6 Să identifice modul de

utilizare a unor obiecte din

casă (bucătărie baie)

Identificarea obiectelor din casă

şi icircnvăţarea locului şi modalităţii

de funcţionare a acestora prin

modelare şi exemplificare şi

metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

7 Să icircnveţe treptat obiceiurile

(rutina) din casă şi să icircnţeleagă

programul din casă

Realizarea icircmpreună cu copii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească programul zilei (ora

de trezire orele de somn de

odihnă de petrecere a timpului

zilei etc) Repetarea activităţilor

va duce la obişnuinţă din partea

copilului respectiv făcacircnd parte

din rutina lui zilnică

Implicarea copiilor icircn

activităţile de rutină (cele mai

simple pentru icircnceput) De

exemplu icircn aranjarea şi

stracircngerea mesei aranjarea

spaţiului de joacă etc

8 Să cunoască care sunt regulile

comune icircn casă

Realizarea icircmpreună cu copiii a

unei activităţi icircn care să se

stabilească regulile comune

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

(implicarea icircn activităţile din

casă ieşiri plimbări petrecerea

timpului liber comportamente

adecvate şi consecinţele icircn cazul

comportamentelor neadecvate

antisociale)

Explicaţia şi exemplificări ldquounu

la unurdquo adică icircn mod individual

copiilor cu nevoi speciale icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social

9 Să interacţioneze adecvat cu

grupul de copii din casă

Să relaţioneze adecvat cu

membrii de personal

Să se urmărească preferinţa icircn

relaţia cu personalul icircn vederea

alegerii persoanei de referinţă

Discutarea cu copilul icircn

particular despre modalitatea de

interacţiune adecvată icircn cadrul

grupului şi cu personalul

Realizarea unei activităţi

icircmpreună cu toţi copiii icircn

vederea icircnţelegerii

comportamentelor adecvate

social şi a consecinţelor

comportamentelor neadecvate

antisociale Dacă este cazul

stabilirea cu grupul de copii a

unui sistem de recompense şi de

limite necesare (reguli legate de

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

comportament)

Modalităţi de realizare a diferitelor activităţi

- prin comunicare constantă apreciere şi icircncurajare pozitivă

- prin demonstraţie

- prin modelare

- prin exemplificări

- prin metoda ldquomacircnă peste macircnărdquo

Integrarea icircn comunitate

Obiective generale

- familiarizarea cu mediu social (vecinii)

- acomodarea cu spaţiul şi cunoaşterea traseelor

- dezvoltarea regulilor adecvate adoptate icircn cadrul comunităţiisocietăţii

Nr Obiective specifice Activităţi propuse Durata

1 Să cunoască vecinii din

imediata apropriere şi să

dezvolte un comportament

adecvat social icircn relaţionarea

Cunoaşterea vecinilor din

apropierea casei prin scurte

vizite de prezentare (acolo unde

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

cu vecinii este posibil)

2 Să cunoască şi să ştie să

prezinte locul strada adresa

unde locuieşte

Să cunoască şi să recunoască

casa icircn este sau icircn care se va

muta şi să poată da detalii

despre aceasta

Icircnvăţarea copilului a noţiunilor

legate de locaţie adresa unde

locuieşte

Icircnvăţarea copilului să

recunoască casa prin găsirea

unor repere legate de aceasta

Dezvoltarea abilităţilor de

comunicare icircn vederea

prezentării adecvate a casei şi

unor detalii legate de locuinţă

3 Să icircnveţe şi să cunoască

traseul dintre casă şi diferite

locuri de interes pentru el

(ex şcoala magazin parc) şi

să fie capabil să ceară o

explicaţie să cunoască

modalitatea de adresare icircn

locurile pe care le

frecventează

Familiarizarea copilului cu

diferite locuri de interes şi

icircnvăţarea copilului a unor

repere icircn drumul dintre casă şi

şcoală parc etc Icircnvăţarea unei

modalităţi de adresare adecvate

pentru cererea anumitor

explicaţii legate de reperele

locuinţeicasei

4 Să dezvolte un comportament

social adecvat icircn comunitate

prin dezvoltarea abilităţilor

sociale adecvate

Realizarea icircmpreună cu grupul

de copii a unei activităţi icircn care

să se icircnveţereamintească reguli

sociale (modalitatea de adresare

icircn public de cerere de

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

comunicare icircn societate etc)

Implicarea copiilor icircn

activităţile de cunoaştere fie

prin joc de rol fie prin aplicarea

directă icircn comunitate (reluarea

regulilor de circulaţie de

comportare icircntr-o locaţie

pizzerie etc)

(Cojocaru Ștefan Proiectul de intervenție icircn asistența socială Ed Polirom

București 2006)

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE

PLASAMENTStatul Romacircn acordă o importantă deosebită protecţiei copiilor şi tinerilor

fapt garantat prin Constituţie care la Articolul 49 -Protecţia copiilor şi a tinerilor

prevede

1copii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă icircn

realizareadrepturilor lor

2 statul acordă alocaţii pentru copii şi pentru ajutoare pentru icircngrijirea copilului

bolnavi cu handicap

Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege

Icircn ceea ce priveşte tinerii care părăsesc centrele de plasament şi sunt icircn dificultate

au fost adoptate o serie de acte normative care icircn mod direct sau indirect fac

referire la modul icircn care Statul prin instituţiile sale poate interveni sau sprijini

integrarea socio-profesională Astfel

41 Legea 272 2004

Prin intermediul acestei legi se pun practice bazele unui sistem careicircnainte

de toate vizează toți copiii Romacircniei nu numai pe aceia care se află icircn dificultate

și pentru care se impune imediat o măsură de protecție din partea statului (prin

autoritățile publice competente) ci și pe aceia care sunt icircn propria familie

urmărind icircn principal tranziția sistemului de protecție de la o perspectivă bazată pe

nevoi la o perspectivă bazată pe drepturi Icircn conformitate cu menționatele

reglementări toate autoritățile publice organizațiile non-guvernamentale precum

și persoanele fizice și persoanele juridice responsabile de protecția copilului au

obligația de a respecta și garanta drepturile copilului

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare

Icircn funcţie de nevoile tinerilor s-au stabilit drepturile acestora Potrivit Legii

2722004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi potrivit

Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului copiii şi tinerii au următoarele

drepturi dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii dreptul de a menţine relaţii

personale cu familia şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de

ataşament dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate de servicii

medicale şi recuperare dreptul de a primi o educaţie care să permită dezvoltarea icircn

condiţii nediscriminatorii a aptitudinilor şi personalităţii sale dreptul de

discernămacircnt de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care icircl

priveşte dreptul la libertate de gacircndire de conştiinţă şi religie dreptul la

informare dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa

fizică mentală spirituală morală şi socială dreptul la recunoaştere şi la alegere

dreptul la odihnă şi vacanţă de a practica activităţi recreative de a participa liber

la viaţa cultural şi artistică şi dreptul copilului de a fi protejat icircmpotriva exploatării

economice sexuale şi oricăror forme de exploatare

Copilul benefiaiază de protecţia specială prevăzute de prezenta lege penală

dobacircndirea capacităţii depline de exerciţiu-Tacircnărul poate beneficia de prelungirea

măsurii de protecţie icircn cazul icircncare icircşi continuă studiile pacircnă la vacircrsta de 26 de

ani

-Tacircnărul care a terminat o formă de icircnvăţămacircnt şi nu se poate reintegra icircn

familia de origine poate beneficia la cerere de protecţie specială pe o perioadă de

pacircnă la 3 ani cu scopul realizării inserţiei sale socio- profesionale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării -Asigurarea pentru persoanele supuse riscului de marginalizare socială şidreptul

garantat legal la un loc de muncă

-Reducerea şomajului icircn racircndul tinerilor cu vacircrste pacircnă icircn 35 de ani persoane

supuse riscului de marginalizare

-Tinerii proveniţi din centrele de plasament din cadrul serviciilor publice

specializate şi al organismelor private autorizate icircn domeniul protecţiei copilului

-Tineri singuri cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti cu copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti fără copii icircn icircntreţinere

-Tineri familişti care au executat pedepse de libertate

43 Legea nr 107 2004 Icircn vederea stabilirii drepturilor de indemnizaţie de şomaj

-Absolvenţi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt icircn vacircrstă de minimum 16 ani şi care icircntr-

o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă

potrivit pregătirii profesionale

-Absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap icircn vacircrstă de minimum

16 ani care nu au reuşit să se icircncadreze icircn muncă potrivit pregătirii profesionale

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile socialeServicii specializate ce au scop menţinerea refacerea sau

dezvoltareacapacităţilor individuale familiale sau de grup icircn vederea depăşirii

uneisituaţii de nevoie special

-Serviciile şi instituţii care le acordă au drept obiectiv

a)Suport şi asistenţă pentru copii şi familiile icircn dificultate

b)Găzduirea tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului pe o perioadă

determinată icircn conformitate cu legislaţia icircn vigoare

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

c)Inserţia socială şi profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului

CuprinsArgument

CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE1

11 Comportamentul și coordonatele lui1

111 Comportamentul dificil2

112 Analiza funcţională a comportamentului5

12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati6

13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat8

131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați8

132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați10

133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional11

14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate14

141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului14

15 Dependență și vulnerabilitate socială18

16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială18

17 Delincvența juvenilă20

18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale22

CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII25

21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă25

211 Principii ale dezvoltării26

212 Domenii de dezvoltare27

22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat29

CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI29

32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări30

321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice32

322 Program de intervenţie specifică45

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale

323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică47

324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL49

CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT56

41 Legea 272 200456

411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare57

42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării58

43 Legea nr 107 200458

44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale58

Partea practică

Anexe

Concluzii

Bibliografie

• CAPITOLUL 1 PROFILUL PSIHO-COMPORTAMENTAL AL TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECȚIE
• • 11 Comportamentul și coordonatele lui
  • 111 Comportamentul dificil
  • 112 Analiza funcţională a comportamentului
  • • 12 Particularități comportamentale ale tinerilor institutionalizati
    • 13 Profilul psihologic al copilului instituționalizat
    • • 131 Efectele psihologice asupra copiiilor instituționalizați
      • • Transferul dintr-o instituţie icircn alta constituie fondul crizelor de adaptare care de asemenea prejudiciazatilde dezvoltarea şi maturizarea copilului Practica a dovedit catilde cele mai mari probleme educative sub aspectul integratilderii icircn regimul vieţii le au copiii proveniţi din familii dezorganizate şi din relaţii de concubinaj
        • • 132 Particularități afectiv-emoționale ale tinerilor instituționalizați
          • 133 Particularități ale construcției de sine la tinerii care au parcurs traseul instituțional
          • • 14 Nevoile tinerilor aflaţi icircn dificultate
            • • 141 Aspecte particulare ale nevoilor copilului
              • • 15 Dependență și vulnerabilitate socială
                • • R Barker definește dependența drept starea unei persoane care se bazează pe alt individ sau lucru pentru existență sau suport Bourgeois și Nizet definesc dependența icircn relație cu puterea astfel autorii consideră ca bdquo A poate exercita putere față de B icircn măsura icircn care B este dependent de A-mai precis icircn măsura icircn care A gestionează unele resurse necesare lui B pentru atingerea unor obiectiverdquo Definiția implicită dată de cei doi autori presupune o abordare instrumentală deoarece pornește de la ideea că individul are o serie de nevoi iar aceste nevoi sunt satisfăcute prin intermediul valorificării unor resurse Obținerea resurselor este privită drept mijloc pentru individ icircn vederea satisfacerii nevoilor iar aceste nevoi devin scopuri pentru individ
                  • • 16 Vulnerabilitate defavorizare și marginalizare socială
                    • • Termenul bdquomarginalizarerdquo a fost introdus icircn sociologie de R K Merton pentru a defini un anumit tip particular de devianță Autorul explică acest concept din perspectiva izolării sociale a indivizilor care nu pot atinge obiectivele sociale prescrise cultural folosind mijloace licite definite de normele sociale și preferă să se retragă din social pentru a elimina contradicția dintre dorința de atingere a scopurilor și lipsa mijloacelor Din această perspectivă procesul de marginalizare nu este văzut doar ca o autoizolare a individului ci ca rezultat al condiționărilor macrosociale la care este supus individul icircn procesul de socializare
                      • • 17 Delincvența juvenilă
                        • • Delincvența formează una din speciile fenomenului de devianță cu mari implicații pentru individ și colectivitate
                          • Sub aspect socio-psihologic factorul comun al delincvenților constă icircn aceea că subiecții din această categorie dau dovadă de non-comformare la modelul social
                          • Icircn definirea delincvenței este util să pornim de la conceptual de maturizare social care are ca element definitoriu capacitatea individului de a menține un echilibru dinamic icircntre interesele sale și ale societății icircntre nevoile și aspirațiile sale și nevoile și proiectele societății Din această perspectivă delincventul ne apare ca un individ cu insuficientă maturizare social și cu dificultăți de integrare social Deci delincvența ne apare ca o tulburare ale structurării raporturilor sociale ale individului(preda vasile profilaxia delincvenței și reintegrarea socială Ed Științifică și Enciclopedică București 1981 pg5)
                          • • 18 Problematica tinerilor cu nevoi speciale
                            • • CAPITOL 2 - DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE TRAI INDEPENDENT LA COPIII TINERII PROVENIȚI DIN INSTITUȚII
                              • • 21 Dezvoltarea abilităților de viață independentă
                                • 211 Principii ale dezvoltării
                                • 212 Domenii de dezvoltare
                                • • 22 Dezvoltarea deprinderilor de viață independent la copilul instituționalizat
                                  • • CAPITOLUL 3 INSERȚIA SOCIO-PROFESIONALĂ A TINERILOR INSTITUȚIONALIZAȚI
                                    • • 32 Modalităţi de intervenţie ndash tehnici şi exemplificări
                                      • 321 Modele de programe de intervenție pe domenii specifice
                                      • • Cunoaşterea diferitelor categorii de alimente
                                        • • 322 Program de intervenţie specifică
                                          • 323 Activităţi de icircngrijire şi rutina zilnică
                                          • 324 PLAN DE INTERVENȚIE MODEL
                                          • • Integrarea icircn comunitate
                                            • • CAPITOLUL 4 -CADRUL LEGISLATIV ACTUAL PRIVIND INTEGRAREA SOCIO ndash PROFESIONALĂ A TINERILOR CE PĂRĂSESC CENTRELE DE PLASAMENT
                                              • • 41 Legea 272 2004
                                                • 411 Drepturile tinerilor conform legislaţiei icircn vigoare
                                                • • 42 Legea nr 116 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării
                                                  • 43 Legea nr 107 2004
                                                  • 44 Ordonanţă nr 68 din august 2003 privind serviciile sociale