Regulamentul_militar

MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

REGULAMENTULSERVICIULUI INTERIOR

ALFORŢELOR ARMATE

ALEREPUBLICII MOLDOVA

Aprobat prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 322 din 6 octombrie 1995

CHIŞINĂUSECŢIA EDITARE A MA

1996

JURĂMlNTUL MILITAR*

Prezentul Regulament determină drepturile şi îndatoririle generale ale militarilor Forţelor Armate şi relaţiile dintre ei, atribuţiile principalelor persoane cu funcţie de răspundere ale brigăzii şi subunităţilor acesteia, precum şi regulile de ordine interioară.

Regulamentul serviciului interior este călăuză tuturor militarilor din unităţile, statele majore, direcţiile, instituţiile, întreprinderile, organizaţiile şi şcolile militare de pregătire a specialiştilor* ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Principiile Regulamentului, inclusiv atribuţiile persoanelor cu funcţii ale brigăzii şi ale subunităţilor acesteia, în egală măsură se referă la militarii din toate unităţile şi subunităţile militare. Atribuţiile persoanelor cu funcţii neindicate în Regulament sunt determinate de legile, instrucţiunile şi îndrumarele respective.

Pe timp de război — în condiţiile de campanie şi pe timp de pace — la aplicaţiile şi şedinţele de instrucţie a militarilor privind acţiunile de luptă, serviciul interior este stabilit de regulamentele de luptă, de instrucţiunile de asigurare a acţiunilor de luptă, precum şi de prezentul Regulament.

EU, CETĂŢEAN AL REPUBLICII MOLDOVA, INTRÎND ÎN RÎNDURILE FORŢELOR ARMATE, JUR CREDINŢĂ REPUBLICII MOLDOVA ŞI POPORULUI EI.

JUR SĂ-MI APĂR ŢARA CHIAR ŞI CU PREŢUL VIEŢII, SĂ NU FAC UZ DE ARME ÎMPOTRIVA POPORULUI REPUBLICII MOLDOVA ŞI A ORGANELOR CONSTITUŢIONALE ALESE DE EL.

JUR SĂ RESPECT LEGILE REPUBLICII MOLDOVA ŞI REGULAMENTELE MILITARE.

DACĂ VOI CĂLCA JURĂMÎNTUL MEU, SĂ SUPORT PEDEAPSA ASPRĂ A LEGILOR REPUBLICII MOLDOVA.

* In continuare, pentru concizie, se vor numi „unităţi militare". * Aprobat prin Decretul Prezidiumului Parlamentului Republicii Moldova din 8 aprilie 1992 nr. 1009-XII.

REGULAMENTULCU PRIVIRE LA DRAPELUL DE LUPTĂ AL

MARILOR UNITĂŢI ŞI AL UNITĂŢILORMILITARE DIN FORŢELE ARMATE

1. Drapelul de luptă al marilor unităţi şi al unităţilor militare din Forţele Armate simbolizează onoarea, vitejia şi gloria militară. El aminteşte tuturor militarilor datoria lor sfîntă de a servi cu credinţă Patria, de a apăra, chiar cu preţul vieţii, suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială şi ordinea constituţională a Republicii Moldova.

2. Drapelul de luptă se acordă marilor unităţi şi unităţilor militare printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova, la propunerea ministrului apărării. Drapelul se înmînează, în numele Preşedintelui Republicii Moldova, de ministrul apărării ori de un reprezentant numit de acesta.

Drapelul de luptă se remite unităţii militare o singură dată, la crearea ei. în cazul pierderii sau nimicirii Drapelului de luptă, unitatea respectivă se desfiinţează.

3. Drapelul de luptă reprezintă o pînză de mătase dreptunghiulară formată din trei fîşii de dimensiuni egale, dispuse vertical înurmătoarea succesiune a culorilor de la lance: albastru (azuriu),galben, roşu. în centru, pe fîşia de culoare galbenă, este imprimatăStema de Stat a Republicii Moldova. Proporţia dintre lăţimeaStemei şi lungimea Drapelului, dintre lăţimea şi lungimea Drapelului se stabilesc în concordanţă cu Regulamentul cu privire laDrapelul de Stat al Republicii Moldova.

Laturile Drapelului au franjuri din fir aurit, cu excepţia celei dinspre lance, iar colţurile exterioare — cîte un canaf din acelaşi fir. De la lance spre dreapta, deasupra Stemei, în linie arcuită este inscripţia : PENTRU PATRIA NOASTRĂ, ce continuă sub Stemă în linie dreaptă: REPUBLICA MOLDOVA. Pe verso, deasupra Stemei, e scrisă în linie arcuită denumirea unităţii. Textul de pe ambele părţi este executat în fir aurit cu litere majuscule.

Vîrful lancei, confecţionat din bronz alămit, în ogivă, are imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.

4. Ceremonialul înmînării, modul de prezentare la diferiteacţiuni şi festivităţi, de păstrare în timp de pace şi de purtare înluptă a Drapelului de luptă se stabileşte de ministrul apărării.

4

PRINCIPII GENERALE1. Viaţa şi activitatea de toate zilele a militarilor în unitatea

militară decurg în corespundere cu cerinţele serviciului interior.Serviciul interior este menit să menţină în unitate ordinea interioară

şi disciplina militară, factori care asigură starea permanentă de pregătire în vederea luptei, instruirea efectivului, îndeplinirea organizată de către acesta a altor misiuni ale activităţii de toate zilele şi păstrarea sănătăţii militarilor. El este organizat în conformitate cu principiile prezentului Regulament cu respectarea neabătută a legislaţiei Republicii Moldova.

2. Serviciul interior cere acţiuni organizate ale militarilor,indiferent de doleanţele acestora.

îndeplinirea cerinţelor serviciului interior dezvoltă la militari spiritul responsabilităţii, independenţei, acurateţei şi bunei credinţe, înţelegerea reciprocă, bunăvoinţa şi hotărîrea de a veni în ajutor unul altuia conduc la consolidarea camaraderiei ostăşeşti şi la unirea colectivelor de militari, contribuie atît la realizarea sarcinilor de activitate zilnică, cît şi la suportarea încercărilor unei situaţii de luptă.

3. Cerinţele serviciului interior sunt obligatorii pentru fiecaremilitar, acesta fiind dator să le cunoască şi să le îndeplinească conştiincios.

în perioada iniţială de executare a serviciului militar militarul are nevoie de o atenţie deosebită. Controlul riguros din partea comandanţilor (şefilor) şi exemplul personal al acestora îl ajută pe militar să înţeleagă esenţa serviciului interior.

4. Serviciul interior într-o unitate militară este condus decătre comandantul acesteia, iar în locul de staţionare a unei subunităţi — de către comandantul de subunitate. Dacă în aceeaşi încăpere sunt amplasate cîteva subunităţi, ai căror comandanţi nu auun şef nemijlocit comun, atunci, printr-un ordin al comandantuluide unitate, conducerea serviciului interior este încredinţată comandantului uneia din aceste subunităţi. Organizatorul nemijlocit al serviciului interior în unitatea militară este şeful statuluimajor, iar în locul de staţionare al companiei — plutonierul decompanie.

Răspunderea pentru starea serviciului interior în trupele subordonate este impusă tuturor şefilor direcţi. Ei sunt obligaţi să acorde ajutor unităţilor şi subunităţilor militare subordonate la organizarea şi asigurarea îndeplinirii cerinţelor serviciului interior şi să controleze sistematic starea de lucruri în acest domeniu.

5

PAMDCaDRMIRe5.SeMiFiecărui militar i se conferă gradu

l militar respectiv.6.M7.îPr

militare ; aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţie de ostatic, de persoană internată; absenţa nemotivată — pînă la recunoaşterea militarului ca fiind dat dispărut sau declarat mort în modul stabilit de lege ; apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii persoanei; acordarea ajutorului organelor de drept la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept; alte acţiuni ale militarului recunoscute de instanţa judiciară ca fiind săvîrşite în interesul societăţii şi statului.

Nu sunt recunoscuţi ca fiind în exerciţiul funcţiunii militarii care s-au adus benevol la starea de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică; care comit fapte social periculoase prevăzute de legislaţia penală ; care săvîrşesc sinucidere sau atentate la sinucidere, dacă acţiunile menţionate nu au fost provocate de o stare patologică sau nu au fost o ducere la sinucidere ; cînd se află în afara locului de staţionare a unităţii militare la odihnă, în învoire sau concediu, precum şi cînd se află fără învoire în afara locului de staţionare a unităţii militare sau a locului de serviciu din afara unităţii

militare, cu excepţia cazurilor de aflare în prizonierat, în situaţie de ostatic sau internat, a altor cazuri recunoscute de judecată ca fiind săvîrşite în interesele societăţii şi statului.

La necesitate, militarul, la ordinul comandantului (şefului), este obligat să intre în exerciţiul funcţiunii în orice moment.

Militarii în exerciţiul funcţiunii sunt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului.

Drepturile militarilor"" 8. Drepturile militarilor şi modul de realizare a lor, ţinîndu-se seamă de particularităţile serviciului militar, sunt determinate de legislaţia Republicii Moldova.

Nimeni nu are dreptul să-i limiteze pe militari în drepturile garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de legislaţie.

9. Folosirea de către militari a drepturilor sale nu trebuiesă fie în detrimentul drepturilor şi intereselor legitime ale societăţii, statului, serviciului militar, drepturilor altor militari şi cetăţeni.

10. Statul garantează protecţia socială şi juridică a militarilor,realizează măsuri pentru a

le crea un nivel de viaţă suficient şi binemeritat, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi de trai.

Asigurarea şi apărarea drepturilor militarilor sunt încredinţate organelor puterii de stat şi ale autoadministrării locale, judecătoriilor, organelor de drept, organelor de

administrare militară şi comandanţilor (şefilor).

Pînă la depunerea Jurămîntului militar militarul nu poate fi numit în funcţii militare, angajat în executarea misiunilor de luptă (în acţiuni de luptă, în executarea serviciului de alarmă, serviciu-

lui de luptă, serviciului de gardă) ; militarului nu-i pot fi repartizate armament şi tehnică militară, lui nu-i poate fi aplicată pedeapsa cu arest.

Comandanţii (şefii), vinovaţi de neîndeplinirea îndatoririlor privind realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale militarilor poartă răspunderea stabilită prin legislaţie.

11. Militarii aflaţi la îndeplinirea obligaţiunilor serviciului militar au dreptul la păstrarea, purtarea, folosirea şi aplicareaarmei.

Regulile de păstrare, purtare, folosire şi aplicare de către militari a armei sunt determinate de prezentul regulament

Militarii, ca măsură excepţională au dreptul să aplice arma de foc personal sau prin mijlocirea efectivului subunităţii:

a) pentru respingerea unui atac în grup sau atac armat asupra unor obiective militare importante, aflate sub pază, precum şi asupra corpurilor de gardă, clădirilor, încăperilor şi a altor construcţii ale unităţii militare;

b) pentru prevenirea capturării prin violenţă a armamentului şi tehnicii militare;

c) pentru apărarea militarilor şi persoanelor civile şi pentru autoapărare contra unor atacuri ce constituie un pericol real pentru viaţa sau sănătatea lor, dacă prin alte metode şi mijloace este imposibil de a-i apăra;

d) pentru eliberarea ostaticilor ;d) pentru reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată ori care a

fost surprinsă în momentul săvîrşirii unei infracţiuni grave, sau a delincventului care evadează de sub arest, precum şi a unei persoane înarmate care refuză să se subordoneze cerinţei legale de a depune arma, cînd este imposibilă înfrîngerea rezistenţei sau reţinerea delincventului pe alte căi şi cu alte mijloace ;

f) militarii din componenţa gărzii au dreptul să aplice arma defoc în cazurile şi în ordinea determinate de Regulamentul serviciilor în garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale RepubliciiMoldova;

g) comandantul (şeful), pe lîngă aceasta, are dreptul să aplice arma personal sau să ordone a o aplica pentru restabilirea dis-ciplinii şi ordinii în cazul nesupunerii deschise a unui subordonat,cînd acţiunile acestuia sînt orientate evident spre trădare de Patrie sau spre zădărnicirea realizării unei misiuni de luptă în condiţii de luptă.

Efectuarea unei împuşcături asupra ţintei este considerată drept aplicare a armei.

Aplicarea armei trebuie să fie precedată de avertizare despre intenţia de a fi aplicată.

12. Arma de foc poate fi folosită fără avertizare în caz de atacprin surprindere, de atac cu utilizarea tehnicii de luptă, a mijloace-

8

lor de transport, a aparatelor de zbor, a navelor fluviale, în cazul eliberării ostaticilor, evadării de sub arest cu armă sau cu ajutorul mijloacelor de transport, precum şi în timpul evadării din mijloacele de transport în timpul deplasării lor.

Militarii au dreptul să folosească arma pentru a da semnalul de alarmă sau pentru a chema ajutor, precum şi contra unui animal care ameninţă viaţa sau sănătatea cetăţenilor.

La aplicarea şi folosirea armei militarul este dator să ia toate măsurile posibile pentru asigurarea securităţii cetăţenilor din jur, iar în caz de necesitate, să acorde ajutor medical de urgenţă victimelor. Este interzisă aplicarea armei asupra femeilor şi minorilor, cu excepţia cazurilor cînd aceştia întreprind un atac armat, opun rezistenţă armată sau atacă în grup, care pun în pericol viaţa militarului şi a altor cetăţeni, dacă prin alte metode şi mijloace este imposibil de a respinge un astfel de atac.

Despre fiecare caz de aplicare sau folosire a armei militarul raportează comandantului (şefului). ,

13. Militarul Forţelor Armate ale Republicii Moldova în activitatea de serviciu se conduce de cerinţele legilor, regulamentelor militare şi nu trebuie să fie legat de activitatea organizaţiilor şi asociaţiilor de masă şi de altă natură, care urmăresc scopuri politice.

Militarul este obligat:— să fie devotat Jurămîntului militar, să servească neprecupeţit

poporul său, să apere Republica Moldova cu vitejie, cu pricepere, fără a-şi cruţa sîngele şi însăşi viaţa, să-şi facă datoria militară:

— să respecte cu stricteţe Constituţia şi legile statului său, să îndeplinească prevederile regulamentelor militare;

— să suporte cu tărie greutăţile serviciului militar, legate de executarea misiunilor de apărare a Republicii Moldova ;

— să-şi însuşească în permanenţă cunoştinţele profesionale militare, să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria ostăşească;

— să cunoască şi să întreţină în stare de pregătire permanentă pentru aplicare armamentul şi tehnica militară încredinţate, să păstreze avutul statului;

— să fie cinstit, disciplinat, curajos la îndeplinirea datoriei militare, să dea dovadă de iniţiativă raţională;

— să se supună necondiţionat comandanţilor (şefilor) şi să-i apere în luptă, să păzească Drapelul de luptă al unităţii militare ;

— să preţuiască camaraderia ostăşească, fără a-şi cruţa viaţa, să salveze camarazii aflaţi în pericol, să-i ajute cu cuvîntul şi fapta, să stimeze onoarea şi demnitatea fiecăruia, să nu admită faţă de sine şi de alţi militari brutalitate şi batjocuri, să-i reţină de la fapte nedemne ;

9

— să respecte regulile salutului militar, politeţei şi conduitei militarilor, să fie întotdeauna în ţinută regulamentară, îmbrăcat curat şi ordonat;

— să fie vigilent, să păstreze cu stricteţe secretele militare şi de stat.14. Militarul trebuie să poarte cu demnitate înaltul titlu de apărător

al Republicii Moldova, să preţuiască onoarea şi gloria de luptă a Forţelor Armate, a unităţii sale militare, precum şi onoarea gradului său militar.

15. Militarul este dator să dea dovadă de patriotism, să se mînd-rească cu prietenia internaţională între popoare, să contribuie la consolidarea fraternităţii între naţiuni şi poporaţii.

în procesul de instruire şi educare a militarilor trebuie să se dea dovadă de stimă faţă de sentimentele, obiceiurile şi tradiţiile lor naţionale.

în Forţele Armate ale Republicii Moldova ca limbă oficială se foloseşte limba de stat. Militarii care posedă slab limba de stat au la dispoziţie materiale didactice, lor li se oferă timpul respectiv şi li se creează alte condiţii pentru studierea limbii.

16. Militarii sunt obligaţi să se respecte reciproc, să ajute comandanţii (şefii) şi superiorii la menţinerea ordinii şi disciplinei.

Despre toate evenimentele care se întîmplă cu un militar, ce au influenţă asupra îndeplinirii îndatoririlor sale, şi despre observaţiile ce i s-au făcut, el este obligat să raporteze şefului său nemijlocit.

în caz de încălcare a regulilor de relaţii între militari, stabilite de regulamentele militare, el este obligat să ia măsuri de urgenţă pentru a face ordine, precum şi să raporteze şefului său nemijlocit.

17. în chestiuni de serviciu, militarul este dator să se adresezeşefului său nemijlocit şi, cu aprobarea acestuia, şefului ierarhicsuperior.

în chestiunile personale, militarul de asemenea este dator să se adreseze şefului său nemijlocit, iar în caz de necesitate deosebită — şefului superior.

La înaintarea unei propuneri, cereri şi reclamaţii militarul se conduce de principiile Regulamentului disciplinei militare al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

18. Militarul este obligat să cunoască şi să respecte cu stricteţe regulile internaţionale de ducere a acţiunilor militare, de comportare cu răniţii, bolnavii şi cu populaţia civilă în raionul acţiunilor de luptă, precum şi cu prizonierii de război.

19. Militarul, pe parcursul acţiunilor de luptă, chiar aflîndu-se rupt de la unitatea (subunitatea) sa militară şi în deplină încercuire, este obligat să opună rezistenţă hotărîtă inamicului, evitînd capturarea sa în calitate de prizonier. El este obligat să-şi îndepli-

nească în luptă pînă la capăt datoria militară.Iar dacă, totuşi, militarul s-a rupt de la trupele sale şi, aflîndu-se în

stare neputincioasă în urma unei răni sau contuzii grave, va fi luat de inamic ca prizonier, el este dator să caute şi să folosească orice ocazie de a se elibera pe sine şi pe tovarăşii săi din prizonierat şi de a se reîntoarce la trupele sale. Militarul capturat ca prizonier de către inamic, la interogare are dreptul să-şi spună numai numele, prenumele, patronimicul, gradul militar, data naşterii şi numărul personal. El este dator să menţină demnitatea de ostaş, să păstreze cu sfinţenie secretele militare şi de stat, să manifeste fermitate şi bărbăţie, să ajute camarazii de prizonierat, să-i reţină de la complicitatea cu duşmanul, să respingă încercările inamicului de a-1 folosi pe militar în scopul de a dăuna Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Pentru militarii capturaţi ca prizonieri, precum şi pentru cei internaţi în statele neutre se păstrează statutul militarilor. Comandamentul militar şi alte organe de stat împuternicite sunt datoare să ia măsuri în corespundere cu normele de drept internaţional în vederea apărării drepturilor acestor militari şi revenirii lor în

Atribuţiile funcţionale şi speciale ale militarilor20. Fiecare militar are atribuţii funcţionale, care definesc

volumul şi limitele îndeplinirii practice de către el a funcţiilorşi sarcinilor ce îi sunt încredinţate în conformitate cu postul pecare-1 ocupă.

Aceste atribuţii sunt determinate de regulamentele militare, precum şi de instrucţiunile, îndrumarele, legile respective sau de ordine în scris ale şefilor direcţi în conformitate cu cerinţele prezentului Regulament.

21. Militarii, cînd se află în serviciul de alarmă (de luptă),în serviciul de zi şi în cel în garnizoană, de asemenea, cînd suntantrenaţi la lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi înalte circumstanţe de urgenţă, îndeplinesc îndatoriri speciale. Aceste îndatoriri şi modul îndeplinirii lor sunt stabilite prin acte legislative, regulamente militare şi prin alte acte juridice, elaborateîn baza lor, şi au, de regulă, un caracter temporar.

Pe timpul îndeplinirii atribuţiilor speciale militarii sunt învestiţi şi cu drepturi deosebite, legate de menţinerea disciplinei militare şi a ordinii de drept, de paza efectivului, drapelelor de luptă, armamentului, tehnicii militare, a altor mijloace materiale şi obiective militare şi de stat, inclusiv cu dreptul de aplicare a armei.

Responsabilitatea militarilor22} Toţi militarii, indiferent de gradul militar şi de postul pe care ii

ocupă, sunt egali în faţa legii şi poartă răspunderea stabilită pentru cetăţenii Republicii Moldova, luînd în consideraţie particularităţile situaţiei lor juridice.

23. Măsurile de influenţă publică pot fi aplicate pentru contravenţii legate de încălcarea disciplinei militare şi a ordinii publice, precum şi pentru abateri amorale. Examinarea contravenţiilor se efectuează: ale plutonierilor — la adunările plutonierilor, ale ofiţerilor — la adunările ofiţereşti. în afară de aceasta, contravenţiile militarilor pot fi examinate de către judecăţile onoarei.

24. Militarii poartă răspundere disciplinară pentru încălcarea disciplinei militare în modul stabilit de Regulamentul disciplinei militare al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

25. Militarii poartă răspundere administrativă potrivit principiilor generale ale legislaţiei cu privire la contravenţiile administrative. Totodată, faţă de ei nu pot fi aplicate pedepse administrative sub formă de amendă, munci corecţionale şi arest administrativ.Pentru alte contravenţii administrative militarii poartă răspunderea în conformitate cu prevederile Regulamentului disciplinei militare al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

26. Militarii poartă răspundere juridică civică pentru neîn-deplinirea sau îndeplinirea neglijentă a îndatoririlor prevăzute de legislaţia civilă, pentru pagubele aduse statului, persoanelor juridice, cetăţenilor şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.

27. Militarii poartă răspundere materială pentru paguba materială adusă statului în timpul exercitării îndatoririlor serviciului militar, în conformitate cu Regulamentul cu privire la răspunderea materială a militarilor.

28. Militarii poartă răspundere penală pentru crimele de stat şi de drept comun potrivit condiţiilor generale. Pentru crimele contra ordinii stabilite pentru executarea serviciului militar ei poartă răspundere conform capitolului 12 din Codul Penal al RepubliciiMoldova.

29. în cazul tragerii la răspundere penală este inadmisibilălezarea onoarei şi demnităţii militarilor.

Pentru contravenţii militarii sunt traşi, de regulă, la unul din felurile de răspundere.

Militarii care au fost traşi la răspundere disciplinară în legătură cu comiterea infracţiunii nu sunt scutiţi de răspunderea penală pentru această infracţiune.

Dacă infracţiunea este legată de pagube materiale, militarii le repară, indiferent dacă au fost traşi la alt fel de răspundere sau li s-au aplicat măsuri de influenţă publică.

C a p i t o l u l 2RELAŢIILE DINTRE MILITARI

Conducerea unică30. Conducerea unică constituie unul din principiile de cons

truire a Forţelor Armate ale Republicii Moldova, de conducere alor şi de relaţii dintre militari. Ea constă în învestirea comandantului (şefului) cu deplina putere de dispoziţie asupra subordonaţilorşi în încredinţarea acestuia a responsabilităţii personale în faţastatului pentru toate laturile vieţii şi activităţii unităţii, subunităţiimilitare şi a fiecărui militar în parte.

Conducerea unică constă în faptul că comandantul (şeful) are dreptul, pornind de la analiza multilaterală a situaţiei, de unul singur să ia decizii, să dea ordinele respective în strictă concordanţă cu cerinţele legilor şi regulamentelor militare şi să asigure executarea lor.

Discutarea ordinului este inadmisibilă, iar nesupunerea sau alt mod de neexecutare a ordinului constituie o infracţiune militară.

Gradele militare31. Fiecărui militar i se acordă un grad militar în ordinea

stabilită de Regulamentul cu privire la satisfacerea serviciuluimilitar.

Gradul militar este proprietate a militarului şi se acordă (do-bîndeşte) în urma pregătirii profesionale, vechimii în serviciu în funcţia ocupată şi calităţii muncii îndeplinite. El se păstrează permanent pentru militar, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege şi de regulamentele militare.

32. Militarii care îşi fac studiile la instituţiile militare deînvăţămînt se numesc : acei care nu au grad militar al corpuluiofiţerilor — elevi, iar acei care au grad — ofiţeri-elevi.

Cetăţenilor care nu au avut grad militar pînă la înscrierea la instituţia militară de învăţămînt sau au avut gradul soldat, odată cu înmatricularea, li se conferă gradul militar elev. Alte grade militare, acordate pînă la înscrierea la instituţia militară de învăţămînt, sunt păstrate.

Comandanţii (şefii) şi subordonaţii Superiorii şi inferiorii

33. După situaţia de serviciu şi după gradele militare pe carele deţin, unii militari în raport cu alţii pot fi şefi sau subordonaţi.

13

12

Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor. Şeful trebuie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact şi stăpînire de sine şi să nu admită atît familiaritate, cît şi atitudine preconcepută. Pentru acţiuni care înjosesc demnitatea umană a subordonatului şeful poartă răspundere.

Subordonatul este obligat să execute necondiţionat ordinele şefului. După executarea ordinului el poate să înainteze o reclama-ţie, dacă consideră că faţă de el s-a procedat nejust.

34. Şefii, cărora militarii le sunt subordonaţi pe linie deserviciu, fie şi temporar, se numesc şefi direcţi.

Şeful direct, cu funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte şef nemijlocit.

35. După gradele militare pe care le deţin, sunt şefi (dacăaceştia se află în serviciul militar) :

— generalii de corp de armată şi generalii de divizie — pentru ofiţerii superiori şi cei inferiori, pentru sergenţi şi soldaţi;

— generalii de brigadă şi coloneii — pentru ofiţerii inferiori, pentru sergenţi şi soldaţi;

— ofiţerii superiori cu gradele militare locotenent-colonel, maior — pentru sergenţi şi soldaţi;

— ofiţerii inferiori — pentru sergenţi şi soldaţi;— sergenţii — pentru soldaţii din aceeaşi unitate militară.36. Militarii, care după situaţia lor de serviciu şi după gradul

militar (art. 34, 35) nu sunt în raport cu alţi militari şefi sausubordonaţi, pot fi superiori sau inferiori.

Superioritatea este determinată de gradele militarilor.Superiorii după gradele militare sunt datori, în cazul încălcării de

către inferiori a disciplinei militare, a ordinii publice şi a regulilor de conduită, să ceară de la aceştia înlăturarea încălcărilor observate. Inferiorii după grad sunt obligaţi să execute necondiţionat aceste cerinţe ale superiorilor.

gp> Dacă militarii, care nu sunt subordonaţi reciproc, îndeplinesc în comun îndatoririle de serviciu, cînd relaţiile lor de serviciu nu sunt determinate de comandant (şef), atunci superiorul după funcţie, iar la funcţii egale — superiorul după gradul militar este considerat şef.

Ordinul (dispoziţiunea)38/)Ordinul este o dispoziţiune a comandantului (şefului) adresata

subordonaţilor, care cere executarea unor acţiuni, respectarea unor reguli sau stabileşte o ordine sau o situaţie.

Ordinul poate fi dat în scris, verbal sau prin mijloace tehnice de legătură unui militar sau unui grup de militari. Ordinul în scris este principalul document (act juridic) funcţional de dispoziţie

14

al conducerii militare, care se emite cu drept de conducere unică de către comandanţii de unităţi militare (şefii de instituţii). Ordinele verbale se dau de către toţi comandanţii (şefii).

39. Dispoziţiunea este o formă de transmitere a misiunilor de către comandant (şef) la subordonaţi privind chestiuni particulare. Dispoziţiunea se dă în scris sau verbal. Dispoziţiunea în scris este un document dispoziţional de serviciu emis de către şeful statului major în numele comandantului de unitate militară sau de către şeful comenduirii de garnizoană în numele comandantului garnizoanei.

Ordinul (dispoziţiunea) trebuie să corespundă cerinţelor legilor şi regulamentelor militare.

Modul de dare şi executare a ordinelor

Iniţiativa militarilor

(j|0jOrdinele se dau pe linie de subordonare. în situaţii deosebite, şeful superior poate da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit al acestuia. In asemenea caz el comunică despre aceasta şefului nemijlocit al subordonatului sau ordonă acestuia ca el singur să raporteze şefului său nemijlocit.

41. Comandantul (şeful), înainte de a da ordinul, este obligat să analizeze minuţios situaţia şi să prevadă măsurile de asigurare a executării ordinului. El poartă răspunderea de ordinul dat şi de consecinţele lui, de corespunderea ordinului cu legislaţia, precum şi de abuzul de putere şi de excesul de putere sau de împuterniciri funcţionale în ordinul pe care îl dă şi de neluarea măsurilor de executare a lui. Ordinul trebuie să fie formulat clar, să nu admită interpretarea lui ambiguă şi să nu-i provoace îndoieli subordonatului.

42. Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie executat necondiţionat, exact şi în termen. Militarul, după primirea ordinului, răspunde : „Am înţeles", apoi îl execută.

Dacă este necesar de a se convinge că ordinul dat a fost înţeles just, atunci comandantul (şeful) poate să ceară repetarea lui succintă, iar militarul, care a primit ordinul, să se adreseze comandantului (şefului) cu rugămintea de a repeta ordinul.

Despre executarea ordinului primit militarul este obligat să raporteze şefului care a dat ordinul şi şefului său nemijlocit.

43. Dacă militarul care execută ordinul primeşte de la altşef, superior după situaţia de serviciu sau după gradul militar, unnou ordin, care împiedică executarea primului, atunci el raportează despre aceasta şefului care a dat ordinul nou şi în cazul dacăacesta este confirmat, îl execută pe ultimul.

Cel care a dat noul ordin comunică despre aceasta şefului care a dat primul ordin.

15

44. Militarul, în scopul executării cu succes a misiunii care îi revine, este dator să manifeste iniţiativă raţională. Aceasta este deosebit de necesară cînd ordinul primit nu mai corespunde situaţiei ce s-a schimbat brusc, iar condiţiile sunt de aşa natură că primirea la timp a unui nou ordin este imposibilă.

Regulile de executare a salutului militar

$5) Salutul militar este o întruchipare a coeziunii tovărăşeşti (colective) a militarilor, o mărturie a stimei reciproce şi o manifestare a culturii generale.

Toţi militarii sunt obligaţi la întîlnire (depăşire) să se salute reciproc, respectînd cu stricteţe regulile stabilite de Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Subordonaţii şi inferiorii în grad militar salută primii, iar la grade militare egale — se salută reciproc.

46. Militarii sunt obligaţi să dea onorul militar:— Mormîntului Eroului necunoscut;— mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru

suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova;

— drapelelor de luptă ale unităţilor militare;— procesiunilor funebre, însoţite de subunităţi militare.47. Unităţile şi subunităţile militare aflate în formaţie salută la

comandă:— pe Preşedintele şi pe ministrul apărării ai Republicii Moldova ;— pe generalii de corp de armată şi de divizie şi pe toţi şefii direcţi,

precum şi pe persoanele numite pentru conducerea inspecţiei (controlului) unităţii (subunităţii) militare.

Pentru a saluta în formaţie de pe loc persoanele menţionate mai sus, şeful superior dă comanda „Drepţi, alinierea spre dreap-TA (stîn-GA, CENTRU)", le întîmpină şi raportează.

De exemplu: „Domnule general de brigadă, brigada de infanterie motorizată numărul unu este gata pentru începerea apelului. Sunt comandantul brigăzii, colonel Popescu".

Cînd unitatea militară este adunată cu Drapelul de luptă (la paradă, pentru revista de front, în timpul depunerii Jurămîntului militar etc), în raport se indică denumirea deplină a unităţii militare cu enumerarea denumirilor onorifice şi ordinelor acordate.

Pentru salutul în formaţie din mers şeful dă numai comanda.48. Unităţile şi subunităţile militare dau onorul la comandă :— Mormîntului Eroului necunoscut;— mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptă pentru

suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova;

16

— drapelelor de luptă ale unităţilor militare ;— procesiunilor funebre, însoţite de subunităţi militare;— una alteia la întîlnire.49. Salutul militar dat de către trupele aflate în formaţie pe loc

Preşedintelui şi ministrului apărării ai Republicii Moldova este însoţit de intonarea de către orchestră a „Marşului de întîm-pinare" şi a Imnului de Stat.

La darea salutului de către unităţile militare şefilor direcţi, începînd de la comandantul unităţii sale în sus, precum şi persoanelor numite pentru conducerea inspecţiei (controlului) orchestra intonează doar „Marşul de întîmpinare".

50. Cînd se află în afara formaţiei, atît în timpul şedinţelor, cît şi în cel liber de la exerciţii, militarii din unităţile şi subunităţile militare salută şefii la comanda „Drepţi" sau „Atenţiune,drepţi".

în statele majore şi în instituţii sunt salutaţi la comandă numai şefii direcţi şi persoanele numite pentru conducerea efectuării inspecţiei (controlului).

La şedinţele în afara formaţiei, precum şi la consfătuirile, la care asistă doar ofiţeri, pentru salutul comandanţilor (şefilor) se dă comanda „Domnilor ofiţeri".

Comanda „Drepţi", „Atenţiune, drepţi" sau „Domnilor ofiţeri" o dă comandantul (şeful) superior dintre cei prezenţi sau militarul care primul 1-a observat pe comandantul (şeful) sosit. La această comandă toţi cei prezenţi se ridică, se întorc spre comandantul (şeful) sosit şi iau poziţia „drepţi", iar ofiţerii acoperiţi, în plus, duc mîna la coifură.

Superiorul dintre comandanţii (şefii) prezenţi se apropie de cel sosit şi dă raportul.

Comandantul (şeful) sosit, după ce a primit raportul, dă comanda „Pe loc repaus" sau „Domnilor ofiţeri", iar cel care a raportat repetă această comandă, după care toţi cei prezenţi iau poziţia „Pe loc repaus" sau se aşază. Ofiţerii care sunt acoperiţi lasă mîna în jos de la coifură şi în continuare acţionează după indicaţia comandantului (şefului) sosit.

51. Darea comenzii „Drepţi" sau „Atenţiune, drepţi" şi a rapor-tului se execută numai la prima vizită de către comandant (şef) a unităţii ori subunităţii militare în decursul zilei respective.

în prezenţa unui comandant (şef) superior comanda pentru salutul militar al unui inferior nu se dă şi raportul nu se înfăptuieşte.

Cînd lecţiile se desfăşoară în clasă, comanda „Drepţi", „Aten-ţiune, drepţi" sau „Domnilor ofiţeri" se dă înaintea fiecărei lecţii şi la sfîrşitul ei.

Comanda „Drepţi" înainte de raportul prezentat comandantului (şefului) se dă în cazul dacă sunt prezenţi şi alţi militari, dacă

2 Comanda nr. 60038

17

aceştia lipsesc atunci comandantului (şefului) doar i se raportează.52. La intonarea Imnului de Stat militarii, aflaţi în formaţie,

iau poziţia „drepţi" fără comandă, iar comandanţii de subunităţi,de la pluton în sus, în afară de aceasta, duc mîna la coifură.

Militarii aflaţi în afara formaţiei la intonarea Imnului de Stat iau poziţia „drepţi", iar cînd sunt acoperiţi, duc mîna la coifură.

53. Comanda pentru salutul unităţilor şi subunităţilor militarenu se dă:

— la alarmarea unităţii sau subunităţii militare, în marş, precum şi la şedinţele şi aplicaţiile tactice ;

— la punctele de comandă, centrele de transmisiuni şi în locurile de executare a serviciului de alarmă (serviciului de luptă) ;

— la linia şi la poziţia de tragere (de lansare), pe timpul executării tragerilor (lansărilor) ;

— la aerodromuri pe timpul efectuării zborurilor ;— pe timpul executării lucrărilor de construcţie, de gospodărie sau

lucrărilor în scop instructiv, precum şi pe timpul şedinţelor şi lucrărilor în ateliere, parcuri, hangare, laboratoare ;

— pe timpul desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive ;— pe timpul servirii mesei, după semnalul „Stingerea" şi pînă la

semnalul „Deşteptarea" ;— în încăperile pentru bolnavi.în cazurile enumerate şeful sau superiorul doar raportează şefului

sosit.De exemplu : „Domnule maior. Compania de infanterie moto-rizată numărul doi execută exerciţiul doi al tragerilor de instrucţie. Sunt comandantul companiei, căpitan Ursu".

Subunităţile care participă la procesiunile funebre nu execută salutul militar.

54. La adunările şi conferinţele festive, care se desfăşoară înunitatea militară, comanda pentru salutul militar nu se dă şi comandantului (şefului) nu i se raportează.

La adunările generale ale efectivului pentru salutul militar se dă comanda „Drepţi" sau „Atenţiune, drepţi" şi se raportează comandantului (şefului).

De exemplu: „Domnule locotenent-colonel. Efectivul batalionului la adunarea generală a sosit. Sînt şeful statului major al batalionului, maior Ciobanu".

55. Dacă şeful sau superiorul se adresează unor militari singulari, atunci aceştia, cu excepţia celor bolnavi, iau poziţia„drepţi" şi îşi spun funcţia, gradul militar şi numele. La strîngereade mînă primul întinde mîna superiorul. Dacă superiorul estefără mănuşi, atunci inferiorul înaintea strîngerii de mînă scoatemănuşa de pe mîna dreaptă.

18

56. La salutul şefului sau al superiorului („Bună ziua, ostaşi") toţi militarii, care se află în formaţie sau în afara ei, răspund : „Să trăiţi", dacă şeful sau superiorul îşi ia rămas bun(„La revedere, ostaşi"), militarii răspund: „La revedere". Lasfîrşitul răspunsului se adaugă cuvîntul „domnule" şi gradul militar, fără a indica genul armei sau serviciului.

De exemplu, cînd se răspunde : sergenţilor, ofiţerilor — „Să trăiţi, domnule sergent", „La revedere, domnule plutonier", „Să trăiţi, domnule locotenent", „La revedere, domnule locotenent"etc.

57. Dacă comandantul (şeful), în ordine de serviciu, felicită sau aduce mulţumire unui militar, acesta răspunde: „ServescRepublica Moldova".

Dacă comandantul (şeful) felicită o unitate (subunitate) militară, militarii acesteia răspund prin „Ura" prelungit, repetat de trei ori, iar dacă comandantul (şeful) îi aduce mulţumiri, ei răspund : „Servim Republica Moldova".

58. Cînd se dau citirii Decretele Preşedintelui, ordinele ministrului apărării al Republicii Moldova, militarii care se află în formaţie sau într-o încăpere iau poziţia „drepţi" fără comandă.

Modul de prezentare în faţa comandanţilor (şefilor)59. în faţa unui comandant (şef) superior sosit în unitatea militară se

prezintă numai comandantul unităţii. Alte persoane se prezintă doar în cazul adresării nemijlocite către ele a comandantului (şefului) superior, raportînd funcţia, gradul militar şi numele său.

60. Militarii se prezintă şefilor săi nemijlociţi:— cînd sunt numiţi în funcţie ;— la predarea funcţiei;— cu ocazia înaintării în grad;— cînd li s-a conferit un ordin sau medalie ;— la plecarea în misiune sau în concediu şi la înapoiere ;

— la plecarea şi înapoierea de la tratament.Prezentîndu-se şefului său nemijlocit, militarul îşi spune funcţia, gradul militar, numele şi motivul prezentării.

De exemplu: „Domnule maior. Sunt comandantul companiei 1 de infanterie motorizată, căpitan Popescu. Mă prezint cu ocazia conferirii gradului militar căpitan".

61. Ofiţerii şi sergenţii nou-numiţi în brigadă se prezintă în faţacomandantului brigăzii, apoi în faţa locţiitorilor acestuia, iarcînd obţin numirea într-o companie — în faţa comandantului debatalion, comandantului de companie şi a locţiitorilor acestora.

Comandantul de brigadă îi prezintă pe ofiţerii nou-sosiţi corpului ofiţerilor brigăzii la imediata consfătuire a ofiţerilor ori la constituirea brigăzii în formaţie.

19

Modul de prezentare în faţa persoanelor sosite pentru inspecţie (control)

62. La inspectarea (controlul) unităţii militare, comandantulacesteia se prezintă în faţa persoanei sosite pentru a conduce efectuarea inspecţiei (controlului), dacă acesta din urmă are gradulmilitar egal cu cel al comandantului unităţii sau mai înalt; dacă,însă, cel ce inspectează (controlează) este mai inferior în grad de-cît comandantul unităţii militare, atunci se prezintă el în faţacomandantului unităţii militare.

Pînă la începutul inspectării (controlului), comandantul unităţii militare îi prezintă celui ce inspectează (controlează) pe comandanţii subunităţilor care se inspectează (controlează).

63. La vizitarea de către persoanele care inspectează (controlează) a subunităţilor, comandanţii acestor subunităţi îi întîmpinăşi le raportează.

Cînd cel care execută inspecţia (controlul) soseşte într-o subunitate împreună cu comandantul unităţii, comandantul acestei subunităţi dă raportul celui care inspectează (controlează) în cazul dacă el este egal sau mai mare în grad decît comandantul unităţii militare.

Dacă pe timpul inspecţiei (controlului) soseşte un comandant (şef) mai mare în grad decît cel care execută această activitate, raportul îl dă comandantul unităţii (subunităţii) militare, iar cel care execută inspecţia (controlul) se prezintă.

64. Cînd în unitatea (subunitatea) militară vin militari pentru executarea unor însărcinări de serviciu speciale ale comandanţilor (şefilor) superiori, comandantul unităţii (subunităţii) militare se prezintă doar celor mai mari în grad. In celelalte cazuri cei sosiţi se prezintă comandantului unităţii (subunităţii) militare şi îi raportează despre scopul sosirii.

65. Toate indicaţiile celor care inspectează (controlează) sau ale militarilor care execută însărcinările comandanţilor (şefilor) superiori se transmit prin comandantul unităţii militare. Persoanele menţionate sunt datoare să comunice comandantului unităţii (subunităţii) despre rezultatele inspectării (controlului) sau ale executării însărcinării de serviciu ce le-a fost dată.

La înfăptuirea unei interogări a militarilor unităţii (subunităţii) militare cei care execută inspecţia (controlul) se conduc de condiţiile anexei 7.

Despre politeţea militară şi conduita militarilor\j66/]Militarii sînt obligaţi să constituie în permanenţă exemple de

înaltă cultură, modestie şi cumpătare, să păstreze cu sfinţenie onoarea militară, să-şi apere demnitatea şi să stimeze demnitatea

20

celorlalţi. Ei nu vor uita că după comportarea lor se judecă nu numai despre ei, dar şi despre onoarea Forţelor Armate în ansamblu.

Relaţiile între militari se constituie pe baza stimei reciproce, în chestiuni de serviciu ei trebuie să se adreseze unul altuia prin „dumneavoastră" sau „dumneata". Cînd un militar se adresează personal unui alt militar, îşi spune gradul, fără a indica arma sau serviciul.

67. Comandanţii şi superiorii în grad, cînd se adresează su-bordonaţilor şi inferiorilor în grad în probleme de serviciu, îi numesc după grad şi nume sau numai după grad, în ultimul caz adăugind înaintea gradului cuvîntul „domnule".

De exemplu: „Soldat Pîntea", „Sergent Olaru", „Domnulesergent".

Elevii instituţiilor militare de învăţămînt, care nu au grade militare ale sergenţilor, precum şi elevii unităţilor (subunităţilor) şcoală în adresări sunt numiţi: „Elevul Moraru", „Domnuleelev".

Subordonaţii şi inferiorii în grad, cînd se adresează în probleme de serviciu comandanţilor şi superiorilor în grad, îi numesc pe aceştia după grad, adăugind înaintea gradului cuvîntul„domnule".

De exemplu : „Domnule locotenent major", „Domnule generalde brigadă".

Cînd se adresează unui grup de ofiţeri (la adunări, consfătuiri), este folosită formula: „Domnilor ofiţeri".

în afara orelor de serviciu şi a formaţiei, ofiţerii pot să se adreseze unul altuia nu numai după grad, dar şi pe nume. în viaţa de fiecare zi ofiţerilor li se permite folosirea expresiei afirmative „pe cuvînt de ofiţer" şi cînd îşi iau rămas bun se admite în loc de „la revedere" să se spună „am onoarea".

Denaturarea gradelor militare, folosirea cuvintelor obscene, poreclelor, brutalitatea şi adresările familiare sunt incompatibile cu noţiunile de onoare militară şi demnitate a militarilor.

68. Cînd se află în afara formaţiei, dînd sau primind unordin, militarii sunt obligaţi să ia poziţia „drepţi", iar dacă suntacoperiţi, să ducă mîna la coifură şi s-o lase în jos.

Cînd dă sau primeşte raportul, militarul lasă în jos mîna de la coifură după încheierea raportului. Dacă înainte de raport s-a dat comanda „Drepţi", atunci cel care dă raportul, la comanda şefului „Pe loc repaus", repetă comanda şi lasă mîna în jos.

Cînd se adresează altui militar în prezenţa unui comandant (şef) sau superior, el trebuie să ceară aprobarea acestuia.

De exemplu: „Domnule colonel, permiteţi-mi să mă adresez domnului căpitan Popescu".

69. în locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi întrenurile interurbane, dacă lipsesc locurile libere, militarul este

dator să ofere locul său şefului (superiorului).21

Cînd îl însoţeşte pe un comandant sau pe un mai mare în grad, militarul este dator să-1 urmeze din partea stîngă, iar cînd el este însoţit de un grup de militari, comandantul sau superiorul este încadrat de ei.

Dacă la întîlnirea cu un şef (superior) subordonatul (inferiorul) nu poate trece pe lîngă acesta, datorită spaţiului îngust, el este obligat să-i lase trecerea liberă ; dacă e necesar ca un şef (superior) să fie depăşit, subordonatul (inferiorul) trebuie să-i ceară permisiunea: „Domnule maior, permiteţi-mi să trec".

La diferite adunări, spectacole şi consfătuiri în cadrul unităţii (subunităţii) militarii mai mari în grad şi în funcţie ocupă locurile în sală începînd cu primele rînduri (dacă nu au fost alte dispozi-ţiuni).

Militarii trebuie să fie politicoşi cu populaţia civilă, să manifeste o deosebită atenţie faţă de oamenii în vîrstă, femei şi copii, să contribuie la apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, precum şi să le acorde ajutor în caz de accidente, incendii şi calamităţi.

70. Atunci cînd pe lîngă un militar singular sau un grup de militari trece o unitate (subunitate) militară în formaţie, cu Drapelul de luptă, chiar dacă aceştia sunt în mişcare, se opresc cu faţa spre Drapelul de luptă şi salută pînă cînd acesta trece. Dacă întîlnesc o unitate (subunitate) militară fără Drapel de luptă, aceştia salută pe comandanţi fără a se opri.

71. Militarilor le este interzis să ţină mîinile în buzunare, să şadă sau să fumeze în prezenţa unui şef (superior) fără aprobarea acestuia, precum şi să fumeze în stradă din mers şi în locurile nedesemnate acestui scop.

72. Modul treaz de viaţă trebuie să devină o normă de fiecare zi a comportării fiecărui militar. Apariţia în stare de ebrietate la serviciu şi în locurile publice constituie o faptă disciplinară gravă, care îl dezonorează pe militar.

73. Pentru militarii Forţelor Armate ale Republicii Moldova sestabilesc categoriile necesare de uniformă. Uniforma militară şiînsemnele gradelor se aprobă de Preşedintele Republicii Moldova. Dreptul de a purta uniforma militară îl au toţi militarii,precum şi cetăţenii aflaţi în rezervă sau retragere, care au fosteliberaţi din serviciul militar cu acest drept. Uniforma militară sepoartă în corespundere strictă cu regulile aprobate de ministrulapărării al republicii.

Cînd militarii se află în afara locului de dispunere a unităţii militare la odihnă, în permisie sau concediu, atunci ei au dreptul să nu poarte uniforma militară.

74. Regulile de politeţe militară, de comportare şi de salut sunt obligatorii şi pentru militarii aflaţi în rezervă şi în retragere, cînd aceştia poartă uniforma militară. Ei sunt datori să respecte cu stricteţe regulile stabilite pentru ţinută.

C a p i t o l u l 3ATRIBUŢIILE COMANDANŢILOR (ŞEFILOR) ŞI ALE

PRINCIPALELOR PERSOANE CU FUNCŢII DERĂSPUNDERE ALE BRIGĂZII (REGIMENTULUI)

Activitatea şi conducerea unităţilor militare se bazează pe legile Republicii Moldova, pe cerinţele doctrinei militare, ale regulamentelor şi instrucţiunilor în vigoare, pe hotărîrile Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova şi pe ordinele ministrului apărării.

') Atribuţiile generale ale comandanţilor (şefilor)75. Comandantul este conducător unic, pe timp de pace şi pe

: timp de război răspunde: de starea de pregătire în vederea luptei; şi pentru mobilizare a unităţii (subunităţii) militare ce îi este încredinţată ; de executarea reuşită de către unitatea (subunitatea)militară a misiunilor de luptă; de pregătirea de luptă, educaţia,disciplina militară, starea moral-psihologică ale efectivului şi desecuritatea serviciului militar ; de ordinea interioară ; de stareaşi integritatea armamentului, tehnicii militare şi ale altor mijloacemateriale ; de asigurarea tehnică, materială, medicală, financiară,social-juridică şi de trai.

Comandantul este obligat să traducă în viaţă cu fermitate şi consecvenţă politica statului în domeniul apărării, să-şi perfecţioneze în permanenţă pregătirea profesională şi metodele de conducere a unităţii (subunităţii) militare, să efectueze cu pricepere munca cu cadrele, să conducă munca ştiinţifică, de invenţie şi deraţionalizare.

76. Comandantul (şeful) este obligat să menţină starea de pregătire permanentă în vederea luptei şi pentru mobilizare a unităţii (subunităţii) militare ce i s-a încredinţat:

— să planifice măsurile de menţinere şi perfecţionare a stării de pregătire permanentă în vederea luptei şi pentru mobilizare şi să obţină realizarea lor, să introducă la timp în planuri modificările şi precizările necesare ;

— să obţină asigurarea deplină cu armament, tehnică militară şi cu alte mijloace materiale, să organizeze exploatarea lor corectă ;

— să perfecţioneze instruirea în teren, să efectueze şedinţe şi antrenamente în vederea aducerii subunităţilor în diferite grade ale pregătirii de luptă, să obţină cunoaşterea şi executarea de către efectiv a îndatoririlor sale ;

— să cunoască în amănunte starea reală a unităţii (subunităţii) militare încredinţate, să dispună în permanenţă de informaţia

exactă privind efectivul control şi cel prezent, precum şi existentul în armament, tehnică militară şi alte mijloace materiale ;

— să întreprindă măsuri privind asigurarea păstrării secretelor militare şi de stat.

77. Comandantul (şeful) este obligat să conducă nemijlocit pregătirea de luptă a subordonaţilor:

să o planifice şi să pună la timp sarcinile de organizare

- să perfecţioneze în permanenţă cunoştinţele profesionale, măiestria metodică şi cultura pedagogică ale comandanţilor din subordine ;

— să desfăşoare* personal aplicaţiile şi şedinţele, să organizeze şi să controleze pregătirea specialiştilor de clasă;

— să exercite controlul şi să acorde ajutorul necesar subordonaţilor în procesul pregătirii de luptă, să aplice la pregătirea de luptă principiul de concurs, totul ce este nou, înaintat, care contribuie la sporirea eficienţei instruirii şi educaţiei subordonaţilor, să ia măsuri de creare a unor condiţii de instrucţie maximal apropiate de cele de luptă reală, să perfecţioneze baza materială de instrucţie ;

— să ţină sistematic bilanţurile pregătirii de luptă.78. Comandantul (şeful), bazîndu-se pe problemele pe care le

rezolvă statul şi Forţele Armate, este obligat să-i educe în permanenţă pe subordonaţi:

— să le altoiască şi să le menţină hotărîrea de a apăra Patria, mîndria şi spiritul răspunderii pentru apartenenţa la Forţele Armate ale Republicii Moldova, să le dezvolte şi să le menţină calităţile necesare pentru executarea datoriei militare, conştiinţa că Jură-mîntul militar este sfînt şi inviolabil, curajul, stăpînirea de sine, ingeniozitatea, vigilenţa, sentimentul camaraderiei ostăşeşti şi sprijinului reciproc, să folosească activ în aceste scopuri exemplul personal de educaţie aleasă, de atitudine sîrguincioasă faţă de serviciu, precum şi ritualurile militare (anexele 1—8) ;

— să perfecţioneze cultura comunicărilor interetnice, să manifeste grijă pentru coeziunea colectivului ostăşesc şi consolidarea prieteniei dintre militarii de diferite naţiuni, să ia în consideraţie şi să stimeze sentimentele, tradiţiile şi obiceiurile naţionale ;

— să dea dovadă de tact şi atenţie faţă de subordonaţi, să nu admită în relaţiile cu ei grosolănii, să îmbine exigenţa înaltă şi principialitatea cu respectul demnităţii lor personale, să ia măsuri de rezolvare a problemelor ce ţin de trai şi de asigurare a protecţiei lor sociale şi juridice, să creeze condiţii pentru dezvoltarea spiritului de creaţie tehnică şi alte genuri de creaţie, de ridicare a nivelului de cultură, de întărire a sănătăţii şi dezvoltare fizică, la necesitate — să facă demersuri către şefii superiori în interesele subordonaţilor.

79. Comandantul (şeful) este obligat să menţină în permanenţă o disciplină militară severă şi o stare moral-psihologică bună aefectivului, conducîndu-se de principiile Regulamentului disciplinei militare al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

La efectuarea unei anchetări de către comandantul unităţii militare, acesta se conduce de legislaţia penală şi cea de procedură penală a Republicii Moldova.

80. Comandantul (şeful) este obligat să ia măsuri de prevenirea cazurilor de moarte şi traumatism în rindul subordonaţilor, săstabilească regulile necesare de securitate la serviciul de alarmă(de luptă), la manipularea armamentului şi tehnicii, la executareamarşului, desfăşurarea aplicaţiilor, tragerilor (lansărilor) de luptă,zborurilor, şedinţelor sau lucrărilor speciale, serviciului de gardă şi celui interior, să aducă aceste prevederi ale securităţii lacunoştinţa subordonaţilor şi să ceară respectarea lor strictă.

Pînă la începerea şedinţelor, lucrărilor sau a altor acţiuni ale activităţii de serviciu, comandantul este obligat să se convingă personal dacă pentru aceasta sunt create şi menţinute condiţiile sigure; dacă subordonaţii şi-au însuşit cerinţele securităţii ce li s-au adus la cunoştinţă şi dacă au deprinderi practice suficiente pentru a le îndeplini.

Măsurile luate de comandant (şef) în vederea prevenirii morţii şi traumatismului în rindul ostaşilor nu vor conduce la zădărnicirea executării misiunii de luptă.

81. Comandantul (şeful) este obligat să asigure o ordine interioară fermă în unitatea (subunitatea) subordonată ;

— să orienteze activitatea statului major şi a comandanţilor (şefilor) de subunităţi spre organizarea unei studieri profunde de către toţi militarii a prevederilor regulamentelor militare ;

— să organizeze o instalare corectă a subunităţilor în tabăra militară permanentă şi a militarilor în încăperi;

— să prevadă o distribuire raţională a timpului în activitatea de zi a unităţii militare;

— să realizeze o pregătire detaliată a efectivului pentru executarea serviciului de zi; să organizeze controlul executării serviciului interior, să participe personal la verificarea gărzilor, precum şi să elaboreze recomandări pentru îmbunătăţirea serviciului de zi;

— să stabilească şi să ceară respectarea modului de vizitare a militarilor, a permisiilor acestora din locul de dislocare a unităţii militare şi a regimului de intrare ;

— să organizeze şi să menţină ordinea interioară în parc, pe poligon şi în alte locuri, unde subunităţile se află temporar.

82. Comandantul (şeful) este obligat să menţină starea defuncţionare şi integritatea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale, să organizeze asigurarea tehnică, mate-

a ei

rială, medicală, financiară, social-juridică şi de trai:— să organizeze primirea şi punerea în funcţiune a armamentului şi

tehnicii militare sosite în unitatea (subunitatea) militară, să controleze personal pregătirea efectivului către primirea şi exploatarea lor;

— să planifice exploatarea armamentului şi tehnicii militare ;— să organizeze şi să realizeze controlul stării tehnice şi exploatării

armamentului şi tehnicii militare, să înfăptuiască măsuri de prevenire a incidentelor şi accidentelor;

— să organizeze evidenţa şi păstrarea armamentului şi tehnicii militare ; să petiţioneze la timp şi să organizeze primirea, păstrarea şi evidenţa mijloacelor materiale, transportarea şi distribuirea lor la subunităţi; să prevină pierderile, lipsurile, deteriorările şi sustragerile de bunuri militare, să tragă la răspundere persoanele vinovate ;

— să asigure ca efectivul să primească deplin drepturile băneşti şi alte feluri de drepturi, să cheltuiască cu economie şi raţional mijloacele materiale şi cele băneşti, să respecte disciplina statelor şi financiară;

— să ia măsuri de păstrare şi întărire a sănătăţii militarilor, de perfecţionare a asistenţei medicale ;

— să se îngrijească în permanenţă de îmbunătăţirea deservirii comerciale şi de trai a subordonaţilor, să respecte, totodată, principiile echităţii sociale şi publicitatea ;

— să organizeze gospodăria militară şi să o conducă personal, prin intermediul statului major, locţiitorilor săi, şefilor de arme şi de servicii;

— să ia măsuri de protecţie a mediului ambiant în raionul de activitate a unităţii (subunităţii) militare, de folosire după destinaţie şi raţională a suprafeţelor de pămînt repartizate.

83. Comandantul (şeful) este obligat să-şi perfecţioneze pregătirea profesională şi metodele de conducere a unităţii (subunităţii) militare :

— să-şi perfecţioneze cunoştinţele militare, pedagogice şi juridice ; să cunoască armamentul, tehnica militară, modul de aplicare (exploatare) în luptă, de reparare şi evacuare a lor;

— să cunoască ferm legile cu privire la activitatea sa de serviciu, principiile regulamentelor militare, să acţioneze în strictă concordanţă cu ele şi să ceară de la subordonaţi respectarea lor ;

— să-şi educe şi să le educe subordonaţilor spiritul întreprinzător, abordarea ştiinţifică a misiunilor ce le revin, atitudinea critică faţă de succesele muncii proprii, să ţină cont de sugestiile subordonaţilor;

— să repartizeze cu pricepere lucrul şi atribuţiile între subordonaţi, să exercite un control activ al executării; să educe perseverenţa, responsabilitatea personală, spiritul previziunii şi precauţia, să întreţină o legătură indisolubilă cu efectivul;

26

— să acţioneze, în limitele drepturilor ce i s-au acordat, de sine stătător, în strînsă colaborare cu organele puterii şi conducerii de stat, cu asociaţiile de masă, colectivele întreprinderilor, cu veteranii de război şi ai muncii, menţinînd şi îmbogăţind tradiţiile unităţii (subunităţii) militare. In acest scop se ţin adunări, se realizează ritualuri militare, se desfăşoară serbări sportive şi alte măsuri, la care sunt invitaţi oameni ai muncii, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi membrii familiilor militarilor ;

— să consolideze prin toate mijloacele conducerea unică, să se sprijine pe Adunarea ofiţerească, în colaborare cu aceasta să canalizeze eforturile subordonaţilor spre realizarea activă şi creativă a sarcinilor ce le stau în faţă;

— să organizeze competiţii în cadrul efectivului şi între subunităţile subordonate, să le conducă cu scopul de a mobiliza militarii la realizarea cu succes a sarcinilor pe care le rezolvă unitatea (subunitatea) militară;

— să ţină în mod sistematic cu subordonaţii bilanţurile pregătirii de luptă, stării disciplinare, menţinerii ordinii interioare şi să elaboreze măsuri pentru ameliorarea lor ; să examineze în mod regulat aceste şi alte chestiuni ale vieţii şi traiului la adunările generale ale militarilor, să ţină cont de propunerile elaborate privind rezolvarea problemelor respective în unitatea (subunitatea) militară.

84. Comandantul (şeful) este obligat să efectueze cu pricepere munca cu cadrele:

— să studieze detaliat efectivul prin comunicări personale, să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale subordonaţilor, să fie preocupat zi de zi de educaţia lor militară, juridică şi moral-psihologică;

— să înfăptuiască selecţionarea, repartizarea şi atestarea ofiţerilor, militarilor prin contract, antrenînd în munca aceasta locţiitorii săi, ajutorul pentru munca educativă, şefii de arme şi de servicii, ţinînd cont de opinia Adunării ofiţereşti şi de concluziile comisiilor permanente pentru atestare ;

— să conducă procesul de selecţionare a candidaţilor pentru angajarea în serviciul militar prin contract şi pentru înscrierea la instituţiile militare de învăţămînt;

— să asigure publicitatea mutărilor preconizate ale militarilor, să creeze rezerva de cadre şi condiţiile pentru o continuitate a conducerii, îmbinînd cadrele experimentate cu cele tinere ;

— să ţină convorbiri personale cu subordonaţii;— să-i încurajeze pe subordonaţi la acte de abnegaţie şi iniţiativă

raţională, la silinţă şi evidenţiere în serviciu şi să-i sancţioneze aspru pe cei neglijenţi.

Pe lîngă aceasta, comandantul de unitate militară este dator, cel puţin de două ori pe lună, în orele fixate în orarul zilnic, să-i

27

primească în audienţă în chestiuni personale pe militari şi pe membrii familiilor acestora, iar comandantul de subunitate — pe subordonaţii săi în orele libere de la serviciul de alarmă, de la executarea obligaţiunilor în serviciul de zi şi de la şedinţe.

85. Comandantul (şeful) este obligat să conducă activitateaştiinţifică, de invenţie şi raţionalizare:

— să determine sarcinile, să organizeze şi să controleze realizarea planurilor activităţii ştiinţifice, de invenţie şi de raţionalizare, să asigure îndeplinirea lor în ce priveşte partea tehnico-mate-rială;

— să orienteze forţele creatoare ale militarilor spre rezolvarea problemelor ce apar în procesul realizării sarcinilor ce stau în faţa unităţii (subunităţii) militare ;

— să participe personal la activitatea ştiinţifică, de invenţie şi de raţionalizare, să studieze, să generalizeze şi să propage experienţa înaintată, să organizeze desfăşurarea de conferinţe, consfătuiri, reviste şi expoziţii şi să participe la lucrările lor;

— să încurajeze pe militarii care au obţinut succese de creaţie mai bune.

86. Comandantul (şeful), la rezolvarea chestiunilor legate deactivitatea de muncă a muncitorilor şi funcţionarilor, este obligatsă se conducă strict de legislaţia în vigoare, de ordinele şi directivele emise de ministrul apărării.

El este responsabil de organizarea justă a muncii muncitorilor şi funcţionarilor, de crearea condiţiilor pentru sporirea productivităţii muncii, asigurarea disciplinei de muncă şi de producţie, respectarea regulilor de protecţie a muncii, de grija pentru nevoile şi cerinţele muncitorilor şi funcţionarilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai.

87. In cazul cînd comandantul (şeful) pleacă temporar, pentru exercitarea funcţiilor sale el lasă un locţiitor. Dacă locţiitorul titular lipseşte şi dacă nu a fost indicat de comandant un altul, atunci comanda o preia cel mai mare în funcţie, iar la funcţii egale — superiorul în grad. Cel care a preluat comanda raportează comandantului (şefului) superior.

88. Comandantul de unitate militară nou-numit ia comanda în baza unei dispoziţiuni sau a unui ordin al comandantului (şefului) superior. Luarea comenzii comandantul de unitate militară o comunică într-un ordin şi raportează comandantului (şefului) superior.

Comandantul de unitate (subunitate) militară nou-numit este prezentat efectivului unităţii (subunităţii) militare de către comandantul (şeful) superior.

89. Comandanţii de unităţi, subunităţi, începînd cu comandantul de companie şi mai sus, la luarea funcţiei efectueazăinterogarea militarilor unităţii, subunităţii militare în scopul evi-

28

denţierii şi satisfacerii ulterioare a cererilor şi reclamaţiilor (anexa 7).90. Termenul pentru luarea în primire şi predarea gestiunii şi

funcţiei pentru : comandanţii de brigadă şi de batalion independent este de cel mult 10 zile ; locţiitorii comandantului de brigadă pentru armament şi servicii (logistică) — cel mult 20 zile ;comandantul de batalion şi comandantul de companie — cel mult5 zile ; şefii de servicii — cel mult 15 zile. Pentru alte persoanecu funcţii termenul pentru luarea în primire şi predarea gestiuniieste determinat de comandantul (şeful) superior.

Sfîrşitul luării în primire (predării) gestiunii şi funcţiei se consideră aprobarea de către comandantul (şeful) superior a actului respectiv.

91. Comandantul de unitate militară ia în primire şi predă gestiunea şi funcţia personal în prezenţa unui reprezentant al comandantului (şefului) superior.

Pe lîngă aceasta, pentru luarea în primire şi predarea gestiunii şi a funcţiei, printr-un ordin al comandantului (şefului) superior este numită o comisie, care verifică starea generală a unităţii militare, aparte existentul şi starea armamentului, tehnicii militare, muniţiilor şi evidenţa, şi, de asemenea aparte, gospodăria militară şi financiară a unităţii şi întocmeşte actele respective.

în actul de luare în primire şi de predare a gestiunii şi a funcţiei se indică: efectivul control şi cel prezent ale unităţii militare ; starea de pregătire în vederea luptei şi cea pentru mobilizare, starea pregătirii de luptă, a bazei materiale de instrucţie ; starea moral-psihologică a efectivului şi starea disciplinară.

în actul de luare în primire şi de predare a armamentului, tehnicii şi a muniţiilor se indică: cantitatea care figurează în documente, existentul real; starea calitativă şi tehnică a armamentului, tehnicii militare şi a muniţiilor ; condiţiile de întreţinere şi păstrare a lor.

în actul de luare în primire şi de predare a gospodăriei militare şi financiare se indică: condiţiile de cazare şi trai, existenţa şi starea clădirilor, construcţiilor, inventarului şi utilajului; existenţa, starea, legalitatea consumării, evidenţa şi modul de păstrare ale carburanţilor, proviziilor, echipamentului, materialelor tehnice şi altor mijloace materiale atît de consum curent, cît şi a stocului intangibil, precum şi a mijloacelor băneşti.

Actele sunt semnate de comandantul care ia în primire şi de cel care predă, precum şi de membrii comisiei şi se prezintă spre aprobare comandantului (şefului) superior.

92. Comandantul de subunitate primeşte şi predă gestiunea şifuncţia personal în bază de ordin pe unitatea militară.

Primirea şi predarea gestiunii şi funcţiei comandantul de subunitate o raportează în scris, în mod ierarhic, comandantului de unitate militară.

29

Persoana care ia m primire funcţia prezintă, împreună cu raportul, actul de primire a subunităţii, în care se indică: efectivul control şi cel prezent ale subunităţii; starea de pregătire în vederea luptei şi pregătirii de luptă ; starea moral-psihologică a efectivului şi cea disciplinară ; existentul şi starea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale ; condiţiile de cazare şi trai ale militarilor.Actul se întocmeşte şi se semnează de comandantul care pri-, meşte funcţia şi de cel care o predă.

OBLIGAŢIUNILE PERSOANELOR CU FUNCŢII DERĂSPUNDERE ÎN CADRUL BRIGĂZII ŞI ALE

SOLDAŢILORComandantul de brigadă

93. Comandantul de brigadă, fiind comandant al unităţii tactice şi administrativ-gospodăreşti de bază a Forţelor Armate, pe timp de pace şi pe timp de război răspunde : de starea de pregătire în vederea luptei şi cea pentru mobilizare a brigăzii; executarea reuşită a misiunilor de luptă ale brigăzii; pregătirea de luptă, educaţia, disciplina militară şi starea moral-psihologică ale efectivului ; ordinea interioară; starea şi integritatea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale ale brigăzii; asigurarea tehnică, materială, medicală, comercială, de trai şi financiară a brigăzii. Comandantul de brigadă este şef direct al întregului efectiv al brigăzii.

94. Comandantul de brigadă este obligat:— să conducă pregătirea de luptă şi educaţia efectivului brigăzii, să

comande cu pricepere brigada ;— să desfăşoare aplicaţii cu batalioanele, să conducă pregătirea

statului major al brigăzii, să desfăşoare şedinţe cu comandanţii de batalioane, de companii, care nu fac parte din componenţa batalioanelor, cu locţiitorii acestora şi cu şefii de arme şi de servicii din brigadă, precum şi şedinţe cu subunităţile brigăzii;

— să îndrume elaborarea şi executarea planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi ale celei pentru mobilizare, pregătirii de luptă a brigăzii;

— să organizeze şi să înfăptuiască măsuri de protecţie a efectivului, armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale contra armei de nimicire în masă, ţinînd cont de particularităţile apărării locale şi protecţiei civile;

— să cunoască calităpUe profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, plutonier şi plutonier de subunitate, să efectueze în permanenţă cu ofiţerii munca de educaţie militară şi de perfecţionare a pregătirii profesionale ; să organizeze şi să orienteze activitatea Adunării ofiţereşti

spre cimentarea colectivului de ofiţeri, să examineze propunerile şi recomandările ei şi să ia deciziile corespunzătoare ;

— să consolideze în colectivele militare publicitatea, echitatea socială, încrederea reciprocă între militari, să creeze în subunităţi o atmosferă de intoleranţă faţă de neajunsuri, indiferenţă şi pasivitate ;

— să conducă procesul de repartizare la subunităţi a completării nou-sosite şi depunerea Jurămîntului militar în modul indicat în anexa 1 ;

— să conducă selecţionarea şi repartizarea cadrelor, să determine candidaţii pentru angajarea în serviciul militar şi înscrierea Ia instituţiile militare de învăţămînt; în munca aceasta să ţină cont de concluziile, propunerile şi recomandările Adunării ofiţereşti şi ale comisiei permanente de atestare ;

— să aprobe graficul concediilor pentru militari;— să stabilească orarul zilnic şi regulamentul timpului de serviciu,

să ceară menţinerea ordinii interioare, să determine ţinuta efectivului în funcţie de genul misiunilor care se îndeplinesc şi de programul şedinţelor de pregătire;

— să organizeze paza locului de dispunere a brigăzii, inspecţia serviciului de gardă şi a celui interior, să controleze personal executarea acestora, precum şi tratamentul celor pedepsiţi cu arest;

— să ia măsuri de prevenire a infracţiunilor şi incidentelor, iar în cazul comiterii lor -r- să raporteze comandantului (şefului) superior, să înştiinţeze procurorul militar, să intenteze acţiune penală sau să numească o cercetare administrativă; să participe personal la cercetarea catastrofelor şi altor incidente legate de moartea oamenilor sau care au avut alte consecinţe grave, precum şi la cercetarea cazurilor de încălcare a regulilor de relaţii între militari, determinate de regulamentele militare ;

— să facă analiza stării pregătirii de luptă, disciplinei militare şi a ordinii interioare, cel puţin o dată pe lună să facă bilanţurile şi să fixeze măsurile de ameliorare a lor ;

— să ia măsuri de menţinere a rezervelor stabilite, de păstrare, întreţinere în starea de funcţionare şi de folosire corectă a armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale, să controleze periodic existentul, starea şi capacitatea de luptă ale acestora ; să efectueze, cel puţin de două ori pe an, revista armamentului şi a tehnicii militare, bilanţurile revistei să le anunţe într-un ordin pe brigadă;

— să înfăptuiască controlul respectării regulilor de securitate în timpul lucrului cu armamentul, tehnica militară şi muniţiile, la desfăşurarea şedinţelor, tragerilor, aplicaţiilor şi lucrărilor ;

— să ia măsuri de îmbunătăţire a traiului militarilor, de păst-

rare şi fortificare a sănătăţii acestora, să examineze şi să aprobe tabelul cu repartiţia şi consumul alimentelor pe o săptămînă, să organizeze controlul zilnic al calităţii şi repartiţiei complete a hranei, în fiecare săptămînă să controleze personal calitatea mîn-cării gătite ;

— să conducă activitatea financiară şi gospodărească a brigăzii, asigurînd consumul legitim şi cu economie al mijloacelor materiale şi băneşti;

— să supravegheze întreţinerea şi exploatarea justă a fondului de cazarme şi a celui locativ, a altor clădiri şi construcţii, teritoriului brigăzii, precum şi starea de protecţie antiincendiară în brigadă;

— să ia măsuri în vederea ocrotirii mediului ambiant şi folosirii raţionale a resurselor naturale în raionul de dispunere a brigăzii, la desfăşurarea aplicaţiilor, a altor acţiuni ale pregătirii de luptă şi ale activităţii de toate zilele ;

— să efectueze, personal şi cu antrenarea persoanelor cu funcţii, comisiilor de control interior şi a reprezentanţilor publici, controale de plan şi inopinate ale existentului în bunuri militare pe servicii, precum şi în sumele băneşti şi valori; în cazul depistării unor pagube materiale aduse statului, să numească cercetarea administrativă şi să ia la timp decizia cu privire la tragerea la răspundere a persoanelor vinovate.

95. Comandantul de brigadă, pînă la începutul fiecărei perioade de instruire, emite un ordin în scris în care determină modul deîndeplinire a acelor principii ale prezentului Regulament şi aleRegulamentului serviciului în garnizoană şi de gardă ale ForţelorArmate ale Republicii Moldova, pe care el are dreptul să le reglementeze (anexa 10).

Pe lîngă aceasta, comandantul de brigadă emite zilnic ordine privind instrucţia de front (anexa 16), iar pe măsura necesităţii — privind pregătirea de luptă şi alte chestiuni. Ordinele le semnează comandantul de brigadă şi şeful statului major.

Locţiitorul comandantului de brigadă96. Locţiitorul comandantului de brigadă pe timp de pace şi

pe timp de război răspunde : de starea de pregătire în vederea luptei şi cea pentru mobilizare a brigăzii şi executarea cu succes decătre aceasta a misiunilor de luptă ; pregătirea de luptă ; menţinerea disciplinei militare şi a ordinii interioare ; crearea bazei materiale pentru instrucţie, perfecţionarea ei permanentă şi întreţinereaîn stare de funcţionare; pregătirea specialiştilor de clasă în brigadă ; actiyitatea sportivă, de invenţie şi raţionalizare. El se subordonează comandantului de brigadă, este primul locţiitor al acestuiaşi şef direct al întregului efectiv al brigăzii. în lipsa comandantuluide brigadă el îi îndeplineşte atribuţiile.

32

în unităţile militare în care funcţia de locţiitor al comandantului de brigadă nu este prevăzută de state atribuţiile lui le îndeplineşte şeful statului major al brigăzii.

97. Locţiitorul comandantului de brigadă este organizatorul nemijlocit al pregătirii de luptă. El este obligat:

— să participe la elaborarea şi executarea planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi al celei pentru mobilizare, pregătirii de luptă a brigăzii;

— să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii şi cu plutonierii, precum şi aplicaţii şi şedinţe cu subunităţile brigăzii;

— să conducă pregătirea fizică şi lucrul sportiv în brigadă ;— să organizeze şi să înfăptuiască personal măsuri de pregătire a

specialiştilor de clasă în brigadă ;— să controleze organizarea şi starea pregătirii de luptă în subunităţile

brigăzii, să acorde ajutor comandanţilor de subunităţi la înlăturarea lipsurilor depistate în organizarea şi desfăşurarea şedinţelor;

— să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, plutonier şi plutonier de subunitate, să efectueze în permanenţă munca cu ofiţerii privind educaţia şi perfecţionarea pregătirii profesionale ;

— să înfăptuiască selecţionarea candidaţilor pentru angajarea în serviciul militar, precum şi a candidaţilor pentru înscrierea la instituţiile militare de învăţămînt;

— să conducă lucrările de utilare şi perfecţionare a obiectivelor bazei materiale de instrucţie, să supravegheze asigurarea la timp a subunităţilor brigăzii cu mijloace materiale, cu materiale didactice şi demonstrative, destinate pregătirii de luptă, evidenţa şi întreţinerea lor;

— să controleze respectarea regulilor de securitate, normelor şi regulilor de protecţie a mediului ambiant la desfăşurarea şedinţelor, tragerilor şi aplicaţiilor ;

— să îndrume activitatea ştiinţifică, metodică, precum şi comisia pentru activitatea de invenţii şi raţionalizare în brigadă;

— să controleze, cel puţin o dată pe săptămînă, pregătirea serviciului de zi şi executarea lui, precum şi respectarea ordinii interioare în brigadă şi în subunităţile acesteia.

Şeful statului major al brigăzii98. Şeful statului major al brigăzii pe timp de pace şi pe timp de război

răspunde: de organizarea şi susţinerea conducerii subunităţilor brigăzii; de starea de pregătire în vederea luptei şi de cea pentru mobilizare a brigăzii şi executarea reuşită de către brigadă a misiunilor de luptă; planificarea pregătirii de luptă; pregătirea statului major şi a subunităţilor care asigură conduce-

33

rea brigăzii; organizarea serviciilor de gardă şi interior în brigadă ; educaţia, disciplina militară şi starea moral-psihologică ale personalului statului major şi al subunităţilor subordonate nemijlocit, asigurarea lor cu armament şi tehnică militară; starea evidenţei efectivului, armamentului, tehnicii şi muniţiilor din brigadă. Şeful statului major al brigăzii se subordonează comandantului de brigadă, este primul locţiitor al acestuia şi şef direct al întregului efectiv al brigăzii.

La traducerea în viaţă a hotărîrilor comandantului de brigadă şeful statului major are dreptul să dea dispoziţiuni persoanelor subordonate comandantului de brigadă în numele acestuia. Toate dispoziţiunile mai importante date şeful statului major le raportează comandantului de brigadă.

99. Şeful statului major al brigăzii este obligat:— să organizeze activitatea statului major şi s-o conducă zilnic, să

coordoneze activitatea şefilor de arme şi a celor de servicii;— să cunoască în orice moment situaţia şi starea reală a subu-

nităţilor brigăzii, precum şi să controleze desfăşurarea executării misiunilor ce le revin ;

— să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii brigăzii, să îndrume pregătirea statelor majore ale batalioanelor şi subunităţilor care asigură conducerea brigăzii;

— să elaboreze şi să traducă în viaţă planul stării de pregătire în vederea luptei şi al celei pentru mobilizare şi măsurile de protecţie a brigăzii contra armei de nimicire în masă, să conducă munca de mobilizare în brigadă;

— să elaboreze planul pregătirii de luptă a brigăzii, planul verificării stării subunităţilor şi serviciilor de către persoanele cu funcţii subordonate nemijlocit comandantului de brigadă şi de către ofiţerii statului major, graficul concediilor militarilor brigăzii, să controleze executarea lor ;

— să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer şi plutonier, precum şi ale tuturor sergenţilor statului major şi ai subunităţilor nemijlocit subordonate, să efectueze în permanenţă munca cu ofiţerii privind educaţia militară şi perfecţionarea instruirii profesionale ;

— să repartizeze la subunităţi militarii din completarea sosită în brigadă;

— să organizeze transmisiunile în brigadă, să verifice starea de pregătire în vederea luptei a mijloacelor de transmisiuni, să elaboreze măsuri de conducere în secret şi să realizeze controlul executării lor ;

— să organizeze transmiterea la timp şi corectă a tuturor ordinelor comandantului de brigadă şi ale comandanţilor (şefilor) superiori subunităţilor şi serviciilor, precum şi controlul executării lor ; să transmită personal ordinele mai importante şi să controleze executarea lor;

■XA

■.— să organizeze şi, cel puţin o dată pe săptămînă, să controleze pregătirea şi executarea serviciilor de gardă şi interior în brigadă, precum şi tratamentul celor pedepsiţi cu arest;

— pînă la intrarea în serviciul de zi, să facă instructajul cu ofiţerul de serviciu pe brigadă, cu ajutorul acestuia, cu sergentul de serviciu pe punctul de control şi cu sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii, precum şi cu comandanţii de subunităţi (şefii de echipe) care pleacă în delegaţii şi să verifice dacă aceste subunităţi sunt asigurate cu tot necesarul;

— să cunoască în orice moment existentul în oameni, existentul şi starea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale, precum şi să conducă zilnic ţinerea evidenţei lor în brigadă ;

— să ţină evidenţa pregătirii militare, precum şi a infracţiunilor, incidentelor şi abaterilor disciplinare ;

— să ţină registrul istoric al brigăzii;— să organizeze şi, cel puţin de două ori pe an, să verifice

existentul şi starea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale, precum şi modul de păstrare a lor în subunităţile subordonate nemijlocit, să controleze calitatea şedinţelor cu militarii privind respectarea regulilor de securitate la instrucţii şi la lucrări;

— să prezinte la timp în statul major superior rapoartele necesare.

Locţiitorul comandantului de brigadă pentru armament (serviciul tehnic de aviaţie)— şeful asigurării tehnice

100. Locţiitorul comandantului de brigadă pentru armament (serviciul tehnic de aviaţie) — şeful asigurării tehnice răspunde : de asigurarea tehnică a brigăzii; de starea tehnică, exploatarea corectă, repararea şi evacuarea armamentului şi tehnicii militare la serviciile subordonate, întreţinerea muniţiilor şi asigurarea cu ele a subunităţilor (cu excepţia celor de aviaţie) ; de integritatea armamentului şi muniţiilor la depozite, precum şi de starea construcţiilor speciale ale poziţiilor tehnice, a depozitelor, parcurilor (locurilor de staţionare a avioanelor, elicopterelor) din subordonare şi de organizarea în ele a serviciului interior; de instruirea tehnică a efectivului brigăzii; de starea de pregătire în ve-verea luptei şi de cea pentru mobilizare a subunităţilor şi serviciilor subordonate nemijlocit, de pregătirea de luptă, educarea, disciplina militară şi starea moral-psihologică a efectivului acestora. El se subordonează comandantului de brigadă şi este şef direct pentru întregul efectiv al brigăzii.

101. Locţiitorul comandantului de brigadă pentru armament (serviciul tehnic de aviaţie) — şeful asigurării tehnice este obligat:

35

— să participe la elaborarea planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi al celei pentru mobilizare, pregătirii de luptă şi să asigure realizarea lor în domeniul specialităţii sale;

— să conducă pregătirea şi activitatea de luptă a subunităţilor şi serviciilor subordonate ;

— să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, plutonier şi sergent din subunităţile şi serviciile subordonate nemijlocit, să efectueze în permanenţă cu aceştia munca de educaţie militară şi de perfecţionare a pregătirii profesionale ;

— să conducă instruirea tehnică a efectivului brigăzii, să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii şi plutonierii din brigadă privind conducerea vehiculelor, studierea armamentului, tehnicii şi muniţiilor, organizarea şi realizarea asigurării tehnice, precum şi măsuri de pregătire a specialiştilor de clasă la profesiile tehnice;

— să organizeze exploatarea, repararea şi evacuarea armamentului şi tehnicii militare, asigurîndu-i în permanenţă o stare bună de funcţionare;

— să verifice sistematic dacă efectivul cunoaşte regulile de exploatare, reparare şi evacuare a armamentului şi a tehnicii militare ;

— să supravegheze corecta întrebuinţare şi consumul cu economie al carburanţilor, lubrifianţilor şi lichidelor speciale în subunităţi;

— să controleze, cel puţin de două ori pe an, starea tehnică a armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale şi, de două ori pe an, să organizeze verificarea armamentului de infanterie, în acelaşi timp pentru armamentul de infanterie din consumul curent să efectueze controlul planic ; rezultatele controalelor să fie oglindite în actele respective şi în ordinele pe brigadă;

— să conducă lucrările de utilare a construcţiilor speciale la poziţiile tehnice, a parcurilor, depozitelor subordonate, de înzestrare a lor cu construcţii de protecţie a naturii şi cu mijloacele tehnice de pază, de realizare a măsurilor antiincendiare ;

— să organizeze şi să controleze executarea serviciului interior în parcuri; să facă instructajul, înainte de intrarea în serviciul de zi, cu ofiţerul de serviciu pe parc ;

— să petiţioneze la timp piesele de schimb, utilajul pentru parc şi alte materiale tehnico-militare, să organizeze primirea, păstrarea, distribuirea la subunităţile brigăzii şi folosirea corectă a lor;

— să elaboreze şi să întreprindă măsuri de prevenire a incidentelor cu armamentul şi tehnica militară, să analizeze cauzele lor ; să înfăptuiască măsuri de asigurare a condiţiilor de securitate la pregătirea şi exploatarea armamentului şi tehnicii militare ;

36

— să cunoască construcţia şi regulile de exploatare a armamentului şi tehnicii militare din brigadă, existentul şi starea tehnică a lor; să organizeze şi să verifice evidenţa şi gestiunea stabilite ;

— să conducă lucrările de utilare şi perfecţionare a tancodro-mului şi a autodromului, de reparare şi întreţinere a mijloacelor de instruire şi antrenament, precum şi cele de perfecţionare şi întreţinere a bazei materiale de instruire tehnică.

în unitatea militară unde statele nu prevăd un locţiitor al co-mandantului pentru armament, atribuţiile acestuia le exercită şeful serviciului auto sau şeful unuia din serviciile tehnice ale unităţii militare. El se subordonează comandantului unităţii militare şi este şef direct al efectivului din subunităţile şi serviciile subordonate nemijlocit.

Locţiitorul comandantului de brigadă pentru servicii — şeful serviciilor (logisticii)

102. Locţiitorul comandantului de brigadă pentru servicii — şeful serviciilor pe timp de pace şi pe timp de război răspunde : de asigurarea materială şi tehnică a subunităţilor brigăzii pe serviciile subordonate ; de transportul tuturor mijloacelor materiale şi al apei; de starea depozitelor subordonate ; de asigurarea social-comercială a efectivului brigăzii; de întreţinerea fondului de ca-zarme şi de locuinţe ; de starea de pregătire în vederea luptei şi de cea pentru mobilizare a subunităţilor şi serviciilor subordonate nemijlocit, completarea acestora cu armament şi tehnică militară, de pregătirea de luptă, educaţia, disciplina militară şi starea moral-psihologică a efectivului lor ; de protecţia contra incendiilor în brigadă ; de respectarea regulilor de protecţie a mediului ambiant. El se subordonează comandantului de brigadă şi este şef direct al întregului efectiv al brigăzii.

103. Locţiitorul comandantului de brigadă pentru servicii — şeful serviciilor este obligat:

— să participe la elaborarea planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi al celei pentru mobilizare, pregătirii de luptă a brigăzii şi să organizeze executarea lor în specialitatea sa ;

— să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, plutonier şi sergent din subunităţile şi serviciile subordonate nemijlocit, să efectueze în permanenţă cu ei munca de educaţie militară şi de perfecţionare a pregătirii profesionale ;

— să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii, plutonierii brigăzii privind organizarea asigurării logistice, iar cu plutonierii de subunităţi — privind conducerea gospodăriei militare ;

— să organizeze asigurarea la timp a subunităţilor din brigadă cu mijloace materiale pe serviciile subordonate şi cu hrană de bu-

37

nă calitate a personalului, să controleze primirea de către fiecare militar a tuturor drepturilor, conform normelor stabilite ;

— să controleze, cel puţin de două ori pe an, existentul şi starea mijloacelor materiale la depozite şi la subunităţile brigăzii cu întocmirea actelor controlului, să organizeze inventarierea anuală a tuturor materialelor şi tehnicii pe servicii;

— să exercite controlul calităţii, corectitudinii folosirii şi con-sumului cu economie ale carburanţilor, lubrifianţilor şi lichidelor speciale şi executării prevederilor securităţii la manipularea lor ;

— să cunoască existentul şi starea tehnicii militare în subunităţile şi serviciile subordonate, să asigure exploatarea corectă, întreţinerea, reparaţia şi evacuarea ei;

— să facă instructajul cu sergentul de serviciu pe bucătărie înaintea intrării acestuia în serviciul de zi;

— să organizeze executarea transportului la subunităţile brigăzii a tuturor mijloacelor materiale, alimentarea cii apă, precum şi mecanizarea lucrărilor de încărcare-descărcare; să planifice lucrul transportului auto la aprovizionare şi să exercite controlul corectitudinii şi eficienţei folosirii lui;

— să organizeze descărcarea şi scoaterea la timp a mijloacelor materiale sosite cu transportul feroviar (aerian, fluvial) ;

— să conducă lucrările de utilare şi perfecţionare a bazei materiale de instrucţie a serviciului brigăzii, a depozitelor subordonate şi înzestrarea lor cu mijloace tehnice de pază;

— să organizeze exploatarea corectă şi reparaţia la timp a tuturor clădirilor locative şi nelocative, a reţelelor şi construcţiilor de apeduct şi canalizare, a inventarului de cazarmă şi a mobilierului, pregătirea din timp a fondului de cazarme şi locuinţe către iarnă, întreţinerea în ordine a teritoriului destinat pentru car-tiruirea brigăzii, a drumurilor auto de acces, precum şi protecţia antiincendiară (anexa 15) a obiectivelor serviciilor, să fie înzestrate cu mijloace de semnalizare de incendiu ; să elaboreze şi să controleze executarea măsurilor de protecţie a mediului ambiant şi de folosire raţională a resurselor naturale ;

— să conducă gospodăria auxiliară a brigăzii;— să se îngrijească permanent de ţinuta efectivului brigăzii, să

organizeze distribuţia la timp a echipamentului, ajustarea şi repararea lui;— să organizeze serviciile de baie şi de spălătorie pentru subunităţile

brigăzii;— să elaboreze măsuri ale muncii economice şi să organizeze

înfăptuirea lor;— să asigure securitatea la executarea lucrărilor de construcţie şi

reparaţie, a celor de gospodărie şi la exploatarea tehnicii pe serviciile subordonate ;

— să organizeze şi să controleze ţinerea evidenţei şi gestiuniistabilite.

Ajutorul comandantului de brigadă pentru munca educativă

104. Ajutorul comandantului de brigadă pentru munca ec -cativă pe timp de pace şi pe timp de război răspunde : de disciplina militară şi de starea moral-psihologică a efectivului; de eficienţa muncii de protecţie socială şi juridică a militarilor, a membrilor familiilor lor, a muncitorilor şi funcţionarilor. El se subordonează comandantului de brigadă şi este şef direct al întregului efectiv al brigăzii, cu excepţia persoanelor subordonate nemijlocit comandantului de brigadă.

105. Ajutorul comandantului de brigadă pentru munca educativă este obligat:

— să participe la elaborarea şi la asigurarea realizării planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi al celei pentru mobilizare, pregătirii de luptă a brigăzii;

— să organizeze şi să desfăşoare munca educativă cu efectivul ţinînd cont de particularităţile naţionale şi psihologice, de nivelul de studii şi de atitudinea faţă de religie a fiecărui militar, să le educe devotamentul faţă de Patrie, de datoria militară şi de Ju-rămîntul militar, calităţi de luptă şi moral-psihologice înalte de cetăţean-ostaş ;

— să realizeze măsuri concrete de întărire a disciplinei militare şi ordinii de drept, de profilaxie a infracţiunilor între militari, de consolidare a colectivelor ostăşeşti; de asigurare a condiţiilor securităţii serviciului militar;

— să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, plutonier şi plutonier de subunitate din brigadă ;

— să participe la munca de studiere a cadrelor militare, de per-fecţionare a calificării lor militar-profesionale ;

— să studieze dispoziţia, opinia şi starea psihologică a militarilor, să întocmească caracteristica social-psihologică generală a efectivului brigăzii, să ia măsuri de menţinere a unui climat moral sănătos în colectivele militare ;

— să organizeze şi să efectueze activitatea de asigurare a echităţii sociale faţă de militari, de membrii familiilor lor, de muncitori şi funcţionari, să le cunoască nevoile şi cerinţele, să ia măsuri de soluţionare la timp a reclamaţiilor şi cererilor întemeiate, precum şi de restabilire a drepturilor lezate ; să se îngrijească de lărgirea publicităţii, de democratizarea relaţiilor de serviciu ;

— să înfăptuiască informarea militarilor, muncitorilor şi func-ţionarilor despre situaţia din Republica Moldova şi de peste hotare ; să organizeze pregătirea social-umanitară a efectivului; să instruiască pe comandanţii de subunităţi în vederea efectuării muncii educative ;

— să organizeze asigurarea social-psihologică a procesului de39

instruire, a serviciilor de alarma (de luptă), de gardă şi interior ;— să organizeze cooperarea cu Adunarea ofiţerească, cu consiliile

publice, cu alte organe democratice care activează în brigadă;— să întreţină legături cu organele locale ale puterii şi conducerii de

stat, cu asociaţiile de masă ale cetăţenilor în scopul rezolvării unor probleme sociale, educării efectivului, orientării mili-tar-profesionale a tineretului şi propagandei serviciului militar ;

— să creeze condiţii pentru dezvoltarea spirituală şi culturală a militarilor, să organizeze timpul liber al efectivului;

— să verifice dacă sunt folosite just mijloacele tehnice şi materiale de cultură şi odihnă în procesul muncii educative, dacă sunt aduse şi repartizate la timp ediţiile periodice şi corespondenţa ;

— să ţină evidenţa infracţiunilor, evenimentelor şi abaterilor disciplinare în brigadă;

— să raporteze la timp comandantului de brigadă disciplina militară şi starea moral-psihologică a efectivului.

Şeful artileriei brigăzii106. Şeful artileriei brigăzii pe timp de pace şi pe timp de război

răspunde : de folosirea în luptă a tuturor subunităţilor de artilerie ale brigăzii; de pregătirea efectivului brigăzii în specialitatea sa ; de starea de pregătire în vederea luptei şi de cea pentru mobilizare a subunităţilor de artilerie ale brigăzii, de pregătirea de luptă, educarea, disciplina militară şi starea moral-psihologică a efectivului acestora ; de completarea subunităţilor de artilerie ale brigăzii cu armament şi tehnică militară, de exploatarea corectă şi reparaţia lor în subunităţile subordonate nemijlocit, precum şi de starea bazei materiale de instrucţie în specialitatea sa. El se subordonează comandantului de brigadă şi este şef direct al efectivului subunităţilor de artilerie ale brigăzii.

107. Şeful artileriei brigăzii este obligat:— să participe la elaborarea planurilor stării de pregătire în vederea

luptei şi celei pentru mobilizare, pregătirii de luptă a brigăzii şi să organizeze executarea lor în specialitatea sa ;

— să conducă pregătirea de luptă a subunităţilor de artilerie ale brigăzii, precum şi pregătirea subunităţilor de artilerie ale brigăzii în specialitatea sa ;

— să conducă pregătirea ofiţerilor şi plutonierilor brigăzii privind întrebuinţarea în luptă a artileriei, precum şi să desfăşoare aplicaţii şi şedinţe cu subunităţile de artilerie ale brigăzii în specialitatea sa ;

— să cunoască calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, plutonier şi sergent din subunităţile de artilerie

ale brigăzii pînă la comandantul de tun (de echipaj, de grupă) inclusiv, să efectueze în permanenţă cu ei o muncă individuală privind educaţia militară;

— să conducă utilarea bazei materiale de instrucţie în specialitatea sa ;

— să exercite controlul asupra respectării prevederilor siguranţei contra incendiilor la păstrarea şi întreţinerea armamentului şi muniţiilor în subunităţile de artilerie ale brigăzii;

— să controleze, cel puţin de două ori pe an, în subunităţile de artilerie ale brigăzii starea tehnică, ansamblul de piese şi accesorii şi evidenţa armamentului, muniţiilor şi modul de păstrare a lor;

— să aducă la cunoştinţa subordonaţilor cerinţele de siguranţă la desfăşurarea tragerilor, aplicaţiilor, şedinţelor şi lucrărilor cu tehnica, aparatele şi muniţiile şi să ceară respectarea lor.

Şeful secţiei de apărare a spaţiului aerian al brigăzii108. Şeful secţiei de apărare a spaţiului aerian al brigăzii pe timp de

pace şi pe timp de război răspunde : de întrebuinţarea în luptă a tuturor mijloacelor de apărare antiaeriană ale brigăzii; de completarea subunităţilor de apărare antiaeriană cu armament şi tehnică militară, de pregătirea efectivului brigăzii şi de starea bazei materiale de instrucţie în specialitatea sa. El se subordonează comandantului de brigadă şi este şef direct al subunităţilor antiaeriene ale brigăzii.

109. Şeful secţiei de apărare a spaţiului aerian al brigăzii este obligat:

— să participe la elaborarea planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi al celei pentru mobilizare, pregătirii de luptă a brigăzii şi să organizeze executarea lor în specialitatea sa ;

— să conducă pregătirea subunităţilor brigăzii în specialitatea sa;— să conducă pregătirea ofiţerilor şi plutonierilor din brigadă în

problemele apărării spaţiului aerian ;— să conducă utilarea bazei materiale de instrucţie în specialitatea

sa.ATRIBUŢIILE ŞEFILOR DE SECŢII ALE STATULUI MAJOR AL

BRIGĂZIIŞeful secţiei operaţii (operativ-tactice)

110. Şeful secţiei operaţii (operativ-tactice) al brigăzii pe timp de pace şi pe timp de război răspunde : de elaborarea documente-

lor privind starea de pregătire în vederea luptei a brigăzii; de planificarea şi evidenţa pregătirii de luptă; de educaţia, disciplina militară şi starea moral-psihologică a personalului secţiei şi de asigurarea lui cu armament, precum şi de starea bazei materiale de instrucţie a brigăzii.

Şeful secţiei operaţii (operativ-tactice) al brigăzii se subordonează şefului statului major al brigăzii, este locţiitor al acestuia şi şef direct al întregului efectiv al brigăzii, cu excepţia persoanelor subordonate nemijlocit comandantului de brigadă. Pentru aceste persoane sunt obligatorii spre executare indicaţiile lui privind starea de pregătire în vederea luptei şi pregătirea de luptă a brigăzii.

La traducerea în viaţă a hotărîrilor şefului statului major al brigăzii şeful secţiei operaţii (operativ-tactice) are dreptul să dea dispoziţiuni subordonaţilor şefului de stat major al brigăzii în numele lui. Toate dispoziţiunile mai importante date şeful secţiei operaţii (operativ-tactice) le raportează şefului de stat major al brigăzii.

111. Şeful secţiei operaţii (operativ-tactice) este obligat:— să organizeze activitatea secţiei şi s-o conducă zilnic ; să

coordoneze activitatea şefilor de secţii şi de servicii ale statului major ;— să elaboreze planul stării de pregătire în vederea luptei a brigăzii

şi măsurile de protecţie a brigăzii contra armei de nimicire în masă ; să controleze traducerea lui în viaţă;

— să elaboreze, împreună cu şefii de arme şi de servicii ale brigăzii şi de secţii ale statului major, planul pregătirii de luptă a brigăzii, planul de perfecţionare a calificării militarilor activi, să înmîneze la timp extrasele respective din ele comandanţilor de subunităţi, să controleze executarea lor ;

— să elaboreze planul controlului stării subunităţilor şi serviciilor de către persoane cu funcţii de răspundere subordonate nemijlocit comandantului de brigadă şi de către ofiţeri ai statului major, să controleze executarea lui;

— să întocmească şi să prezinte şefului de stat major planul controalelor inopinate ale subunităţilor brigăzii privind starea de pregătire în vederea luptei (alarmei) ;

— să exercite controlul asupra transmiterii la timp şi corecte a tuturor ordinelor comandantului de brigadă şi ale comandanţilor (şefilor) superiori la subunităţi şi servicii, precum şi verificarea executării lor ;

— să ţină evidenţa executării planului pregătirii de luptă, a frecventării şedinţelor de pregătire a comandanţilor, a rezultatelor obţinute, să analizeze şi să prezinte periodic propuneri în vederea îmbunătăţirii pregătirii de luptă;

— să controleze sistematic pregătirea persoanelor numite în42

serviciul de zi şi executarea de către acestea a serviciului, să facă analiza lunară şi să întocmească planul măsurilor de îmbunătăţire a lui;

— să participe la elaborarea documentelor de pregătire şi desfăşurare a aplicaţiilor (antrenamentelor de stat major) conduse de comandantul de brigadă ;

— să controleze calitatea şedinţelor cu militarii privind respectarea cerinţelor de securitate la şedinţe şi lucrări;

— să se ocupe permanent de perfecţionarea sistemului de înştiinţare al brigăzii;

— să ţină evidenţa folosirii fondurilor la procurarea materialelor pentru pregătirea de luptă, să facă propuneri de îmbunătăţire a repartizării acestora la subunităţi şi să supravegheze folosirea lor raţională ;

— să ţină evidenţa existentului în materiale pentru pregătirea de luptă, regulamente, instrucţiuni, manuale, hărţi, filme de instrucţie şi a repartizării lor la subunităţi;

— să controleze starea, conţinutul şi funcţionarea elementelor tehnice ale bazei materiale de instrucţie a poligoanelor, tanco-droamelor, centrelor de instrucţie ;

— să conducă redactarea registrului istoric al brigăzii;— să participe la elaborarea planurilor de folosire a bazei materiale

de instrucţie, de repartiţie a motoresurselor şi a materialelor de instrucţie ;

— să coordoneze activitatea cultural-educativă şi cea sportivă a brigăzii;

— să asigure realizarea măsurilor de pregătire psihică şi psihologică a efectivului, precum şi a măsurilor de scoatere a tensiunilor psihologice, care influenţează capacitatea de luptă a brigăzii (subunităţilor) ;

— să stabilească, împreună cu şefii de arme şi de servicii, necesarul şi normele de consum ale muniţiilor;

— să facă, în lipsa şefului de stat major, instructajul persoanelor de serviciu pe unitate, pe punctul de control şi pe statul major al brigăzii;

— să întocmească planul măsurilor de pregătire a specialiştilor de clasă în brigadă şi să le ţină evidenţa ;

— să elaboreze planul de pregătire a comandanţilor corpului de ofiţeri al brigăzii şi să controleze executarea lui;

— să cunoască în orice moment situaţia şi starea reală a sub-unităţilor brigăzii, precum şi desfăşurarea executării misiunilor ce le revin ;

— să elaboreze măsuri de conducere în secret şi să exercite controlul executării lor;

— lunar, să controleze calitatea ţinerii evidenţei pregătirii de luptă, registrelor, jurnalelor şi documentaţiei de justificare în subunităţile brigăzii;

43

- să organizeze şi să desfăşoare şedinţe metodico-instructive cu temele mai complexe şi cu cele care nu au fost însuşite privind pregătirea de luptă;

— să participe la elaborarea : materialelor analizei aplicaţiilor, antrenamentelor şi a celor de bilanţ; planurilor de lichidare a neajunsurilor ;

— să prezinte la timp la statul major superior rapoartele, dările de seamă şi alte documente.

Şeful secţiei organizare şi mobilizare112. Şeful secţiei organizare şi mobilizare pe timp de pace şi pe

timp de război răspunde : de starea de pregătire pentru mobilizare, planificarea şi executarea măsurilor de pregătire de mobilizare, starea evidenţei şi pregătirii rezerviştilor, activitatea de mobilizare în brigadă. Şeful secţiei organizare şi mobilizare se subordonează şefului de stat major şi este şef direct al personalului secţiei.

113. Şeful secţiei organizare şi mobilizare este obligat:— să participe la elaborarea şi executarea planului stării de pregătire

pentru mobilizare ;— să prezinte şefului de stat major propuneri de îmbunătăţire a

planului de mobilizare, ţinînd cont de schimbările din state şi situaţie ;— să planifice, să organizeze şi să ţină evidenţa pregătirii re-

zerviştilor ;— să pună la dispoziţia şefilor de servicii şi de secţii documentele

conducătoare privind executarea asigurării tehnice şi materiale a mobilizării;

— să elaboreze şi să prezinte spre aprobare corespondenţa cu organele administrativ-militare privind executarea planurilor stării de pregătire pentru mobilizare ;

— să planifice şi să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii privind planul pregătirii de mobilizare şi acţiunile de mobilizare ;

— să cunoască caracterul elaborării şi păstrării conţinutului planului de mobilizare, să supravegheze executarea la timp a documentelor de către şefii de servicii, să facă propuneri pentru îmbunătăţirea stării de lucruri;

— să elaboreze şi să prezinte spre aprobare comandantului actul anual de scădere şi scoatere din stocul intangibil a mijloacelor materiale pe contul activităţilor de pregătire de luptă.

Şeful secţiei cadre şi combatante114. Şeful secţiei cadre şi combatante pe timp de pace şi pe

timp de război răspunde : de evidenţa oportună şi exactă a perso-44

naiului, de existentul în oameni, de întocmirea dosarelor de mutare a corpului ofiţerilor şi a celui al sergenţilor în serviciu. 115. Şeful secţiei cadre şi combatante este obligat:

— să elaboreze şi să ţină documentele de evidenţă a militarilor în termen, dosarele personale ale ofiţerilor şi sergenţilor, registrul funcţiilor prevăzute de state ;

— să întocmească şi să prezinte la timp la serviciul aprovizionare cu alimente consumul personalului aflat la drepturi;

— să prezinte şefului de stat major propuneri privind completarea unităţii cu militari în termen pe contingente şi pe specialităţile din state ;

— să controleze proporţionalitatea completării subunităţilor cu soldaţi pe contingente şi specialităţi;

— să supravegheze evidenţa nominală a militarilor în subunităţi, să ţină cont de deplasările lor zilnice (sosirea, plecarea) ;

— să păstreze fişele de evidenţă a serviciului soldaţilor pe subunităţi şi contingente, să introducă la timp în ele modificările respective ;

— să pregătească şi să prezinte comandantului şi şefului de stat major spre aprobare ordinele de zi pe unitate şi să le transmită persoanelor cu funcţii;

— să pregătească documentele de primire a militarilor din completările noi, de depunere a jurămîntului, de trecere în rezervă, de trimitere la studii şi cu alte misiuni ;

— să ţină evidenţa evenimentelor deosebite şi stării disciplinare în unitate.

ŞEFUL SERVICIULUI DE BRIGADĂ (ŞEFUL CERCETĂRII ŞI ŞEFUL TRANSMISIUNILOR)

Principii generale116. Şeful serviciului de brigadă (şeful cercetării şi şeful

transmisiunilor) pe timp de pace şi pe timp de război răspunde : de genul respectiv al asigurării de luptă (tehnică, logistică) a brigăzii; de pregătirea subunităţilor brigăzii în specialitatea sa ; de asigurarea brigăzii cu armament, tehnică militară şi cu alte mijloace materiale pe linia serviciului său, de folosirea corectă, întreţinerea în ordine şi în stare de funcţionare a acestora ; de starea de pregătire în vederea luptei şi de cea pentru mobilizare şi de starea subunităţilor şi serviciului din subordine ; de pregătirea de luptă, educarea, disciplina militară şi starea moral-psihologică a efectivului acestora ; de respectarea regulilor de protecţie a mediului ambiant de către subunitatea subordonată la obiectivele serviciului şi starea sanitară; de starea bazei materiale de instrucţie pe linia specialităţii sale.

45

117. Şeful serviciului de brigadă (şeful cercetării şi şeful transmisiunilor) este obligat:

— să participe la elaborarea planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi al celei de pregătire pentru mobilizare, al pregătirii de luptă şi să organizeze executarea lor pe linia specialităţii sale ;

— să conducă activitatea serviciului şi pregătirea subunităţii şi serviciului din subordine, să menţină în acestea ordinea interioară ;

— să cunoască calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, plutonier şi sergent din subunitatea şi serviciul subordonate, să efectueze munca individuală de educare militară ;

— să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii, plutonierii şi cu subunităţile brigăzii în specialitatea sa, să ia măsuri de pregătire a specialiştilor de clasă respectivi;

— să cunoască existentul, starea, precum şi construcţia şi regulile de exploatare (întrebuinţare) a armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale pe linia serviciului său ; să realizeze la timp măsuri de asigurare metrologică a armamentului şi tehnicii militare, utilajului şi a altor materiale din subunitatea şi serviciul subordonate ; să exercite controlul şi să ia măsuri de utilare şi organizare a unei paze sigure a depozitului subordonat, a armamentului şi tehnicii din subunitate la locul de staţionare ;

— să se îngrijească de buna stare de funcţionare a armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale pe linia serviciului său în subunităţile şi la depozitul brigăzii, să organizeze exploatarea (întrebuinţarea) lor corectă şi să asigure în acelaşi timp îndeplinirea cerinţelor de securitate ;

— să înfăptuiască controlul asupra consumului cu economie şi folosirii juste a carburanţilor şi lubrifianţilor la armamentul şi la tehnica militară din dotarea serviciului;

— să ţină evidenţa şi gestiunea stabilite, să facă sistematic confruntările datelor de evidenţă cu subunităţile şi depozitul brigăzii ; să prezinte la timp cererile de armament, tehnică militară şi de alte mijloace materiale pe linia serviciului său, să efectueze primirea, păstrarea, repartiţia lor la subunităţi şi să înnoiască (împrospăteze) la timp stocul intangibil;

— să organizeze reparaţia armamentului şi tehnicii militare (materialelor) pe linia serviciului său în brigadă, să verifice calitatea şi termenele de efectuare a reparaţiei; să efectueze la timp predarea la reparaţie a armamentului şi a tehnicii militare (materialelor) , care nu pot fi reparate cu forţele proprii;

— să examineze armamentul şi tehnica militară care sosesc în brigadă şi care se expediază din brigadă pe linia serviciului său ;

*— să ia măsuri de prevenire a incidentelor cu armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale pe linia serviciului său, să determine cauzele acestor evenimente şi să ia măsuri de lichidare a lor; să exercite controlul îndeplinirii cerinţelor securităţii incendiare în subunitatea şi serviciul subordonate, să conducă aici măsurile de protecţie a mediului ambiant;

— să participe la activitatea de raţionalizare şi de invenţie, s-o organizeze în serviciul şi subunitatea subordonate ;

— să controleze executarea serviciului de alarmă şi a celui de zi în conformitate cu graficul aprobat de comandantul de brigadă ;

— să conducă înzestrarea bazei materiale de instrucţie în spe-cialitatea sa.

118. Şeful serviciului de brigadă (şeful cercetării şi şeful transmisiunilor) pe linia specialităţii sale are dreptul:

— să dea indicaţii şi să facă recomandări comandanţilor de subunităţi privind pregătirea de luptă a efectivului şi exploatarea (întrebuinţarea) şi întreţinerea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale ;

— să execute verificări inopinate ale existentului şi stării armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale ;

— să interzică exploatarea armamentului şi tehnicii militare, dacă au fost constatate nereguli care pot conduce la accidente sau la scoaterea lor din funcţiune, de asemenea, cînd nu se îndeplinesc cerinţele de securitate.

Toate lipsurile depistate şi măsurile luate privind înlăturarea lor şeful serviciului le raportează imediat şefului său nemijlocit.

Şeful serviciului genistic şi chimic119. Şeful serviciului genistic şi chimic al brigăzii se subordonează

comandantului de brigadă şi este şef direct al personalului subunităţilor de pionieri şi de protecţie antichimică ale brigăzii. Suplimentar la cele expuse în art. 116—118, el este obligat:

— să participe la elaborarea măsurilor de protecţie a brigăzii contra armei de nimicire în masă, să ia măsuri de siguranţă radio-logică, să cunoască situaţia meteorologică a stratului de la suprafaţa pămîntului în raionul dislocării şi acţiunilor de luptă ale brigăzii;

— să înfăptuiască pregătirea instructorilor chimişti;— cel puţin de două ori pe an, să verifice existentul şi starea tehnică

a armamentului din dotarea subunităţilor de protecţie antichimică, a mijloacelor de înzestrare genistică în subunităţile şi la depozitul brigăzii, să înfăptuiască anual inventarierea lor.

Şeful serviciului medical120. Şeful serviciului medical al brigăzii se subordonează co-

mandantului de brigadă şi este şef direct al personalului serviciului medical. Suplimentar la cele expuse în art. 116—118, el este obligat:

— să cunoască prevederile ordinelor, regulamentelor, manualelor, instrucţiunilor şi ale altor documente conducătoare cu privire la organizarea asistenţei medicale a efectivului şi să se călăuzească de ele în activitatea sa;

— să realizeze măsuri curativ-profilactice şi să desfăşoare activitatea antiepidemică impusă serviciului medical; să supravegheze respectarea normelor sanitare stabilite la cazarea, hrănirea, alimentarea cu apă, îmbăierea şi spălatul rufelor efectivului; să controlze starea sanitară a raionului de dispunere a brigăzii;

— să participe la elaborarea măsurilor de protecţie a brigăzii contra armei de nimicire în masă, precum şi a măsurilor în caz de accidente la obiectivele potenţial periculoase, situate în raionul de dislocare a brigăzii;

— să exercite controlul condiţiilor de muncă ale efectivului; să organizeze examenele medicale preliminare (în cazul numirii în funcţie) şi periodice ale persoanelor a căror muncă este legată de pericol de producţie ;

— să organizeze examenul medical al efectivului, să participe la primirea de ambulator, să examineze bolnavii aflaţi la punctul medical al brigăzii şi pe cei trimişi la instituţiile de tratament; să cunoască starea bolnavilor instalaţi în punctul medical al brigăzii şi să supravegheze tratamentul lor ; să cunoască starea bolnavilor internaţi la alte instituţii curative ; să-i viziteze periodic ;

— să raporteze comandantului de brigadă numărul şi caracterul afecţiunilor bolnavilor aflaţi la tratament staţionar în spital, punctul medical (infirmerie), instituţiile curative civile ;

— să organizeze asistenţa medicală a efectivului brigăzii la şedinţele de pregătire de luptă, precum şi pe timpul activităţilor sportive;

— să exercite controlul medical al pregătirii fizice a efectivului brigăzii şi, în comun cu şeful pregătirii fizice şi sportului, să elaboreze măsuri de întărire a sănătăţii şi de dezvoltare fizică a efectivului;

— să organizeze pregătirea medico-militară a efectivului; în colaborare cu ajutorul comandantului de brigadă pentru munca educativă, să propage cunoştinţele medicale şi modul de viaţă sănătos în rîndurile militarilor şi membrilor familiilor acestora ;

— să participe la elaborarea regimului de hrănire şi la întocmirea tabelului cu repartiţia şi consumul alimentelor; să exercite controlul medical sistematic al calităţii hranei şi apei;

— să organizeze controale medicale periodice, supravegherea medicală permanentă a persoanelor cu afecţiuni cronice, recomandările privind întărirea sănătăţii acestora să le comunice comandanţilor de subunităţi şi să controleze îndeplinirea lor ; să prezinte comandantului de brigadă concluzia medicală privind soldaţii şi sergenţii care au nevoie de alimentaţie dietetică şi suplimentară ;

— să prezinte la timp cererile de asigurare cu bilete de repartizare a militarilor şi membrilor familiilor acestora la sanatorii şi case de odihnă;

— să scoată la iveală, în comun cu comandanţii de subunităţi şi cu ajutorii lor pentru munca educativă, cu psihologul brigăzii, militarii cu abateri în dezvoltarea fizică şi psihică, cu înclinaţii către alcoolism, toxicomanie şi narcomanie, să ia măsuri de organizare a tratamentului acestora ;

— să controleze starea sanitară a popotelor, sălilor de mese, depozitelor de alimente şi transportului de aprovizionare cu alimente, încăperilor de locuit şi serviciilor de gospodărie ; să exercite controlul asupra îmbăierii efectivului, schimbării la termenele stabilite a lenjeriei de corp şi de pat, a prosoapelor, ciorapilor şi obidelor;

— să exercite controlul stării sanitare a întreprinderilor de comerţ militar, dispuse pe teritoriul unităţii, precum şi respectării de către personalul acestor întreprinderi a prevederilor sani-taro-igienice ;

— să facă analiza morbidităţii efectivului brigăzii, datele analizei, împreună cu propunerile de profilaxie şi de ameliorare a stării sanitare, să le raporteze lunar comandantului de brigadă; bolile infecţioase sau incidentele, care pot influenţa starea epidemică a brigăzii, şi fiecare caz de spitalizare a militarilor în urma traumatismului să le raporteze imediat comandantului de brigadă ;

— să controleze activitatea farmaciei din brigadă, evidenţa, corectitudinea de păstrare şi consum al mijloacelor medicamentoase toxice şi narcotice ;

— să ţină sub control sanitar curent construcţia şi reparaţiile capitale ale obiectivelor din unitate.

Şeful serviciului financiar al brigăzii121. Şeful serviciului financiar se subordonează comandantului de

brigadă. Suplimentar la cele expuse în art. 116—118, el răspunde de asigurarea financiară a brigăzii, de starea gospodăriei financiare şi este obligat:

— să organizeze şi să conducă gospodăria financiară a brigăzii ; să asigure planificarea, petiţionarea mijloacelor băneşti, autenticitatea evidenţei şi gestiunii financiare ; în comun cu locţiitorii

comandantului de brigadă şi cu şefii serviciilor, să întocmească şi să prezinte spre aprobare comandantului de brigadă planul de cheltuieli pentru perioada care urmează ; să satisfacă la timp efectivul cu drepturile băneşti;

— să exercite controlul cheltuirii mijloacelor băneşti, respectării disciplinei financiare de către persoanele cu funcţii din brigadă, oportunităţii şi plenitudinii recuperării pagubelor aduse statului în urma pierderilor, deficitelor, delapidărilor, cheltuirii ilegale a mijloacelor materiale şi băneşti;

— să controleze gestiunea persoanelor în brigadă ;— să asigure integritatea documentelor băneşti, mijloacelor băneşti

şi a altor valori încredinţate ; zilnic să confrunte existentul sumelor în numerar şi în acte de valori cu datele de evidenţă.

Şeful pregătirii fizice şi sportului al brigăzii122. Şeful pregătirii fizice şi sportului al brigăzii se subordo

nează locţiitorului comandantului de brigadă. Suplimentar la celeexpuse în art. 116—118, el răspunde de organizarea pregătirii fizice şi a sportului şi este obligat:

— să controleze zilnic pregătirea fizică şi activităţile sportive în subunităţi şi să urmărească dezvoltarea fizică a efectivului brigăzii ;

— să acorde comandanţilor de subunităţi ajutor în organizarea şi metodica de desfăşurare a şedinţelor de pregătire fizică şi sport;

— să elaboreze planul de lucru sportiv al brigăzii, să organizeze şi să desfăşoare pe brigadă competiţii, sărbători şi alte activităţi sportive, să selecţioneze candidaţi pentru echipele sportive ale brigăzii şi să conducă antrenamentul lor;

— să elaboreze, în comun cu şeful serviciului medical al brigăzii, măsuri de îmbunătăţire a dezvoltării fizice şi a stării de sănătate a efectivului brigăzii, de prevenire a traumatismului la şedinţele de pregătire fizică şi sport şi să participe la executarea lor ;

— să întocmească documentaţia de acordare militarilor din brigadă a titlurilor, claselor sportive, categoriilor de arbitru şi de decorare a lor cu insigne sportive ; să ţină evidenţa rezultatelor pregătirii fizice şi sportive în brigadă.

Şeful cercetării al brigăzii123. Şeful cercetării al brigăzii se subordonează şefului de

stat major al brigăzii şi este şef direct al efectivului subunităţiide cercetare a brigăzii. Suplimentar la cele expuse în art. 116—118, el este obligat:

50

— să cunoască gruparea forţelor armate adverse pe direcţia probabilă de acţiuni ale brigăzii, compunerea ei de luptă şi efectivul, structura de organizare după stat a marilor unităţi, a unităţilor şi subunităţilor, armamentul şi tehnica militară, tactica acţiunilor de luptă ale acestora ;

— să acumuleze, să analizeze şi să generalizeze informaţia despre adversar şi localitate şi să raporteze la timp comandantului de brigadă ;

— cel puţin de două ori pe an, să verifice în subunităţile şi depozitele brigăzii starea armamentului şi tehnicii militare de cercetare.

Şeful transmisiunilor al brigăzii124. Şeful transmisiunilor al brigăzii se subordonează şefului

de stat major al brigăzii şi este şef direct al efectivului subunităţii de transmisiuni a brigăzii. Suplimentar la cele expuse în articolele 116—118, el răspunde de organizarea oportună, asigurareatransmisiunilor în brigadă şi respectarea prevederilor de siguranţă a ei şi este obligat:

— să asigure organizarea şi menţinerea legăturii stabile în brigadă;— să elaboreze documentele de transmisiuni şi măsurile de

siguranţă, să controleze îndeplinirea lor de către efectivul brigăzii ;— să organizeze expedierea din brigadă şi primirea în brigadă şi în

subunităţi a trimiterilor poştale;— cel puţin de două ori pe an, să verifice existentul şi starea tehnică

a mijloacelor de transmisiuni şi a sistemului automatizat de comandă la subunităţi, la depozitul brigăzii.

Şeful serviciului topografic al brigăzii125. Şeful serviciului topografic al brigăzii se subordonează

şefului de stat major al brigăzii. Suplimentar la cele expuse în art.116—118, el răspunde de organizarea oportună a asigurăriitopogeodezice a brigăzii şi este obligat:

— să asigure completarea la timp a rezervelor de hărţi topografice şi să ţină personal evidenţa existentului în ele la depozit; să efectueze inventarierea lor anuală ;

— să organizeze asigurarea la timp a unităţilor şi subunităţilor cu hărţi topografice şi speciale şi cu cataloage cu coordonatele punctelor geodezice ;

— să controleze autenticitatea evidenţei, organizarea păstrării, repartiţiei şi întrebuinţării hărţilor topografice, nimicirea lor la timp în birourile de documente secrete ;

— să execute anumite lucrări topogeodezice în interesele brigăzii.

51

Şeful serviciului de înzestrare artileristică al brigăzii126. Şeful serviciului de înzestrare artileristică al brigăzii se

subordonează locţiitorului comandantului de brigadă pentru armament şi este şef direct al efectivului serviciului de înzestrare artileristică al brigăzii. Suplimentar la cele expuse în art. 116—118,el răspunde de integritatea armamentului şi muniţiilor la depozitele brigăzii şi este obligat:

— să organizeze lucrările de reparaţie şi regulamentul de funcţionare ale armamentului artileristic şi de revizie a muniţiilor din brigadă, să asigure executorii cu materiale, instrument special şi utilaj;

— să verifice sistematic în subunităţi pregătirea armamentului şi muniţiilor pentru tragere şi, la necesitate, să acorde ajutor comandanţilor ; să ţină evidenţa consumului şi a cazurilor de rateu al rachetelor, muniţiilor la trageri; după trageri să organizeze primirea de la subunităţi a tuburilor trase, muniţiilor defectuoase, precum şi explodarea rachetelor, obuzelor, minelor şi grenadelor neexplodate ;

— să nu admită păstrarea în subunităţile brigăzii a armamentului, muniţiilor şi a materialelor tehnico-militare neprevăzute în înzestrare ; să stabilească cauzele avariilor şi deteriorărilor armamentului, să ia măsuri de prevenire a lor;

— să organizeze păstrarea corectă a armamentului, muniţiilor şi a materialelor tehnico-militare la depozitul artileristic al brigăzii, să exercite controlul existentului şi păstrării lor în subunităţile brigăzii, cel puţin de două ori pe an, să verifice starea lor tehnică şi să efectueze controlul armamentului de infanterie, totodată, pentru armamentul de infanterie din consumul curent să înfăptuiască controlul planic, rezultatele verificării să le fixeze în actul respectiv ;

— să asigure îndeplinirea prevederilor de securitate la exploatarea şi reparaţia armamentului şi muniţiilor ;

— să raporteze lunar locţiitorului comandantului de brigadă pentru armament realizarea planurilor de reparaţie şi de întreţinere tehnică a întregului armament artileristic al brigăzii.

Şeful serviciului auto-blindat de tancuri al brigăzii127. Şeful serviciului auto-blindat de tancuri al brigăzii se

subordonează locţiitorului comandantului de brigadă pentruarmament şi este şef direct al efectivului serviciului auto-blindatde tancuri al brigăzii. Suplimentar la cele expuse în art. 116—118,el este obligat:

— să elaboreze şi să înfăptuiască măsuri de punere în starede luptă a tehnicii auto, a armamentului blindat de tancuri şi

a tehnicii militare şi de scoatere a acestora din parcuri în termenele stabilite ;

— să planifice exploatarea tehnicii auto, armamentului blindat de tancuri şi tehnicii militare, să ia măsuri de consum corect şi cu economie al motoresurselor şi de prelungire a termenelor de funcţionare a tehnicii auto, cel puţin de două ori pe an, să controleze starea lor tehnică ;

— să pregătească ordinele de distribuţie pentru folosirea zilnică a tehnicii auto, să exercite controlul ieşirii la timp a maşinilor la cursă în stare de funcţionare şi înapoierii acestora în parc ;

— să participe la conducerea lucrărilor de perfecţionare a utilajului de parc, să controleze serviciul interior în parc şi să obţină înlăturarea neregulilor depistate ;

— să ţină evidenţa deteriorărilor armamentului blindat de tancuri şi ale tehnicii militare în brigadă ;

— să facă analiza incidentelor cu tehnica auto, să stabilească cauzele, să elaboreze şi să înfăptuiască măsuri de prevenire a lor ;

— să asigure îndeplinirea cerinţelor securităţii la exploatarea, întreţinerea, repararea şi evacuarea tehnicii auto, precum şi să ia măsuri antiincendiare în parc şi pe maşini.

Şeful serviciului de carburanţi şi lubrifianţi al brigăzii128. Şeful serviciului de carburanţi şi lubrifianţi al brigăzii se

subordonează locţiitorului comandantului de brigadă pentru servicii şi este şef direct al efectivului serviciului de carburanţi şi lubrifianţi. Suplimentar la cele expuse în art. 116—118, el răspunde de consumul cu economie al carburanţilor, lubrifianţilor şi al lichidelor speciale, precum şi de respectarea cerinţelor de securitate la manipularea lor şi este obligat:

— să controleze consumul de carburanţi şi lubrifianţi şi să ia măsuri de consumare economică a lor în subunităţile brigăzii;

— să verifice, cel puţin o dată pe lună, existentul şi calitatea carburanţilor, lichidelor speciale în subunităţile şi Ia depozitul brigăzii, precum şi existentul şi starea mijloacelor tehnice ale serviciului;

— să organizeze exploatarea corectă a mijloacelor tehnice ale serviciului, lucrul de primire, păstrare şi distribuire la subunităţi a carburanţilor şi lubrifianţilor, lichidelor speciale şi a mijloacelor tehnice, precum şi funcţionarea punctelor de alimentare, asigurînd, totodată, realizarea măsurilor de protecţie contra incendiilor şi respectarea prevederilor de securitate ;

— să organizeze colectarea şi predarea uleiurilor uzate (folosite, arse).

Şeful serviciului de aprovizionare cu alimente al brigăzii129. Şeful serviciului de aprovizionare cu alimente al brigăzii

se subordonează locţiitorului comandantului de brigadă pentruservicii şi este şef direct al efectivului serviciului de aprovizionarecu alimente al brigăzii.

Suplimentar la cele expuse în art. 116— 118, el răspunde de or-ganizarea hrănirii calitative şi la timp a efectivului, de starea sanitară a obiectivelor de care dispune serviciul şi este obligat:

— să asigure hrana de bună calitate (inclusiv dietetică şi curativă) şi primirea de către fiecare militar a raţiei de alimente conform normelor ; cel puţin o dată pe lună, să execute cu bucătarii prepararea de control şi demonstrativă a hranei;

— să întocmească, în comun cu şeful serviciului medical al brigăzii, cu şeful sălii de mese şi cu instructorul-bucătar, tabelul cu repartiţia şi consumul alimentelor;

— să verifice, cel puţin o dată pe lună, existenţa şi starea calităţii alimentelor, tehnicii şi materialelor serviciului în subunităţi, la depozit şi alte obiective ale serviciului brigăzii;

— să conducă activitatea sălii de mese, bucătăriei, depozitului de alimente, să execute, în absenţa locţiitorului comandantului de brigadă pentru servicii, instructajul sergentului de serviciu pe sala de mese şi bucătărie ;

— să înfăptuiască rechiziţionări sezoniere de cartofi şi legume, prelucrarea şi punerea lor la păstrare, precum şi rechiziţionarea de fîn şi paie pentru necesităţile brigăzii;

— să asigure respectarea regulilor sanitaro-igienice la păstrarea şi tratarea produselor alimentare, prepararea şi servirea hranei, la întreţinerea depozitului de alimente, încăperilor bucătăriei, sălii de mese şi veselei, precum şi utilajului tehnologic, frigorific, nemecanic şi respectarea regulilor de securitate la exploatarea lor ;

— să organizeze lucrările de creare a construcţiilor pentru co-lectarea şi utilizarea deşeurilor de alimente, să ia măsuri de colectare la timp a reziduurilor în sala de mese şi expedierea lor la gospodăria auxiliară a unităţii militare.

Şeful serviciului de echipament al brigăzii130. Şeful serviciului de echipament al brigăzii se subordonea

ză locţiitorului comandantului de brigadă pentru servicii şi esteşef direct al efectivului serviciului de echipament al brigăzii.Suplimentar la cele expuse în art. 116—118, el răspunde de asigurarea brigăzii cu materiale de echipament şi de menire sanitaro-gospodărească conform normelor de aprovizionare, de deservireabrigăzii cu baie şi spălătorie şi de ajustarea individuală' a echipa-

mentului, încălţămintei pentru efectiv şi este obligat:— să petiţioneze la timp şi să organizeze primirea, păstrarea şi

distribuirea la subunităţile brigăzii a materialelor de echipament şi sanitaro-gospodăreşti, precum şi păstrarea şi distribuirea la subunităţi a materialelor de cultură şi de odihnă din înzestrare ; să organizeze ajustarea individuală a îmbrăcămintei şi încălţămintei în procesul de distribuire la subunităţi;

— să verifice, cel puţin o dată la două luni, conform datelor de evidenţă ale brigăzii, existenţa şi starea materialelor de echipament şi de gospodărie Ia subunităţi şi la depozitul brigăzii, precum şi condiţiile de păstrare şi întreţinere ;

— să desfăşoare şedinţe cu plutonierii de subunităţi privind păstrarea, întreţinerea, reparaţia materialelor de echipament şi ţinerea evidenţei;

— să asigure distribuirea (coaserea) la timp a echipamentului pentru militarii prin contract ai brigăzii; să controleze calitatea cusutului obiectelor de echipament;

— să asigure camerelor de servicii sociale ale subunităţilor in-ventarul necesar şi instrumentele de tuns, efectuarea reparaţiei curente a îmbrăcămintei şi încălţămintei;

— să organizeze îmbăierea săptămînală a efectivului subunităţilor, să-i asigure în zilele de baie cu detergenţi, prosoape de baie, schimbul lenjeriei de corp şi de pat, prosoapelor, ciorapilor şi obidelor ; să facă instructajul persoanei de serviciu pe baie ;

— să organizeze spălatul la timp al lenjeriei de corp, de pat şi al prosoapelor;

— să asigure respectarea regulilor de securitate la exploatarea mijloacelor tehnice şi regulilor sanitare la obiectivele serviciului de echipament.

Şeful punctului medical (comandantul de subunitate medicală) al unităţii

131. Şeful punctului medical (comandantul de subunitate medicală) al unităţii răspunde : de întreţinerea şi activitatea tuturor subunităţilor funcţionale ale punctului medical al unităţii; de pregătirea de luptă şi de specialitate, de disciplina militară şi de muncă a personalului punctului medical; de integritatea şi starea armamentului, tehnicii şi altor mijloace materiale. El se subordonează şefului serviciului medical al unităţii şi este şef direct al efectivului punctului medical.

El este obligat:— să cunoască şi să execute prevederile ordinelor, regulamen

telor, manualelor, instrucţiunilor şi ale altor documente conducătoare cu privire la organizarea asistenţei medicale acordate efectivului şi activitatea punctului medical al unităţii;

- să asigure asistenţa medicală de urgenţă bolnavilor şi victimelor afecţiunilor acute, traumatismului, intoxicaţiilor şi accidentelor ;— să organizeze tratamentul de ambulator şi staţionar al bolnavilor la punctul medical, precum şi asistenţa medicală şi tratamentul bolnavilor la domiciliu ;— să efectueze examenele şi controalele medicale ale efectivului, precum şi supravegherea dinamică de dispensar, măsurilecurative şi de asanare necesare persoanelor cu afecţiuni croniceşi acute suportate, de asemenea, celor cu factori de risc ai evoluării acestora ;— să realizeze măsuri de profilaxie a morbidităţii şi traumatismului în unitate ;să asigure subunităţilor funcţionale ale punctului medical materialele necesare asistenţei medicale şi tratamentului bolnavilor ; să controleze corectitudinea păstrării, legitimitatea şi raţionalitatea consumului şi folosirii acestor materiale ;să ţină zilnic conferinţa de dimineaţă cu personalul punctului medical;să desfăşoare şedinţe de pregătire de luptă şi de specialitate cu personalul punctului medical (subunităţii medicale) ;să participe la realizarea pregătirii medico-militare a personalului, popularizarea cunoştinţelor igienice, a modului de viaţă sănătos;să organizeze alimentarea bolnavilor de la punctul medical conform normelor spitaliceşti;să supravegheze exploatarea şi reparaţia clădirilor, inventarului şi mobilierului punctului medical;să controleze ţinerea fişelor de exploatare ale aparatajului medical.Şeful de club al brigăziiŞeful de club al brigăzii răspunde de întreţinerea şi organizarea activităţii clubului şi bibliotecii, de folosirea corectă şi întreţinerea mijloacelor tehnice de educaţie, a materialelor de cultură şi de odihnă şi a fondului de cărţi, de integritatea utilajului clubului şi al bibliotecii, de respectarea regulilor de exploatare şi a cerinţelor siguranţei contra incendiilor. El se subordonează ajutorului comandantului de brigadă pentru munca educativă.Şeful de club al brigăzii este obligat:să organizeze activitatea culturală şi de odihnă a clubului şi a bibliotecii în corespundere cu sarcinile pregătirii de luptă a brigăzii;să participe la desfăşurarea activităţii culturale şi de odihnă în subunităţi şi organizarea timpului liber al personalului;

56

- să asigure condiţiile necesare pentru activitatea creativă de sine stătătoare a militarilor şi a membrilor familiilor acestora, pentru a le educa înalte gusturi estetice;să conducă activitatea bibliotecii, să supravegheze completarea şi folosirea justă a fondului de cărţi;să înfăptuiască abonarea colectivă la gazete şi reviste ;să participe la pregătirea agitaţiei ilustrative pe teritoriul brigăzii, la obiectivele bazei materiale de instrucţie atribuite lui, precum şi în subunităţi;să controleze, cel puţin o dată pe trimestru, starea mijloacelor tehnice de educaţie şi cea a materialelor de cultură şi odihnă repartizate la subunităţi şi să asigure repararea lor la timp ;să asigure respectarea regulilor de exploatare tehnică a materialelor şi a cerinţelor siguranţei contra incendiilor în club.Comandantul de batalion independent, locţiitorii comandantului de batalion independent şi şefii de serviciiComandantul de batalion independent pe timp de pace şi pe timp de război îşi exercită atribuţiile potrivit art. 93—95.Locţiitorii comandantului de batalion independent şi şefii de servicii în activitatea lor practică se călăuzesc de atribuţiile potrivit celor indicate pentru persoanele cu funcţiile respective ale brigăzii.Comandantul de batalionComandantul de batalion pe timp de pace şi pe timp de război răspunde : de starea de pregătire în vederea luptei şi de cea pentru mobilizare a batalionului şi de executarea reuşită de către acesta a misiunilor de luptă ; de pregătirea de luptă, educarea, disciplina militară şi starea moral-psihologică ale efectivului; de menţinerea ordinii interioare în batalion ; de integritatea şi starea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale ale batalionului. Comandantul de batalion se subordonează comandantului de brigadă şi este şef direct al întregului efectiv al batalionului.Comandantul de batalion este organizatorul principal al pregătirii de luptă şi al educaţiei militare în cadrul batalionului. Comandantul de batalion este obligat:să îndrume pregătirea de luptă şi educaţia efectivului batalionului, să conducă cu pricepere batalionul;să desfăşoare şedinţe cu statul major şi ofiţerii, plutonierii, precum şi cu subunităţile batalionului;să îndrume elaborarea şi executarea planului pregătirii de luptă a batalionului;

57

— să cunoască calităţile moral-psihologice ale fiecărui ofiţer şi sergent din batalion, să înfăptuiască permanent munca individuală de educaţie militară şi de perfecţionare a pregătirii profesionale ;

— să consolideze în colectivele de militari publicitatea, echitatea socială, încrederea reciprocă între militari, să creeze în subunităţi o atmosferă de intoleranţă faţă de neajunsuri, indiferenţă şi pasivitate ;

— să înfăptuiască selecţionarea candidaţilor pentru angajare în serviciul militar, precum şi pentru înscrierea la instituţiile militare de învăţămînt;

— să controleze corectitudinea selecţionării soldaţilor, sergenţilor şi plutonierilor pentru numirile în funcţii;

— să menţină ordinea interioară, să organizeze paza locului de dispunere a batalionului şi să controleze modul de executare a serviciilor de gardă şi interior de către efectivul batalionului;

— lunar, să facă bilanţurile privind starea pregătirii de luptă, disciplinei militare şi ordinii interioare ;

— să cunoască armamentul, tehnica militară şi muniţiile din dotarea subunităţilor batalionului; să organizeze exploatarea corectă a acestora şi, cel puţin o dată la trei luni, să verifice personal existenţa, starea şi evidenţa lor;

— să ia măsuri de prevenire a catastrofelor, avariilor, deteriorărilor tehnicii militare, precum şi să exercite controlul îndeplinirii cerinţelor de siguranţă la manipularea armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, la desfăşurarea şedinţelor, tragerilor, aplicaţiilor şi lucrărilor;

— să supravegheze întreţinerea şi exploatarea justă a tuturor clădirilor şi încăperilor repartizate batalionului, întreţinerea în curăţenie a sectorului de teritoriu destinat batalionului, inclusiv a sectorului de teritoriu ocupat de parc, precum şi realizarea măsurilor antiincendiare în batalion ;

— să conducă gospodăria batalionului.Locţiitorul comandantului de batalion

138. Locţiitorul comandantului de batalion pe timp de pace şi pe timp de război răspunde : de starea de pregătire în vederea luptei şi de cea pentru mobilizare a batalionului şi de executarea reuşită de către acesta a misiunilor de luptă ; de pregătirea de luptă a batalionului; de menţinerea disciplinei militare şi a ordinii interioare ; de întreţinerea bazei materiale de instrucţie în stare de funcţionare, perfecţionarea şi folosirea ei corectă pe timpul instrucţiilor ; de pregătirea specialiştilor de clasă în batalion ; de activitatea sportivă de masă. El se subordonează comandantului de batalion şi este şef direct al întregului efectiv al bata-lionului, în absenţa comandantului de batalion, el îi exercită atribuţiile.

58

139. Locţiitorul comandantului de batalion este obligat:— să participe la elaborarea şi executarea planului pregătirii de

luptă a batalionului;— să desfăşoare şedinţe de pregătire a comandanţilor cu ofiţerii,

plutonierii şi sergenţii, precum şi aplicaţii şi şedinţe cu subunităţile batalionului;

— să îndrume pregătirea fizică şi să desfăşoare activităţi sportive în cadrul batalionului;

— să controleze modul de organizare şi desfăşurare a pregătirii de luptă în subunităţile batalionului, să înlăture neajunsurile depistate şi să acorde ajutor comandanţilor de subunităţi la organizarea şi desfăşurarea şedinţelor;

— să cunoască calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, plutonier şi sergent din batalion, să efectueze cu aceştia munca individuală de educaţie militară şi de perfecţionare a pregătirii profesionale ;

— să organizeze şi să înfăptuiască personal măsuri de pregătire a specialiştilor de clasă în batalion ;

— să menţină baza materială de instrucţie a batalionului în stare de funcţionare şi să supravegheze folosirea ei corectă pe timpul instrucţiilor ;

— să controleze întreţinerea şi păstrarea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale în subunităţile batalionului, să participe la controlul lor ;

— să menţină ordinea interioară, disciplina militară în subunităţile batalionului, să controleze pregătirea şi executarea serviciului de zi;

— să îndrume activitatea de invenţii şi de raţionalizare în cadrul batalionului.

Şeful de stat major al batalionului140. Şeful de stat major al batalionului pe timp de pace şi pe timp de

război răspunde : de organizarea şi susţinerea conducerii subunităţilor batalionului ; de starea de pregătire în vederea luptei şi de cea pentru mobilizare a batalionului şi de executarea reuşită de către acesta a misiunilor de luptă; de planificarea şi evidenţa pregătirii de luptă; de pregătirea, educarea, disciplina militară şi starea moral-psihologică a personalului nemijlocit subordonat ; de starea evidenţei efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor în batalion. El se subordonează comandantului de batalion, este locţiitor al acestuia şi şef direct al întregului efectiv al batalionului.

La traducerea în viaţă a hotărîrilor comandantului de batalion şeful de stat major are dreptul să dea dispoziţiuni persoanelor subordonate comandantului de batalion în numele acestuia. Toate

59

dispoziţiunile mai importante date şeful de stat major le raportează comandantului de batalion.

141. Şeful de stat major al batalionului este obligat:— să elaboreze, în baza planului pe brigadă şi a indicaţiilor

comandantului de batalion, planul pregătirii de luptă a batalionului şi să controleze executarea lui;

— să cunoască în orice moment situaţia şi starea reală a subu-nităţilor din cadrul batalionului, de asemenea, mersul executării misiunilor ce le revin ;

— să desfăşoare şedinţe cu efectivul batalionului şi să conducă pregătirea subunităţilor subordonate nemijlocit;

— să cunoască calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, plutonier şi sergent din batalion, să efectueze permanent munca individuală de educare militară şi de perfecţionare a pregătirii profesionale ;

— să repartizeze la subunităţi militarii din noua completare sosită în batalion ;

— să organizeze transmisiunile în batalion ; să verifice starea de pregătire în vederea luptei a mijloacelor de transmisiuni, să elaboreze măsuri de conducere în secret şi să exercite controlul executării lor ;

— să asigure transmiterea oportună şi corectă a tuturor ordinelor comandantului de batalion şi cele ale şefilor superiori şi să controleze executarea lor ;

— să organizeze executarea serviciului interior în cadrul ba-talionului, să controleze pregătirea persoanelor numite în serviciul de zi şi executarea de către acestea a serviciului;

— să ţină evidenţa pregătirii de luptă, infracţiunilor, evenimentelor deosebite şi abaterilor disciplinare ;

— să cunoască existentul în oameni la subunităţile batalionului, să ţină evidenţa timpului de serviciu al militarilor prin contract, timpului antrenării acestora la exercitarea dbligaţiilor serviciului militar peste durata stabilită a timpului săptămînal de serviciu, precum şi acordării acestora a zilelor suplimentare de odihnă (timpului de odihnă) ;

— să verifice, cel puţin o dată la trei luni, la subunităţi starea şi evidenţa armamentului, tehnicii militare, muniţiilor, echipamentului, regulamentelor, instrucţiunilor, materialelor didactice şi altor mijloace materiale, iar evidenţa personalului — lunar ; să controleze calitatea şedinţelor cu militarii privind cerinţele de securitate şi respectarea acestora pe timpul desfăşurării şedinţelor şi lucrărilor;

— să pregătească şi să expedieze la timp la statul major al brigăzii rapoartele necesare.

Locţiitorul comandantului de batalion pentru armament(locţiitorul tehnic, şeful serviciului auto al batalionului,

tehnicianul batalionului)142. Locţiitorul comandantului de batalion pentru armament

(locţiitorul tehnic, şeful serviciului auto al batalionului, tehnicianul batalionului) pe timp de pace şi pe timp de război răspunde: de asigurarea tehnică a batalionului; de starea tehnică a armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, de exploatarea corectă, de reparaţia şi evacuarea acestora ; de pregătirea tehnică a efectivului batalionului, de pregătirea de luptă, educarea, disciplina militară şi starea moral-psihologică ale subunităţii din subordonare. El se subordonează comandantului de batalion şi este şef direct al întregului efectiv al batalionului, cu excepţia persoanelor subordonate nemijlocit comandantului de batalion. Pentru aceste persoane sunt obligatorii spre executare indicaţiile lui privind asigurarea tehnică.

Şeful serviciului auto (tehnicianul batalionului) este şef direct al personalului subunităţilor subordonate nemijlocit.

143. Locţiitorul comandantului de batalion pentru armament (locţiitorul tehnic, şeful serviciului auto al batalionului, tehnicianul batalionului) este obligat:

— să participe la elaborarea planului de pregătire de luptă a batalionului şi să organizeze executarea lui în specialitatea sa ;

— să conducă pregătirea şi activitatea subunităţii din subordine ;— să cunoască calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale

fiecărui militar din subunitatea subordonată nemijlocit, să efectueze permanent cu aceştia munca individuală de educaţie militară şi de perfecţionare a pregătirii profesionale ;

— să conducă pregătirea tehnică a efectivului batalionului; să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii şi plutonierii batalionului privind conducerea, studierea armamentului şi tehnicii militare, organizarea şi înfăptuirea asigurării tehnice, de asemenea să ia măsuri de pregătire a specialiştilor tehnici de clasă ;

— să organizeze exploatarea corectă, repararea, întreţinerea şi evacuarea armamentului şi tehnicii militare, precum şi a mijloacelor de antrenament ale batalionului, să conducă lucrările de întreţinere tehnică şi reparare a acestora; să ia măsuri de perfecţionare a bazei materiale de instrucţie pentru pregătirea tehnică ;

— să supravegheze în subunităţi justa folosire şi consumul cu economie al carburanţilor, lubrifianţilor şi lichidelor speciale ;

— să cunoască construcţia, modul şi regulile de exploatare şi reparare a armamentului şi tehnicii militare din batalion, existentul, starea tehnică şi poziţia lor; cel puţin o dată la trei luni, să verifice starea tehnică a armamentului, tehnicii militare şi a

altor mijloace materiale ale batalionului şi, cel puţin de două ori pe an, să execute controlul planic al armamentului de infanterie la subunităţi;

— să înfăptuiască lucrul de amenajare şi utilare a încăperilor şi sectoarelor din parc, distribuite batalionului, de asemenea, să asigure menţinerea ordinii interioare ;

— să conducă pregătirea armamentului şi tehnicii militare pentru întrebuinţarea şi exploatarea în condiţii de campanie, să ia măsuri de asigurare a lor cu utilaj şi mijloace pentru sporirea capacităţii de trecere ;

/— să ia măsuri de prevenire a incidentelor cu armamentul, cu

tehnica militară, să analizeze cauzele acestora, să raporteze imediat cazurile şi măsurile luate comandantului de batalion ;

— să asigure îndeplinirea cerinţelor de securitate la exploatarea, repararea, întreţinerea şi evacuarea armamentului şi tehnicii militare, de asemenea, să ia măsuri contra incendiilor în parc ;

— să ţină evidenţa şi gestiunea stabilite.Locţiitorul comandantului de batalion pentru

servicii — logistică (aprovizionare)144. Locţiitorul comandantului de batalion pentru logistică (pentru

aprovizionare) pe timp de pace şi pe timp de război răspunde : de asigurarea materială şi tehnică a batalionului pe linia serviciilor; de întreţinerea fondului de cazarme şi locuinţe distribuit batalionului; de starea pregătirii în vederea luptei şi de cea pentru mobilizare a subunităţilor nemijlocit subordonate ; de pregătirea de luptă, educaţia, disciplina militară şi starea moral-psihologică ale efectivului acestora. El se subordonează comandantului de batalion şi este şef direct al întregului efectiv al batalionului, cu excepţia persoanelor subordonate nemijlocit comandantului de batalion. Pentru aceste persoane sunt obligatorii spre executare indicaţiile lui privind asigurarea logistică.

145. Locţiitorul comandantului de batalion pentru logistică (pentru aprovizionare) este obligat:

— să participe la elaborarea planului pregătirii de luptă a batalionului şi să organizeze executarea lui în specialitatea sa ;

— să conducă activitatea şi pregătirea de luptă a subunităţilor din subordine ;

— să cunoască calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale fiecărui militar din subunităţile subordonate, să efectueze permanent munca de educare militară şi de perfecţionare a pregătirii profesionale ;

— să desfăşoare cu efectivul serviciilor batalionului şedinţe

de organizare a asigurării logistice şi de conducere a gospodăriei de companie — cu comandanţii şi plutonierii de companii;

— să organizeze aprovizionarea la timp a subunităţilor batalionului cu mijloace materiale, iar a efectivului — cu hrană de bună calitate, să controleze primirea de către fiecare militar a mijloacelor materiale conform normelor stabilite ;

— să verifice, cel puţin o dată la trei luni, existenţa şi starea rezervelor de mijloace materiale la subunităţi, să participe la in-ventarierea materialelor şi serviciilor la subunităţile batalionului;

— să exercite controlul justeţei folosirii, consumului cu economie al carburanţilor, lubrifianţilor şi lichidelor speciale, îndeplinirii cerinţelor de securitate la manipularea acestora ;

— să cunoască existentul şi starea tehnicii serviciilor în subunităţile batalionului, să asigure justa exploatare, reparare, întreţinere şi evacuare ;

— să participe la organizarea transportului la subunităţile batalionului a tuturor mijloacelor materiale, a apei, la mecanizarea lucrărilor de încărcare-descărcare, precum şi la planificarea lucrului transportului auto al aprovizionării;

— să organizeze exploatarea corectă şi repararea la timp a tuturor clădirilor şi construcţiilor, locative şi nelocative, a inventarului de cazarmă şi a mobilierului; să supravegheze menţinerea ordinii în teritoriul repartizat batalionului; să controleze îndeplinirea cerinţelor de siguranţă contra incendiilor la obiectivele sistemului logistic al batalionului şi a măsurilor de protecţie a mediului ambiant şi de folosire raţională a resurselor naturale ;

— să poarte grijă permanentă de aspectul exterior al personalului batalionului, să organizeze primirea la timp a echipamentului, folosirea corectă şi repararea lui;

— să organizeze serviciul de baie şi spălătorie al efectivului din subunităţile batalionului;

— să ia măsuri în vederea muncii economice în subunităţile batalionului;

— să asigure îndeplinirea cerinţelor de siguranţă la executarea lucrărilor de reparaţii şi de gospodărie, precum şi la întreţinerea şi exploatarea tehnicii logistice ;

— să organizeze şi să controleze la subunităţile batalionului modul de ţinere a evidenţei şi gestiunii, prevăzute pentru serviciile logistice.

Ajutorul comandantului de batalion pentru munca educativă146. Ajutorul comandantului de batalion pentru munca educativă pe

timp de pace şi pe timp de război răspunde de disciplina militară şi de starea moral-psihologică a efectivului. El se subordonează comandantului de batalion şi este şef direct al întregului

efectiv, cu excepţia persoanelor subordonate nemijlocit comandantului de batalion.

147. Ajutorul comandantului de batalion pentru munca educativă este obligat:

— să participe la asigurarea executării planurilor stării de pregătire în vederea luptei şi a celei pentru mobilizare, al pregătirii de luptă a batalionului ;

— să organizeze şi să înfăptuiască munca de educare a efectivului subunităţii, ţinînd cont de particularităţile naţionale şi psihologice, nivelul studiilor şi atitudinea faţă de religie ale fiecărui militar ; să-i educe în spiritul devotamentului faţă de Patrie, de datoria militară şi de Jurămîntul militar, să le cultive calităţi înalte de luptă şi moral-psihologice de cetăţean-ostaş;

— să organizeze şi să înfăptuiască măsuri de întărire a disciplinei militare, de profilaxie a infracţiunilor, de consolidare a colectivelor ostăşeşti, de asigurare a condiţiilor de securitate a serviciului militar;

— să cunoască calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale fiecărui ofiţer, plutonier, sergent din subunităţile batalionului, opinia publică, dispoziţia efectivului, să ia măsuri practice de punere la punct a relaţiilor interpersonale, de prevenire a fenomenelor negative în subunităţi;

— să organizeze informarea obiectivă şi operativă a efectivului, şedinţe cu militarii privind planurile de pregătire social-umani-tară;

— să instruiască şi să acorde ajutor metodic ofiţerilor, plutonierilor şi sergenţilor din subunităţi la organizarea muncii educative cu subordonaţii;

— să organizeze şi să realizeze asigurarea social-psihologică a procesului de instruire, a serviciului de alarmă, serviciilor de gardă şi interior, să îndrume activitatea odăilor de informare şi odihnă;

— să organizeze cooperarea cu organizaţiile de masă ale militarilor şi ale membrilor familiilor acestora ;

— să asigure respectarea principiilor echităţii sociale faţă de militari, să cunoască nevoile şi cerinţele militarilor, membrilor familiilor acestora, muncitorilor şi funcţionarilor, să ia măsuri pentru rezolvarea reclamaţiilor şi cererilor;

— să poarte grijă de satisfacerea necesităţilor spirituale ale efectivului, să organizeze odihna lui culturală, să ia măsuri de asigurare a efectivului cu ediţii periodice şi trimiteri poştale, să organizeze folosirea şi păstrarea corectă a mijloacelor tehnice şi materialelor, necesare pentru activitatea educativă;

— să raporteze la timp comandantului de batalion disciplina militară şi starea moral-psihologică a efectivului.

Comandantul de companie148. Comandantul de companie pe timp de pace şi pe timp de război

răspunde : de starea de pregătire în vederea luptei a companiei şi executarea reuşită a misiunilor de luptă de către aceasta ; de pregătirea de luptă, educarea, disciplina militară şi starea moral-psihologică ale efectivului; de menţinerea ordinii interioare în cadrul companiei; de integritatea şi starea armamentului, tehnicii militare şi a altor materiale ale companiei; de conducerea gospodăriei companiei. Comandantul de companie se subordonează comandantului de batalion şi este şef direct al întregului efectiv al companiei.

149. Comandantul de companie este organizatorul nemijlocit al instruirii şi educării de fiecare zi a efectivului companiei. El este obligat:

— să organizeze în cadrul companiei pregătirea de luptă, să întocmească programul şedinţelor de pregătire pe săptămînă, să desfăşoare şedinţe cu ofiţerii, plutonierii şi sergenţii, de asemenea, cu efectivul companiei; pe timpul executării misiunilor de luptă, să conducă cu pricepere compania ;

— să verifice cunoştinţele şi deprinderile practice ale soldaţilor, sergenţilor, plutonierilor şi ofiţerilor din companie ;

— să cunoască gradul militar, numele, naţionalitatea, durata serviciului, funcţia sau specialitatea, situaţia familială, calităţile profesionale şi moral-psihologice ale fiecărui militar din companie, să înfăptuiască cu aceştia în permanenţă munca individuală de educare militară;

— să facă selecţionarea candidaţilor pentru angajarea în serviciul militar, precum şi pentru înscrierea la instituţiile militare de învăţămînt;

— să prezinte soldaţii şi sergenţii pentru înaintare în grad militar, să promoveze pe cei demni în funcţiile vacante ;

— să organizeze instalarea efectivului, să menţină ordinea interioară, disciplina militară în cadrul companiei, să supravegheze aspectul exterior şi ţinuta subordonaţilor, respectarea de către aceştia a regulilor de purtare a uniformei militare, ajustarea corectă a echipamentului, îmbrăcămintei şi încălţămintei;

— să organizeze pregătirea personalului serviciului de zi din partea companiei şi să controleze modul de executare a serviciului ;

— să ţină săptămînal bilanţurile stării pregătirii de luptă, disciplinei militare şi ordinii interioare ;

— să asiste periodic la deşteptarea şi la apelul de seară în companie ;

— să cunoască partea materială, regulile de exploatare a ar-mamentului şi tehnicii militare ale companiei;

— să organizeze primirea la timp, exploatarea corectă şi reparaţia armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale ale companiei; să verifice, cel puţin o dată pe lună, existenţa, starea şi evidenţa acestora ; rezultatele controlului armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor să fie trecute în registrul reviziei (controlului) armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor (anexa 11) ;

— să controleze pregătirea armamentului şi tehnicii militare din dotarea companiei înaintea fiecărei ieşiri la aplicaţii sau şedinţe, precum şi existenţa lor la înapoierea de la şedinţe şi aplicaţii, să ia măsuri de prevenire a catastrofelor, avariilor şi deteriorărilor armamentului şi tehnicii militare ; să asigure respectarea de către efectiv a cerinţelor de securitate pe timpul desfăşurării şedinţelor, tragerilor, aplicaţiilor şi lucrărilor ;

— să asigure la timp militarilor în termen ai companiei drepturile cuvenite, să poarte grija de traiul subordonaţilor şi să studieze amănunţit nevoile lor, să supravegheze dacă ei respectă regulile de igienă individuală ;

— să supravegheze întreţinerea şi exploatarea corectă a tuturor încăperilor repartizate companiei, menţinerea în curăţenie a sectorului de teritoriu destinat companiei, precum şi realizarea măsurilor de protecţie contra incendiilor în cadrul companiei;

— să ţină evidenţa efectivului companiei, să cunoască exact în orice moment efectivul control, prezent şi cel în răspîndiri, existentul, starea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale ; o dată pe lună, să facă confruntarea datelor de evidenţă a efectivului din companie, precum şi a mijloacelor materiale cu datele de evidenţă din brigadă;

— să conducă gospodăria companiei.150. Comandantul de companie (pluton) de asigurare ma

terială, suplimentar este obligat:— să organizeze şi să execute primirea, expedierea, stocarea şi

repartizarea mijloacelor materiale la depozitele subordonate, în corespundere cu documentele aprobate de organele de aprovizionare ;

— să întocmească planul lunar de exploatare a mijloacelor de transport şi să-1 prezinte spre aprobare şefului serviciilor.

151. Comandantul de companie (pluton, companie independentă) de pază, suplimentar la cele expuse în art. 148, este obligat:

— să organizeze şi să controleze executarea serviciului de pază şi apărare a obiectivului şi să-1 îmbunătăţească permanent;

— să întocmească programul şedinţelor de pregătire de luptă pentru militarii care execută serviciul de gardă şi să controleze modul de desfăşurare a şedinţelor cu efectivul gărzii;

— să păstreze şi să menţină în starea cuvenită obiectivele de66

pază şi apărare şi să ia măsuri exhaustive ca toate mijloacele de iluminare şi de semnalizare tehnică să fie în stare de funcţionare ; să controleze săptămînal starea împrejmuirilor obiectivelor, fîşiei săpate, precum şi a obiectivelor şi să ia măsuri, în comun cu subordonaţii, de înlăturare imediată a neajunsurilor depistate ;

— să-i pregătească pe militari pentru executarea misiunilor de luptă specifice obiectivului concret, să participe la antrenamentele de cooperare cu subunitatea de serviciu în vederea respingerii unui eventual atac ;

— să organizeze antrenamentul cîinilor de pază în scopul menţinerii dresării.

Locţiitorul comandantului de companie152. Locţiitorul comandantului de companie pe timp de pace şi pe

timp de război răspunde: de starea de pregătire în vederea luptei şi de cea pentru mobilizare a companiei şi executarea reuşită a misiunilor de luptă ce îi revin ; de pregătirea de luptă a companiei ; de menţinerea disciplinei militare şi ordinii interioare ; de întreţinerea în stare bună a obiectivelor bazei materiale de instrucţie, a aparatelor şi utilajului de instrucţie ; de pregătirea specialiştilor de clasă în cadrul companiei; de activitatea sportivă de masă în companie. El se subordonează comandantului de companie şi este şef direct al întregului efectiv al companiei.

153. Locţiitorul comandantului de companie este obligat:— să participe la întocmirea programului de şedinţe pe săp-tămînă

şi să ţină evidenţa pregătirii de luptă a companiei;— să acorde ajutor comandanţilor de plutoane la organizarea şi

desfăşurarea şedinţelor de pregătire de luptă şi să înlăture neajunsurile depistate;

— să îndrume lucrul sportiv de masă, să organizeze activitatea de invenţii şi raţionalizare în cadrul companiei;

— să cunoască în amănunte efectivul companiei, să efectueze în permanenţă munca individuală de educare militară a subordonaţilor ;

— să cunoască armamentul şi tehnica militară (materialul, regulile de exploatare) din dotarea companiei şi să controleze personal existenţa şi starea de pregătire în vederea luptei ale acestora ;

— să participe la pregătirea armamentului şi tehnicii militare pentru şedinţe şi aplicaţii, să ia măsuri de prevenire a catastrofelor, avariilor şi deteriorărilor;

— să organizeze şi să înfăptuiască personal măsurile de pregătire a specialiştilor de clasă în cadrul companiei;

— să organizeze folosirea şi păstrarea corectă a materialelor didactice, a aparatelor, utilajului şi obiectivelor bazei materiale de instrucţie care se află în cadrul companiei sau sunt rezervate acesteia;

67

— să menţină disciplina militară şi ordinea interioară în companie ; să participe la pregătirea personalului serviciului de zi şi să controleze cum acesta execută serviciul;

— să supravegheze întreţinerea în curăţenie a sectorului de teritoriu rezervat companiei şi îndeplinirea de către efectivul companiei a cerinţelor siguranţei contra incendiilor;

— să ceară de la efectivul companiei respectarea regulilor de purtare a uniformei militare ;

— să asiste periodic la deşteptare şi la apelul de seară în companie.Locţiitorul comandantului de companie pentru armament

(locţiitorul tehnic, tehnicianul superior, tehnicianulde companie)

154. Locţiitorul comandantului de companie pentru armament (locţiitorul tehnic, tehnicianul superior, tehnicianul de companie) pe timp de pace şi pe timp de război răspunde de stareatehnică a armamentului şi a tehnicii militare, de exploatarea lorcorectă şi reparaţie, precum şi de pregătirea tehnică a efectivului.El se subordonează comandantului de companie şi este şef directal întregului efectiv al companiei, cu excepţia persoanelor subordonate nemijlocit comandantului de companie. Pentru acestepersoane sunt obligatorii spre executare indicaţiile lui privindasigurarea tehnică. Tehnicianul superior (tehnicianul) al companiei este şef direct al sergenţilor şi soldaţilor din companie.

155. Locţiitorul comandantului de companie pentru armament(locţiitorul tehnic, tehnicianul superior, tehnicianul de companie)este obligat:

— să participe la înfăptuirea programului şedinţelor pe săp-tămînă;— să organizeze exploatarea corectă din punct de vedere tehnic a

armamentului şi tehnicii militare ale companiei, să ia măsuri de întreţinere a lor în ordine şi în stare bună ;

— să cunoască calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale mecanicilor-conductori (şoferi) de maşini de luptă şi de alt gen din companie şi să conducă munca de ridicare a calificării lor;

— să desfăşoare cu efectivul companiei şedinţe de pregătire tehnică, privind bazele şi regulile de conducere a maşinilor; să efectueze pregătirea specialiştilor de clasă în specialităţi tehnice ;

— să cunoască construcţia, modul şi regulile de exploatare şi reparare a armamentului şi tehnicii militare din companie, existenţa şi starea lor tehnică; să conducă personal lucrările de întreţinere tehnică a armamentului şi tehnicii militare şi cele de repara-

ţie cu forţele echipajelor (conducătorilor) ;— să inspecteze starea maşinilor la ieşirea din parc şi să admită spre

exploatare numai maşinile în stare tehnică bună, făcînd nota respectivă în foaia de drum ;

— să controleze, cel puţin o dată pe lună, starea tehnică a armamentului şi tehnicii militare din companie şi să execute controlul planic al armamentului de infanterie ;

— să pregătească maşinile către ieşirea companiei la fiecare aplicaţie sau şedinţă şi să controleze starea lor la înapoiere ;

— să ia măsuri de prevenire a incidentelor şi deteriorărilor armamentului, tehnicii militare, să raporteze imediat cauzele şi măsurile luate comandantului de companie ; la organizarea de lucrări şi şedinţe la armament şi la tehnica militară să aducă la cunoştinţă efectivului cerinţele de securitate şi să obţină respectarea lor, precum şi să supravegheze îndeplinirea cerinţelor de securitate pe timpul exploatării, reparării, întreţinerii şi evacuării maşinilor;

— să supravegheze consumul cu economie al carburanţilor şi lubrifianţilor, pieselor de schimb şi al altor materiale tehnice ;

— să prezinte la timp cererile de materiale tehnice necesare, să organizeze exploatarea lor corectă;

— să înfăptuiască măsuri de siguranţă contra incendiilor în parc şi pe maşinile companiei;

— să ţină evidenţa şi gestiunea stabilite.Ajutorul comandantului de companie pentru munca educativă

156. Ajutorul comandantului de companie pentru munca educativă pe timp de pace şi pe timp de război răspunde de disciplina militară şi de starea moral-psihologică a efectivului. El se subordonează comandantului de companie şi este şef direct al întregului efectiv, cu excepţia persoanelor subordonate nemijlocit comandantului de companie.

157. Ajutorul comandantului de companie pentru munca educativă este obligat:

— să participe la întocmirea programului de şedinţe, să planifice şi să efectueze munca de educare a efectivului subunităţii, ţi-nînd cont de particularităţile naţionale şi psihologice, nivelul studiilor şi atitudinea faţă de religie ale fiecărui militar ; să-i educe militarului sentimentul de credinţă Patriei, datoriei militare şi Jurămîntului militar, să-i cultive înalte calităţi de luptă şi moral-psihologice de cetăţean-ostaş ;

— să înfăptuiască măsuri de întărire a disciplinei militare şi de prevenire a infracţiunilor, de asigurare a condiţiilor de securitate a serviciului militar ;

— să cunoască particularităţile individuale ale militarilor,

69

calităţile lor profesionale şi moral-psihologice, să efectueze cu ei munca individuală; să ia măsuri de consolidare a colectivului ostăşesc ;

— să facă informarea operativă a efectivului; să organizeze şi să desfăşoare personal cu militarii şedinţe conform planurilor de pregătire social-umanitară;

— să organizeze asigurarea social-psihologică a procesului de instruire, a serviciului de alarmă, serviciilor de gardă şi interior ;

— să cunoască nevoile şi cerinţele efectivului, să ia măsuri de rezolvare a reclamaţiilor şi cererilor militarilor, să menţină legături cu rudele şi apropiaţii acestora ;

— să poarte grijă de satisfacerea necesităţilor spirituale ale efectivului, să organizeze timpul liber al lui, activitatea artistică de amatori în companie ; să ia măsuri de asigurare a efectivului cu ediţii periodice şi trimiteri poştale ; să organizeze lucrul în odaia de informare şi odihnă, folosirea corectă şi păstrarea mijloacelor tehnice şi materialelor necesare pentru efectuarea muncii educative ;

— să raporteze la timp comandantului de companie disciplina militară şi starea moral-psihologică a efectivului.

Comandantul de pluton (grup)158. Comandantul de pluton (grup) pe timp de pace şi pe timp de

război răspunde : de starea de pregătire în vederea luptei a plutonului (grupului) şi executarea reuşită de către acesta a misiunilor de luptă ; de pregătirea de luptă, educarea, disciplina militară şi starea moral-psihologică a efectivului; de menţinerea ordinii interioare în pluton (grup) ; de integritatea şi starea armamentului, tehnicii militare şi altor materiale din pluton (grup). El se subordonează comandantului de companie şi este şef direct al întregului efectiv al plutonului (grupului).

159. Comandantul de pluton (grup) instruieşte şi educă personal subordonaţii. El este obligat:

— să desfăşoare cu efectivul plutonului (grupului) şedinţe de pregătire de luptă şi să supravegheze instruirea corectă a ostaşilor de către comandanţii de grupe, iar la executarea misiunilor de luptă să conducă cu pricepere plutonul (grupul) ;

— să cunoască numele, prenumele, patronimicul şi anul de naştere, naţionalitatea, ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi lipsurile în pregătirea de luptă, calităţile profesionale şi cele moral-psihologice ale fiecărui militar; să înfăptuiască munca individuală de educare militară; să ţină tabelul nominal al plutonului (grupului) ;

— să poarte grijă de traiul subordonaţilor şi să studieze în amănunte nevoile lor; cel puţin o dată pe săptămînă, să asiste la

deşteptai e şi la apelul de seară în pluton (în grup) ;— să ceară şi să urmărească cu stricteţe respectarea disciplinei

militare de către efectivul plutonului (grupului), aspectului exterior al militarilor, respectarea regulilor de port al uniformei militare, ajustarea corectă a echipamentului, îmbrăcămintei, încălţămintei şi respectarea regulilor de igienă individuală ;

— să perfecţioneze permanent starea de antrenare fizică a efectivului, să desfăşoare sistemaic şedinţe de pregătire fizică;

— să cunoască materialul, regulile de exploatare a armamentului şi tehnicii militare din înzestrarea plutonului (grupului) şi personal să controleze starea de pregătire în vederea luptei;

— să supravegheze exploatarea justă a armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale şi, cel puţin o dată la două săptămîni, să verifice personal starea şi existenţa lor;

— să verifice pregătirea armamentului şi tehnicii militare către ieşirea la fiecare aplicaţie sau şedinţă, precum şi existenţa şi starea lor la înapoierea de la şedinţe şi aplicaţii ;

— să asigure îndeplinirea cerinţelor de securitate pe timpul desfăşurării şedinţelor, tragerilor, aplicaţiilor şi lucrărilor cu armamentul şi tehnica militară;

— să ţină evidenţa pregătirii de luptă a plutonului (grupului) ;— să raporteze comandantului de companie nevoile subordonaţilor ;

precum şi încurajările şi pedepsele disciplinare aplicate soldaţilor şi sergenţilor din pluton (grup).

Plutonierul de companie160. Plutonierul de companie pe timp de pace şi pe timp de

război răspunde : de respectarea regulilor de executare a serviciului de către soldaţi şi sergenţi; de disciplina militară şi menţinereaordinii interioare în companie ; de integritatea armamentului, tehnicii militare şi a altor materiale ale companiei, precum şi a obiectelor personale ale militarilor aflate la magazie. El se subordonează comandantului de companie, este organizatorul nemijlocital ordinii interioare în locul de dispunere a companiei şi şef directal sergenţilor şi soldaţilor din companie.

în lipsa ofiţerilor din cadrul companiei plutonierul de companie îndeplineşte îndatoririle comandantului de companie.

161. Plutonierul de companie este obligat:— să asigure toate materialele necesare desfăşurării şedinţelor de

pregătire de luptă ale companiei, precum şi să desfăşoare, la indicaţia comandantului de companie, şedinţe de pregătire ;

— să cunoască numele, prenumele, patronimicul, naţionalitatea, durata serviciului, funcţia, calităţile individuale, situaţia familială ale soldaţilor, sergenţilor din companie şi să aibă grijă de ei;

- să poarte grijă de aspectul exterior al soldaţilor şi sergenţilor din companie şi să ia măsuri pentru ajustarea individuală a îmbrăcămintei şi încălţămintei;

— să ceară de la soldaţii şi sergenţii din companie respectarea disciplinei militare, orarului zilnic, să raporteze imediat comandantului de companie încălcările disciplinei militare, precum şi încurajările şi pedepsele disciplinare aplicate de el soldaţilor şi sergenţilor din companie ;

— să repartizeze sarcini pe plutoane pentru executarea serviciului şi pentru lucru, să ţină personal evidenţa rîndului la serviciu al sergenţilor şi să urmărească modul în care se execută serviciul de zi pe plutoane ;

— să controleze modul de pregătire a personalului pentru serviciul de zi al companiei, să-1 viziteze înainte de apel, să-1 instruc-teze şi să-1 trimită la timp la apel; să supravegheze îndeplinirea întocmai a îndatoririlor sale de către sergentul de serviciu şi plantonul pe companie ;

— să distribuie muniţiile pentru serviciile de gardă şi pistoale soldaţilor şi sergenţilor cu aprobarea comandantului de companie, iar sergentului de serviciu pe subunitate, la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate ; să le primească personal şi să le controleze după predare ;

— să conducă inspecţia de dimineaţă şi să execute apelul de seară ;— să conducă compania la sala de mese sau s-o expedieze sub

comanda unuia din locţiitorii comandanţilor de pluton ;— să inspecteze şi să trimită fiecare echipă numită din partea

companiei; să conducă personal compania la baie şi s-o prezinte la controlul medical;

— să prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate, prin sergentul de serviciu pe companie, informaţia cu privire la militarii absenţi la apelul de seară, iar dacă sunt absenţe nemotivate — numele, prenumele şi patronimicul acestora ;

— la plecarea în învoire din locul de dispunere a unităţii, să înmîneze biletele de voie soldaţilor şi sergenţilor în termen şi să controleze dacă acestea sunt echipaţi regulamentar şi cunosc regulile de comportare în locurile publice ;

— să primească la timp şi să examineze armamentul şi alte mijloace materiale sosite la companie, să supravegheze cu stricteţe existenţa lor, exploatarea justă şi să le expedieze la timp la reparaţii; să se îngrijească de prezenţa materialului pentru repararea echipamentului cu forţele proprii ale efectivului companiei;

— să organizeze păstrarea şi evidenţa regulamentelor, instruc-ţiunilor şi manualelor, distribuirea lor pentru folosinţă temporară, să controleze existenţa acestora în cadrul plutoanelor ;

— să organizeze întreţinerea în curăţenie şi ordine a tuturor72

încăperilor din companie, precum şi a sectorului de teritoriu distribuit companiei şi să conducă executarea curăţeniei generale a acestora ;

— să urmărească respectarea regulilor de încălzire a sobelor, întreţinerea corectă a mijloacelor de stingere a incendiilor şi îndeplinirea de către soldaţii şi sergenţii din companie a cerinţelor de siguranţă contra incendiilor;

— să trimită sergentului de serviciu pe bucătărie, prin sergentul de serviciu pe companie, notă cu militarii aflaţi în serviciul de zi sau care lipsesc în interes de serviciu, pentru a Ii se păstra hrana ;

— să primească, pe bază de tabel, banii şi obiectele de valoare de la soldaţii şi sergenţii sancţionaţi cu arest şi să le prezinte comandantului de companie;

— să facă lunar confruntarea registrelor de evidenţă a bunurilor militare din companie cu registrele de evidenţă de la serviciile brigăzii şi să ţină evidenţa şi gestiunea stabilite ;

— să verifice, în corespundere cu normele de aprovizionare în vigoare, existenţa mijloacelor materiale aflate asupra militarilor, iar pentru cei ce urmează să fie trecuţi în rezervă, să stabilească, cu cel puţin 30 de zile înainte de plecarea acestora, pagubele ce trebuie recuperate ;

— la plecarea din locul de dispunere a companiei, să lase în locul său pe unul din locţiitorii comandanţilor de plutoane.

Instructorul sanitar al companiei162. Instructorul sanitar al companiei se subordonează nemijlocit

comandantului de companie, în ordinea serviciului interior — plutonierului de companie, iar în specialitatea sa execută toate indicaţiile şi cerinţele şefului punctului medical al batalionului. El răspunde : de acordarea ajutorului medical efectivului companiei, iar în situaţie de luptă conduce acţiunile trăgătorilor-sani-tari, brancardierilor şi acordă personal primul ajutor grav răniţilor şi bolnavilor; de depistarea oportună a bolnavilor şi de înfăptuirea măsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice în cadrul companiei.

163. Instructorul sanitar al companiei este obligat:

— să instruiască efectivul companiei privind regulile şi procedeele de acordare a primului ajutor răniţilor şi bolnavilor pe cîmpul de luptă, cu autoajutor şi ajutor reciproc, cu folosirea mijloacelor improvizate şi din înzestrare ale echipamentului medical al militarului;

— să urmărească dacă se respectă condiţiile sanitare în încăperile companiei;

— să organizeze măsuri de păstrare a sănătăţii efectivului73

companiei şi de respectare de către acesta a regulilor de igienă in-dividuală ;

— să supravegheze dacă efectivul companiei menţine curăţenia îmbrăcămintei, lenjeriei şi cazarmamentului;

— să urmărească dacă apa folosită de companie este de bună calitate, precum şi să supravegheze ca W. C.-urile să fie curate şi dezinfectate ;

— să acorde celor îmbolnăviţi primul ajutor medical în cazul cînd medicul lipseşte;

— să-i prezinte pe cei îmbolnăviţi medicului pentru examen după ce a raportat comandantului de companie, iar în cazurile urgente să expedieze personal bolnavii la medic, după care să raporteze comandantului de companie (plutonierului de companie) ;

— să execute cele mai simple prescripţii de tratament ale medicului şi să supravegheze respectarea de către bolnavi a indicaţiilor medicului;

— în condiţii de luptă, să asigure efectivului companiei mijloacele individuale de echipament medical.

Locţiitorul comandantului de pluton164. Locţiitorul comandantului de pluton pe timp de pace şi pe

timp de război răspunde : de instruirea, educarea şi disciplina militară ale efectivului; de ordinea interioară în cadrul plutonului;de executarea serviciului de către efectiv ; de aspectul exterioral fiecărui soldat şi sergent. El se subordonează comandantului depluton, iar în problemele menţinerii ordinii interioare — şi plutonierului de companie şi este şef direct al soldaţilor şi sergenţilor din pluton.

165. Locţiitorul comandantului de pluton este obligat:— să instruiască, să educe soldaţii şi sergenţii plutonului şi să

desfăşoare personal şedinţe la indicaţia comandantului de pluton ;— să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul de naştere,

naţionalitatea, calităţile individuale, ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi lipsurile în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat;

— să urmărească respectarea disciplinei militare şi executarea serviciului de către comandanţii de grupe şi de către întregul efectiv al plutonului;

— să întreţină în stare bună armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale ale plutonului, să urmărească existenţa acestora;

— să se îngrijească de curăţenia încăperii, să stabilească rîndul la executarea curăţeniei între grupe ; să ceară de la subordonaţi să întreţină în stare bună şi curată cazarmamentul, îmbră-

74

cămintea şi încălţămintea ; să urmărească că reparaţia curentă a echipamentului să se execute la timp cu forţele proprii ale efectivului ;

— să efectueze inspecţia de dimineaţă a efectivului plutonului;— să se îngrijească de subordonaţi şi să le studieze nevoile ;— să numească soldaţi la serviciu şi la lucru, să ţină tabelul cu

rîndul la serviciu în pluton (anexa 11), evidenţa personalului, armamentului şi a altor mijloace materiale ale plutonului;

— să cunoască în orice moment răspîndirile subordonaţilor ;— să raporteze comandantului de pluton toate cererile sub-

ordonaţilor, încurajările, abaterile şi pedepsele disciplinare aplicate ;— cînd rămîne în locul comandantului de pluton, să îndeplinească

îndatoririle acestuia.Comandantul de grupă

166. Comandantul de grupă pe timp de pace şi pe timp de război răspunde: de executarea reuşită de către grupă a misiunilor de luptă ; de instruirea, educarea, disciplina militară şi starea mo-ral-psihologică, ţinuta ostăşească şi aspectul exterior al subordonaţilor ; de întrebuinţarea şi păstrarea corectă a armamentului, tehnicii militare, echipamentului, îmbrăcămintei, încălţămintei şi de întreţinerea acestora în ordine şi stare bună; el se subordonează comandantului de pluton şi locţiitorului acestuia şi este şeful nemijlocit al efectivului grupei.

167. Comandantul de grupă este obligat:— să instruiască şi să educe soldaţii grupei, iar cînd execută misiuni

de luptă — să comande cu pricepere grupa ;— să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul de naştere,

naţionalitatea, calităţile individuale, ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi lipsurile în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat;

— să urmărească executarea orarului zilnic, curăţenia şi ordinea interioară în grupă, să ceară respectarea de către subordonaţi a disciplinei militare;

— să cunoască materialul, regulile de exploatare a armamentului, tehnicii militare şi altor materiale ale grupei, să urmărească existenţa acestora, să le controleze zilnic şi să le întreţină în ordine şi stare bună;

— să le cultive soldaţilor grupei ţinuta ostăşească şi rezistenţa fizică;

— să se îngrijească de subordonaţi şi să le studieze în amănunte nevoile ; să urmărească îngrijirea, starea bună a îmbrăcămintei şi încălţămintei subordonaţilor, ajustarea corectă a echipamentului, respectarea de către acestea a regulilor de igienă individuală şi de port al ţinutei;

75

— să urmărească zilnic curăţenia încălţămintei, îmbrăcămintei şi uscarea obidelor, ciorapilor, precum şi reparaţia la timp a încălţămintei şi îmbrăcămintei;

— să urmărească ca după trageri şi şedinţe la subordonaţi să nu rămînă cartuşe de război şi de manevră, grenade, focoase şi substanţe explozibile ;

— să raporteze locţiitorului comandantului de pluton toate cazurile de îmbolnăvire, reclamaţiile şi cererile subordonaţilor, abaterile şi măsurile luate în vederea prevenirii acestora, încurajările şi pedepsele disciplinare aplicate, precum şi cazurile de pierdere sau defectare a armamentului şi a altor mijloace materiale ;

— să cunoască în orice moment răspîndirile subordonaţilor.Obligaţiunile soldatului

168. Soldatul pe timp de pace şi pe timp de război răspunde de executarea întocmai şi la timp a îndatoririlor şi misiunilor ce-i revin, precum şi de starea de funcţionare a armamentulu său, a tehnicii încredinţate şi de integritatea materialelor ce i s-au repartizat. El se subordonează comandantului de grupă.

169. Soldatul este obligat:

— să înţeleagă profund datoria sa de ostaş al Forţelor Armate, să-şi execute în mod exemplar îndatoririle de serviciu, să însuşească totul ce-1 învaţă comandanţii (şefii) ;

— să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele şefilor săi direcţi pînă la comandantul de brigadă inclusiv ;

— să stimeze comandanţii (şefii) şi superiorii, să păstreze onoarea şi demnitatea camarazilor, să respecte regulile de politeţe militară, de conduită şi de dare a salutului militar;

— să se călească zilnic, să-şi perfecţioneze pregătirea fizică, să respecte regulile de igienă individuală;

— să respecte în permanenţă ţinuta regulamentară şi să fie îngrijit;— să cunoască la perfecţie şi să întreţină în stare de funcţionare,

curăţate, gata de luptă armamentul şi tehnica militară încredinţate ;— să poarte cu grijă echipamentul, să-1 repare la timp şi îngrijit, să-

1 curăţe zilnic şi să-1 păstreze în locurile stabilite ;— să respecte întocmai prevederile de securitate la manipularea

armamentului, tehnicii şi în alte cazuri, precum şi cerinţele de siguranţă contra incendiilor ;

— la necesitatea de a pleca în limitele locului de dispunere a unităţii, să ceară aprobarea comandantului de grupă, iar la înapoiere să-i raporteze sosirea ;

— cînd se află în afara locului de dispunere a unităţii, să se

comporte cu demnitate şi cinste, să nu admită încălcări ale ordinii publice şi fapte nedemne faţă de populaţia civilă.

170. Pentru executarea excelentă a îndatoririlor de serviciu,pentru succesele obţinute la pregătirea de luptă şi o disciplină militară exemplară soldatului îi poate fi acordat gradul militar caporal.

Caporalul este obligat să-1 ajute pe comandantul de grupă la instruirea şi educarea soldaţilor.

171. Fiecare militar, indiferent de funcţia pe care o ocupă,răspunde de modul de executare a îndatoririlor funcţionale şide acţiunile sale. Comandanţii pot fi traşi la răspundere doar încazurile în care se fac vinovaţi nemijlocit de abaterea subordonaţilor de la executarea îndatoririlor sale.

PARTEA A DOUAORDINEA INTERIOARĂ

Principii generale172. Ordinea interioară este o situaţie obţinută în urma respectării

întocmai a prevederilor regulamentare privind instalarea, activitatea zilnică, traiul militarilor în unitate (subunitate) şi executarea serviciului de zi.

Ordinea interioară se obţine în urma:— înţelegerii profunde, executării conştiente şi întocmai de către

toţi militarii a îndatoririlor prevăzute de legislaţie şi de regulamentele militare ;

— muncii educative concentrate, îmbinării unei exigenţe înalte a comandanţilor (şefilor) cu grija permanentă de subordonaţi şi de păstrarea sănătăţii acestora ;

— organizării bune a pregătirii de luptă;— executării exemplare a serviciului de alarmă şi a serviciului de

zi;— respectării întocmai a orarului zilnic şi a regulamentului timpului

de serviciu ;— respectării regulilor de exploatare (întrebuinţare) a arma-

mentului, tehnicii militare şi a altor mijloace materiale ; creării în locurile de instalare a militarilor a condiţiilor pentru activitatea zilnică, viaţa şi traiul acestora, care să corespundă cerinţelor regulamentare ;

— respectării prevederilor siguranţei contra incendiilor, precum şi în urma luării de măsuri de protecţie a mediului ambiant în raionul de activitate a unităţii militare.

C a p i t o l u l 4INSTALAREA MILITARILOR

Principii generale173. Toate încăperile şi teritoriul brigăzii sunt repartizate

subunităţilor de către comandantul de brigadă. Cînd în tabăra militară permanentă se dispun cîteva unităţi militare, încăperile şi teritoriul între acestea sunt repartizate de către comandantul garnizoanei.

174. Militarii în termen sunt instalaţi în cazarmă.175. Pentru instalarea fiecărei companii sunt prevăzute încăperile ce

urmează:

— dormitorul;— camera de informare şi odihnă;— cancelaria companiei;— camera pentru păstrarea armamentului;— camera (locul) pentru curăţarea armamentului;— camera (locul) pentru şedinţele sportive;— camera pentru menaj;— magazia pentru păstrarea materialelor companiei şi obiectelor

personale ale militarilor;— camera (locul) pentru fumat şi curăţatul încălţămintei;— uscătoria pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte;— camera pentru spălat (lavoarul) ;— camera cu duşuri;— toaleta.In locul de dispunere a fiecărui batalion sunt destinate camerele :

pentru comandantul batalionului, pentru locţiitorii acestuia, pentru statul major al batalionului, pentru pregătirea către şedinţe, consfătuiri şi pentru odihna ofiţerilor.

Pentru desfăşurarea şedinţelor în cadrul brigăzii se amenajează clasele respective.

Pentru fiecare unitate se amenajează Odaia gloriei de luptă (istoriei) şi se ţine Cartea de onoare ale unităţii militare.

176. Militarii prin contract sunt instalaţi: familiştii — înafara locului de dispunere a unităţii, iar nefamiliştii pot fi instalaţi în cămin sau în încăperi (camere) separate în cazarmă, pe locul de dispunere a unităţii.

Totodată, pentru militarii-femei se amenajează separat: un cămin (dormitoare), camere pentru pregătirea către şedinţe, consfătuiri şi odihnă, duş şi toalete pentru femei, precum şi camere pentru menaj şi pentru spălat.

Plutonierii care ocupă funcţia plutonierului de companie (familişti sau nefamilişti) se instalează pe locul de dispunere a unităţii ori în preajma acestuia.

Sergenţii in termen, care ocupă funcţia plutonierului de companie sau alte funcţii destinate completării cu ofiţeri şi plutonieri, pot fi instalaţi într-o încăpere separată în cazarmă.

177. Elevii din anii 1 şi 2 ai instituţiilor militare de învăţă-mînt se instalează în cazarmă în modul stabilit pentru soldaţii şi sergenţii în termen. Elevii din anul 3 şi următori şi cursanţii, care nu au grade ofiţereşti, se instalează în cămin, iar familiştilor li se oferă un cămin pentru persoane cu familii. Şeful instituţiei militare de învăţămînt, în lipsa căminului pentru persoane cu familii, poate permite elevilor din anul 3 şi următori şi cursanţilor, care nu au grade ofiţereşti, să locuiască în afara locului de dispunere a instituţiei militare de învăţămînt. Elevii şi cursanţii din numărul militarilor în termen se instalează în cămin după expirarea termenului stabilit pentru aflarea în serviciul militar. Elevii din numărul plutonierilor, militarilor prin contract şi persoanelor care au satisfăcut serviciul militar în termen pînă la înscrierea la instituţia militară de învăţămînt sunt scutiţi de instalarea în cazarmă începînd cu primul an de studii.

178. Se interzice oricui să locuiască în ospătarii, puncte medicale, cluburi, parcuri şi hangare, precum şi în încăperile de instrucţie şi de serviciu ale cazărmii.

179. Instalarea militarilor în termen în dormitoare se face calculînd 12 metri cubi de aer pentru un om.

Paturile în dormitoare se dispun în consecutivitatea corespunzătoare statului de funcţii al companiei şi se aranjează astfel ca lîngă fiecare din ele sau lîngă două paturi împreunate să rămînă locuri pentru noptiere, iar printre rîndurile de paturi să fie loc liber pentru adunarea efectivului; paturile se amplasează nu mai aproape de 50 cm de pereţii exteriori, respectînd alinierea. Paturile trebuie să fie uniforme (standard).

Amplasarea paturilor în dormitoare poate fi pe unu sau pe două niveluri (nesuprapuse sau suprapuse).

180. Pentru militarii înscrişi în listele companiei pe veci sau ca soldaţi de onoare pentru fapte vitejeşti, în dormitor, într-un loc vizibil, se instalează un pat, care este menţinut permanent în stare exemplară. Deasupra patului, în ramă, se atîrnă portretul eroului şi descrierea faptei lui vitejeşti.

181. în noptiera de lîngă pat se păstrează: în sertarul superior — obiectele de toaletă şi de ras, batistele, guleraşele şi alte obiecte mărunte de uz personal; în secţiunea din mijloc — cărţi, regulamente, albumuri fotografice, caiete şi alte obiecte de scris ; în cea de jos — obiectele pentru curăţatul hainelor şi încălţămintei.

182. Aşternutul militarilor instalaţi în cazarmă trebuie săconstea din pătură, cerşafuri, pernă cu feţe, saltea şi aşternutsub aceasta. Aşternuturile trebuie să fie aranjate uniform. Se in-

79

terzic aşezatul şi culcatul pe aşternut în îmbrăcăminte (cu excepţia persoanei de serviciu pe companie pe timpul odihnei) şi în încălţăminte.

183. Mantalele, scurtele calde de campanie şi pantalonii, cojoacele, coifurile, raniţele completate se păstrează în dulapuri speciale, instalate în încăperile cazărmii, iar căştile de oţel, mijloacele de protecţie individuală, cu excepţia măştilor contra gazelor — şi pe stelaje ; echipamentul de paradă şi oraş, uniforma sportivă şi îmbrăcămintea de lucru — în dulapurile magaziei pentru păst rarea materialelor companiei şi obiectelor personale ale milita-rilor, îmbrăcămintea specială se păstrează în dulapuri în afara dormitoarelor. Dacă sunt condiţiile corespunzătoare, atunci ţi nuta, uniforma sportivă şi obiectele personale ale militarilor pot fi păstrate în dulapuri (compartimente) individuale.

Locurile de păstrare a tuturor felurilor de îmbrăcăminte sunt repartizate militarilor şi notate cu etichete indicînd gradul militar, numele şi iniţialele militarului.

îmbrăcămintea de fiecare zi şi centura, înainte de culcare, se aşază în mod ordonat şi uniform pe taburet, încălţămintea se pune la picioare lîngă pat. Hainele, lenjeria şi încălţămintea, la necesitate, se usucă în uscătorii.

Modul de păstrare şi de folosire a aparatelor fotografice, magnetofoanelor, radioreceptoarelor şi altei tehnici radioelectro-nice de uz casnic pentru militarii în termen este stabilit de către comandantul de brigadă.

184. Armamentul de infanterie şi muniţiile, inclusiv cele de instrucţie, se păstrează la subunităţi într-o cameră aparte cu zăb rele de metal la ferestre, care se află în paza permanentă a per soanelor din serviciul de zi. Uşa camerei trebuie să fie înzestrată cu semnalizare electroacustică cu ieşire la ofiţerul de serviciu pe unitate, să aibă orificiu de control şi să se deschidă în interiorul încăperii (să se deplaseze lateral). Se admite instalarea unei uşimetalice cu zăbrele sau a unui perete glisant.

Mitralierele, automatele, carabinele, puştile şi aruncătoarele de grenade portative, precum şi ţevile de schimb ale mitralierelor, baionetele-cuţit (baionetele) se păstrează în piramide, iar pistoalele şi muniţiile — în dulapuri sau lăzi metalice care se închid cu lacăt. în piramide se păstrează, de asemenea, lopeţile de infanterie şi măştile contra gazelor.

Armamentul de instrucţie şi muniţiile de exerciţiu se păstrează separat de cele de luptă. Dacă lipseşte o piramidă separată, se admite păstrarea armamentului de instrucţie împreună cu cel de luptă, totodată, locul de păstrare se notează cu inscripţia : „Armament de instrucţie". Pistoalele de instrucţie se păstrează împreună cu pistoalele de luptă ale soldaţilor şi sergenţilor din subunitate. Armamentul sportiv se păstrează împreună cu cel de luptă.

Locul de păstrare al acestuia se notează cu inscripţia : „Armament sportiv". Distribuirea armamentului de instrucţie şi a celui sportiv, a cartuşelor de exerciţiu se execută în acelaşi mod ca şi a celor de luptă.

185. Piramidele cu armament, dulapurile şi lăzile cu pistoaleşi cu muniţie, precum şi camera de păstrare a armamentului seîncuie cu lacăt şi se sigilează cu ştampila de mastic : piramidele şicamera — cu ştampila sergentului de serviciu pe companie ; dulapurile şi lăzile cu pistoale şi muniţie — cu ştampila plutonierului decompanie.

Cheile de la camera de păstrare a armamentului şi piramidelor se află în permanenţă la sergentul de serviciu pe companie, iar cheile de la dulapuri, lăzi cu pistoale şi muniţii — la plutonierul de companie. Transmiterea cheilor este interzisă.

Cheile de rezervă se păstrează la comandantul de companie într-un tub (penal) sigilat şi într-o ladă (casetă) metalică încuiată cu lacăt.

în cameră de păstrare a armamentului se afişează tabelul de materiale, în care este trecut numărul de piramide, dulapuri, lăzi, standuri, placarde şi alte materiale păstrate în această cameră, în tabel se indică numerele de ordine ale dulapurilor şi cu care ştampilă sunt sigilate.

Pe fiecare piramidă (dulap, ladă) se fixează o etichetă cu indicaţia subunităţii, gradului militar, numelui şi iniţialelor persoanei responsabile, numărului de ordine al piramidei (dulapului, lăzii) şi numărului ştampilei cu care se sigilează.

în piramidă (dulap, ladă) se afişează tabelul cu indicaţia categoriei şi cantităţii de armament şi muniţii păstrate aici. La fiecare locaş al piramidei (dulapului) trebuie să fie lipită o etichetă ce indică categoria şi seria armei, numărul măştii contra gazelor, precum şi gradul militar, numele şi iniţialele persoanei căreia îi sunt distribuite.

Toate opisurile aflate în camera de păstrare a armamentului în piramide, dulapuri, lăzi sunt semnate de către comandantul de companie.

Dacă în aceleaşi camere se păstrează armamentul şi muniţiile a cîtorva subunităţi, atunci prin ordin pe unitate se numeşte persoana responsabilă de modul amplasării, păstrării şi de integritatea armamentelor şi muniţiilor, care şi semnează tabelul de materiale al camerei.

186. Armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor din batalion (din statul major şi serviciile unităţii), cartuşele pentru el şi dozimetrele se păstrează într-un dulap metalic, care se încuie cu lacăt, pe lîngă una din companii (pe lîngă statul major al unităţii). Totodată, cartuşele trebuie să se afle într-o ladă metalică aparte, care se încuie cu lacăt şi este sigilată de către ofiţerul (plutonierul)

responsabil de păstrarea lor. Cartuşele distribuite ofiţerilor şi pluto-nierilor pentru executarea serviciului de zi pot fi păstrate în afara lăzii. Dulapul se sigilează de către plutonierul de companie (ofiţerul de serviciu pe unitate). Dulapul cu armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor, cu cartuşele şi dozimetrele, aflat la ofiţerul de serviciu pe unitate, pe lîngă aceasta, trebuie să aibă semnalizare electroacustică la şeful gărzii cu ieşire secretă.

Cheile de la dulapul cu armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor din batalion şi de la lada cu cartuşe se păstrează la plutonierul de companie, iar de la cele ale ofiţerilor şi plutonierilor statului major şi serviciilor din unitate — la ofiţerul de serviciu pe unitate.

Cheile de rezervă se păstrează la biroul (secţia) de documente secrete în modul stabilit.

Modul de distribuire şi primire a pistoalelor şi cartuşelor pentru acestea se stabileşte de către comandantul de unitate.

187. Cartuşele pentru gărzi şi pentru subunitatea de serviciu trebuie să se afle în lăzi metalice, care se încuie cu lacăt şi sunt sigilate, cheile şi ştampilele de la care se păstrează la plutonierul de companie. în fiecare ladă trebuie să fie opisul muniţiilor existente. Lăzile cu cartuşe se instalează în vecinătatea piramidelor cu arma ment.

La unităţile militare unde gărzile se numesc de la cîteva subunităţi cartuşele pentru gărzi pot fi păstrate în camera ofiţerului de serviciu pe unitate.

Subunităţile care execută serviciul cu armament atipic primesc muniţiile de la depozit odată cu armamentul.

188. Armamentul personal şi muniţiile militarilor sosiţi la unitate din alte garnizoane în misiune sunt predate spre păstrare ofiţerului de serviciu pe unitate contra chitanţă şi sunt înapoiate în ziua plecării din unitate.

Militarii aflaţi în misiune în localităţile unde nu sunt unităţi militare predau armamentul personal şi muniţiile pentru acesta la secţia administrativ-militară sau la sectorul de poliţie din localitate (raional), de unde le şi primesc după executarea misiunii.

189. In cadrul companiei se amenajează o cameră de duş calculînd un robinet (o sită de duş) Ia 15—20 de oameni, se instalează spălătoare — un robinet (un jet) la 5—7 oameni şi cel puţin două băi de picioare cu apă curgătoare, de asemenea se amenajează un loc pentru spălatul îmbrăcămintei militarilor. Pe lîngă ateliere, parcuri şi ospătarii, în afară de aceasta, trebuie utilate duşuri cu apă caldă, iar la spălătoare să existe săpun şi prosoape.

în lipsă de apeduct, în încăperile încălzite se instalează spălătoare cu turnare; e necesar ca ele să fie pline în permanenţă, înainte de umplerea spălătoarelor cu apă proaspătă, apa rămasă

se varsă, spălătoarele se curăţă, apa murdară se scoate şi se varsă într-un loc destinat pentru aceasta.

Pentru curăţatul echipamentului şi îmbrăcămintei trebuie rezervate încăperi sau locuri separate, utilate corespunzător.

Fumatul este permis în camerele sau locurile rezervate şi amenajate în mod special (anexa 15).

190. Camera pentru menaj se utilează cu mese pentru călcatul hainelor, cu placarde privind regulile de purtare a uniformei militare şi aspectul exterior al militarilor, reparaţia îmbrăcămintei şi încălţămintei, cu oglinzi şi scaune (taburete), cu numărul necesar de fere de călcat, precum şi cu inventar, instrument pentru tuns, pentru executarea reparaţiei curente a echipamentului şi încălţămintei, cu furnituri şi materiale pentru reparaţie.

191. Personalul sosit la unitate pentru completare se instalează pe 14 zile într-o încăpere separată. în perioada aceasta se înfăptuieşte un examen medical profund, se fac vaccinări, se distribuie echipamentul, încălţămintea conform normelor în vigoare şi ajustarea lor ; cu efectivul din completare se desfăşoară şedinţe de perfecţionare a pregătirii militare iniţiale.

192. Printr-un ordin pe unitate, din efectivul sosit pentru completare se constituie o subunitate aparte, se numesc comandantul de subunitate, ajutorul acestuia pentru munca educativă, sedesemnează numărul necesar de ofiţeri, plutonieri, sergenţi şi soldaţi în calitate de comandanţi şi instructori.

Repartizarea la subunităţi a completării sosite se efectuează în modul indicat în anexa 5.

193. Obiectele proprii (lenjeria, încălţămintea, îmbrăcămintea) ale militarilor încorporaţi în serviciul militar în termen se aduc în ordine, se împachetează şi se expediază de către unitatea militară în colete militare gratuite la adresa indicată.

întreţinerea încăperilor194. Toate clădirile şi încăperile, de asemenea, teritoriul unităţii

trebuie să fie întreţinute permanent în curăţenie şi ordine. Fiecare şef răspunde de folosirea corectă a clădirilor şi încăperilor, de integritatea mobilierului, inventarului şi utilajului.

Toate încăperile şi faţadele clădirilor trebuie să fie vopsite în culorile stabilite.

195. Toate camerele e necesar să fie numerotate. Pe partea exterioară a uşii de intrare a fiecărei camere se atîrnă o tăbliţă indicînd numărul şi destinaţia ei (anexa 12), în interiorul fiecărei camere — tabelul de materiale aflate aici (mobilier, inventar şi utilaj).

Mobilierul, inventarul şi întreg utilajul din încăpere se nume-

rotează pe una din părţi (excluzînd partea din faţă a obiectului) şi se înscriu în registrul de evidenţă, care se păstrează la cancelaria companiei.

196. Mobilierul, inventarul şi utilajul aparţin încăperii şi nu pot fi mutate dintr-o subunitate în alta fără aprobarea comandantului de unitate. Ducerea mobilierului, inventarului şi utilajului dintr-o tabără militară permanentă în alta este interzisă.

197. în dormitoare sau în alte încăperi pentru efectiv, la un loc vizibil, trebuie să fie afişate pe panouri speciale orarul zilnic, programul şedinţelor, tabelul cu rîndul la serviciu, schemele de instalare a efectivului, tabelele de materiale şi instrucţiunile necesare.

198. Portretele şi tablourile atîrnate în camere (încăperi) e necesar să fie luate în rame, iar placardele şi alte materiale ilustrative— pe rigle (îndreptare). în toate încăperile se permite a avea flori, iar la ferestre a agăţa perdele monotone îngrijite.

Geamurile la ferestrele de la etajele de jos, care ies în străzile oraşului, la înălţimea cerută, e necesar să fie mate sau acoperite cu vopsea albă.

La necesitate, uşile de intrare în cazarmă pot fi utilate cu un orificiu de observare, cu o încuietoare interioară sigură şi cu semnalizare acustică cu ieşire la plantonul pe subunitate. La ferestrele de la etajele de jos în acest caz se instalează zăbrele.

199. în toate dormitoarele, care au apeduct, pentru apa de băut se amenajează havuzuri, iar în încăperile fără apeduct se instalează rezervoare cu apă potabilă, închise cu lacăt, care, de asemenea, se asigură cu havuzuri. Rezervoarele, sub supravegherea sergentului de serviciu pe companie, în fiecare zi se clătesc şi se umplu cu apă potabilă proaspătă, o dată pe săptămînă se dezinfectează. Cheile de la rezervoare se păstrează la sergentul de serviciu pe companie.

200. Tuturor încăperilor li se asigură numărul suficient deurne pentru gunoi, iar locurilor pentru fumat — lăzi cu apă (culichid dezinfectant).

La intrările din exterior în încăperi trebuie să fie instalate dispozitive pentru curăţatul încălţămintei de noroi şi urne pentru gunoi.

201. Curăţarea zilnică a încăperilor se face de către personalul numit, sub supravegherea directă a sergentului de serviciu pecompanie. Personalul destinat pentru curăţenia de rînd nu estescutit de programul de instrucţie.

Personalul care execută curăţenia este obligat să măture gunoiul de sub paturi şi noptiere, în trecerile dintre paturi, Ia necesitate, să şteargă podelele cu o perie sau cu o cîrpă umedă, să scoată gunoiul în locul stabilit, să şteargă praful de pe ferestre, uşi, dulapuri, lăzi şi de pe alte obiecte, de cu seară să umple spălătoarele

84

cu apă, să golească urnele, iar în locurile pentru fumat, pe lîngă aceasta, să toarne apă sau lichid dezinfectant.

Menţinerea curăţeniei în încăperi pe timpul desfăşurării şedinţelor se află în funcţia plantoanelor.

202.Pe lîngă curăţenia zilnică, o dată pe săptămînă se execută curăţenia generală a tuturor încăperilor sub conducerea plutonierilor de companie. Pe timpul curăţeniei generale cazarmamente-le (saltelele, pernele, păturile) pot fi scoase în curte pentru aerisire. Pînă Ia lustruirea podelelor cu mastic, acestea se curăţă demurdărie şi se freacă cu cîrpe umede.

Dacă podelele nu se lustruiesc cu mastic, atunci spălatul lor se execută cel puţin o dată pe săptămînă. Turnarea apei pe podele este interzisă.

203. La bucătării şi sălile de mese tot utilajul şi inventarul se marchează, se menţine în curăţenie şi ordine ; vesela după servirea mesei trebuie să fie curăţată, spălată, opărită cu apă fiartă, uscată şi păstrată pe stelaje sau în dulapuri speciale.

204. Pe timp de iarnă, lucarnele clădirilor trebuie să fie închise, iar pe timp de vară — deschise, dar protejate cu reţele speciale.

în poduri, în locurile îndepărtate de hornuri, pot fi păstrate numai cercevelele de iarnă ale ferestrelor.

Podurile, uscătoriile, subsolurile se încuie, cheile păstrîndu-se la persoana de serviciu de la subunitatea responsabilă de întreţinerea acestor încăperi.

205. Toaletele se amenajează calculînd o cabină cu scaun (unochi) şi un pisoar la 10—12 oameni. Toaletele trebuie să fie întreţinute în curăţenie, zilnic să fie dezinfectate şi să aibă o ventilare şi iluminare bună. Inventarul pentru curăţarea lor se păstrează într-un loc (dulap) destinat în mod special. Supraveghereaîntreţinerii toaletelor intră în atribuţiile plutonierilor de subunităţi, instructorilor sanitari şi sergenţilor de serviciu pe companii.

W. C.-urile exterioare se amenajează cu haznale impermeabile la distanţa de 40—100 metri faţă de încăperile locuite, ospătarii şi brutării. Aleele care duc spre acestea pe timp de noapte se iluminează. La necesitate (pe noapte), pe timpul rece al anului, în încăperi rezervate special se instalează pisoare. Haznalele toaletelor se curăţă la timp şi se dezinfectează.

206. Se interzice orice transformare sau modificare la construcţii, mutarea şi demontarea construcţiilor existente şi edificareaaltor noi, montarea reţelelor electrice interioare, liniilor de transmisiuni, de semnalizare şi intrări de antene de televiziune, precumşi instalarea de sobe noi şi temporare, fără permisiunea organelorde exploatare a locuinţelor şi a celor antiincendiare.

Reparaţia utilajului şi reţelelor de alimentare cu energie electrică, cu gaze şi de încălzire centralizată se execută cu forţele ser-

85

viciului de exploatare a locuinţelor sau de către persoanele cu pregătire specială şi autorizate pentru executarea lucrărilor respective.

Mersul în formaţie în pas în încăperea de cazarmă este interzis.207. Raionul de dispunere a unităţii, teritoriul taberei militare

permanente şi străzile adiacente trebuie să fie înverzite şi întreţinute în curăţenie şi ordine, iar pe timp de noapte — iluminate. Teritoriul taberei militare permanente se împrejmuieşte.

Pentru curăţenie, raionul de dispunere a unităţii se repartizează pe sectoare între subunităţi. Gunoiul se adună zilnic în containere închise cu capac şi se transportă. Containerele se instalează pe platforme cu acoperămînt tare. Cel puţin o dată pe săp-tămînă, acestea se curăţă şi se dezinfectează.

Curăţenia teritoriului taberei permanente se execută cu forţele proprii ale personalului din serviciul de zi şi de către echipele numite în timpul de după prînz. In ziua de parc şi de gospodărie, pentru curăţenia raionului de dispunere a unităţii, se numesc echipe sau subunităţi.

încălzirea încăperilor208. începutul şi sfîrşitul perioadei de încălzire se anunţă

prin ordinul comandantului de garnizoană.Cînd încălzirea se face cu sobe, modul şi timpul de încălzire a

încăperilor, primirea şi distribuirea combustibilului se stabilesc de către comandantul de unitate. începutul perioadei de încălzire se anunţă prin ordinul de zi pe unitate, după ce timp de trei zile consecutiv temperatura exterioară medie a fost mai joasă de 10°C (inclusiv), iar încetarea perioadei de încălzire — după ce timp de trei zile consecutiv temperatura exterioară medie a depăşit 10°C.

Pînă la începerea perioadei de încălzire, toate cazanele, sistemele de încălzire centrală, sobele şi coşurile de fum trebuie să fie verificate minuţios, iar cele defecte să fie reparate. Curăţarea coşurilor de fum se execută la termenele stabilite.

209. Pe timp de iarnă în încăperile locuite se menţine temperatura aerului nu mai joasă de 18°C, iar la instituţiile medicale — nu mai joasă de 20°C, în celelalte încăperi — în conformitate cu normele stabilite. Termometrele se instalează în încăperi pe pereţii interiori, mai departe de sobe şi aparatele de încălzire, la înălţimea de 1,5 m de la podea.

210. încălzirea sobelor trebuie să fie încetată cel tîrziu la ora 20.00. în încăperile destinate pentru instrucţii şi servicii încălzirea sobelor se face dimineaţa şi trebuie să fie încetată cu o oră înainte de începutul şedinţelor (lucrărilor). în încăperile unde

temperatura este mai joasă decît normele stabilite în art. 209, încălzirea sobelor, la permisiunea comandantului de unitate, poate fi continuată.

211. Pentru perioada de încălzire, printr-un ordin pe unitate, pentru încălzirea sobelor se numesc persoane din numărul soldaţilor, care trebuie să fie în prealabil instruiţi privind regulile şi cerinţele de încălzire şi de siguranţă contra incendiilor. Persoanele care încălzesc sobele nu sunt scutite de instrucţie. Pentru perioada de încălzire ele sunt scutite de executarea tuturor serviciilor.

Supravegherea încălzirii sobelor la subunităţi îi revine plutonierului de companie şi sergentului de serviciu pe statul major alunităţii.

La instructajul persoanelor din serviciul de zi se acordă o atenţie deosebită necesităţii de a controla respectarea regulilor de încălzire a sobelor în încăperile locuite şi în cele pentru serviciu.

212. Este interzisă exploatarea sobelor defecte, precum şi folosirea pentru aprindere a lichidelor inflamabile, lăsarea sobelor în funcţionare fără supraveghere, uscarea combustibilului în sobe sau lîngă sobe şi păstrarea acestuia în încăperile locuite, precum şi spargerea lemnelor în încăperi, coridoare şi pe scări.

213. După terminarea perioadei de încălzire, toate sobele şi coşurile de fum trebuie să fie curăţate şi verificate de către plutonierul de companie în comun cu şeful serviciului cazare al unităţii, după care uşiţele sobelor se închid şi se sigilează.

Aerisirea încăperilor214. Aerisirea încăperilor în cazarmă se face de către plan-

toane, sub supravegherea sergentului de serviciu pe companie. îndormitoare, aerisirea se face înainte de stingere şi după deşteptare,iar în sălile de clasă — înainte de începerea programului şi întimpul repausului între orele de curs.

Pe timpul verii, podurile şi subsolurile clădirilor se aerisesc în permanenţă. Iarna, aerisirea se execută după programul aprobat de către comandantul de unitate.

215. Ferestruicile pentru aerisire pe timpul rece, iar ferestrelepe timp de vară se deschid cînd oamenii se află în afara încăperilor. Dacă oamenii nu ies din încăperi, ferestruicile sau ferestrelese deschid numai pe o parte a încăperilor. Ferestrele deschise sefixează în cîrlige.

Pe timp de vară, ferestrele de la ospătarii, punctele medicale, toalete se utilează cu reţele cu ochiuri mărunte pentru protecţia contra insectelor.

Instalaţiile de ventilare existente trebuie să fie menţinute în

stare de funcţionare. Ventilarea aflux-aspiraţie se pune în funcţiune în timpul stabilit de comandantul de unitate.

Iluminatul încăperilor216. Modul de iluminare este determinat de comandantul de

unitate. Iluminatul cazărmilor se împarte în iluminat de lucru şiiluminat de serviciu (lumină albastră-închisă slabă).

în dormitoare, în orele de somn se lasă iluminatul de serviciu ; cînd iluminatul se face cu lămpi cu petrol, lămpile de serviciu ard în mod normal. La intrarea în cazarmă, în camerele pentru păstrarea armamentului, în coridoare, pe scări şi în toalete, în-cepînd cu înserarea şi pînă la luminarea de zi, se menţine iluminatul de lucru. Supravegherea regimului de iluminare revine persoanelor de serviciu şi plantoanelor.

Programul orar de funcţionare a fiecărui loc de lampă şi persoana care răspunde de respectarea aces/uia, în scopul economiei de energie electrică, se vor înscrie pe o etichetă ce va fi aplicată sub comutator (întrerupător).

217. Pentru cazuri de avarie sau de întrerupere temporară ailuminatului electric din alte cauze, sergenţii de serviciu pe companii şi pe alte subunităţi trebuie să dispună de surse de rezervă aleiluminatului, locurile de păstrare a cărora sunt determinate decomandantul de unitate.

în încăperile unde efectivul acţionează la semnalul „Alarma", la toate ferestrele este prevăzută mascarea luminii cu materiale speciale.

Răspunderea de starea bună şi funcţionarea surselor electrice de iluminat o poartă şeful serviciilor al unităţii, prin intermediul persoanelor instruite special care îi sunt subordonate nemijlocit, iar de buna funcţionare a lămpilor cu petrol şi a altor surse locale de iluminare a încăperilor — plutonierul de companie şi persoana de serviciu pe subunitate.

Instalarea în localităţi218. Instalarea unei subunităţi a unităţii militare în localităţi se

realizează cu acordul reprezentanţilor organelor locale ale puteriişi conducerii de stat, în clădiri administrative, iar în lipsa acestora — în case sau încăperi potrivite pentru trai.

După instalare este interzisă trecerea arbitrară dintr-o casă în alta.219. Localităţile predestinate instalării temporare, la ordinul co

mandantului de unitate, sunt cercetate în prealabil pe linia serviciului sanitaro-epidemic. Instalarea în localităţile nefavorabiledin punct de vedere sanitaro-epidemic este interzisă.

220. înainte de a ocupa încăperile, şoproanele şi platformele,comandantul de subunitate le examinează, după care instaleazăefectivul, armamentul şi tehnica militară.

Plutoanele se instalează, după posibilitate, concentrat.Ofiţerii şi plutonierii se instalează în încăperi din apropierea locului

de dispunere a subunităţilor subordonate.Armamentul şi tehnica militară se instalează pe subunităţi, în afara

construcţiilor, pe terenuri acoperite (mascate) sau sub şoproane.221. Pentru fiecare companie se indică hotarele locului de dispunere

a ei, în limitele cărora i se repartizează încăperile şi sectoarele de teren pentru desfăşurarea şedinţelor, de asemenea, se numeşte punctul de adunare la semnalul de alarmă.

222. Pentru instalarea depozitelor se distribuie încăperi separate, care corespund cerinţelor siguranţei contra incendiilor.

Bucătăriile, brutăriile şi băile, dacă pentru acestea nu au fost rezervate încăperi aparte, se instalează la o astfel de distanţă faţă de încăperile locuite şi de alte construcţii ca ele să nu poată provoca incendii.

223. La instalarea temporară a subunităţilor într-o localitate se construiesc imediat toalete ; construirii la timp şi întreţinerii lor în ordine trebuie să se acorde o atenţie deosebită.

224. Apa pentru băut şi prepararea hranei se va lua numai la punctele (izvoarele) de alimentare cu apă, care au fost numite ; vor fi luate măsuri de prevenire a poluării acestora, la ele se organizează paza permanentă.

225. în fiecare încăpere se numeşte un şef, care răspunde de comportamentul militarilor, de ordinea interioară şi de integritatea materialelor aflate aici, de curăţenia teritoriului din vecinătate, precum şi de respectarea cerinţelor de securitate antiincendiară.

Tuturor militarilor li se interzice folosirea materialelor apar-ţinînd stăpînilor încăperii fără aprobarea acestora.

226. La instalarea temporară în localitate, armamentul şi muniţiile se păstrează într-un loc uscat, îndepărtat faţă de uşi, sobe, aparatele de încălzit şi se păzesc de către personalul serviciului de zi. îmbrăcămintea şi echipamentul se aranjează în locuri adaptate acestui scop. Obiectele personale şi lenjeria se păstrează în raniţe.

227. în rest, cît priveşte ordinea interioară şi învoirile militarilor în termen din locul de dispunere a unităţii, se vor respecta regulile stabilite pentru instalarea în cazarmă.

Protecţia antiincendiară228. Toţi militarii sunt obligaţi să cunoască şi să execute cerin

ţele de siguranţă contra incendiilor (anexa 15) şi să poată mînuimijloacele de stingere a incendiilor.

In caz dacă incendiul a apărut, fiecare militar este obligat sa ia măsuri imediate de chemare a echipei militare de protecţie anti-incendiară şi lucrări de salvare (în continuare este numită „echipa de pompieri" a echipajului de pompieri prevăzut de state) sau a echipei netitulare de pompieri şi de stingere a incendiului cu toate mijloacele disponibile, precum şi de salvare a oamenilor, armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale.

229. în cadrul unităţii se elaborează planul de protecţie anti-incendiară, care se aprobă de către comandantul de unitate şi setransmite întregului efectiv.

Cerinţele de siguranţă contra incendiilor în unitate, calculul forţelor şi mijloacelor antrenate la stingerea incendiului, precum şi extrasele privind ordinea evacuării efectivului, armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale trebuie să se afle la ofiţerul de serviciu pe unitate.

230. Comandantul de unitate răspunde de organizarea şi stareaprotecţiei antiincendiare.

El este obligat:— să organizeze studierea de către efectiv a cerinţelor de securitate

antiincendiară şi instruirea lui privind acţiunile la stingerea incendiilor;— să asigure la toate obiectivele existenţa rezervelor normative de

apă, dispozitivelor de paratrăsnet şi mijloacelor de stingere a incendiilor ;

— cel puţin o dată la trei luni, să controleze modul de organizare şi starea protecţiei antiincendiare în unitate şi să desfăşoare alarme de incendiu de exerciţiu ;

— să asigure îndeplinirea oportună a cerinţelor de securitate antiincendiară;

— să organizeze legătura telefonică cu cea mai apropiată echipa de pompieri orăşenească (de garnizoană).

231. Comandantul de brigadă şi şeful de poligon răspund de respectarea cerinţelor de securitate antiincendiară în pădurile repartizate brigăzii, poligonului, precum şi în toate pădurile pe timpul desfăşurării şedinţelor, tragerilor, aplicaţiilor şi altor măsuri de pregătire de luptă.

232. Comandanţii de subunităţi, şefii de servicii, ateliere, secţii, cluburi, laboratoare şi alte obiective răspund de executarea cerinţelor de securitate antiincendiară la subunităţile, serviciile, obiectivele subordonate şi de întreţinerea mijloacelor de stingere a incendiilor în stare de funcţionare.

233. Protecţia antiincendiară în cadrul brigăzii este condusă nemijlocit de către şeful serviciului protecţiei antiincendiare şi lucrărilor de salvare, iar acolo unde acesta nu este prevăzut de state, îndatoririle lui sunt atribuite unuia din ofiţeri prin cumul.

234. într-o unitate care nu dispune de echipă de pompieri90

titulară se constituie o echipă de pompieri netitulară în număr de la 5 Ia 15 oameni.

în componenţa echipei de pompieri netitulare se numesc soldaţi şi sergenţi, ca regulă, dintr-o singură subunitate.

De la echipă se numeşte un serviciu de pompieri, care exercită serviciul la posturile de incendii în permanenţă sau în decursul unui anumit timp, conform tabelului de posturi aprobat de comandantul de unitate.

Efectivul echipei de pompieri este scutit de executarea altor servicii.235. Şeful serviciului de protecţie antiincendiară şi de lucrări de

salvare este concomitent şef al echipei de pompieri şi se subordonează locţiitorului comandantului de brigadă pentru servicii. El răspunde de organizarea protecţiei antiincendiare, de starea de pregătire permanentă a echipei de pompieri, a mijloacelor de stingere a incendiilor şi de instruirea întregului efectiv al unităţii privind cerinţele de siguranţă contra incendiilor.

236. Şeful serviciului de protecţie antiincendiară şi de lucrări de salvare este obligat:

— să cunoască particularităţile de stare a siguranţei contra incendiilor la obiectivele unităţii, să participe la elaborarea planului de protecţie antiincendiară şi cerinţelor securităţii antiincendiare ;

— să desfăşoare personal şedinţe cu ofiţerii, plutonierii şi plutonierii de subunităţi ale unităţii privind pregătirea antiincendiară, exploatarea mijloacelor de stingere a incendiilor, să efectueze munca de lămurire cu privire la îndeplinirea prevederilor securităţii antiincendiare cu efectivul, precum şi pregătirea de specialitate a echipei de pompieri şi să facă instructajul serviciului de pompieri;

— să conducă controlul stării antiincendiare la toate obiectivele şi să exercite controlul zilnic al executării de către efectiv a cerinţelor securităţii antiincendiare stabilite şi executarea serviciului de către personalul echipei de pompieri;

— să urmărească starea bună şi exploatarea corectă a tuturor mijloacelor de stingere a incendiilor, a semnalizării incendiare, izvoarelor de alimentare cu apă în caz de incendiu şi să ia măsuri de menţinere a lor în stare de pregătire permanentă pentru acţiune ;

— să ţină evidenţa stării tehnice a mijloacelor de stingere a incendiilor;

— să interzică folosirea instalaţiilor, aparatelor de încălzire, de iluminat etc, dacă acestea sunt defecte şi periculoase din punctul de vedere al incendiilor;

— să raporteze la timp comandantului de unitate neajunsurile depistate în starea antiincendiară a obiectivelor, iar toate ca-

91

zurile de aprindere, incendii şi măsurile luate sa le raporteze imediat;— să conducă stingerea incendiilor.

Protecţia mediului ambiant

237. Fiecare militar este obligat să păstreze natura şi să protejeze bogăţiile ei pe timpul întregii sale activităţi zilnice. Pentruaceasta el trebuie să cunoască sursele principale de poluare dinunitate (subunitate) şi să îndeplinească cu stricteţe măsurile prevăzute de regulile şi instrucţiunile privind prevenirea poluării surselor de apă, aerului atmosferic, solurilor, păstrarea florei şifaunei.

Militarii care admit în urma acţiunilor sale sau în urma unei calamităţi poluarea mediului ambiant, sunt traşi la răspundere.

Pentru prevenirea influenţei negative a trupelor asupra mediului ambiant în brigadă se numeşte o comisie permanentă şi se elaborează planul de măsuri privind protecţia mediului ambiant, care este transmis întregului efectiv.

238. Comandantul de brigadă răspunde de organizarea şistarea protecţiei mediului ambiant. El este obligat:

— să organizeze studierea de către efectiv a regulilor de protecţie a mediului ambiant în raionul dispunerii unităţii şi să organizeze ocrotirea lui ;

— să asigure executarea la timp a planului de măsuri privind protecţia mediului ambiant.

Executarea măsurilor de protecţie a mediului ambiant în unitate este condusă nemijlocit de locţiitorul comandantului de brigadă pentru servicii.

239. Comandantul de brigadă şi şeful de poligon răspund deexecutarea măsurilor de prevenire a influenţei negative asupramediului ambiant pe timpul pregătirii şi desfăşurării aplicaţiilorşi a altor măsuri de pregătire de luptă pe poligon.

C a p i t o l u l 5 REPARTIZAREA

TIMPULUI ŞI ORDINEA ZILNICĂ

Principii generale

240. Repartizarea timpului în unitatea militară se face astfel încît să fie asigurată starea ei de pregătire permanentă învederea luptei şi să fie create condiţiile de efectuare organizată apregătirii de luptă a efectivului, de menţinere a ordinii, disciplineimilitare şi de educaţie a militarilor, de ridicare a nivelului de cul-

tură, de asigurare comunală multilaterală, de odihnă şi servire a mesei la timp.

Durata totală a timpului săptămînal de serviciu al militarilor prin contract nu trebuie să depăşească durata timpului de muncă stabilit prin legislaţia muncii a Republicii Moldova. Durata timpului de serviciu pentru militarii în termen este determinată de orarul zilnic al unităţii militare.

Serviciul de alarmă (serviciul de luptă), aplicaţiile şi alte măsuri, lista cărora este stabilită de către ministrul apărării al Republicii Moldova, se desfăşoară fără limitarea duratei totale a timpului săptămînal de serviciu.

Militarilor în termen, precum şi militarilor care satisfac serviciul militar prin contract în instituţiile militare de învăţămînt ale instruirii profesionale şi în unităţile militare-şcoală li se acordă cel puţin o zi (24 ore) de odihnă săptămînal. Celorlalţi militari prin contract li se acordă cel puţin o zi (24 ore) de odihnă săptămînal, însă nu mai puţin de 6 zile de odihnă pe lună.

Măsurile de urgenţă, care sunt legate nemijlocit de starea de pregătire în vederea luptei şi cea pentru mobilizare a unităţii militare, se execută la ordinul comandantului acesteia pe orice timp al zilei cu oferirea ulterioară a odihnei de cel puţin patru ore pentru militarii implicaţi.

Militarilor prin contract, antrenaţi la executarea îndatoririlor serviciului militar în zilele de odihnă şi de sărbătoare, odihna li se oferă în alte zile ale săptămînii prin hotărîrea comandantului de unitate (subunitate), ţinîndu-se cont de interesele de serviciu. Durata odihnei nu trebuie să depăşească timpul de aflare în ser-viciu în zilele de odihnă şi de sărbătoare.în cazul antrenării militarilor prin contract la executarea îndatoririlor serviciului militar peste durata stabilită a timpului săptămînal de serviciu şi imposibilităţii de a-1 compensa prin odihnă în alte zile ale săptămînii, atunci acest timp se sumează şi se acordă militarilor ca zile suplimentare de odihnă, care pot fi alăturate la concediul de bază.241. Repartizarea timpului în unitatea militară în decurs de24 de ore, iar conform unor principii, şi în decurs de o săptămînă_ se stabileşte de orarul zilnic şi regulamentul timpului de serviciu. Orarul zilnic al unităţii militare determină în timp realizarea măsurilor de bază ale activităţii zilnice, ale instruirii şi traiului efectivului subunităţilor şi statului major ale unităţii militare.

Regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin contract, suplimentar la orarul zilnic, stabileşte termenele şi durata executării de către aceşti militari a măsurilor de bază ce reies din îndatoririle serviciului militar.

Orarul zilnic şi regulamentul timpului de serviciu sunt stabilite de către comandantul de unitate militară, ţinînd cont de misiu-

93

92

nile ce stau în faţa unităţii militare. Ele sunt elaborate pentru perioada de instruire şi pot fi precizate de către comandantul unităţii militare pentru timpul desfăşurării aplicaţiilor, tragerilor de luptă, ieşirilor în teren, executării serviciului de alarmă, serviciilor de zi, de gardă şi altor măsuri ţinînd cont de specificul executării lor.

Orarul zilnic al unităţii militare se află în documentaţia serviciului de zi, iar regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin contract — la statul major al unităţii militare şi la cancelariile subunităţilor.

242. în orarul zilnic trebuie să fie prevăzut timpul pentru înviorarea de dimineaţă, toaleta de dimineaţă şi de seară, inspecţia dedimineaţă, şedinţele de instrucţie şi pregătirea către acestea, schimbul îmbrăcămintei speciale (de lucru), curăţarea încălţăminteişi spălatul mîinilor înainte de masă, servirea mesei, îngrijirea armamentului şi tehnicii militare, munca de educaţie culturală înorele de răgaz şi sportivă de masă, informarea efectivului, urmărirea emisiunilor de radio şi vizionarea programelor televizate,primirea bolnavilor la punctele medicale, nevoile personale alemilitarilor (cel puţin 2 ore), plimbarea, apelul de seară şi 8 orede somn.

Intervalele între primirea hranei nu trebuie să depăşească şapte ore, dar nici să fie mai mici de patru ore.

După prînz, pe parcursul a cel puţin 30 de minute, nu se vor desfăşura şedinţe sau lucrări.

Adunările, şedinţele, precum şi spectacolele, filmele şi alte măsuri trebuie să fie terminate pînă la plimbarea de seară.

243. Regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin contract trebuie să prevadă timpul sosirii la serviciu şi plecării de laacesta, timpul întreruperii pentru primirea hranei (prînzului),pregătirii de sine stătătoare (cel puţin patru ore pe săptămînă),pregătirii zilnice către desfăşurarea şedinţelor şi timpul de pregătire fizică (cu o durată totală de cel puţin trei ore pe săptămînă).

La determinarea regulamentului timpului de serviciu se ţine cont de necesitatea executării de către militari a obligaţiunilor de funcţie în corespundere cu orarul zilnic, precum şi a măsurilor de menţinere a unităţii (subunităţii) militare în stare de pregătire permanentă în vederea luptei.

Regulamentul timpului de serviciu la executarea serviciului de alarmă şi serviciului de zi este determinat de regulamentele militare şi instrucţiunile respective.

Serviciul permanent în unitatea şi subunitatea militară al ofiţerilor, plutonierilor, care nu intră în personalul serviciului de zi, precum şi numirea în componenţa personalului stabilit a diferiţilor şefi pot fi introduse numai în cazuri excepţionale pentru un timp limitat de către ministrul apărării.

244. Fiecare săptămînă se organizează ziua de parc şi de gospodărie în scopul întreţinerii armamentului, tehnicii militare şi aaltor mijloace materiale, utilării şi amenajării parcurilor şi obiectivelor bazei materiale de instrucţie, aducerii în ordine a taberelor militare permanente şi executării altor genuri de lucrări.In aceeaşi zi, de obicei, se execută curăţenia generală a tuturorîncăperilor, precum şi îmbăierea efectivului.

In afară de aceasta, în scopul menţinerii armamentului şi tehnicii militare în starea de pregătire permanentă în vederea luptei în unitate se organizează zile de parc cu antrenarea întregului efectiv.

Zilele de parc şi de gospodărie se realizează conform planurilor elaborate de statul major în comun cu locţiitorii comandantului de unitate pentru armament şi pentru servicii şi aprobate de către comandantul de unitate. Extrasele din plan se transmit subunităţilor.

Pentru conducerea lucrărilor în zilele de parc şi de gospodărie, în primul rînd pentru întreţinerea armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, conform rîndului, se numeşte un număr minim de ofiţeri şi plutonieri. Lor li se acordă în decursul săptămînii o zi de odihnă.

245. Duminica şi zilele de sărbătoare sunt zile de odihnă pentru întregul efectiv, cu excepţia celui care execută serviciul dealarmă (serviciul de luptă) şi serviciul de zi. In aceste zile, precumşi în timpul liber de şedinţe, cu efectivul se înfăptuieşte muncaculturală şi de odihnă, precum şi se desfăşoară competiţii şi jocurisportive.

In ajunul zilelor de repaus concertele, filmele şi alte măsuri se admite a fi terminate cu o oră mai tîrziu ca de obicei, deşteptarea în zilele de odihnă să fie declarată mai tîrziu ca de obicei, la o oră stabilită de comandantul de unitate militară.

In zilele de odihnă înviorarea de dimineaţă nu se face.Deşteptarea, inspecţia de dimineaţă şi apelul de seară

246. Dimineaţa, cu 10 minute pînă la semnalul „Deşteptarea", sergentul de serviciu pe companie realizează deşteptarea locţiitorilor comandanţilor de plutoane şi plutonierului de companie, iar la ora stabilită (la semnalul „Deşteptarea") execută deşteptarea generală a companiei.

247. După deşteptare se face înviorarea de dimineaţă, curăţenia încăperilor şi teritoriului, aranjarea aşternutului, toaleta de dimineaţă şi inspecţia de dimineaţă.

248. Pentru inspecţia de dimineaţă la comanda sergentuluide serviciu pe companie „Companie, pentru inspecţie — adunarea" locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de gru-

pe) aduna in formaţie subunităţile sale în locul desemnat; cei sosiţi în misiune se adună la flancul stîng. Sergentul de serviciu pe companie, după ce a adunat compania, raportează plutonierului pregătirea companiei către inspecţie. La comanda plutonierului de companie, locţiitorii comandanţilor de plutoane şi comandanţii de grupe execută inspecţia de dimineaţă. Militarii prin contract asistă la inspecţia de dimineaţă periodic.

249. La inspecţiile de dimineaţă se verifică prezenţa militarilor, aspectul lor exterior şi cum aceştia respectă regulile de igienăindividuală.

Militarii care au nevoie de asistenţă medicală sunt înscrişi de către sergentul de serviciu pe companie în registrul de bolnavi (anexa 11) pentru a-i expedia la punctul medical al unităţii.

La inspecţia de dimineaţă comandanţii de grupe ordonă înlăturarea neajunsurilor depistate, controlează executarea şi raportează rezultatele inspecţiei locţiitorilor comandanţilor de plutoane, iar aceştia din urmă — plutonierului de companie.

Starea picioarelor, ciorapilor (obielelor) şi a lenjeriei de corp se controlează periodic, de obicei, înainte de stingere.

250. Seara, înainte de apel, la ora prevăzută în orarul zilnic,sub conducerea plutonierului de companie sau a unuia din locţiitorii comandanţilor de plutoane, se execută plimbarea de seară. Petimpul plimbării de seară efectivul interpretează cîntece ostăşeştiîn componenţa subunităţii. După plimbare, la comanda sergentuluide serviciu pe companie „Companie, adunarea pentru apel", locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) adună înformaţie subunităţile sale pentru apel. Sergentul de serviciupe companie, după ce a adunat compania, raportează plutonierului de companie sau persoanei care îl înlocuieşte, adunarea companiei la apelul de seară.

Plutonierul de companie sau persoana care îl înlocuieşte, după ce a dat comanda „Drepţi", începe apelul. La începutul apelului, el spune gradele militare, numele militarilor înscrişi pe veci, pentru faptele vitejeşti, în lista companiei sau ca soldaţi de onoare. La pronunţarea numelor acestor militari, locţiitorul comandantului primului pluton raportează: „Cutare (gradul militar şi numele) a căzut cu moarte de erou în luptă pentru libertatea şi independenţa Patriei" sau „Soldatul de onoare al companiei (gradul militar şi numele) se află în rezervă".

După aceasta, plutonierul de companie controlează efectivul companiei conform listei nominale. Auzindu-şi numele, fiecare răspunde : „Prezent". Pentru cei absenţi, răspund comandanţii de grupe, de exemplu : „în gardă", „în concediu".

După terminarea apelului, plutonierul de companie dă citirii ordinele şi dispoziţiunile, pe care trebuie să le cunoască toţi militarii, ordinul de distribuţie pentru ziua următoare şi execută

(precizează) ordinea de bătaie pentru luptă în caz de alarmă sau incendiu. Locţiitorii comandanţilor de plutoane numesc persoanele de rînd pentru executarea curăţeniei pe ziua următoare. La ora stabilită se dă semnalul „Stingerea", se aprinde iluminatul de serviciu şi se instalează liniştea deplină.

251. Dacă în companie pe timpul inspecţiei de dimineaţă şi apelului de seară se află comandantul companiei sau unul din ofiţerii companiei, plutonierul de companie raportează acestuia rezultatele inspecţiei (apelului).

252. Periodic, conform planului pe brigadă (unitate), se execută apelurile de seară generale. Locul de executare a apelului de seară trebuie să fie iluminat.

La apelurile generale este obligat să asiste întregul efectiv al brigăzii (unităţii).

Apelul întregului efectiv conform listei nominale este executat de comandanţii de companii şi rezultatele apelului le raportează comandantului de batalion (divizion).

La apelul general al brigăzii, comandanţii de batalioane (di-vizioane) şi de subunităţi independente ale brigăzii (unităţii) raportează rezultatele apelului comandantului de brigadă (unitate).

După terminarea apelului general, comandantul de brigadă (unitate) dă comanda „Drepţi" şi ordonă să se intoneze „Zorile". La executarea apelului de seară general, după intonarea „Zorilor", orchestra intonează Imnul de Stat al Republicii Moldova. După aceasta, subunităţile defilează sub acompaniamentul orchestrei. Dacă unitatea nu dispune de fanfară, sunt întrebuinţate mijloacele tehnice de reproducere a înregistrărilor sonore. Odată cu începutul intonării „Zorilor", comandanţii de subunităţi, începînd de la pluton în sus, duc mîna la coifură şi o lasă în jos la comanda „Pe loc repaus", dată de comandantul de unitate îndată ce orchestra a încetat să cînte.

Şedinţele de pregătire

253. Pregătirea de luptă constituie conţinutul de bază al activităţii zilnice a militarilor pe timp de pace. Măsurile determinate de planul pregătirii de luptă şi programul şedinţelor pot fi amî-nate numai de către comandantul (şeful) care a aprobat aceste documente. Şedinţele şi aplicaţiile în scopul însuşirii de către militari a procedeelor de acţiune în lupta contemporană trebuie să fie desfăşurate fără indulgenţe şi simplificări.

La şedinţele de instrucţie şi la aplicaţii este obligat să fie prezent întregul efectiv al unităţii. De şedinţe sunt scutite numai persoanele aflate în serviciul de zi şi la lucrări, prevăzute în ordinul de zi pe unitate, precum şi militarii cărora le este oferită

ziua de odihnă ca recuperare pentru executarea serviciului in zilele de odihnă sau de sărbătoare.

Cu soldaţii şi sergenţii eliberaţi pe motiv de boală de şedinţele în teren, la dispoziţiunea comandantului de batalion (de companie independentă), se organizează alte genuri de şedinţe în sălile de clasă.

Comandanţii (şefii) vinovaţi de sustragerea efectivului de la şedinţele de pregătire de luptă sunt traşi la răspundere.

254. Şedinţele încep şi se termină la semnal în orele stabilitede orarul zilnic.

înainte de ieşirea la şedinţe, comandanţii de grupe şi locţiitorii comandanţilor de plutoane verifică prezenţa subordonaţilor şi dacă aceştia sunt îmbrăcaţi regulamentar, dacă echipamentul este ajustat şi armele nu sunt încărcate.

După terminarea şedinţelor şi aplicaţiilor, comandanţii de subunităţi trebuie să controleze personal existenţa şi integritatea întregului armament, tehnici militare şi mijloacelor de antrenament de instrucţie, precum şi existentul în armamentul de infanterie, muniţii. Armele şi cartuşierele se controlează de către comandanţii de grupe. Rezultatele controlului se raportează în mod ierarhic. Muniţiile neconsumate şi tuburile se predau în modul stabilit.

După terminarea şedinţelor şi aplicaţiilor se execută curăţatul armamentului şi instrumentului pentru lucrările de terasamente, îngrijirea tehnică a armamentului şi tehnicii militare, precum şi curăţenia locurilor de desfăşurare a şedinţelor.

255. în zilele stabilite prin ordinul pe unitate, trimiterea şisosirea subunităţilor de la instrucţiile în teren (de la centrele deinstrucţie) se efectuează cu acompaniamentul orchestrei unităţii.

Dejunul, prînzul şi cina

256. La ora stabilită în orarul zilnic prepararea hranei trebuie să fie terminată.

Pînă a începe distribuirea hranei, medicul, în comun cu ofiţerul de serviciu pe unitate, trebuie să controleze calitatea hranei, să execute cîntăririle de control ale porţiilor, precum şi să controleze starea sanitară a încăperilor bucătăriei, sălii de mese, a veselei de masă şi de bucătărie şi a inventarului. După ce medicul a făcut concluzia, hrana este probată de comandantul de unitate sau, la indicaţia acestuia, de unul din locţiitorii comandantului de unitate.

Rezultatele controlului se înscriu în registrul evidenţei controlului calităţii preparării hranei.

La ora stabilită, ofiţerul de serviciu pe unitate aprobă distribuirea hranei.

98

257. Soldaţii şi sergenţii trebuie să sosească la sala de meseîn îmbrăcăminte şi încălţăminte curăţate, în formaţie sub comanda plutonierului de companie sau, la indicaţia acestuia, a unuia dinlocţiitorii comandanţilor de plutoane.

în sala de mese pe timpul primirii hranei trebuie să fie respectată ordinea. Se interzice primirea hranei cu capul acoperit, în mantale (scurte calde) şi în îmbrăcăminte specială (de lucru).

258. Persoanele din serviciul de zi primesc hrana în orele stabilite de comandantul de unitate.

Pentru bolnavii aflaţi la punctul medical al unităţii hrana se prepară conform normelor raţiei spitaliceşti şi li se aduce separat, de către felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctul medical (infirmerie).

Militarii în termen trecuţi prin ordinul pe unitate la alimentaţie dietetică primesc hrana la o masă separată.

învoirea din locul de dispunere a unităţii

259. Militarii în termen au dreptul să se deplaseze liber în locul de dispunere a unităţii militare şi în limitele garnizoanelor în care ei sunt învoiţi din teritoriul de dislocare a unităţilor militare. Militarii prin contract pot pleca în afara garnizoanelor, pe al cărui teritoriu îşi satisfac serviciul militar, cu aprobarea comandantului de unitate militară. Pentru militarii în termen plecarea din limitele garnizoanelor (cu excepţia cazurilor cînd pleacă în concediu sau în misiune) este interzisă.

260. Militarul în termen, dacă nu i-a fost aplicată o pedeapsă disciplinară „privarea învoirii de rînd", are dreptul la o învoire pe săptămînă în afara locului de dispunere a unităţii. Totodată, învoirea militarilor trebuie să fie reglementată între subunităţile din unitate, astfel ca să nu fie în detrimentul stării de pregătire în vederea luptei a unităţii şi calităţii executării serviciului de alarmă.

Militarii în termen primesc învoiri în afara locului de dispunere a unităţii de la comandantul de companie în zilele, orele şi modul stabilite de comandantul de unitate. Concomitent din subunitate pot pleca în învoire cel mult 30% din militari. Soldaţii primului an de serviciu pleacă în învoiri din locul de dispunere a unităţii după depunerea Jurămîntului militar. Sîmbăta şi în zilele din ajunul sărbătorilor învoirea se admite pînă la ora 24.00, iar duminica şi în zilele de sărbătoare — pînă la apelul de seară.

Cu aprobarea comandantului de batalion (divizion), comandantul de companie poate acorda unui militar în termen învoire pe motiv întemeiat şi în alte zile ale săptămînii după şedinţele de instrucţie pînă la stingere sau pînă în dimineaţa zilei următoare (dar nu mai tîrziu decît cu două ore pînă la începutul şedinţelor).

99

învoirile se realizează în ordinea de urgenţă. Evidenţa este ţinută de către locţiitorii comandanţilor de plutoane.

Pentru executarea serviciului de alarmă şi serviciului de zi în zilele de odihnă şi de sărbătoare militarilor în termen învoiri nu li se acordă.

261. Pentru aprobarea învoirii militarii se adresează şefuluisău nemijlocit.

De exemplu : „Domnule sergent Rog să mi se permită o învoire pînă la ora 20.00".

Locţiitorii comandanţilor de plutoane prezintă listele de învoire ale militarilor în termen, semnate de comandanţii de plutoane, plutonierului de companie pentru raport comandantului de companie.

262. La ora stabilită, sergentul de serviciu pe companie adunămilitarii care pleacă în învoire şi raportează plutonierului de companie.

Plutonierul de companie îi inspectează vizual pe militarii învoiţi, controlează dacă sunt bărbieriţi şi tunşi, starea şi ajustarea îmbrăcămintei şi încălţămintei, dacă cunosc regulile de dare a salutului militar, de comportare în stradă şi în alte locuri publice. După aceasta, plutonierul înmînează acestora biletele de voie, semnate de comandantul de companie (anexa 11). Sergentul de serviciu pe companie îi înscrie pe cei ce pleacă în învoire în registru (anexa 11), întocmeşte lista lor şi îi prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate.

Soldaţii şi sergenţii în termen, care pleacă în învoire în afara locului de dispunere a unităţii, trebuie să aibă asupra sa livretul militar.

Biletul de voie este valabil numai în perimetrul garnizoanei sale.263. La înapoierea din învoire militarii se prezintă ofiţerului

de serviciu pe unitate şi raportează sosirea. Ofiţerul de serviciu peunitate face însemnarea în biletele de voie despre sosire. Dupăaceasta, ei pleacă în subunitate la sergentul de serviciu pe companie, îi predau biletele de voie şi raportează şefului său nemijlocit.

De exemplu : „Domnule sergent, sunt soldatul Popescu, m-am prezentat din învoire. In timpul învoirii nu am fost observat (sau am fost observat pentru... de către...)".

Dacă militarul soseşte la subunitate după stingere, atunci el raportează şefului nemijlocit în ziua următoare, pînă la inspecţia de dimineaţă.

Sergentul de serviciu pe companie notează în registrul celor plecaţi în învoire ora sosirii şi predă biletele de voie plutonierului de companie.

264. învoirea elevilor din anul întîi din locul de dispunere ainstituţiei militare de învăţămînt de instruire profesională se în-

100

făptuieşte în modul stabilit pentru soldaţii şi sergenţii în termen. Modul de învoire a elevilor din anul doi este stabilit de către şeful instituţiei militare de învăţămînt. Elevii din anul trei şi următori, precum şi elevii cu dreptul de a locui în cămin se pot afla în afara locului de dispunere a instituţiei militare de învăţămînt după şedinţele de instrucţie şi orele obligatorii pentru activitatea de sine stătătoare stabilite în orarul zilnic, pînă la ora 24.00, elevii familişti — pînă la începutul şedinţelor din ziua următoare.

265. în unităţile militare (subunităţile independente), carese află în locuri îndepărtate de la localităţi, şi în alte cazuri, cîndînvoirea din locurile de dispunere în modul indicat nu este raţională, atunci, la decizia comandantului unităţii (subunităţii independente) , în zilele de odihnă se întreprind ieşiri în grup în localităţilemari din apropiere (în oraş).

Trimiterea şi deplasarea subunităţilor (echipelor)

266. în misiunile de serviciu se numesc, de regulă, subunităţiîn frunte cu comandanţii lor. Cînd în misiune se numesc soldaţi şisergenţi din diferite subunităţi, din aceştia se constituie o echipăşi se numeşte şeful echipei din numărul sergenţilor, plutonierilorsau ofiţerilor. Comandantului de subunitate (şefului de echipă)i se înmînează în unitate delegaţia şi lista efectivului subunităţii(echipei) cu indicaţia categoriei şi seriei armamentului, cantităţiide muniţii repartizate, confirmate cu ştampila unităţii militareşi semnate de şeful statului major al unităţii. Comandantului desubunitate (şefului de echipă), în afară de aceasta, i se indică:modul deplasării şi hrănirii în drum, la ce oră, unde şi la a cui dispoziţie se trimite subunitatea (echipa), prevederile de securitate,regulile de păstrare şi întrebuinţare a armei, precum şi alte indicaţii, legate de executarea serviciului de către subunitate (echipă).

267. Pregătirea subunităţii (echipei) pentru deplasare în misiunea de serviciu este condusă de către comandantul subunităţii de la care ea a fost numită.

La ora stabilită, subunitatea (echipa) sub conducerea comandantului (şefului echipei) numit al subunităţii se prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate. Acesta controlează componenţa şi asigurarea subunităţii (echipei) şi raportează despre aceasta şefului de stat major sau comandantului de unitate.

Şeful de stat major sau comandantul de unitate examinează vizual subunitatea (echipa), controlează dacă aceasta este gata, face instructajul comandantului de subunitate (şefului de echipă), iar la necesitate — şi al întregului efectiv, asigură expedierea la timp a subunităţii (echipei), distribuind, în cazurile necesare, un mijloc de transport.

101

268. Comandantul de subunitate (şeful de echipă) răspundede menţinerea disciplinei militare şi ordinii de către efectiv,de executarea la timp a misiunii, precum şi de integritatea armamentului, muniţiilor şi altor materiale militare.

La sosirea în locul de destinare comandantul de subunitate (şeful de echipă) raportează persoanei la dispoziţia căreia este trimisă subunitatea (echipa), iar la înapoiere — şefului de stat major al unităţii.

269. Cînd deplasarea are loc pe maşini, comandanţii de subunităţi (şefii de echipe) exercită atribuţiile şefului de coloană(şefului de maşină), expuse în art. 392.

Transportarea efectivului pe maşini neamenajate, iar pe timp de iarnă — descoperite este interzisă.

Cînd deplasarea are loc pe calea ferată, cu transportul fluvial şi aerian, trebuie de călăuzit de indicaţiile expuse în capitolul 12 al prezentului Regulament.

270. Militarii în termen ai companiei, care urmează pentruexecutarea misiunilor de serviciu, precum şi în excursie, la film,teatru şi la alte instituţii publice în limitele garnizoanei, sedeplasează în componenţa echipei în frunte cu un şef numitde către comandantul de companie din numărul ofiţerilor,plutonierilor sau sergenţilor.

Şeful din numărul ofiţerilor sau plutonierilor adună personalul echipei, îl dispune în formaţie şi îl inspectează vizual, întocmeşte lista ; pregătirea echipei o raportează comandantului de companie sau persoanei care îl înlocuieşte. După ce a primit aprobarea, acesta conduce echipa la locul de destinaţie.

Şeful din numărul sergenţilor adună echipa în formaţie şi o prezintă pentru inspecţie plutonierului de companie sau persoanei care îl înlocuieşte, primeşte de la acesta pentru sine biletul de voie şi lista efectivului echipei cu semnătura comandantului de companie. După aceasta, şeful prezintă echipa ofiţerului de serviciu pe unitate.

271. Cînd din subunitate pleacă doi şi mai mulţi militari,din numărul acestora întotdeauna este numit un şef. Echipa dintrei şi mai mulţi oameni se deplasează la locul de destinaţieîn formaţie (cu excepţia deplasării la instituţiile publice pentruodihnă) sub conducerea şefului.

Pentru evitarea accidentelor, echipele care se deplasează în formaţie pe jos trebuie să dispună pe timp de noapte de lanternă de semnalizare, în capul şi la coada coloanei, iar ziua — de fanioane de semnalizare.

Vizitarea militarilor

272. Vizitarea militarilor în termen este permisă de către comandantul pe companie la ora stabilită în orarul zilnic, în camera (locul) pentru vizitatori, destinată în mod special în acest scop.

273. Printr-un ordin pe unitate, din numărul sergenţilor, pe timpul stabilit pentru vizitarea militarilor este numită o persoană de serviciu pe camera vizitatorilor. Drepturile şi îndatoririle acesteia sunt determinate de o instrucţiune aprobată de comandantul de unitate.

Persoanele care doresc să-i viziteze pe militari sunt admise în camera vizitatorilor cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe unitate.

Sergentul de serviciu pe punctul de control (camera vizitatorilor) înregistrează toate datele referitor la persoanele sosite în registrul evidenţei vizitatorilor (anexa 18), după care comunică militarului (prin intermediul persoanei de serviciu de subunitate) la care au sosit vizitatorii.

274. Membrii familiilor militarilor şi alte persoane, cu aprobarea comandantului de unitate, pot vizita cazarma, sala demese, odaia gloriei de luptă (istoriei) a unităţii şi alte încăperipentru a lua cunoştinţă de viaţa şi traiul efectivului unităţii.

Pentru însoţirea lor şi explicaţiile necesare sunt numiţi militari pregătiţi în acest scop.

275. Vizitatorii cu băuturi alcoolice sau în stare de ebrietatenu sunt admişi spre a vizita militarii. înnoptarea în cazarmă şi înalte încăperi (art. 178) a persoanelor străine este interzisă.

C a p i t o l u l 6

PERSONALUL DESTINAT PENTRU SERVICIUL DE ZI

Principii generale

276. Serviciul de zi se numeşte pentru menţinerea ordinii interioare, paza efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor şi materialelor unităţii (subunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a infracţiunilor, precum şi pentru executarea altor îndatoriri ce ţin de serviciul interior.

277. Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul de zi pe unitate pe perioada de instrucţie.

Este prevăzută următoarea componenţă a personalului

102 103

destinat pentru serviciul de zi al brigăzii (unităţii) :— ofiţerul de serviciu pe unitate ;— ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate;— subunitatea de intervenţie ;— garda ;— ofiţerul de serviciu şi plantoanele pe parc ; precum şi mecanicii-

conductori (şoferii) la maşinile de tracţiune de serviciu;— felcerul sau instructorul sanitar de serviciu şi plantoanele pe

punctul medical;— sergentul de serviciu şi ajutorii acestuia pe punctul de control;— sergentul de serviciu pe bucătărie şi sala de mese şi muncitorii în

ospătărie ;— sergentul de serviciu pe statul major al unităţii;— toboşarul-gornist de serviciu ;— agenţii de legătură ;— echipa de pompieri;— plantonul în serviciul special.Zilnic, prin ordinul de zi pe brigadă (unitate), se numesc: ofiţerul de

serviciu pe unitate, ajutorul ofiţerului de serviciu pe parc, subunitatea de intervenţie, precum şi subunităţile de la care se numeşte personalul pentru serviciul de zi şi personalul pentru lucru. La necesitate, comandantul de brigadă (unitate) are dreptul să reducă componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi.

278. în serviciul de zi pe companie sunt numiţi:— sergentul de serviciu pe companie ;— plantonul pe companie.Numărul de schimburi ale plantoanelor pe companie este determinat

de către comandantul de unitate.Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi pe cămin al

militarilor-femei, precum şi obligaţiile lui sunt determinate potrivit serviciului de zi pe companie.

279. In locul sergenţilor de serviciu pe companii în unelebatalioane, în funcţie de efectivul lor şi de condiţiile de instalare,la decizia comandantului de unitate, poate fi numit un sergentde serviciu pe unitate, iar în subunităţile de asigurare a unităţii,cînd acestea sunt amplasate împreună — o persoană de serviciupe aceste subunităţi.

Numărul de plantoane în cazurile menţionate este stabilit în funcţie de condiţiile de amplasare a subunităţilor, de asigurarea pazei şi menţinerea ordinii interioare.

280. Toate persoanele de serviciu şi ajutorii lor trebuiesă poarte pe partea stîngă a pieptului (pe mînă stingă) o insignă(banderolă din pînză) cu inscripţia respectivă (anexa 13).Insigna (banderola) se transmite de către vechea persoană de

serviciu noii persoane de serviciu după raportul de predare şi primire a serviciului.

281. Ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul acestuia, ofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de serviciu pe punctul decontrol, sergentul de serviciu pe statul major al unităţii, numiţidin numărul ofiţerilor şi plutonierilor, sunt înarmaţi cu pistoalecu două încărcătoare pline.

Ofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de serviciu pe punctul de control, sergentul de serviciu pe statul major al unităţii, numiţi din numărul sergenţilor, ajutorii sergentului de serviciu pe punctul de control, sergentul de serviciu şi plantoanele pe subunităţi, cu excepţia militarilor-femei, care intră în componenţa serviciului de zi pe cămin, precum şi plantoanele pe parc şi agenţii de legătură sunt înarmaţi cu baionete-cuţit în teci. Baioneta-cuţit se află pe centură în partea stîngă la lăţimea unei palme de cataramă.

Dacă este nevoie, la ordinul şefului Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, în unele unităţi militare plantoanele şi ajutorii sergentului de serviciu pe punctul de control, personalul din serviciul de zi pe companie şi plantoanele pe parc pot fi înarmate cu automate (carabine) cu două încărcătoare (magazii) pline (cu 30 cartuşe în lame). Modul de manipulare a armei, precum şi uzul ei se execută în corespundere cu prevederile prezentului Regulament şi ale Regulamentului serviciilor în garnizoană şi de gardă ale Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Personalul destinat pentru lucru

282. La destinarea militarilor pentru lucru în ordinul dezi pe unitate se indică care subunităţi se numesc pentru lucru,felul activităţii, durata, cînd, unde şi la dispoziţia cui sunt date.Subunităţile destinate pentru lucru sosesc în frunte cu comandanţii săi sau cu şefii numiţi din numărul ofiţerilor sau sergenţilor.

Numirea personalului pentru lucrări neprevăzute se execută de către şeful statului major al unităţii.

283. De organizarea şi siguranţa lucrărilor răspunde şefulla a cărui dispoziţie este trimisă subunitatea. Comandantul desubunitate (şeful de echipă) este obligat să controleze executarea de către efectiv a prevederilor securităţii.

Se interzice numirea militarilor-femei la lucrările legate de mutarea şi deplasarea greutăţilor care depăşesc normele limită, stabilite de legislaţia muncii.

104105

Subunitatea de intervenţie (de serviciu)

284. Subunitatea de intervenţie este destinată pentru întărireagărzilor cînd acest lucru este impus de situaţie, pentru intervenţiiurgente în caz de incendiu, calamităţi naturale sau alte evenimentedeosebite.

Se interzice folosirea subunităţii de intervenţie pentru executarea lucrărilor de gospodărie în afara unităţii.

Subunitatea de intervenţie se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate.

285. Cînd se dă alarma pentru unitatea de intervenţie (lachemare), aceasta se adună în locul stabilit şi acţionează conformindicaţiilor ofiţerului de serviciu pe unitate.

Cartuşele pentru subunitatea de intervenţie sunt distribuite numai la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate.

286. Şedinţele cu subunitatea de intervenţie se desfăşoarăîn preajma locului de dispunere a unităţii. Situaţia subunităţiide intervenţie şi modul de chemare a acesteia o cunoaşte ofiţerulde serviciu pe unitate.

Modul de numire a personalului pentru serviciu şi evidenţa rîndului la serviciu

287. Subunităţile sunt numite la serviciu împreună cucomandanţii săi.

Rîndul la serviciu între plutonieri, ofiţeri şi subunităţi în unitate îl stabileşte şeful de stat major al unităţii.

Rîndul la serviciu în companie între plutoane este ţinut de plutonierul de companie, iar în pluton — de locţiitorul comandantului de pluton.

Numărul de servicii de rînd între soldaţi, sergenţi, plutonieri şi ofiţeri urmează a fi repartizat uniform şi echitabil. La o diferenţă mare în misiunile de serviciu, executate de diferiţi militari în perioade anumite, numărul de servicii pentru ofiţerii şi plutonierii mai ocupaţi pentru timpul acesta poate fi redus de către comandantul de unitate.

288. Tabelele cu rîndul la serviciu al personalului suntţinute pentru fiecare lună separat (anexa 11) :

— pentru soldaţi — de către locţiitorii comandanţilor de plutoane ;— pentru sergenţi — de către plutonierul de companie ;— pentru plutonierii şi ofiţerii conducerii şi ai subunităţilor

independente ale unităţii, precum şi pentru comandanţii de batalioane şi locţiitorii acestora — la statul major al unităţii, pentru ceilalţi plutonieri şi ofiţeri — la statele majore ale batalioanelor.

Tabelele cu rîndul la serviciu al personalului de serviciu se păstrează timp de un an, apoi se nimicesc.

Pregătirea personalului pentru serviciul de zi

289. Statul major al unităţii militare, cu cinci-şase zile pînă la începutul lunii următoare, comunică comandanţilor de subunităţi zilele intrării şi componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi.

290. Comandanţii de subunităţi, de la care se numeşte personalul pentru serviciul de zi, răspund de selecţionarea efectivului şi de pregătirea acestuia de executarea serviciului, de sosirea la timp a personalului pentru serviciul de zi la şedinţă (instructaj) la persoanele cu funcţii respective ale unităţii şi la apel.

291. în noaptea care precedează serviciul, persoanele numite pentru serviciu vor fi scutite de toate şedinţele şi lucrările. Pompierii numiţi de la echipa de pompieri netitulară de şedinţe şi lucrări, care se execută în locul de dispunere a unităţii, nu sunt scutiţi.

292. în ziua intrării în serviciu, la orele indicate în orarul de zi, personalului trebuie să i se acorde cel puţin trei ore, iar la intrarea în gardă peste o zi — cel puţin patru ore pentru pregătirea către executarea serviciului, inclusiv pentru desfăşurarea şedinţei practice şi cel puţin o oră pentru odihnă (somn).

293. Pregătirea personalului din serviciul de zi, cu excepţia gărzii numite de la companie (baterie), este înfăptuită de către plutonierul (sau altă persoană cu funcţii numită) de subunitate. Pregătirea personalului pentru serviciul de zi numit de la batalion (divizion) sau de la unitatea militară este organizată de către comandanţii corespunzători şi executată de către locţiitorii acestora.

Pregătirea gărzii se realizează în corespundere cu Regulamentul serviciilor în garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

294. Persoanele din serviciul de zi, stabilite de ordinul peunitate, în funcţie de predestinarea de serviciu, la ora stabilităsosesc la şedinţă (instructaj) la locţiitorii comandantului deunitate sau la altă persoană cu funcţii, numită de către comandantul de unitate în acest scop.

La şedinţă (instructaj) se studiază principiile regulamentelor militare, instrucţiunile şi prevederile de siguranţă, de asemenea, se controlează dacă efectivul din serviciu cunoaşte obligaţiunile speciale.

Şedinţele practice se desfăşoară în ziua intrării în serviciu la ora indicată în orarul zilnic, în încăperi utilate (locuri desti-

107

106

nate) pentru executarea serviciului de zi, în locul de dispunere a subunităţii sau la locul de executare a serviciului.

295. în cazurile necesare, cînd unele persoane din serviciul de zi sunt înarmate cu automate (carabine), se desfăşoară şedinţe privind acţiunile cu folosirea armei.

296. Cu 15 minute pînă la apel, personalul destinat pentru serviciul de zi trebuie să fie gata de executarea serviciului şi primit de persoanele sale de serviciu şi de şeful gărzii unităţii în subordonarea sa.

Apelul personalului destinat pentru serviciul de zi

297. Apelul personalului destinat pentru serviciul de zi se execută în conformitate cu prevederile Regulamentului serviciilor în garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Apelul îl execută noul ofiţer de serviciu pe unitate la ora stabilită de comandantul unităţii.

298. Cu 10 minute pînă la apel, noul ajutor al ofiţerului de serviciu pe unitate din numărul ofiţerilor adună efectivul destinat pentru serviciul de zi, cu excepţia subunităţii de intervenţie, serviciului de zi pe cămin al militarilor-femei, serviciului pe bucătărie şi echipei de pompieri, în locul stabilit pentru apel, verifică prezenţa acestuia şi, cînd soseşte ofiţerul de serviciu pe unitate, îi raportează.

Dacă ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate are gradul militar plutonier sau sergent, atunci adunarea personalului destinat pentru serviciul de zi şi raportul dat ofiţerului de serviciu pe unitate le face un ofiţer din numărul persoanelor destinate pentru serviciul de zi.

299. Pentru apel, personalul destinat pentru serviciul de zise adună în formaţie : la flancul drept — gărzile, apoi de ladreapta spre stînga — ofiţerul de serviciu pe parc, felcerul(instructorul sanitar) de serviciu, sergentul de serviciu pe punctulde control, sergentul de serviciu pe statul major al unităţii, toţisergenţii de serviciu pe companii în ordinea numerică a subunităţilor, agenţii de legătură, sergentul de serviciu pe bucătărie,şeful echipei de pompieri şi toboşarul-gornist de serviciu;ajutorii sergentului de serviciu pe punctul de control, plantoanele,mecanicii-conductori (şoferii) ai maşinilor de tracţiune deserviciu se adună în formaţie înapoia persoanelor sale de serviciu ; ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate se dispune la flanculdrept al gărzilor.

108

OBLIGAŢIUNILE PERSOANELOR DIN SERVICIUL DE ZI

Principii generale

300. Toate persoanele din serviciul de zi sunt datoare săcunoască ferm, să execute întocmai şi conştiincios obligaţiunilesale, să ceară cu perseverenţă respectarea orarului zilnic şi a altorreguli ale ordinii interioare.

Persoanele din serviciul de zi nu au dreptul să întrerupă sau să predea altcuiva executarea obligaţiilor sale fără permisiunea ofiţerului de serviciu pe unitate.

301. La vizita în subunităţi a şefilor, începînd de la comandantul de unitate în sus, persoanele de serviciu pe subunităţi sunt obligate să raporteze imediat starea de lucruri ofiţerului de serviciu pe unitate.

302. Ofiţerul de serviciu pe unitate şi ajutorul acestuia, pe rind, precum şi sergentul de serviciu pe companie au voie pe timpul serviciului să se odihnească (să doarmă) cîte patru ore fiecare în orele stabilite de comandantul de unitate, fără încălţăminte, dar fără să scoată echipamentul şi îmbrăcămintea.

Plantoanelor din schimbul liber li se permite să se odihnească (să doarmă) pe rînd, dezbrăcaţi, numai de la stingere pînă la deşteptare.

Persoanele de serviciu pe parc, pe punctul de control, pe bucătărie, felcerul (instructorul sanitar) de serviciu, sergentul de serviciu pe statul major al unităţii şi toboşarul-gornist de serviciu au voie pe timp de noapte să se odihnească (să doarmă), fără încălţăminte, dar fără să scoată echipamentul şi îmbrăcămintea.

303. Militarii care au fost schimbaţi din serviciul de zi suntscutiţi de şedinţe şi lucrări în ziua cînd au fost schimbaţi.

Ofiţerilor şi plutonierilor, care fac parte din personalul serviciului de zi în zilele de odihnă şi de sărbătoare, li se oferă o zi de odihnă în decursul săptămînii.

Ofiţerul de serviciu pe unitate

304. Ofiţerul de serviciu pe brigadă (unitate) se numeşte dinrîndul ofiţerilor conducerii brigăzii şi batalioanelor, comandanţilor de companii (similari). El răspunde de înştiinţarea la timpa subunităţilor şi conducerii brigăzii (unităţii) cu privire ladarea alarmei, de menţinerea ordinii interioare în brigadă şide executarea serviciului de zi, precum şi de integritatea pistoalelor şi muniţiilor ofiţerilor şi plutonierilor din statul majorşi serviciile brigăzii. Ofiţerul de serviciu pe brigadă (unitate)se subordonează comandantului de brigadă (unitate). Lui i se

109

subordonează întregul personal al serviciului de zi al brigăzii (unităţii).în batalioanele independente şi unităţile militare similare se permite

a numi în serviciul pe unitate comandanţi de plutoane, precum şi plutonieri din statul major şi serviciile batalionului.

în privinţa gărzilor interioare ale brigăzii (unităţii) ofiţerul de serviciu pe brigadă (unitate) se călăuzeşte de principiile Regulamentului serviciilor în garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova cu privire la gărzi.

305. înainte de apel, noul ofiţer de serviciu la ora stabilită soseşte la şeful statului major al unităţii pentru instructaj şi primirea parolei. La apel noul ofiţer de serviciu pe unitate controlează efectivul serviciului, armamentul, ţinuta stabilită pentru personalul serviciului de zi, dacă acesta cunoaşte obligaţiile sale, dă indicaţii privind lichidarea neajunsurilor depistate şi declară ţinuta pentru următoarele 24 de ore.

După apel, noul ofiţer de serviciu primeşte de la cel vechi documentele (anexa 9), precum şi armamentul şi muniţiile ofiţerilor şi plutonierilor din statul major şi serviciile unităţii. Armamentul este primit bucată cu bucată conform numerelor şi în complet. După aceasta, în comun cu vechiul ofiţer de serviciu pe unitate, verifică starea de funcţionare a mijloacelor tehnice de înştiinţare şi pază, a aparatelor de cercetare radioactivă şi chimică, de asemenea, precizează, conform registrului persoanele arestate, numărul arestaţilor şi timpul întreţinerii la arest.(306, După predarea şi primirea serviciului şi rapoartele şefilor de gărzi

cu privire la schimbarea gărzilor, vechiul şi noul ofiţeri de serviciu sosesc la comandantul de unitate cu raportul. LX De exemplu: „Domnule colonel, sunt maiorul Leu, am predat serviciul de zi pe brigadă". „Domnule colonel, sunt căpitanul Negru, am luat în primire serviciul de zi pe brigadă".

După care, noul ofiţer de serviciu pe unitate comunică toate neajunsurile depistate în procesul de primire a serviciului, care nu au putut fi înlăturate de către personalul serviciului de zi schimbat.

307. Ofiţerul de serviciu pe unitate este obligat:— la primirea semnalului de alarmă, să dea imediat semnal pentru

deşteptarea subunităţilor, să raporteze comandantului de brigadă (unitate), să înştiinţeze locţiitorii acestuia şi alte persoane cu funcţii ale brigăzii (unităţii) ; pînă la sosirea lor să conducă ieşirea subunităţilor la punctele de concentrare ;

— la primirea ordinului de mobilizare, să raporteze imediat comandantului şi şefului statului major ai brigăzii (unităţii) şi să acţioneze în conformitate cu indicaţiile acestora şi cu instrucţiunea ;

110

— să distribuie ofiţerilor şi plutonierilor conducerii brigăzii (unităţii), contra semnătură în registrul de distribuţie a armamentului şi muniţiilor (anexa 11), iar la alarmă — după fişe, armamentul personal şi muniţiile pentru acesta, dozimetrele individuale, să controleze predarea lor la timp; la declanşarea nesancţionată a semnalizării de pază de la camerele de păstrare a armamentului la subunităţi, să stabilească cauzele şi să exercite controlul punerii acesteia la pază;

— în cazul cînd se întrebuinţează arme moderne sau cînd a apărut pericolul radiaţional şi cel chimic în urma avariilor la întreprinderile de energetică atomică şi ale industriei chimice să acţioneze în conformitate cu instrucţiunea de care dispune ;

— să urmărească executarea de către subunităţi a orarului zilnic şi să conducă darea semnalelor stabilite ;

— să controleze personal, cel puţin de două ori în 24 de ore (dintre care o dată pe timp de noapte), executarea serviciului de către personalul din serviciul de zi şi respectarea ordinii interioare în subunităţi, să ia măsuri de prevenire a infracţiunilor, evenimentelor, încălcărilor, de a nu admite încălcarea cerinţelor securităţii, precum şi de înlăturare a neregulilor depistate ;

— să cunoască în orice moment locul aflării comandantului de brigadă (unitate), să raporteze imediat acestuia toate evenimentele, părăsirea nemotivată a locului de serviciu de către militarii în termen şi măsurile de căutare a lor ;

— să se afle în camera persoanei de serviciu ; plecînd în chestiuni de serviciu, să lase în locul său un ajutor şi sa-i comunice acestuia unde şi pentru cît timp a plecat;

— să cunoască raioanele cîmpurilor de instrucţie, precum şi care companie şi unde desfăşoară şedinţele ;

— să dispună de informaţia privind răspîndirile efectivului unităţii, precum şi răspîndirile maşinilor de luptă şi transport; prin intermediul ofiţerului de serviciu pe parc, să controleze înapoierea maşinilor în parc, să raporteze comandantului de unitate cazurile de reţinere a lor la cursă, să ia măsuri de căutare şi înapoiere a maşinilor în parc ;

— să verifice şi să trimită la timp subunităţile (echipele) numite de la brigadă şi să raporteze şefului statului major sau comandantului de brigadă;

— să examineze aspectul exterior al militarilor în termen care pleacă în învoire din locul de dispunere a unităţii şi să facă însemnările în listele învoirilor privind timpul înapoierii lor; să permită ieşirea din locul de dispunere a unităţii a agenţilor de legătură la prezentarea fişelor de înştiinţare legalizate prin ştampila respectivă;

— să primească persoanele la arestul unităţii şi să le elibereze la timp de sub arest, făcînd însemnările necesare în nota de

111

arest şi în registrul arestaţilor;— în caz de incendiu, calamitate pe locul de dispunere a unităţii sau

în apropierea lui, să ia imediat măsuri de salvare a Drapelului de luptă al unităţii, a oamenilor, armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale ; în caz de incendiu, să cheme echipa de pompieri şi, pînă la sosirea acesteia, să organizeze stingerea incendiului;

— împreună cu medicul, să controleze calitatea hranei înainte de distribuirea acesteia, făcînd notările respective în registrul evidenţei controlului calităţii hranei preparate, şi să aprobe distribuirea ei; în caz de îndoieli, să raporteze imediat comandantului de unitate ; să asiste personal în sala de mese pe timpul distribuirii şi servirii hranei şi să controleze dacă personalul a primit pe deplin hrana conform normelor ;

— să urmărească curăţenia şi ordinea în cazărmi şi în locul de dispunere a unităţii; să dea, în cazuri deosebite, comandă persoanelor de serviciu pe subunităţi spre a închide uşile de intrare în cazarmă cu zăvoarele ;

— la sosirea comandantului de unitate, să-1 întîmpine, să dea comanda „Drepţi" şi să-i raporteze.

De exemplu: „Domnule colonel, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (sau s-a întîmplat cutare), sunt ofiţerul de serviciu pe unitate, căpitan Negru".

Locţiitorilor comandantului de brigadă ofiţerul de serviciu pe unitate doar li se prezintă.

308. După inspecţia de seară şi după deşteptare, ofiţerul deserviciu pe unitate primeşte de la persoanele de serviciu pe subunităţi rapoartele şi întocmeşte informaţia privind absenţele, iardacă există absenţe nemotivate — lista acestora. Această listăşi lista arestaţilor le prezintă comandantului de unitate dupăraportul de dimineaţă.

Toate neajunsurile depistate pe timpul executării serviciului de către personalul serviciului de zi şi încălcările ordinii interioare în unitate pe timpul serviciului, care nu pot fi înlăturate pînă la predarea serviciului, ofiţerul de serviciu pe unitate le înscrie în registrul de primire şi predare a serviciului (anexa 11). Registrul primirii şi predării serviciului se prezintă zilnic de către ofiţerul de serviciu pe unitate comandantului de brigadă (unitate) pentru examinare.

309. Ofiţerul de serviciu pe brigadă (unitate) întîmpină şiînsoţeşte pe :

— Preşedintele Republicii Moldova şi ministrul apărării;— generalii de corp de armată şi de divizie, şefii direcţi superiori

comandantului de unitate şi persoanele numite pentru conducerea inspecţiei (controlului).

La întîmpinarea acestor persoane, ofiţerul de serviciu pe

brigadă (unitate) dă comanda „Drepţi" şi raportează.De exemplu : „Domnule general de divizie. Brigada a doua de

infanterie motorizată execută pregătirea de luptă conform progra-mului de şedinţe (în cutare raion), sunt ofiţerul de serviciu pe unitate, căpitan Cioban u".

Sosirea persoanelor enumerate, ofiţerul de serviciu pe unitate o raportează imediat comandantului de unitate sau persoanei care-1 înlocuieşte.

în cazul cînd comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de comandantul de unitate şi îi raportează, ofiţerul de serviciu pe unitate doar se prezintă.

în cazul cînd în unitate sosesc generali, care nu sunt indicaţi mai sus, precum şi ofiţeri superiori dintr-o unitate militară străină, ofiţerul de serviciu pe unitate li se prezintă acestora.

De exemplu: „Domnule general de brigadă. Sunt ofiţerul de serviciu pe unitate, căpitan Popescu". După aceasta el îi însoţeşte la comandantul de unitate sau la persoana care-1 înlocuieşte.

Ceilalţi militari din unitatea militară străină, după identificarea celui sosit şi motivul sosirii lui, la necesitate, sunt lăsaţi să treacă în unitate cu permise valabile o singură dată.

Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate

310. Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate este numit din rîndul ofiţerilor inferiori sau plutonierilor şi se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate. El este obligat să cunoască instrucţiunea ofiţerului de serviciu pe unitate, să ştie a manipula mijloacele de înştiinţare, mijloacele tehnice de pază şi mijloacele de transmisiuni, aparatele de cercetare radiaţională şi chimică de care dispune ofiţerul de serviciu pe unitate ; rămînînd în locul ofiţerului de serviciu pe unitate, să-i execute obligaţiile.

311. Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din rîndul ofiţerilor i se subordonează toate persoanele din serviciul de zi al unităţii; în ce priveşte gărzile interioare el se călăuzeşte de principiile Regulamentului serviciilor în garnizoană şi de gardă cu privire la ajutorul persoanei de serviciu pe gărzi.

Ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate numit din rîndul plutonierilor i se subordonează tot efectivul din serviciul de zi, cu excepţia ofiţerilor.

Sergentul de serviciu pe punctul de control

312. Sergentul de serviciu pe punctul de control este numitdin rîndul plutonierilor sau sergenţilor. El răspunde de legitimitatea intrării (ieşirii) persoanelor care sosesc (pleacă) înunitate, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror

112 1 1 3

materiale. Sergentul de serviciu pe punctul de control se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia. Lui i se subordonează ajutorii sergentului de serviciu pe punctul de control.

Predarea şi luarea în primire a serviciului vechiul sergent de serviciu pe punctul de control şi cel nou o raportează ofiţerului de serviciu pe unitate.

313. Sergentul de serviciu pe punctul de control este obligat:— după apel, să primească conform listei documentaţia, utilajul şi

inventarul (anexa 9) ;— să controleze documentele de identificare a persoanelor sosite în

unitate, să distribuie permise de o singură dată cu acordul persoanelor din lista aprobată de comandantul de unitate şi la indicaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate ;

— să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate persoanele de veridicitatea documentelor cărora are îndoieli;

— să nu permită ieşirea din locul de dispunere a unităţii a militarilor în termen care nu dispun de document cu dreptul de ieşire, nu sunt în ţinută şi au un aspect exterior neglijent, iar echipelor care se deplasează în formaţie pe jos, pe timp de noapte — fără lanterne de semnalizare în capul şi coada coloanei, ziua — fără fanioane de semnalizare ;

— să se afle la punctul de control; plecînd în interes de serviciu cu permisiunea ofiţerului de serviciu pe unitate, să lase în locul său un ajutor;

— să controleze modul de executare a serviciului de către ajutorii săi;

— la sosirea comandantului de unitate şi a locţiitorilor acestuia, să-i întîmpine şi să li se prezinte.

314. Sergentul de serviciu pe punctul de control întîmpinăofiţerii din unităţi militare străine şi li se prezintă.

De exemplu : „Domnule general de brigadă, sunt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur". După aceasta, el raportează imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate.

Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control

315. Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de controleste numit din rîndul sergenţilor sau soldaţilor. El se subordoneazăsergentului de serviciu pe punctul de control.

Ajutorul sergentului de serviciu se află în permanenţă la punctul de control şi răspunde de legitimitatea intrării pe teritoriul unităţii, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror materiale.

316. Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de controleste obligat:

114

— să permită intrarea : militarilor prin contract din unitatea sa cu buletinul de identitate, iar dacă el îi cunoaşte din vedere, atunci fără prezentarea acestuia; militarilor în termen — cu biletele de voie (biletele de concediu, misiunile, ordinele, fişele de înştiinţare), altor persoane — cu permise;

— cînd controlează permisele permanente sau de o singură dată — să le confrunte cu mostrele aflate la punctul de control, să controleze existenţa ştampilei, precum şi corespunderea fotografiei cu prezentatorul, să urmărească dacă nu le-a expirat termenul, iar pe permisul de o singură dată la ieşirea vizitatorului să fie nota persoanei la care s-a eliberat permisul;

— să controleze conform permisului de materiale (foii de drum) la scoaterea (aducerea) oricăror materiale, ce anume şi în ce cantitate (numărul de locuri) se permite să treacă; să permită trecerea doar a maşinilor ce dispun de foi de drum ;

— să raporteze sergentului de serviciu pe punctul de control persoanele cu permise expirate şi de autenticitatea documentelor cărora el are îndoieli;

— să raporteze imediat sergentului de serviciu pe punctul de control sosirea comandantului de unitate, locţiitorilor acestuia, precum şi a ofiţerilor din alte unităţi.

Sergentul de serviciu pe batalion (pe subunităţile de asigurare a brigăzii)

317. Sergentul de serviciu pe batalion (pe subunităţile de asigurare a brigăzii) se numeşte din rîndul sergenţilor (plutonierilor — comandanţi de grupe, echipaje, servanţi) şi se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia.Sergentul de serviciu pe batalion în ce priveşte serviciul interior în batalion se subordonează comandantului de batalion, iar sergentul de serviciu pe subunităţile de asigurare a brigăzii — comandantului uneia din aceste subunităţi, numit prin ordinul pe brigadă şef al acestor subunităţi.Sergentul de serviciu pe batalion (pe subunităţile de asigurare a brigăzii) execută obligaţiile potrivit obligaţiilor sergentului de serviciu pe companie. Totodată, sergentul de serviciu pe subunităţile de asigurare este obligat să dea comanda „Drepţi" şi să raporteze la sosirea şefilor direcţi ai efectivului tuturor subunităţilor de asigurare, ofiţerului de serviciu pe unitate, persoanelor cu inspecţie (control), de asemenea, a persoanei căreia îi este subordonat pe linia serviciului interior, dacă în locul de serviciu în timpul acesta nu se află şefi mai mari după situaţia lor de serviciu,

318. într-un batalion dislocat separat de celelalte subunităţi

115

ale brigăzii sergentul de serviciu pe batalion poate fi numit din numărul ofiţerilor sau plutonierilor. In cazul acesta el execută obligaţiile potrivit celor ale ofiţerului de serviciu pe unitate.

Sergentul de serviciu pe companie319. Sergentul de serviciu pe companie este numit din rîndul

sergenţilor şi, ca excepţie, din numărul celor mai destoinici soldaţi. El răspunde de executarea întocmai a orarului zilnic şi respectarea altor reguli de menţinere a ordinii interioare în companie, de integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, bunurilor companiei, obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţilor şi de modul de executare a serviciului de către plan-toane. Sergentul de serviciu pe companie se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia, iar pe linia serviciului interior în companie — comandantului de companie şi plutonierului de companie.

320. înainte de apel, noul sergent de serviciu pe companie controlează componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi al companiei, îl examinează şi îl prezintă plutonierului de companie. După examinare, după controlul gradului de cunoaştere a obligaţiilor şi înfăptuirea şedinţelor practice de către plutonierul de companie, el primeşte de la vechiul sergent de serviciu informaţia referitor la existentul şi răspîndirile oamenilor şi conduce personalul destinat serviciului de zi la apel.

După apel, noul sergent de serviciu, în comun cu vechiul sergent de serviciu, controlează şi primeşte armamentul, lăzile cu muniţii şi ştampilele pe acestea, materialele conform tabelelor, controlează existenţa şi starea de funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor şi de înştiinţare, după care sergenţii de serviciu îşi pun semnăturile în registrul de primire şi predare a serviciului (anexa 11).

Armamentul se ia în primire bucată cu bucată pe serii şi în complet.Totodată, se verifică starea de funcţionare a lacătelor, semnalizării de

pază, dulapurilor, ştampilelor şi a altor materiale.După ce a primit serviciul, noul sergent de serviciu, împreună cu cel

vechi, sosesc la comandantul de companie, iar în lipsa acestuia — la locţiitorul comandantului de companie, iar dacă şi acesta lipseşte, atunci — la plutonierul de companie cu raportul despre predarea şi luarea în primire a serviciului.

De exemplu: „Domnule căpitan, sunt sergentul Stratan, am predat serviciul pe companie". „Domnule căpitan, sunt sergentul inferior Cobzac, am luat în primire serviciul pe companie".

După aceasta, noul sergent de serviciu pe companie comunică despre toate observaţiile făcute şi indicaţiile date de ofiţerul

116

de serviciu pe unitate la apel, precum şi despre neregulile sau lipsurile depistate la luarea în primire a serviciului. 321. Sergentul de serviciu pe companie este obligat:

— la darea alarmei să facă deşteptarea efectivului, să înştiinţeze militarii prin contract ai companiei, pînă la sosirea lor la companie, să execute dispoziţiunile ofiţerului de serviciu pe unitate ;

— să urmărească îndeplinirea întocmai a orarului zilnic în companie, la ora stabilită, să facă deşteptarea generală a efectivului companiei;

— să cunoască poziţia companiei şi modul de chemare a ei, existentul în oameni la companie, cîţi oameni se află în serviciul de zi, cîţi sunt bolnavi, arestaţi, învoiţi din locul de dispunere a unităţii sau trimişi în componenţa echipelor, precum şi existentul şi consumul exact de armament;

— să distribuie armamentul, cu excepţia pistoalelor, numai la ordinul comandantului sau plutonierului de companie, făcînd însemnarea corespunzătoare în registrul de distribuire a armamentului şi muniţiei (anexa 11) ; cînd primeşte armamentul, să verifice seriile şi dacă acesta este complet; să păstreze permanent asupra sa şi să nu transmită cheile de la camera de păstrare a armamentului;

— în cazurile unor evenimente deosebite în companie şi încălcări de prevederi regulamentare în relaţiile dintre soldaţii sau sergenţii companiei să ia măsuri de urgenţă pentru a face ordine ; să raporteze imediat aceste cazuri ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de companie sau locţiitorului acestuia, iar în absenţa acestora — plutonierului de companie ;

— să urmărească existenţa şi starea de funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor şi a semnalizării de pază a camerelor de păstrare a armamentului, îndeplinirea cerinţelor de securitate antiincendiară în companie (fumatul să-1 admită numai în locurile destinate special în acest scop, uscarea echipamentului — numai în uscătorii, să supravegheze respectarea regulilor la încălzitul sobelor şi de folosire a lămpilor) ;

— la comanda ofiţerului de serviciu pe unitate, să închidă uşile cazărmii cu zăvoarele, iar accesul vizitatorilor să-1 facă la apelul de alarmă după cunoştinţa prealabilă;

— dacă a izbucnit un incendiu, să cheme echipa de pompieri, să ia măsuri de stingere şi să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de companie, de asemenea, să ia măsuri de evacuare a oamenilor şi de scoatere a armamentului şi bunurilor din încăperile aflate în pericol;

— să schimbe la timp plantoanele ; la ordinul plutonierului de companie, să trimită subunităţile numite pentru lucru şi diferite echipe, precum şi să expedieze pe toţi cei îmbolnăviţila punctul medical;

117

— la ora stabilită, să-i adune în formaţie pe cei cu învoire din locul de dispunere a unităţii, să raporteze despre aceasta plutonierului de companie şi, la ordinul acestuia, să-i prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate ;

— dacă părăseşte încăperea companiei în interes de serviciu, precum şi pentru timpul odihnei sale, să transmită executarea atribuţiilor unuia din plantoanele din schimbul liber ;

— să primească de la plutonierul de companie, după apelul de seară, informaţia despre militarii care lipsesc, iar dacă există absenţe nemotivate — numele, prenumele şi patronimicul lor şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate.

De exemplu: „Domnule căpitan, în compania întfi de infanterie motorizată apelul de seară s-a efectuat, toţi oamenii sunt prezenţi, cu excepţia a doi oameni, care se află în concediu, trei oameni — în servicii, sunt sergentul de serviciu pe companie, sergent Solonari".

— după deşteptare, să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate, prin mijloacele tehnice de transmisiuni, existentul şi răspîndirile în efectivul companiei, evenimentele ce au avut loc noaptea, iar la

necesitate, să prezinte lista militarilor care au întîrziat din învoire şi a celor care lipsesc nemotivat;

— să urmărească efectuarea minuţioasă a curăţeniei şi întreţinerea încăperilor companiei, menţinerea în ele a tempe-raturii stabilite, respectarea normelor de iluminare, încălzire şi aerisire a încăperilor, existenţa apei de băut în vase şi a apei pentru spălat în rezervoarele spălătoarelor, precum şi efectuarea curăţeniei în sectorul de teritoriu repartizat companiei;

— să menţină ordinea pe timpul servirii mesei de către efectivul companiei; la indicaţia plutonierului de companie, să prezinte la timp sergentului de serviciu pe bucătărie notă pentru oprirea hranei persoanelor aflate în serviciu sau celor care lipsesc în interes de serviciu ;

— la sosirea în companie a şefilor direcţi, începînd de la comandantul de companie în sus, a ofiţerului de serviciu pe unitate, precum şi a persoanelor din comisia de inspecţie (control) să dea comanda „Drepţi", să le raporteze şi să-i însoţească prin sectorul companiei.

De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce anume).

Compania este la instrucţie în raionul poligonului de tragere. Sunt sergentul de serviciu pe companie, sergent Solonari".

Altor ofiţeri, plutonieri şi plutonierului de companie sergentul de serviciu pe companie nu raportează, dar numai se prezintă.

La sosirea ofiţerilor din alte subunităţi sergentul de serviciu pe companie, de asemenea, li se prezintă şi îi însoţeşte la comandantul de companie.

1 18

în cazul în care comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de către comandantul de companie şi îi raportează, sergentul de serviciu pe companie, care este de faţă, nu mai raportează, ci doar se prezintă.

322. Cînd compania este cantonată într-o localitate, sergentulde serviciu pe companie, în afară de aceasta, urmăreşte ca soldaţiişi sergenţii să nu iasă din raionul de dispunere a companiei, să nuintre în localuri a căror vizitare este interzisă, cînd aceştia seaflă în stradă, să fie îmbrăcaţi regulamentar şi să respecte ordineapublică. Pe cei care încalcă regulile stabilite îi reţine şi îi trimitela plutonierul de companie.

Plantonul pe companie323. Plantonul pe

companie se numeşte din rîndul soldaţilor. El răspunde de integritatea armamentului, dulapurilor (lăzilor) cu pistoale, lăzilor cu muniţii, materialelor companiei şi a obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţilor. Plantonul pe companie este subordonat sergentului de serviciu pe companie.

324. Plantonul curent pe companie execută serviciul în interiorul încăperii cazărmii lîngă uşa de intrare, în apropierea came-

rei pentru păstrarea armamentului. El este obligat:

— să nu părăsească încăperea companiei fără aprobarea sergentului de serviciu pe companie, să supravegheze permanent camera pentru păstrarea armamentului;

— să nu dea voie persoanelor străine să intre în încăpere, precum şi să nu permită scoaterea din cazarmă a armamentului, muniţiilor, materialelor şi obiectelor fără aprobarea sergentului de serviciu pe companie ;

— să raporteze imediat sergentului de serviciu pe companie toate evenimentele ce au avut loc în companie, despre încălcările regulilor de relaţii între soldaţii sau sergenţii companiei, stabilite de regulamente, neregulile constatate şi

încălcarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor, să ia măsuri de lichidare a lor ;

— să trezească efectivul la deşteptarea generală, precum şi noaptea în caz de alarmă sau incendiu, să dea la timp comenzile în conformitate cu orarul zilnic ;

— să urmărească păstrarea curăţeniei şi ordinii în încăperi şi să ceară acest lucru de la toţi militarii;

— să nu permită militarilor pe timp rece, mai ales noaptea, să iasă din încăpere dezbrăcaţi;

— să supravegheze ca militarii să fumeze, să cureţe încălţămintea şi îmbrăcămintea numai în încăperile sau locurile desti-nate în acest scop ;

— la sosirea în companie a şefilor direcţi, începînd de la

119

comandantul de companie şi mai sus, şi a ofiţerului de serviciu pe unitate să dea comanda „Drepţi" ; la sosirea în companie a altor ofiţeri ai companiei, precum şi a plutonierului de companie şi a militarilor din alte subunităţi să cheme sergentul de serviciu. De exemplu : „Sergentul de serviciu pe companie, Ia linie".

Plantonului curent îi este interzis să se aşeze, să scoată echipamentul şi să descheie hainele.

Plantonul din schimbul liber este obligat să menţină curăţenia şl °/dmea

m încăperile companiei şi să nu părăsească încăperea fără aprobarea sergentului de serviciu pe companie, să-i ajute la facerea ordinii în caz de încălcare a regulilor de relaţii între soldaţii şi sergenţii companiei, prevăzute de regulamente ; cînd rămîne în locul sergentului de serviciu pe companie, să-i execute îndatoririle.

325. Cînd compania este cantonată într-o localitate, unul dintre plantoane trebuie să se găsească în permanenţă în stradă, în locul indicat de comandantul de companie şi amenajat cu o streaşină pentru protecţie contra intemperiei.

Plantonul este obligat să cunoască în orice moment unde se află sergentul de serviciu pe companie şi să supravegheze respectarea de către militari a ordinii publice şi a portului regulamentar al uniformei. Toate abaterile observate le raportează sergentului de serviciu pe companie.

Sergentul de serviciu pe bucătărie326. Sergentul de serviciu pe bucătărie se numeşte din rîndul

plutonierilor sau sergenţilor. El răspunde de corectitudinea primirii produselor alimentare de la depozit, de introducerea alimentelor în cazan în cantităţile prevăzute, de distribuirea la timp a hranei după normele stabilite, de integritatea inventarului şi veselei de bucătărie, precum şi de starea sanitaro-igienică a bucătăriei şi a sălii de mese şi menţinerea ordinii în ele. Sergentul de serviciu pe bucătărie se subordonează ofiţerului de serviciu pe u nitate, ajutorului acestuia, locţiitorului comandantului de unitate pentru servicii şi şefului serviciului de aprovizionare cu alimente al unităţii. Lui i se subordonează personalul din serviciul de zi numit pentru lucru în sala de mese şi bucătărie.

327. Noul sergent de serviciu pe bucătărie, la ora stabilită, soseşte pentru instructaj la locţiitorul comandantului de unitate pentru servicii, iar în absenţa lui — la şeful serviciului de aprovizionare cu alimente.

Pînă la apel, noul sergent de serviciu pe bucătărie verifică componenţa personalului de serviciu, completează tabelul personalului din serviciul de zi pe bucătărie şi îl prezintă pentru

examenul medical. După apel, primeşte, conform listei, documentele (anexa 9), inventarul de bucătărie şi vesela, controlează starea bună a utilajului tehnologic, repartizează sarcinile între soldaţii din serviciul de zi pe ospătărie, face instructajul lor cu privire la cerinţele de securitate.

Despre predarea-primirea serviciului vechiul şi noul sergenţi de serviciu pe bucătărie raportează locţiitorului comandantului de unitate pentru servicii şi ofiţerului de serviciu pe unitate.

328. Sergentul de serviciu pe bucătărie este obligat:— să cunoască numărul de oameni alocaţi la drepturi de hrană şi

tabelul săptămînal cu repartiţia şi consumul alimentelor;— să controleze primirea de către instructorul-bucătar (bu-cătarul-

şef) a alimentelor de la depozit: masa şi buna lor calitate (pentru determinarea calităţii produselor alimentare, la necesitate, este chemat medicul sau felcerul) ;

— să supravegheze prelucrarea alimentelor, precum şi să asigure ca prelucrarea cărnii şi peştelui, distribuirea hranei gata să fie efectuate numai de bucătari;

— să asiste la introducerea alimentelor în cazan şi să supravegheze ca totul ce se cuvine conform tabelului de repartiţie să fie introdus în cazan exact după masă (greutate) ;

— să asiste la porţionarea cărnii şi peştelui, să controleze masa porţiilor, precum şi corectitudinea înscrierilor instructorului-bucătar (bucătarului-şef) în registrul de evidenţă a calităţii hranei preparate ;

— să nu permită să lucreze la bucătărie soldaţilor care nu au fost controlaţi de medic, să supravegheze ca aceştia să respecte regulile de igienă individuală pe timpul lucrului;

— să menţină curăţenia şi ordinea în ospătărie, să nu permită primirea hranei în sala de mese dacă militarii sunt acoperiţi, îmbrăcaţi în mantale şi în haine speciale (de lucru) ;

— să se îngrijească de aranjarea şi strîngerea meselor la timp, să organizeze distribuirea veselei de bucătărie şi de masă şi primirea ei de la subunităţi, precum şi spălatul calitativ al veselei; să nu permită scoaterea acesteia din sala de mese ;

— să nu permită distribuirea hranei fără controlul calităţii ei de către medic (felcer) şi aprobarea distribuţiei de către ofiţerul de serviciu pe unitate, să asigure distribuirea la timp şi corectă a hranei, respectarea cu stricteţe a rîndului subunităţilor la distribuirea acesteia ;

— să ceară ca rezervele de alimente să fie păstrate în curăţenie şi ordine şi să fie asigurată integritatea lor;

— să oprească hrană conform notelor de la plutonierii de companii sau de la sergenţii de serviciu pe companii (pe batalioane, pe subunităţile de asigurare), să nu admită păstrarea ei peste termenul stabilit;

120 121

— să organizeze scoaterea la timp a resturilor rezultate din prelucrarea produselor alimentare şi menţinerea curăţeniei pe terenul din jurul bucătăriei;

— să nu permită accesul persoanelor străine neautorizate în bucătărie şi în sala de mese;

— să asigure respectarea prevederilor siguranţei contra incendiilor şi ale securităţii la exploatarea utilajului tehnologic ;

— să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate sau ajutorului acestuia toate neregulile constatate ;

— dacă bucătăria este vizitată de comandanţii direcţi, înce-pînd de la locţiitorii comandantului de unitate în sus, precum şi de ofiţerul de serviciu pe unitate şi de ajutorul acestuia, să li se prezinte.

De exemplu : „Domnule colonel, sunt sergentul de serviciu pe bucătărie, plutonier Ungureanu".

Felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctul medical (infirmerie)

329. Felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctulmedical (infirmerie) răspunde de ordinea interioară în punctulmedical (infirmerie), iar în absenţa medicului — de acordareaajutorului premedical. El se subordonează ofiţerului de serviciu peunitate, ajutorului acestuia şi şefului de punct medical (infirmerie)al unităţii. Lui îi sunt subordonate plantoanele pe punctul medical(infirmerie).

Despre predarea şi luarea în primire a serviciului vechiul şi noul felcer (instructori sanitari) de serviciu raportează şefului de punct medical (infirmerie).

330. Felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctulmedical (infirmerie) este obligat:

— să nu părăsească punctul medical (infirmeria) ; plecînd în interes de serviciu, să lase în locul său un planton pe punctul medical (infirmerie) şi să-i comunice acestuia unde şi pe cît timp pleacă;

— să cunoască numărul de bolnavi aflaţi în punctul medical (infirmerie) la tratamentul de spital, caracterul maladiei, tratamentul şi alimentaţia prescrise bolnavului şi să execute prescripţiile medicului;

— cînd este chemat de sergentul de serviciu pe bucătărie, să sosească pentru determinarea bunei calităţi a produselor alimentare distribuite bucătăriei;

— pînă la începutul primirii de ambulator, să selecţioneze carnetele medicale ale militarilor înscrişi pentru primire şi să măsoare temperatura corporală a bolnavilor;

122

— dacă la punctul medical (infirmerie) au intrat militari care s-au îmbolnăvit subit, să le acorde ajutorul premedical şi să raporteze şefului de punct medical;

— la chemarea sergentului de serviciu pe companie sau a ofiţerului de serviciu pe unitate, să sosească imediat la cel îmbolnăvit pentru a-i acorda ajutor, iar în cazurile care necesită ajutor medical de urgenţă — să-1 expedieze imediat pe cel îmbolnăvit la punctul medical (infirmerie) şi să raporteze medicului;

— să facă controlul medical al persoanelor sosite din concediu, din misiune, celor numite în serviciul pe bucătărie, precum şi al şoferilor înainte de plecare în cursă;

— să ceară plantoanelor pe punctul medical (infirmerie) îngrijirea şi supravegherea minuţioasă a bolnavilor;

— să se îngrijească de calitatea hranei pentru bolnavi şi distribuirea ei la timp, de curăţenia şi dezinfecţia încăperilor punctului medical (infirmeriei), de temperatura aerului în acestea şi de aerisirea lor la timp;

— la luarea în primire a serviciului, să primească contra chitanţă preparatele medicale toxice şi narcotice şi cheile de la dulapurile în care acestea se păstrează;

— după luarea în primire a serviciului, să prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate informaţia referitor la numărul de bolnavi aflaţi în punctul medical (infirmerie) la tratament spitalicesc ;

— cînd punctul medical (infirmeria) este vizitat de comandanţi direcţi, începînd de la şeful punctului medical în sus, precum şi de ofiţerul de serviciu pe unitate şi de ajutorul acestuia, să li se prezinte.

De exemplu : „Domnule maior, sunt felcerul de serviciu, sergent Ursu".

După prezentare, felcerul de serviciu raportează celui sosit existentul în bolnavi în punctul medical (infirmerie) şi starea lor.

Plantonul pe punctul medical (infirmerie)331. Plantonul pe punctul medical (infirmerie) se numeşte din

numărul sanitarilor şi se subordonează felcerului (instructorului sanitar) de serviciu. Dacă în statul serviciului medical nu este prevăzută funcţia de sanitar, atunci plantonul pe punctul medical (infirmerie) se numeşte din numărul soldaţilor convalescenţi.

El este obligat:— la dispoziţiunea felcerului (instructorului sanitar) de serviciu şi

sub supravegherea acestuia, să execute tratarea sanitară a bolnavilor care intră;

— să primească şi să pregătească pentru dezinfecţie obiectele individuale ale bolnavilor ;

— să îngrijească bolnavii, să le dea hrană şi apă ;123

— sa execute curăţenia încăperii punctului medical (infirmeriei) ;— să urmărească respectarea ordinii interioare în punctul medical

(infirmerie).Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii

332. Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii se numeşte din rîndul plutonierilor şi sergenţilor conducerii brigăzii. Elrăspunde de curăţenia din încăperea statului major, de executareacorectă a serviciului de către agenţii de legătură şi de primireala timp a corespondenţei şi a telefonogramelor. Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, ajutorului acestuia şi şefului de stat major al brigăzii.

Despre predarea şi luarea în primire a serviciului vechiul şi noul plutonieri (sergenţi) de serviciu raportează şefului de stat major al brigăzii şi ofiţerului de serviciu pe unitate.

333. Sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii este obligat :

— după apel, să ia în primire conform opisului documentaţia, utilajul şi inventarul (anexa 9) ;

— să primească, în afara orelor de program, corespondenţa ;— să primească şi să transmită telefonogramele de serviciu ;— să conducă acţiunile agenţilor de legătură;— să nu părăsească încăperea statului major, să menţină curăţenia şi

ordinea în aceasta, să admită intrarea în încăperea statului major a persoanelor străine în modul stabilit de comandantul de brigadă;

— cînd se dă alarmă, să înştiinţeze imediat pe toţi militarii statului major al brigăzii;

— să ia în pază camerele de serviciu şi să păstreze cheile de la acestea;

— să supravegheze respectarea regulilor la încălzitul sobelor, iar după terminarea zilei de lucru, să facă inspecţia încăperilor statului major al brigăzii referitor la siguranţa contra incendiilor ;

— în cazul izbucnirii unui incendiu, să cheme echipa de pompieri, să ia măsuri de stingere a lui şi de salvare a documentelor şi materialelor statului major, să raporteze imediat despre aceasta ofiţerului de serviciu pe unitate şi şefului de stat major al brigăzii;

— la sosirea în statul major al brigăzii a şefului de stat major al brigăzii şi a altor locţiitori ai comandantului de brigadă şi a unor şefi mai mari peste aceştia, precum şi ofiţerilor din alte unităţi, să li se prezinte.

De exemplu: „Domnule maior, sunt sergentul de serviciu pe statul major al brigăzii, sergent Jurju".

Personalul pichetului de pompieri334. Personalul pichetului de pompieri se numeşte de la echipa de

pompieri netitulară a unităţii în componenţa : şeful pichetului, conducătorii (motoriştii) şi personalul echipajelor de luptă conform numărului de maşini de pompieri sau alte automobile (motopompe) date la dispoziţie, santinelei conform numărului de posturi de pompieri. Personalul pichetului de pompieri se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi şefului echipei de pompieri.

334. Personalul pichetului de pompieri este obligat:

— să supravegheze respectarea cerinţelor de siguranţă contra incendiilor în încăperile tuturor subunităţilor şi pe teritoriul unităţii;

— să execute serviciul de post de pompieri în conformitate cu tabelul posturilor;

— să urmărească ca mijloacele de stingere a incendiilor la obiective să fie în stare bună;

— în comun cu şefii de magazii, depozite şi cu ofiţerul de serviciu pe parc, să controleze înainte de închiderea obiectivelor îndeplinirea cerinţelor de siguranţă contra incendiilor şi deconectarea reţelelor electrice, dacă aceste reguli sunt respectate, să le înmîneze acestora fişele de pompieri;

— să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate, la ora stabilită de tabelul posturilor, îndeplinirea prevederilor de siguranţă contra incendiilor în unitate ;

— în cazul izbucnirii unui incendiu, să participe la stingerea lui.Personalul pichetului de pompieri îşi îndeplineşte îndatoririle în orele

stabilite de comandantul de unitate.Despre predarea şi primirea serviciului vechiul şi noul şefi de pichete

raportează şefului echipei de pompieri netitulare a unităţii şi ofiţerului de serviciu pe unitate.

Personalului pichetului de pompieri îi sunt asigurate mijloacele de stingere a incendiilor de care are nevoie, iar militarilor care execută serviciul în componenţa echipajelor de luptă pe maşinile de pompieri (motopompe) — scurte, pantaloni din ţesătură impermeabilă specială, centuri şi căşti de oţel.

125124

Toboşarul-gornist de serviciu336. Toboşarul-gornist de serviciu se numeşte din numărul soldaţilor

pregătiţi ai subunităţilor şi se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia. El este obligat să se afle într-o încăpere din apropierea camerei ofiţerului de serviciu pe unitate şi să dea semnale la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate şi al ajutorului acestuia.

Pentru a da semnalele în lipsa unui toboşar-gornist pot fi folosite mijloace tehnice de înregistrare sonoră.

Plantonul în serviciu special337. Plantonul în serviciu special se numeşte din rîndul sergenţilor

sau caporalilor. El este dat pe lîngă un comandant (şef) pe timpul cazării la cămin (hotel), în interesul serviciului. De regulă, ministrului apărării al Republicii Moldova şi reprezentanţilor Parlamentului li se destină cîte un planton în serviciu special cu gradul de sergent. Locţiitorilor ministrului apărării, şefilor de direcţii şi de secţii independente ale Ministerului Apărării şi ale Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, preşedintelui comisiei de inspecţie (control) li se destină cîte un planton în serviciu special cu gradul de caporal.

Plantonul în serviciu special îşi execută serviciul în corespundere cu instrucţiunea şi cu necesitatea de serviciu.

Atribuţiile şi acţiunile concrete ale plantonului în serviciu special sunt stabilite de comandantul de unitate şi aprobate de persoana pe lîngă care este dat.

Cînd persoana pe lîngă care este dat plantonul execută atribuţiile de serviciu, timpul aflării plantonului la dispoziţia ei este determinat de necesitate.

C a p i t o l u l 7ALARMAREA

338. Alarmarea brigăzii se execută de comandanţii (şefii)cărora le-a acordat acest drept ministrul apărării.

Alarmele sunt de luptă şi de exerciţiu.339. Alarmarea de luptă a brigăzii se execută în scopurile pregătirii

către executarea misiunilor de luptă. în cazul acesta este scos întregul efectiv al brigăzii cu armamentul şi tehnica militară, alte mijloace materiale care i se cuvin.

340. Modul de alarmare de luptă a brigăzii este determinat de planul elaborat de statul major sub conducerea nemijlocită a

comandantului de brigadă şi aprobat de un comandant superior. în plan trebuie să fie prevăzute:

—* cine are dreptul să dea alarma de luptă, modul de înştiinţare a subunităţilor, precum şi cel de înştiinţare şi adunare a militarilor prin contract;

— acţiunile ofiţerului de serviciu pe unitate şi ale altor persoane din serviciu de zi la darea alarmei;

— raionul de adunare a brigăzii, punctele de adunare a subunităţilor şi modul de ieşire la ele a efectivului şi de scoatere a tehnicii militare ;

— raioanele de concentrare a brigăzii şi locurile de dispunere a subunităţilor în ele, precum şi aliniamentul (punctul) de plecare, itinerarele şi ordinea înaintării brigăzii;

— măsurile de asigurare multilaterală a brigăzii;— organizarea conducerii şi transmisiunilor la alarmarea de luptă a

brigăzii, pe timpul înaintării şi în raionul de concentrare ;— modul de scoatere (expediere) a Drapelului de luptă al unităţii

militare ;— modul de distribuire a muniţiilor, alimentelor şi altor mijloace

materiale, precum şi modul de încărcare şi transportare a acestora în raionul de concentrare ;

— organizarea serviciului de comenduire pe timpul ieşirii în raioanele de adunare şi de concentrare.

341. Alarmarea de exerciţiu a brigăzii se execută în scopul pregătirii către acţiuni la alarma de luptă, la ieşirea brigăzii (subunităţii) la aplicaţii, în caz de calamităţi, pentru stingerea incendiilor şi rezolvarea altor misiuni. în cazul acesta brigada (subunitatea) acţionează ca la alarma de luptă cu unele limitări stabilite.

342. Toţi militarii trebuie să cunoască exact ordinea acţiunilor brigăzii (subunităţii) la alarmă în partea care-i priveşte.

în toate cazurile, la darea alarmei efectivul trebuie să acţioneze rapid şi organizat, respectînd mascarea.

C a p i t o l u l 8 PĂSTRAREA ŞI ÎNTĂRIREA SĂNĂTĂŢII MILITARILOR

Principii generale343. Păstrarea şi întărirea sănătăţii, dezvoltarea fizică a

militarilor constituie o parte importantă şi integrantă a pregătiriipentru executarea datoriei sale militare. Grija comandantului (şefului) de sănătatea subordonaţilor este una din îndatoririle de bazăale acestuia în activitatea de asigurare a unei stări de pregătirepermanente în vederea luptei a unităţii (subunităţii) militare.

126 127

344. Păstrarea şi întărirea sănătăţii militarilor se obţine:— prin înfăptuirea de către comandanţi (şefi) a unor măsuri de

asanare a condiţiilor de serviciu şi de trai;— în urma călirii lor sistematice, prin ocupaţii regulate cu pregătirea

fizică şi sportul;— prin realizarea de măsuri sanitaro-igienice, antiepidemice şi

curativo-profilactice.Asanarea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor345. Activitatea zilnică a militarilor în orice situaţie trebuie înfăptuită

respectînd cerinţele regulamentelor şi instrucţiunilor militare cu privire la asanarea condiţiilor de serviciu şi de trai. Aici se ţine cont de specificul misiunilor executate, condiţiile climaterice, situaţia ecologică în raionul de dislocare a unităţii militare, de starea asigurării materiale şi a fondului de cazărmi şi locuinţe.

346. Direcţiile principale de activitate a comandanţilor (şefilor) cu privire Ia asanarea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor sunt:

— stabilirea şi transmiterea la timp militarilor a cerinţelor necesare de securitate, asigurarea executării lor;

— respectarea strictă a normelor sanitare şi prevederilor regu-lamentare cu privire la instalarea militarilor, organizarea hrănirii acestora, alimentarea cu apă şi alte feluri de asigurare materială şi socială;

— organizarea executării întocmai a orarului zilnic şi regula-mentului timpului de serviciu;

— primirea la timp şi deplină de către fiecare militar a normelor drepturilor ce i se cuvin ;

— înlăturarea sau reducerea la limitele stabilite a influenţei factorilor nocivi asupra sănătăţii militarilor, realizarea măsurilor de ameliorare a situaţiei ecologice în raionul de dispunere a unităţii (subunităţii) militare.

Pregătirea fizică şi sportivă a efectivului347. Pregătirea fizică şi sportivă a efectivului se efectuează în scopul

sporirii rezistenţei organismului lor la diverse modificări bruşte ale factorilor fizici ai mediului ambiant, la condiţii legate de specificul serviciului militar şi de executare a misiunilor de luptă.

348. Pregătirea fizică şi sportivă a efectivului sunt înfăptuite de către comandanţii (şefii) acestora sub controlul sistematic al şefului serviciului medical şi şefului pentru pregătirea fizică şi sport.

Cind se planifică aceste măsuri, se ţine cont de starea sănătăţii, vîrsta militarilor şi de condiţiile climaterice din teren.

349. Pregătirea fizică şi sportivă a efectivului trebuie să se înfăptuiască în mod sistematic şi fără întreruperi prin folosirea complexă a factorilor apă, soare şi aer.

Procedeele de bază ale pregătirii fizice şi sportive a efectivului:— executarea zilnică a exerciţiilor fizice în aer liber ;— spălatul pînă la brîu cu apă rece sau duş de scurtă durată cu apă

rece ;— clătirea gîtului cu apă rece, precum şi spălatul picioarelor cu apă

rece înainte de somn ;— în perioada de iarnă, antrenamente şi ocupaţii cu schiurile,

executarea unor lucrări în îmbrăcăminte uşoară;— în perioada de vară, efectuarea de ocupaţii şi măsuri sportive de

masă în îmbrăcăminte uşoară, băi de soare şi scăldatul în bazine de apă deschise în afara orelor de program şi în zilele de odihnă.

350. Ocupaţiile cu pregătirea fizică şi sportul se înfăptuiescla înviorarea de dimineaţă, la şedinţele de instrucţie, pe timpulactivităţii sportive de masă, în procesul activităţii de instrucţie şide luptă a militarilor, precum şi pe timpul antrenamentelor de sine stătătoare.

La şedinţe se execută exerciţii fizice cu folosirea diverselor procedee de antrenament şi de dozare a efortului fizic, ţinîndu-se cont de apartenenţa militarilor la un gen de armă sau altul, de vîrstă şi starea de sănătate.

Ocupaţiile cu sportul se desfăşoară în secţiile sportive şi în echipe în orele stabilite în orarul zilnic şi regulamentul timpului de serviciu.

Măsurile sanitaro-igienice şi antiepidemice351. Fiecare militar trebuie să se îngrijească de păstrarea sănătăţii

sale, să nu tăinuiască afecţiunile, să respecte cu rigurozitate regulile de igienă personală şi socială şi să se lase de proastele obiceiuri (fumat, consum de alcool şi mijloace narcotice).

352. Executarea regulilor de igienă individuală include :

— spălatul de dimineaţă, inclusiv al dinţilor, precum şi al pici-oarelor înainte de somn ;

— bărbieritul, tunsul şi tăiatul unghiilor la timp ;— îmbăierea săptămînală cu schimbul lenjeriei de corp şi de pat,

obidelor şi ciorapilor ;— menţinerea în curăţenie a îmbrăcămintei, încălţămintei şi

aşternutului, schimbul la timp al guleraşelor.Coafura militarului, mustăţile, dacă le are, trebuie să fie îngrijite, să

corespundă cerinţelor igienei şi să nu împiedice între-

128 129

buinţarea mijloacelor de protecţie individuală şi portul echipamentului.Totodată, mustăţile trebuie să fie tunse cu acurateţe, să nu fie mai jos

de colţurile gurii.Militarilor-femei, cînd poartă uniforma militară, li se interzice : să

poarte părul răsfirat sau codiţă împletită; să vopsească părul în culori vii (ţipătoare) sau să-I decoloreze ; să fixeze părul cu spelci de masă plastică sau de lemn ; să poarte peruci, şenioane ; să vopsească sprîncenele, să încleie gene, să facă alunele şi unghii artificiale, să poarte unghii prea lungi; să-şi grimeze exagerat faţa.

Regulile de igienă socială includ : menţinerea curăţeniei în dor-mitoare, toalete şi în alte camere de folosinţă în comun, aerisirea regulată a încăperilor ; menţinerea curăţeniei în locurile publice, precum şi pe teritoriul de dispunere a unităţii.

353. Pentru asigurarea rezistenţei militarilor faţă de bolileinfecţioase, se fac vaccinări de protecţie. Vaccinările pot fiplanificate şi indicate din punct de vedere epidemic.

Vaccinările de protecţie planificate pentru întregul efectiv al unităţii se efectuează conform calendarului de vaccinări, iar cele indicate de situaţia epidemică — la ordinul comandantului (şefului) superior.

De vaccinări militarii sunt scutiţi numai la decizia medicului.însemnările cu privire la vaccinări se trec în carnetul medical şi în

livretul militar.354. Militarul este obligat să raporteze în ordine ierarhică cazurile de

apariţie a bolilor infecţioase în rîndul persoanelor care locuiesc cu el în acelaşi apartament (cameră din cămin) şi să execute obligaţiile de serviciu cu aprobarea comandantului de unitate conform deciziei şefului serviciului medical.

355. La depistarea în unitate a unui bolnav contagios, şeful serviciului medical raportează imediat comandantului de unitate şi şefului medical superior, execută evidenţierea activă, izolarea şi spitalizarea celor îmbolnăviţi, dezinfecţia la subunităţi, supravegherea persoanelor ce au fost în contact cu bolnavii şi intensifică controlul sanitaro-igienic.

La necesitate, în unitate se introduce regimul de observare sau carantină, se întrerupe sau se limitează contactul cu populaţia civilă, în cadrul unităţii se interzic adunările efectivului şi măsurile culturale de masă, se instalează izolatoare suplimentare.

Măsurile curativo-profilactice356. Măsurile curativo-profilactice de bază sunt: dispensariza-

rea, tratamentul ambulator, spitalicesc şi balneo-sanatorial.în scopul prevenirii răspîndirii bolilor infecţioase, măsurile

curativo-profilactice, propuse de serviciul medical, sunt obligatorii pentru toţi militarii.

357. Dispensarizarea include controlul medical al stării de sănătate a efectivului, depistarea precoce activă a cazurilor de îmbolnăviri, studierea condiţiilor de serviciu şi de trai ale militarilor, depistarea factorilor care influenţează negativ sănătatea acestora, realizarea de măsuri profilactice, curative şi de asanare.

358. Controlul medical al stării de sănătate a militarilor se înfăptuieşte prin :

— supravegherea medicală zilnică a efectivului în procesul pregătirii de luptă şi la locul de trai;

— controalele medicale ale militarilor;— examenele profunde şi de control ale militarilor.359. Controalelor medicale sunt supuşi:— întregul efectiv al unităţii — înainte de a executa vaccinările de profilaxie;— toţi soldaţii şi sergenţii — în baie înainte de îmbăiere ;— personalul forţelor (schimburilor) de serviciu — înainte de intrarea în

serviciul de alarmă (serviciul de luptă) ;— militarii a căror muncă este legată de o influenţă posibilă a factorilor

nefavorabili, precum şi persoanele aflate sub supraveghere dinamică de dispensar — la termenele stabilite pentru acestea ;

— persoanele care lucrează permanent la bucătării, la depozitele de alimente, la obiectivele de alimentare cu apă, la brutării, în băi, la spălătorii şi sanitarii — o dată pe săptămînă ;

— efectivul numit pentru serviciul de zi pe bucătărie, sala de mese — înainte de apelul personalului destinat pentru serviciul de zi;

— toţi militarii în termen, militarii proaspăt sosiţi în unitate, precum şi cei înapoiaţi din concedii, delegaţii şi din instituţiile curative după însănătoşire — în ziua sosirii în unitate, dar înainte de a fi expediaţi la subunităţile sale ;

— şoferii — înainte de a ieşi la cursă;— participanţii la competiţii sportive — înainte de întrecere ;

— cei pedepsiţi cu arest — înainte de a fi expediaţi la arest. Examenul medical se înfăptuieşte :— al soldaţilor şi sergenţilor în termen — de două ori pe an ;— al militarilor prin contract — în trimestrul patru; în tri

mestrul doi se efectuează examenul medical de control.Pentru efectuarea examenului medical profund sunt antrenaţi medicii-

specialişti de la instituţiile militaro-curative.360. Timpul, modul şi locul de efectuare a examenului şi con

trolului medical al efectivului din subunităţile unităţii sunt anunţate în ordinul pe unitate. Este interzisă numirea examenului şicontrolul medical al subunităţilor pentru zilele de odihnă.

130 131

361. Compania la examenul medical este condusă (prezentată)de către comandantul de companie, la controlul medical — de către plutonierul de companie.

La examenele medicale ale efectivului companiei sunt datori să asiste toţi ofiţerii şi plutonierii de companie. Ei trebuie să-i comunice medicului despre observările sale privind starea sănătăţii subordonaţilor.

Rezultatele examenelor şi controalelor medicale ale efectivului companiei medicul le trece în carnetele medicale. Militarii care, după starea de sănătate, au nevoie de o supraveghere dinamică de dispensar se iau la evidenţă şi sunt supuşi periodic examenelor medicale de control. Comandantul de companie răspunde de atragerea completă a efectivului la examenul medical.

362. Militarii care lipsesc din careva motive de la examenulmedical sunt trimişi la punctul medical al unităţii de către comandantul de companie la prima ocazie.

363. Rezultatele examenului medical al efectivului unităţii,precum şi propunerile de înfăptuire a măsurilor curative şi de asanare necesare şeful serviciului medical le raportează comandantului de unitate.

364. Militarul nu trebuie să tăinuiască boala sa. Dacă s-a îmbolnăvit, el este obligat să raporteze imediat şefului său nemijlocit şi, la aprobarea acestuia, să se adreseze pentru asistenţă la punctul medical al unităţii.

365. Primirea de ambulator are loc la punctul medical al unităţii în orele stabilite în orarul zilnic al unităţii.

Militarii care s-au îmbolnăvit subit-sau au fost traumaţi sunt trimişi la punctul medical al unităţii imediat, la orice oră a zilei sau nopţii.

366. Soldaţii şi sergenţii la punctul medical al unităţiisunt trimişi de către sergentul de serviciu pe companie sub comanda instructorului sanitar al companiei sau a unui şef numit dinrîndul bolnavilor. Registrul de bolnavi (anexa 11) cu semnăturaplutonierului de companie se prezintă felcerului de serviciu pepunctul medical al unităţii cel tîrziu cu 2 ore înainte de începutulprimirii de ambulator.

Medicul verifică dacă la punctul medical au sosit toţi militarii înscrişi în registrul de bolnavi al companiei.

După controlul efectuat de medic (felcer), îmbolnăviţii, în funcţie de caracterul bolii, sunt expediaţi pentru tratament la punctul medical al unităţii, la instituţia curativă în afara unităţii (spital) sau li se prescrie tratament ambulator.

Militarii prin contract, la decizia medicului, pot rămîne pentru tratament la domiciliu.

Despre rezultatele controlului bolnavilor, caracterul asistenţei medicale şi prescripţii medicul face notările respective în car-

netele medicale, iar raportul medical — în registrul de bolnavi.După asistenţa medicală, soldaţii şi sergenţii revin la companie sub

comanda instructorului sanitar sau a şefului. Şeful echipei transmite registrul de bolnavi sergentului de serviciu pe companie, care îl prezintă comandantului de companie. Plutonierul de companie, conform raportului medicului, făcut în registrul de bolnavi, şi hotărîrii respective a comandantului de companie, dă indicaţiile de rigoare.

367. Concluzia de eliberare completă sau parţială de şedinţeşi lucru este făcută de medic, iar în unităţile militare unde medicul nu este prevăzut în state — de felcer, cel mult pentru treizile. în caz de necesitate, eliberarea poate fi repetată. Recomandările medicului (felcerului) privind eliberarea completă sau parţială de îndatoririle de serviciu sunt obligatorii spre executare decătre persoanele cu funcţii.

După expirarea termenului de eliberare acordat, soldaţii şi sergenţii urmează să fie trimişi la controlul medical repetat, dacă aceştia au nevoie de el.

Eliberarea de executarea obligaţiilor de serviciu a militarilor prin contract şi ieşirea acestora la serviciu după boală sunt comunicate în ordinul de zi pe unitate.

Bolnavii numiţi pentru tratament ambulator, pentru luarea medicamentelor şi efectuarea altor proceduri curative, precum şi cei care au nevoie de consultaţia specialiştilor medicali, sunt îndreptaţi la punctul medical al unităţii în orele şi zilele indicate de medic în registrul de bolnavi.

368. înscrierea soldaţilor şi sergenţilor la hrana dietetică se realizează printr-un ordin pe unitate pentru un termen de pînă la trei luni în baza raportului şefului serviciului medical al unităţii.

369. La infirmeria punctului medical al unităţii este înfăptuit tratamentul bolnavilor cu termenul de pînă la 15 zile. La intrarea în infirmerie, bolnavii sunt supuşi tratamentului sanitar.

370. La tratamentul în spital în afara unităţii militarii sunt expediaţi, la raportul medicului, de către comandantul de unitate, iar pentru asistenţa medicală de urgenţă în lipsa medicului — de către felcerul (instructorul sanitar) de serviciu pe punctul medical, care raportează concomitent şefului serviciului medical şi ofiţerului de serviciu pe unitate.

Trimiterea bolnavilor la instituţia curativă se efectuează cu transportul sanitar de serviciu al unităţii, fiind însoţiţi de felcer (instructorul sanitar).

Cînd militarii sunt trimişi la tratament în afara locului de amplasare a unităţii, aceştia trebuie să fie îmbrăcaţi în corespundere cu anotimpul şi să aibă asupra sa îndreptarea semnată de comandantul de unitate, carnetul medical, documentul de identitate, obiectele personale necesare şi biletul de subzistenţă, la necesi-

132 133

tate — certificatul cu privire la traumă şi caracteristica medicală, iar la plecarea la tratament în afara garnizoanei, în afară de acestea, adeverinţa de echipament, certificatul de alocare la drepturi băneşti, documente de transport pînă la locul de amplasare a instituţiei curative şi înapoi.

371. Despre toţi militarii intraţi la tratament de spital înafara locului de dispunere a unităţii, precum şi despre externarealor după însănătoşire şeful (comandantul) instituţiei (unităţii)curative este obligat în aceeaşi zi să comunice comandantului unităţii din care au sosit aceşti militari.

Despre depistarea la bolnavul intrat a unei boli infecţioase şi despre intrarea bolnavilor cu intoxicaţii, cu traume şeful (comandantul) instituţiei (unităţii) curative este obligat să înştiinţeze imediat comandantul unităţii din care a sosit bolnavul (bolnavii), iar despre boala infecţioasă, pe lîngă aceasta, şi instituţia sanitaro-epidemică cea mai apropiată.

Militarii care s-au îmbolnăvit în perioada concediului sau a delegaţiei, la tratamentul de spital sunt trimişi de către şefii de comenduiri sau de către secţiile administrativ-militare.

Militarii însănătoşiţi sunt trimişi din spital în unitate cu documentele respective, care se predau, la sosire, plutonierului de companie.

Asistenţa baie-spălătorie372. Soldaţii şi sergenţii trebuie să facă baie cel puţin o dată

pe săptămînă, iar bucătarii şi brutarii, în afara de aceasta, în fiecare zi să facă duş. Mecanicii-conductori (şoferii) şi alţi soldaţişi sergenţi, legaţi de îngrijirea şi exploatarea armamentuluişi tehnicii militare, fac duş pe măsura necesităţii.Cînd se spală în baie (fac duş), militarilor în termen li se asigură săpun, prosoape şi spălătoare dezinfectate. Timpul de îmbăiere este determinat în prealabil.

373. Compania pleacă la baie sub comanda plutonierului decompanie. Militarii în termen aflaţi în serviciul de zi sau la lucruori absenţi pe alte motive, precum şi cei înapoiaţi din delegaţii şiconcedii sunt trimişi la baie de către plutonierul de companie în alttimp sub comanda unui şef din numărul sergenţilor.

Arestaţii sunt trimişi la baie separat, în timpul rezervat pentru ei în mod special.

Pentru observarea ordinii în baie este numită o persoană de serviciu pe baie din rîndul sergenţilor, iar pentru executarea controlului medical şi asistenţa medicală pe timpul îmbăierii efectivului este numit un felcer (instructor sanitar) de serviciu.

Pentru executarea curăţeniei încăperilor din baie şi dezin-fecţiei acestora după fiecare schimb de militari care fac baie, la

134

dispoziţia persoanei de serviciu pe baie, se destină un număr necesar de soldaţi.

374. Spălatul lenjeriei se efectuează la spălătorii. Modul despălare este stabilit de către locţiitorul comandantului de unitatepentru servicii.

Spălatul îmbrăcămintei din ţesătură de bumbac, acolo unde nu există posibilitatea de a o spăla la spălătorie, este permis militarilor în termen numai în camere (locuri) destinate şi utilate special în acest scop. Uscatul îmbrăcămintei se efectuează în uscăto-rii sau în locuri destinate pentru aceasta.

Lenjeria de corp şi de pat, prosoapele, obielele şi ciorapii trebuie să fie schimbate o dată pe săptămînă, în zilele de îmbăiere ; bucătării şi brutarii schimbă lenjeria de corp cel puţin de două ori pe săptămînă.

Lenjeria de corp curată, prosoapele, obielele şi ciorapii se distribuie, iar lenjeria murdară se predă nemijlocit în baie.

în caz de necesitate, schimbul lenjeriei, prosoapelor, obidelor şi ciorapilor se face mai des.

375. Tratamentul special al îmbrăcămintei, lenjeriei de corpşi cazarmamentului se efectuează la un ordin special al comandantului de unitate.

PARTEA A TREIA

SERVICIUL DE ALARMĂ. PARTICULARITĂŢILESERVICIULUI INTERIOR ÎN PARCURI, PE TIMPUL

DISPUNERII TRUPELOR PE POLIGOANE ŞI PETIMPUL TRANSPORTURILOR

C a p i t o l u l 9SERVICIUL DE ALARMĂ

376. Serviciul de alarmă este executarea unei misiuni de luptă. El se realizează cu forţele şi mijloacele de serviciu, desemnate de la unităţile şi subunităţile militare ale categoriilor de forţe armate şi genurilor de armă.

Din componenţa forţelor şi mijloacelor de serviciu fac parte echipaje de luptă, schimburile de serviciu ale punctelor de comandă, ale forţelor şi mijloacelor de asigurare de luptă şi ale celor de asistenţă.

135

377. Serviciul de alarmă este organizat de comandantul unităţii militare. El răspunde de executarea misiunii de către forţeleşi mijloacele de serviciu.

Locţiitorii comandantului de unitate militară, şefii de armă şi de servicii răspund de capacitatea de luptă, asigurarea şi pregătirea forţelor şi mijloacelor de serviciu, în părţile care îi privesc.

378. Componenţa forţelor şi mijloacelor de serviciu, gradul lor de pregătire în vederea luptei, durata, modul de executare a serviciului de alarmă, modul de pregătire a efectivului, a armamentului şi a tehnicii militare pentru intrare în serviciul de alarmă şi modul lor de schimbare sunt stabilite prin ordinul comandantului unităţii militare în corespundere cu cerinţele prezentului Regulament, cu ordinele şi directivele ministrului apărării, ale şefului Marelui Stat Major şi şefilor de direcţii ale categoriilor de forţe armate ale Republicii Moldova.

379. Este interzis să fie numiţi în serviciul de alarmă militarii care nu au depus Jurămîntul militar, care nu au însuşit programul de pregătire respectiv în volumul stabilit, care au comis încălcări supuse cercetărilor şi cei bolnavi.

Militarilor (în afară de militarii în termen), care în legătură cu executarea serviciului de alarmă nu au folosit zilele de odihnă, li se oferă zile libere în decursul săptămînii.

380. Pregătirea personalului pentru executarea serviciuluide alarmă se face în baza unui plan, aprobat de comandantul unităţii militare, în componenţa subunităţilor, echipajelor de luptă,schimburilor de serviciu, înainte de fiecare intrare în serviciul dealarmă.

Pregătirea se face sub conducerea comandantului unităţii militare sau a persoanelor desemnate de el, ţinîndu-se cont de caracterul şi amploarea misiunilor, de specificul unităţii, subunităţii militare, de timpul şi locul executării serviciului de alarmă, în săli de pregătire pentru serviciul de alarmă sau în locuri special pregătite, cu folosirea tehnicii de instrucţie (de instrucţie şi luptă), a aparaturii, instalaţiilor de antrenament, machetelor şi manualelor.

Armamentul şi tehnica militară către serviciul de alarmă se pregătesc din timp.

Toate măsurile de pregătire a forţelor şi mijloacelor de serviciu se încheie cu controlul asupra stării lor de pregătire pentru executarea serviciului de alarmă. Rezultatele controlului sunt înscrise în registrul de evidenţă a pregătirii pentru serviciul de alarmă. Comandantul unităţii militare dă ordin de luptă pentru intrarea în serviciul de alarmă.

381. Modul de intrare în serviciul de alarmă este stabilit prinordinele şefului Marelui Stat Major şi şefilor de direcţii ale categoriilor de forţe armate ale Republicii Moldova.

382. Despre intrarea în serviciul de alarmă comandantulforţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerul de serviciu operativ,şeful de schimb, de echipă, ofiţerul de serviciu pe punctul decomandă) raportează şefului său nemijlocit şi la punctul de comandă superior.

Comandantul forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerul de serviciu operativ, şefii de schimb, de echipă, ofiţerul de serviciu pe punctul de comandă) sunt datori să cunoască în detalii situaţia, să acţioneze îndrăzneţ şi hotărît, să-şi asume responsabilitatea pentru deciziile luate şi să asigure executarea misiunii de luptă.

383. în perioada serviciului de alarmă, cu schimbul în serviciu se execută antrenamente separate şi complexe (o parte dinele — de control) sub conducerea comandanţilor forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerilor de serviciu operativ, şefilor deschimb, de echipe, ofiţerilor de serviciu pe punctele de comandă)şi şefilor superiori.

în afară de aceasta, pentru personalul schimburilor de serviciu, libere de executarea nemijlocită a misiunii serviciului de alarmă, au loc şedinţe de pregătire conform programului, aprobat de şeful statului major al unităţii militare.

384. Comandantului forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerului de serviciu operativ, şefului de schimb, de echipă, ofiţeruluide serviciu pe punctul de comandă) li se interzice să dea personalului ordine ce-1 sustrag de la îndeplinirea obligaţiilor serviciuluide alarmă şi pot duce la neexecutarea misiunii de luptă.

Personalului schimbului în serviciu pe timpul serviciului de alarmă i se interzice:

— să transmită cuiva, nici chiar temporar, îndeplinirea obligaţiilor serviciului de alarmă fără aprobarea comandantului forţelor şi mijloacelor de serviciu (ofiţerului de serviciu operativ, şefului de schimb, de echipă, ofiţerului de serviciu pe punctul de comandă) ;

— să se ocupe cu chestiuni ce nu ţin de executarea obligaţiilor serviciului de alarmă;

— să părăsească nemotivat postul de luptă sau alt loc de executare a serviciului de alarmă;

— să îndeplinească lucrări cu armamentul şi tehnica militară ce ar scădea starea de pregătire a acestora.

în unitatea (subunitatea) militară care a desemnat forţele şi mijloacele de serviciu, învoirea personalului din locul de dispunere a unităţii, şedinţele de pregătire, manifestările sportive şi culturale de masă se organizează în aşa fel ca în caz de necesitate să fie asigurată întărirea schimburilor în serviciu în termenele stabilite.

385. Periodicitatea controlului asupra serviciului de alarmă decătre persoane cu funcţii este stabilită de şeful Marelui Stat

136 137

Major şi şefii de direcţii ale categoriilor de forţe armate ale Republicii Moldova.

Controlul executării serviciului de alarmă este exercitat de comandantul unităţii militare, de şefii lui direcţi sau de persoane împuternicite de aceştia ; pentru aceasta se întocmeşte un plan de control al executării serviciului de alarmă.

După terminarea schimbului în serviciul de alarmă se face analiza executării serviciului de către personalul schimbului, aprecierea dată se menţionează în ordinul comandantului unităţii militare.

C a p i t o l u l 10PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR IN

PARCURIPrincipii generale

386. Parc se numeşte teritoriul amenajat pentru păstrarea,întreţinerea, repararea şi punerea în stare de luptă a armamentuluişi tehnicii militare.

Parcurile pot fi permanente şi de campanie.Parcurile permanente se amenajează în locurile de dislocare

permanentă a brigăzii şi pe poligoane. în aceste condiţii armamentul şi tehnica militară se dispun în depozite ce se închid sau sub acoperiş, precum şi pe platforme cu împrejmuire sigură. în parc se amenajează punctul de control tehnic cu încăperi pentru ofiţerul de serviciu pe parc, şeful punctului de control tehnic, săli de securitate a circulaţiei, pentru instructajul şoferilor, şefilor de maşini şi personalului de serviciu pe parc ; punct de alimentare cu carburanţi, punct de curăţare şi spălare, punct (platformă) de întreţinere tehnică zilnică, punct de întreţinere tehnică şi reparaţii ; locuri pentru păstrarea armamentului şi a tehnicii militare şi obiective pentru punerea lor în stare de luptă, alte încăperi (locuri) pentru întreţinerea tehnicii şi încăperile necesare cu menire socială.

Parcurile de campanie se organizează în cazurile de dislocare temporară a unităţii (subunităţii) militare în condiţii de campanie. Ele se organizează, de regulă, pentru fiecare batalion (companie).

Construcţia şi amenajarea parcurilor trebuie să asigure ieşirea rapidă şi uşoară a maşinilor.

387. Teritoriul parcului se împarte în sectoare, care se repartizează subunităţilor. Limitele sectoarelor se marchează cu indicatoare. Teritoriul parcului permanent se împrejmuieşte, se uti-

138

lează cu mijloace tehnice de pază, cu instalaţii ce asigură respectarea regulilor de protecţie a mediului înconjurător, se amenajează zone verzi şi se iluminează.Toate încăperile parcului, porţile încăperilor şi porţile parcului se numerotează.388. Spre parc, precum şi spre încăperile din interiorul par

cului şi construcţiile speciale, trebuie să fie construite drumurişi stabilite cu exactitate căi de acces, care se menţin permanent încondiţii bune pentru circulaţie. Vara, pe timp uscat, drumurile seudă, iar iarna se curăţă de zăpadă.

Circulaţia şi mişcările pe teritoriul parcului în afara drumurilor este interzisă.Pe toate drumurile din parc se instalează indicatoare ale direcţiei şi vitezei de

deplasare a maşinilor şi alte semne rutiere.389. De organizarea serviciului interior în parc, de întreţine

rea şi păstrarea corectă a armamentului şi tehnicii militare, a construcţiilor speciale, depozitelor, de menţinerea curăţeniei şi respectarea măsurilor de protecţie contra incendiilor şi de protecţie amediului ambiant răspunde locţiitorul comandantului de brigadăpentru armament, iar acolo unde această funcţie nu este prevăzutăîn lista de state — răspunde şeful serviciului auto sau şeful unuiadin serviciile tehnice ale brigăzii.

De întreţinerea armamentului, tehnicii militare, încăperilor şi sectoarelor din teritoriul parcului, repartizate subunităţilor, răspund comandanţii de subunităţi.

390. întreţinerea tehnică a maşinilor se efectuează după fiecare cursă, precum şi după rulajul (uzarea) stabilit de normative şidupă păstrare. în afară de aceasta, se efectuează întreţinerea tehnică de sezon a maşinilor.

Examinarea şi întreţinerea armamentului şi a tehnicii militare, precum şi reutilarea şi amenajarea parcurilor se efectuează în zilele de parc, de gospodărire în parc şi în timpul rezervat pentru întreţinerea armamentului şi tehnicii militare.

Armamentul şi tehnica militară examinate se dispun în locul de staţionare. în perioada rece a anului în depozitele neîncălzite şi pe platformele deschise ale parcului, la temperaturi joase ale aerului, se evacuează apa din sistemele de răcire ale motoarelor, de la armament şi tehnica militară se scot acumulatoarele. După aceasta se fixează tăbliţe „Apa este evacuată", „Acumulatoarele sunt scoase".

Este interzis să fie puse la locul de parcare armamentul şi tehnica militară care nu au fost examinate.

Păstrarea maşinilor în afara parcului este interzisă, cu excepţia maşinilor încărcate cu muniţii şi alte mijloace materiale şi care se află pe teritoriul depozitelor în paza gărzii.

în timpul revistelor armamentului şi tehnicii militare comandantul de brigadă controlează, de asemenea, starea parcurilor.

139

391. Maşinile se scot din parc pe baza ordinului de distribuţie aprobat în ajun de comandantul unităţii, în stare tehnică şi de întreţinere bună, cu şoferi, care au la mînă document de identitate şi permis de conducere, care au trecut controlul medical înainte de cursă şi sunt admişi pentru cursă, cu ordine de transport semnate de locţiitorul comandantului de unitate pentru armament(persoana cu funcţie de răspundere pentru exploatarea armamentului şi tehnicii militare) şi care au viza şefului punctului decontrol tehnic despre starea bună a maşinii, precum şi viza ofiţerului de serviciu pe parc despre indicaţiile vitezometrului şi timpul ieşirii din parc. Folosirea maşinii se planifică punîndu-se la socoteală timpul necesar şoferilor pentru întreţinerea maşinilor, pentru pregătirea lor pentru cursă şi pentru odihnă.

Scoaterea maşinilor neprevăzute prin ordinul de distribuţie se efectuează în cazuri excepţionale şi numai cu permisiunea comandantului de unitate.

în zilele de odihnă şi de sărbători scoaterea maşinilor din parc se reduce la minimum.

392. Cînd pleacă în cursă două şi mai multe maşini, este numitun şef de coloană.

Cînd se transportă oameni şi încărcături explozive, atît în coloane, cît şi cu maşini singulare, pentru fiecare maşină este numit un şef. în alte cazuri, şefii de maşină se numesc pe măsura necesităţii prin decizia comandantului de unitate.

Şef de coloană (şef de maşină) este numit un ofiţer, plutonier sau sergent, care cunoaşte regulile de circulaţie. El răspunde de executarea misiunii primite şi de folosirea corectă a maşinilor (maşinii), de disciplina personalului din maşini (maşină) şi respectarea de către acesta a regulilor de securitate.

Şeful de coloană (şeful de maşină) este obligat:— înainte de plecarea maşinilor (maşinii) să verifice respectarea

normelor de îmbarcare a oamenilor şi încărcare ; să controleze succesiunea de îmbarcare (încărcare), debarcare (descărcare) şi modul de amplasare a personalului (încărcăturii) în maşini (maşină) ; . ,

— pe timpul deplasării maşinilor (maşinii) să urmărească respectarea traseului, a vitezei de circulaţie stabilite, să supravegheze respectarea de către şoferi (şofer) a regulilor de circulaţie, iar de către personalul din maşini (maşină) — a disciplinei militare şi regulilor de securitate.

Şefului de coloană (şefului de maşină) i se interzice să preia conducerea maşinii sau să-1 impună pe şofer să transmită cuiva conducerea maşinii; să dea ordine ce-1 impun pe şofer (şoferi) să încalce regulile de circulaţie rutieră şi să majoreze viteza de circulaţie stabilită.

Şefii de coloane (şefii de maşini) şi şoferii primesc de la per-

soanele cu funcţii care au organizat această transportare sau de la şefii lor direcţi instructaj despre scopul, modul, termenele de executare a misiunii şi despre normele de securitate a circulaţiei. Şoferii maşinilor sunt instructaţi, în afară de aceasta, de către comandanţii de subunităţi privitor la respectarea cerinţelor de exploatare a maşinilor, a regulilor de circulaţie rutieră şi normelor de comportament pe timpul cursei. Şoferilor li se interzice categoric să transmită cuiva conducerea maşinii.

393. Pregătirea maşinilor pentru ieşire se realizează sub conducerea comandanţilor de subunităţi sau a locţiitorilor săi pentru armament (şeful serviciului tehnic, şeful serviciului auto, tehnicul de batalion, tehnicul superior şi tehnicul de companie).

Controlul stării tehnice a maşinilor la ieşirea din parc şi la înapoierea din cursă se execută de către şeful punctului de control tehnic.

-394. Ordinea interioară şi programul de lucru în parc se comunică prin ordin pe unitate (anexa 10). Accesul în parc şi lucrul în parc în afara timpului stabilit se permite numai cu aprobarea comandantului unităţii.

395. în timpul stabilit pentru lucru şi şedinţe de pregătire personalul are acces în parc numai în formaţie, sub comanda ofiţerilor, plutonierilor sau sergenţilor.

Militarii prin contract din unitate pot intra în parc în timpul stabilit pentru lucru pe baza legitimaţiei. Sergenţii şi soldaţii care vin în parc cu chestiuni de serviciu, cîte unul, au acces în parc pe baza livretelor militare cu aprobarea locţiitorului comandantului de unitate pentru armament, despre care fapt acesta din urmă îl informează pe ofiţerul de serviciu pe parc.

Echipajele (şoferii) sosite pentru scoaterea maşinilor în cursă au acces în parc pe baza foilor de parcurs.

Persoanele care nu fac parte din unitate au acces în parc numai pe baza permiselor valabile o singură dată, semnate de locţiitorul comandantului de unitate pentru armament, şi fiind însoţite de un militar numit special.

Accesul la maşini şi altă tehnică militară din parc este permis militarilor responsabili de ele cu aprobarea persoanelor admise la deschiderea depozitelor şi încăperilor din parc.

Ordinea de acces la maşini şi altă tehnică militară în caz de alarmă este stabilită de comandantul unităţii şi este expusă în instrucţiunile respective.

396. Ordinea de păstrare şi eliberare a cheilor de la broasca de contact, de la trapa maşinii, de la încăperile din parc şi de la porţile parcului trebuie să asigure ieşirea în termen a maşinilor din parc, de asemenea, să excludă folosirea lor arbitrară de către personal.

140 141

Cheile se păstrează:— de la broasca de contact şi de la trapa maşinii: un complet — la

ofiţerul de serviciu pe parc ; alt complet — la sergentul de serviciu pe companie (batalion, subunităţile de asigurare) într-o ladă sigilată împreună cu foile de parcurs pentru cazul de alarmă;

— de la încăperile din parc şi de la porţile parcului: un complet — la ofiţerul de serviciu pe parc ; altul — la ofiţerul de serviciu pe unitate într-o ladă sigilată.

397. Pentru menţinerea ordinii interioare în parc sunt numiţiofiţerul de serviciu pe parc, plantoanele şi mecanicii-conductori(şoferi) ai maşinilor de tracţiune.

Plantoanele sunt repartizate de către ofiţerul de serviciu pe parc pe la intrările în parc, iar în timpul lucrărilor — şi pe teritoriul parcului.

Parcurile permanente şi cele de campanie sunt păzite neîntrerupt, ziua şi noaptea, de către gardă cu santinele. Dacă parcurile sunt amenajate cu mijloace tehnice de pază sigure, ele pot fi păzite de gardă şi fără santinele.

398. Modul de sigilare (plombare) a tuturor încăperilor, aplatformelor cu armament şi tehnică militară, precum şi ordinea depază a armamentului şi tehnicii militare sosite în parc după transmiterea lui sub paza gărzii, sunt stabilite de comandantul unităţii.

Ofiţerul de serviciu pe parc399. în brigadă ofiţerul de serviciu pe parc se numeşte din rîndul

ofiţerilor sau plutonierilor, iar într-un batalion independent el poate fi numit din rîndul plutonierilor sau sergenţilor. Elrăspunde de ordinea interioară în parc şi de executarea serviciuluide către personalul de serviciu pe parc. Ofiţerul de serviciu peparc se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, pe liniaserviciului interior în parc — locţiitorului comandantului de unitate pentru armament, iar acolo unde această funcţie nu este prevăzută în state — şefului serviciului auto sau şefului unuia dinserviciile tehnice din unitate.

Lui i se subordonează plantoanele pe parc şi mecanicii-conductori (şoferii) maşinilor de tracţiune.

400. Noul ofiţer de serviciu pe parc se prezintă la ora stabilită la locţiitorul comandantului de unitate pentru armament la instructaj.

După apel, noul ofiţer de serviciu pe parc ia în primire de la vechiul ofiţer de serviciu documentele şi bunurile (anexa 10), controlează împreună cu el teritoriul parcului şi toate încăperile din parc şi ia în primire, după inventar, încăperile, depozitele din parc sigilate, precum şi armamentul, tehnica militară şi instalaţiile aflate sub acoperişuri şi pe platforme neacoperite.

142

El trece în registrul pentru primirea şi predarea serviciului ^baterile ce nu pot fi înlăturate în timpul luării în primire. , Despre predarea şi primirea serviciului vechiul şi noul ofiţeri de serviciu raportează locţiitorului comandantului de unitate pentru armament şi ofiţerului de serviciu pe unitate.

401. Ofiţerul de serviciu pe parc este obligat:— să se găsească în camera ce i s-a destinat; dacă pleacă cu probleme de

serviciu, cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe unitate, să lase în locul său pe plantonul schimbului liber şi să-i comunice acestuia locul unde a plecat şi pentru cît timp ;

— să controleze minuţios la toate persoanele care intră în parc permisele de intrare şi actele, notînd pe permisele valabile o singură dată ora sosirii şi plecării din parc ; după terminarea schimbului să transmită permisele în subunitatea de servicii tehnice a unităţii militare ;

— să permită deschiderea încăperilor şi depozitelor din parc persoanelor desemnate prin ordinul pe unitate, notînd aceasta în registrele respective, să asiste la deschiderea lor ;

— să dea aprobare personal pentru ieşirea din parc a maşinilor şi deplasarea lor în interiorul parcului;

— să completeze, după regulile stabilite, registrul cu evidenţa ieşirii-înapoierii tehnicii din şi în parc ;

— să supravegheze înapoierea la timp în parc a maşinilor din cursă, iar în cazul cînd ele se reţin — să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate ;

— să controleze ieşirea (intrarea) materialelor din parc (în parc) conform celor prevăzute în foaia de parcurs, să urmărească, de asemenea, ca pe teritoriul parcului să nu pătrundă persoane străine ;

— să urmărească respectarea orarului zilnic în parc şi să cunoască ce lucrări se execută în parc şi de care subunităţi, să nu permită executarea în parc a lucrărilor care nu sunt legate de întreţinerea şi repararea maşinilor şi altor categorii de tehnică sau de amenajarea parcului;

— să cunoască în permanenţă existentul, consumul, precum şi numărul maşinilor în stare bună şi al celor cu defect, al altei tehnici şi armamentului;

— să urmărească menţinerea curăţeniei şi ordinii în încăperi şi pe teritoriul parcului, precum şi respectarea normelor de protecţie a mediului înconjurător ;

— în perioada de timp rece să urmărească încălzirea corectă şi la timp a sobelor din încăperile parcului şi din încăperile cu instalaţii de încălzire a apei şi uleiului, precum şi menţinerea temperaturii stabilite în toate încăperile ; în depozitele neîncălzite şi platformele neacoperite ale parcului să verifice dacă s-a evacuat apa din sistemul de răcire a motorului, iar pe ger puternic să ve-

143

rifice dacă au fost scoase de pe maşini acumulatoarele şi dacă au fost puse tăbliţele respective ;

— să supravegheze respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor (anexa 15) şi să verifice existentul şi starea mijloacelor pentru stingerea incendiilor, mijloacelor de semnalizare în caz de incendiu, precum şi starea de pregătire a maşinilor de tracţiune pentru caz de incendiu ;

— să ia măsuri pentru întreţinerea tehnică la timp a maşinilor şi altor categorii de tehnică înapoiate în parc ;

— să nu permită parcarea maşinilor neprevăzute de program;— să controleze ca seara, după terminarea tuturor lucrărilor în parc,

să fie stinse luminile în încăperi şi lăsată numai iluminarea de serviciu, iar în exteriorul parcului luminile să fie aprinse ;

— să verifice existenţa şi starea lacătelor şi sigiliilor de la uşile încăperilor (platformelor împrejmuite), destinate pentru păstrarea lichidelor tehnice otrăvitoare ;

— la sosirea în parc a şefilor direcţi, începînd de la locţiitorii comandantului unităţii în sus, precum şi a ofiţerului de serviciu pe unitate să-i întîmpine şi să le dea raportul.

De exemplu: „Domnule maior. în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (sau s-a întîmplat cutare şi cutare lucru). Ofiţerul de serviciu pe parc, locotenent Petcu".

După raport, ofiţerul de serviciu îl însoţeşte pe comandantul (şeful) sosit pe teritoriul parcului.

în cazul cînd comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de comandantul unităţii sau locţiitorul lui pentru armament şi-i dă raportul, ofiţerul de serviciu pe parc nu-i raportează, ci numai se prezintă.

402. Ofiţerul de servciu pe parc permite ieşirea maşinilor dinparc în modul stabilit în art. 391.

La sosirea maşinii în parc şi după controlul executat de şeful punctului de control tehnic ofiţerul de serviciu pe parc notează în foaia de parcurs şi în registrul de evidenţă a ieşirii-înapoierii maşinilor timpul parcării, indicatorii vitezometrului, iar cînd maşina va fi complet întreţinută şi alimentată, o trimite la locul de staţionare sau organizează paza ei în modul stabilit, după care aprobă echipajului (şoferului) să părăsească parcul.

403. în cazul izbucnirii unui incendiu în parc, ofiţerul de serviciu pe parc cheamă imediat echipa de pompieri, ia măsuri pentru stingerea incendiului, scoaterea maşinilor şi salvarea armamentului, tehnicii militare şi a altor materiale şi raportează despre cele întîmplate ofiţerului de serviciu pe unitate, comandantului unităţii şi locţiitorului lui pentru armament.

404. La terminarea lucrului în parc ofiţerul de serviciu pe parc controlează ca în toate încăperile şi pe teritoriul parcului să fie respectate regulile de securitate antiincendiară şi de pro-

144

tecţie a mediului înconjurător, să fie totul în ordine ; ia în primire de la comandanţii de subunităţi încăperile din parc, depozitele, platformele, dă aprobare pentru sigilarea lor şi suplimentar le sigilează cu ştampila sa. După controlul parcului, împreună cu personalul serviciului de pompieri, şi primirea fişei de pompier, el predă parcul sub paza gărzii.

Plantonul pe parc405. Plantonul pe parc se numeşte din rîndul soldaţilor şi

sergenţilor. El răspunde de respectarea ordinii stabilite în parc şi de ieşirea şi intrarea maşinilor în parc în modul stabilit. Plantonul pe parc se subordonează ofiţerului de serviciu pe parc.

406. Plantonul pe parc este obligat:

— să permită accesul militarilor în parc, de asemenea, ieşirea din parc şi intrarea în parc a maşinilor şi altei tehnici numai cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe parc ;

— să urmărească menţinerea curăţeniei şi a ordinii în parc ;— să nu permită fumatul şi aprinderea focului în încăperi şi pe

teritoriul parcului, cu excepţia locurilor special stabilite şi amenajate pentru aceasta ;

— să supravegheze ca maşinile să fie scoase (aduse) de la (la) locul de staţionare numai cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe parc ;

— în cazul izbucnirii incendiului, să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe parc şi să ia măsuri pentru stingerea lui;

— despre toate actele de încălcare a ordinii în parc să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe parc.

407. Următorul planton se postează la intrarea în parc, iarplantonul schimbului liber, pe timpul lucrărilor în parc, se aflăpe teritoriul parcului şi urmăreşte respectarea ordinii interioareîn parc, a regulilor de securitate incendiară şi nu părăseşte loculsău de aflare fără aprobarea ofiţerului de serviciu pe parc.

Mecanicul-conductor (şoferul) al maşinii de tracţiune de serviciu

408. Mecanicul-conductor (şoferul) al maşinii de tracţiune de serviciu se numeşte din rîndul mecanicilor-conductori (şoferilor) din subunităţi şi răspunde de starea de pregătire permanentă a maşinii de tracţiune de serviciu pentru evacuarea armamentului şi tehnicii militare. El se subordonează ofiţerului de serviciu pe parc.

409. Mecanicul-conductor (şoferul) al maşinii de tracţiune de serviciu este obligat:

— permanent să se afle în încăperea destinată personaluluiserviciului de zi în parc ; 145

— să cunoască regulile şi modul de folosire a maşinii de tracţiune de serviciu pentru evacuarea armamentului, tehnicii militare şi altor materiale din încăperile parcului;

— să supravegheze existentul şi starea bună a mijloacelor de remorcare şi evacuare a armamentului şi tehnicii militare instalate pe maşina de tracţiune de serviciu ;

— să menţină regimul de temperatură stabilit al motorului maşinii de tracţiune de serviciu, care asigură pornirea lui rapidă şi sigură în condiţii de temperatură joasă;

— în cazul izbucnirii incendiului în parc, să pregătească imediat maşina de tracţiune în stare de lucru şi la indicaţia ofiţerului de serviciu pe parc să înceapă evacuarea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale.

C a p i t o l u l 11PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR

ÎN CONDIŢIILE DISLOCĂRII TRUPELOR PEPOLIGOANE (ÎN TABERE)

Principii generale410. Trupele sunt scoase pe poligoane (în tabere) ca în condi

ţii maximal apropiate de situaţia de luptă să ridice gradul depregătire de luptă a efectivului, să cultive calităţile lui morale deluptă şi să sporească nivelul de pregătire fizică în vederea îndeplinirii datoriei militare.

Modul de scoatere a trupelor pe poligoane (în tabere) se stabileşte în planul de pregătire de luptă şi prin ordinul comandantului (şefului) superior.

411. Serviciul interior în brigadă şi subunităţile ei pe timpulaflării pe poligoane (în tabere) se organizează în conformitatecu prevederile din partea a doua şi din prezentul capitol aleRegulamentului.

Comandantul brigăzii, stabilind orarul zilnic, regulamentul timpului de serviciu al militarilor, modul de învoire a soldaţilor şi sergenţilor în termen din poligon (din tabere) şi alte reguli ale ordinii interioare, trebuie să ţină cont de sarcinile subunităţilor de ridicare a nivelului de pregătire de luptă, particularităţile dislocării lor, precum şi de regulile generale stabilite la poligon (în tabără) de către comandantul (şeful) superior.

412. în cazul concentrării pe poligon (în tabără) a unităţilor(subunităţilor) militare din diferite mari unităţi (unităţi) militare, pentru conducerea serviciului interior comandantul (şeful)superior numeşte comandantul taberei întrunite, iar în caz de necesitate — şi alte persoane cu funcţie.

Comandantul taberei întrunite răspunde: de organizarea şi desfăşurarea pregătirii de luptă ; de educaţie, de disciplina militară şi de starea moral-psihologică a efectivului, de asemenea, de ordinea interioară în unităţile militare dislocate în tabăra întrunită şi de respectarea de către acestea a normelor de protecţie a mediului înconjurător. El este comandant direct al tuturor unităţilor (subunităţilor) dispuse în tabăra întrunită. Obligaţiile sale, comandantul taberei întrunite le îndeplineşte în conformitate cu obligaţiile comandantului de brigadă potrivit acestui capitol.

413. Prin ordinul comandantului taberei întrunite în serviciul de zi este numit ofiţerul de serviciu pe tabăra întrunită, care execută obligaţiile în conformitate cu obligaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate.

414. Pe poligon brigada (subunitatea) se dispune în clădiri sau în tabără (în corturi). Cînd sunt dislocate împreună cîteva unităţi sau subunităţi militare din diferite mari unităţi (unităţi) militare, teritoriul şi clădirile pentru fiecare sunt repartizate de comandantul (şeful) superior sau comandantul taberei întrunite.

Statele majore, punctele medicale, atelierele, depozitele, unităţile de servicii (obiectele) se dispun de preferinţă în clădiri. Armamentul şi tehnica militară se dispun în depozitele parcurilor de campanie şi sub acoperişuri, iar în lipsa acestora, se acoperă cu huse şi prelate.

415. Limitele poligonului (taberei), dincolo de care se interzice ieşirea efectivului, sunt comunicate în ordinul pe unitate.

Persoanele angajate permanent pot frecventa poligonul (tabăra) conform modului stabilit de comandantul unităţii, potrivit cerinţelor din art. 272—275.

416. Modul de scăldat al personalului în bazine de apă pe poligoane (în tabere) este stabilit de comandantul unităţii (comandantul taberei întrunite).

Scăldatul se face în locuri special destinate şi corespunzător amenajate.Soldaţii şi sergenţii merg la scăldat în formaţie sub comanda unui şef.Pentru supravegherea ordinii pe timpul scăldatului, pentru prevenirea

accidentelor în apă şi acordarea de ajutor medical sunt numiţi ofiţerul de serviciu din rîndul ofiţerilor sau plutonierilor, o echipă de înotători de serviciu şi un felcer (instructor sanitar) de serviciu.

Pe timpul scăldatului comandanţii de subunităţi (şefii de echipe) sunt obligaţi să-i supravegheze de pe mal pe militarii care se scaldă.

417. Teritoriul poligonului (taberei) trebuie să fie menţinutîn curăţenie, respectîndu-se normele de securitate incendiară(anexa 15) şi de protecţie a mediului înconjurător. Gunoiul se

146 147

stinge şi zilnic este transportat în locurile fixate de comun acord cu organele de supraveghere sanitară, la o depărtare de cel puţin 3 km de la limitele teritoriului de dislocare a unităţii pe poligon (în tabără), ţinîndu-se seamă de direcţia vînturilbr dominante.

Pe toate drumurile de pe teritoriul poligonului (taberei) se instalează indicatoare de direcţie a circulaţiei, precum şi alte semne rutiere care indică viteza de circulaţie maximă admisă pentru maşinile de luptă şi alte maşini. Pentru tehnica pe şenile se stabilesc căi de acces separate.

Instalarea brigăzii în tabără (în corturi)418. Cînd brigada este instalată în tabără (în corturi), tabăra

este împărţită în conformitate cu indicaţiile expuse în anexa 14.Pentru executarea serviciului interior în brigadă, se numeşte

personalul de serviciu potrivit art. 277—279. Apelul personalului serviciului de zi se execută la ora stabilită de. comandantul brigăzii, înaintea primei linii, la mijlocul frontului taberei, personalul stînd cu faţa spre exteriorul taberei.

419. în companie se numesc trei schimburi de plantoane : schimbul de serviciu se găseşte pe linia din faţă, lîngă umbrela-ciupercă, schimbul al doilea stă de pază în raionul de instalare a companiei, iar schimbul al treilea — se odihneşte. Plantoanele pe companie îndeplinesc obligaţiile în conformitate cu art. 323— 324. In afară de aceasta, plantoanele sunt obligate : să transmită cu vocea ordinele pentru militarii aflaţi în corturi şi plantoanele din companiile dislocate în vecinătate ; să supravegheze ca militarii să-şi facă necesităţile în locul special destinat pentru aceasta.

420. Pentru inspecţia de dimineaţă şi apelul de seară companiile se adună pe liniile din faţă sau laterale. Pe timp nefavorabil, prin dispoziţiunile ofiţerului de serviciu pe unitate, apelul de seară se poate executa în corturi.

421. Apelul de seară se execută la comanda ofiţerului de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) : „începeţi apelul".

Pentru apelul de seară ofiţerii de serviciu şi plantoanele ies la linie şi se aşază conform prevederilor art. 426, iar subunităţile se adună de către plutonierii de companie la liniile din faţă sau laterale.

422. La ora stabilită pentru „Zorile", ofiţerul de serviciupe unitate (pe tabăra întrunită) dă comanda „Drepţi" şi ordonămuzicii să execute „Zorile". Orchestra (toboşarul-gornist)execută „Zorile". Cînd se execută apelul de seară general petabără, după semnalul „Zorile" orchestra intonează Imnul deStat al Republicii Moldova, după care ofiţerul de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) comandă : „Pe loc repaus. La corturi".Orchestra cîntă marşul.

14S

La ora stabilită se dă semnalul „Stingerea".După apel sergenţii de serviciu pe companii se prezintă la ofiţerul de

serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) şi dau raportul.423. Pe timp favorabil, ziua şi în nopţile călduroase, la indica

ţiile ofiţerului de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită), plantoanele ridică poalele corturilor. Pe timp uscat, liniile taberei,drumurile şi culoarele dintre corturi se udă.

Chemarea personalului de serviciu la linie424. Personalul de serviciu este chemat la linie la sosirea în

tabără:— a Preşedintelui şi a ministrului apărării ai Republicii Moldova ;— a generalilor de corp de armată, a generalilor de divizie, a tuturor

comandanţilor direcţi, începînd cu comandantul unităţii şi mai sus şi a persoanelor numite pentru conducerea inspecţiei (controlului).

425. Personalul de serviciu este chemat la linie, de asemenea,la semnalul „Chemarea" şi prin ordinul ofiţerului de serviciu peunitate (pe tabăra întrunită).

Chemarea personalului de serviciu la linie se face prin plantoanele aflate pe linie, care transmit comanda „Personalul de serviciu, la linie" sau „Sergentul de serviciu pe compania I, la linie".

După semnalul „Stingerea" şi pînă la semnalul „Deşteptarea" nu se dă comanda de chemare a personalului de serviciu la linie.

426. Cînd personalul de serviciu este chemat la linie, el îşiocupă locurile orientîndu-se cu faţa spre cîmp :

— sergenţii de serviciu pe companii (în afară de cel de la flancul stîng) — la flancul drept al fiecărei companii, la un pas în faţa plantonului de rînd ; sergentul de serviciu al companiei de la flancul stîng al batalionului — la flancul stîng;

— ofiţerul de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) — în dreptul gheretei pentru Drapel, la trei paşi în faţa ei; ajutorul lui — la un pas înapoia ofiţerului de serviciu ;

— toboşarul-gornist de serviciu — înapoia ajutorului ofiţerului de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) pe linia sergenţilor de serviciu pe companii.

427. Pentru întîmpinarea persoanelor sosite în tabără, menţionate în art. 424, ofiţerul de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) iese la acel flanc al unităţii de unde se aşteaptă sosirea acestor persoane ; la sosirea persoanelor menţionate, le dă raportulşi le însoţeşte.

Dacă comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de comandantul unităţii şi îi dă raportul, ofiţerul de serviciu pe unitate (pe tabăra întrunită) doar se prezintă.

149

C a p i t o l u l 12PARTICULARITĂŢILE SERVICIULUI INTERIOR PE TIMPUL

TRANSPORTURILOR DE TRUPEPrincipii generale

428. Unităţile, subunităţile militare şi echipele numeroaseîn vederea transporturilor pe căi de comunicaţie feroviare şi fluviale se organizează în eşaloane militare.

în cazul transporturilor pe cale aeriană, pentru fiecare navă aeriană se completează echipe militare.

Fiecărui eşalon (echipe) militar i se conferă un număr.429. Efectivul eşalonului (echipei) militar trebuie să cunoască şi să

respecte normele de comportament şi securitate pe timpul transporturilor de trupe.

430. Prin ordinul comandantului unităţii militare, la fiecare eşalon se numesc : şeful eşalonului militar, locţiitorul pentru munca educativă, ajutorul şefului pentru asigurarea de luptă, ajutorul pentru aprovizionare, şeful transmisiunilor şi medicul (felcerul).

în echipa militară se numeşte şeful ei.Şefii de vagoane (de compartimente în nava unde sunt dispuşi oamenii)

se numesc de către comandanţii subunităţilor transportate în ele sau de către şeful eşalonului militar, iar plantoanele pe eşaloane în navele aeriene — de către şeful echipei militare.

Numele de familie al şefului eşalonului (echipei) militar şi gradul lui militar, numărul eşalonului (echipei) militar sunt comunicate întregului efectiv.

431. Pentru executarea serviciului interior şi de gardă îneşalonul militar se numesc :

— ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar şi ajutorul lui;— sergenţii de serviciu pe companii (pe subunităţi similare) ;— sergenţii de serviciu şi plantoanele pe vagoane (pe compartimente în

navele fluviale, în navele aeriene) ;— personalul de gardă;— subunitatea de serviciu ;— toboşarul-gornist de serviciu.432. Personalului eşalonului (echipei) militar i se interzice :— să intervină în activitatea organelor de transporturi militare ;— să reţină trenul în gări (nava — în porturi, nava aeriană — în

aeroporturi) peste timpul prevăzut de program ;— să urce şi să coboare (în nava aeriană — să-şi părăsească locurile)

înainte de comanda sau semnalul stabilit, să urce în vagoane (pe puntea

navei) şi să sară din ele din mersul trenului (navei) ;— să oprească trenul cu semnalul de alarmă, cu excepţia cazurilor cînd sunt

puse în pericol mersul trenului şi viaţa oamenilor ;— să facă pe pereţii vagoanelor (navelor) inscripţii, să lipească şi să atîrne

pancarte, lozinci, fanioane ;— să menţioneze în scrisori şi telegrame denumirea unităţii militare şi

informaţii despre transporturi, precum şi să discute despre acestea cu persoane străine ; să lase pe locurile de îmbarcare, debarcare şi în vagoane (în compartimentele de navă, în nave aeriene) scrisori, ziare, hîrtii etc.;

— să stea pe timpul transportului pe acoperişul vagoanelor, pe platforme, în gheretele de frînă, în cabinele şi caroseriile maşinilor, în turelele tancurilor, iar pe sectoarele electrificate de cale ferată, în afară de aceasta, să se atingă de suporturi de metal şi priza la pămînt, să se apropie de firul de contact mai aproape de doi metri;

— să se afle în încăperile de serviciu ale navei, în locurile de lucru ale echipajului navei, în bărci de salvare ; să se caţăre prin obloanele ecluzelor ;

— să stea în uşile şi golurile de uşă ale vagonului, să se sprijine de uşile vagonului (de balustrade, copastiile navei) ;

— să folosească în vagoane (pe nave) mijloace de iluminare şi încălzire neacceptate ;

— să alimenteze tehnica cu carburanţi după încărcare ;— să umble fără necesitate pe linii ferate (pe teritoriul portului, aeroportului),

să facă gunoi pe teritoriu şi să facă focul în staţii (porturi, aeroporturi) ; să ia fără aprobare bunuri care nu aparţin eşalonului (echipei) ;

— să arunce la staţii şi din mersul trenului (navei) gunoi, resturi alimentare etc.

433. Se interzice transportul cu eşalonul militar a persoanelor străine, precum şi a încărcăturilor care nu aparţin eşalonului militar. Transportul cu eşalonul militar a personalului administraţiei transporturilor, precum şi a formaţiilor militare condrumeţe este aprobat de şeful comenduirii de transporturi militare.

încărcăturile periculoase sunt transportate sub supravegherea permanentă a persoanelor cu funcţie ale eşalonului, ale organelor transporturilor militare în corespundere strictă cu prevederile documentelor normative în vigoare pentru felurile de transport.

434. Militarul care a rămas de eşalonul (echipa) militar este obligat să se prezinte la şeful comenduirii de transporturi militare, iar în lipsa acestuia — la şeful staţiei (portului, aeroportului),să raporteze (să informeze) cauzele care au dus la pierderea eşalonului, să numească numărul eşalonului (echipei) militar şi săacţioneze conform indicaţiilor şefului comenduirii sau şefuluistaţiei (portului, aeroportului).

150 151

Şeful de eşalon (echipă) militar435. Şeful de eşalon (echipă) militar răspunde: de starea de

pregătire permanentă în vederea luptei, de îmbarcarea, transbor-darea şi debarcarea la timp a eşalonului (echipei) militar ; dedispunerea şi fixarea corectă a armamentului şi tehnicii militare ;de disciplină, ordine şi de respectarea de către personalul eşalonului (echipei) militar a regulilor stabilite pentru transporturi şi desecuritate ; de organizarea asigurării multilaterale şi a măsurilorantiincendiare, de păstrarea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale transportate, a materialului rulant şi echipamentului acestuia, de starea sanitaro-igienică a eşalonului.

Şeful de eşalon (echipă) militar se subordonează comandantului unităţii militare sau persoanei care formează eşalonul (echipa) militar şi şefului comenduirii de transporturi militare. El este şef direct al întregului personal al eşalonului (echipei) militar.

436. Şeful de eşalon (echipă) militar este obligat:— să organizeze îmbarcarea, transbordarea şi debarcarea în

termenele stabilite a eşalonului (echipei) militar, să asigure dispunerea corectă şi fixarea sigură a armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace militare, precum şi ordinea la locul de îmbarca-re-debarcare;

— să supravegheze luarea în primire de către şefii de vagoane (de compartimente în nave) a utilajului militar demontabil, predarea lui în locurile de descărcare şi să asigure păstrarea lui pe timpul transportului;

— să asigure respectarea de către efectiv a regulilor de transport şi de siguranţă, precum şi menţinerea ordinii pe timpul staţionării trenului (navei) ;

— să organizeze asigurarea multilaterală, serviciile interior şi de gardă, protecţia antiincendiară în eşalonul militar, precum şi controlul asupra stării armamentului şi tehnicii militare, asupra stării dispozitivelor de fixare a lor şi siguranţei împrejmuirilor pentru santinele şi observatori;

— să asigure pregătirea eşalonului (echipei) militar pentru de-barcare bruscă şi deplasare pe jos în raionul indicat sau pentru executarea misiunii de luptă;

— să asigure perfectarea la timp a documentelor de transport ale eşalonului (echipei) militar ;

— să stabilească timpul de schimb pentru serviciul de zi, precum şi să stabilească modul de hrănire a personalului şi să aprobe tabelul cu repartiţia şi consumul alimentelor ;

— să organizeze legătura în eşalon şi să numească şefii echipelor de încărcare-descărcare şi ai altor echipe ;

— înainte de începerea îmbarcării eşalonului (echipei) militar (navei de transport, navei aeriene) să execute instructajul cu personalul privind regulile de securitate pe timpul lucrărilor de

152

îmbarcare-debarcare, pe timpul deplasării pe căile de comunicaţie, mai ales pe sectoarele electrificare de cale ferată, regulile de siguranţă antiincendiară şi acţiunile în caz de incendiu, să verifice executarea măsurilor antiincendiare în cazul instalării în vagoane (în compartimentele navelor) a bucătăriilor, sobelor (containerelor de încălzire şi ventilare) şi a altor instalaţii, care prezintă pericol de incendiu ;

— pe timpul deplasării să raporteze şefilor comenduirii de transporturi militare despre situaţia eşalonului (echipei) militar şi să le prezinte foaia de parcurs ;

— să asigure respectarea regulilor sanitaro-igienice în eşalon;— să comunice despre militarii care au rămas de eşalon şefului

comenduirii de transporturi militare, iar acolo unde acesta nu există — şefului staţiei (portului, aeroportului) respective ;

— în cazul staţionărilor determinate de acţiunile inamicului, de incendii, troiene, eroziuni, precum şi în cazul accidentelor, să acorde ajutor organelor de transporturi la restabilirea circulaţiei ;

— să instaleze bolnavii (răniţii) în vagonul (compartimentul, careul) de izolare al eşalonului militar, iar pe cei care nu pot să continuie transportul să-i interneze la cea mai apropiată instituţie medicală militară sau civilă ; în cazul dacă moare cineva din componenţa eşalonului (echipei) militar, corpul defunctului, împreună cu obiectele lui, documentele, scrisorile şi banii, să-1 expedieze la cel mai apropiat spital militar sau civil.

Şeful de eşalon (echipă) militar are dreptul să se folosească gratuit de mijloacele de telecomunicaţii din transport (telegraf, telefon, radio) pentru convorbiri în chestiunile transportului şi asigurării eşalonului (echipei) militar.

437. Problemele legate de transport, şeful de eşalon (echipă) militar le soluţionează cu şeful comenduirii de transporturi militare, iar acolo unde acesta nu există — cu şeful staţiei (portului, aeroportului).

438. în cazul cînd în acelaşi tren (navă, navă aeriană) se deplasează cîteva eşaloane (echipe) militare comandantul unităţii militare sau şeful comenduirii de transporturi militare numeşte pe unul din şefii eşaloanelor (echipelor) militare şef faţă de ceilalţi şefi de eşaloane (echipe) militare, despre care fapt se menţionează în foile de parcurs.

439. în cazul detaşării unor vagoane de la eşalonul militar din cauza defectării tehnice, şeful de eşalon militar cere înlocuirea lor. Dacă ele nu pot fi înlocuite, personalul din aceste vagoane se repartizează temporar în alte vagoane ale trenului. în cazul detaşării unor vagoane cu armament şi tehnică militară, împreună cu acestea se lasă echipaje (şoferi, echipe), iar cu alte bunuri militare — gardă. Se iau măsuri pentru transportul lor cît mai urgent în punctele de destinaţie.

153

Ajutorul şefului de eşalon militar pentru munca educativă440. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru munca educativă

răspunde de disciplina militară şi starea moral-psihologică a personalului eşalonului. El se subordonează şefului de eşalon şi este şef direct al întregului personal, cu excepţia persoanelor subordonate nemijlocit şefului de eşalon.

441. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru munca educativă este cbligat:

— să ducă activitatea de educaţie a personalului, ţinîndu-se seama de specificul naţional şi psihologic, în spiritul unei înalte vigilenţe şi păstrării datelor secrete despre transport, atitudinii grijulii faţă de armament, tehnica militară şi bunurile mijlocului de transport;

— să organizeze măsurile de ridicare a disciplinei militare şi de prevenire a contravenţiilor, de asigurare a condiţiilor de securitate a serviciului militar ;

— să asigure informarea obiectivă şi operativă a efectivului pe timpul deplasării, să organizeze şi să ţină personal şedinţe în vederea pregătirii social-umanitare a efectivului;

— să organizeze asigurarea social-psihologică a personalului serviciului de zi al eşalonului; să se îngrijească de satisfacerea necesităţilor spirituale ale efectivului, să organizeze odihna lui; să asigure personalului pe parcursul deplasării publicaţii periodice ; corect şi grijuliu să folosească mijloacele tehnice şi bunurile materiale, necesare pentru desfăşurarea activităţii educative ;

— să mobilizeze personalul eşalonului militar la munca de restabilire a circulaţiei pe calea ferată, întreruptă în urma calamităţilor naturale sau a altor împrejurări excepţionale ;

— să raporteze la timp şefului de eşalon militar despre disciplina militară şi starea moral-psihologică a personalului eşalonului.

Ajutorul şefului de eşalon militar pentru asigurarea de luptă

442. Ajutorul şefului de eşalon pentru asigurarea de luptă răspunde de starea de pază şi apărare a eşalonului militar. El se subordonează şefului de eşalon militar şi este şef direct al personalului subunităţilor militare destinate pentru asigurarea de luptă.

443. Ajutorul şefului de eşalon pentru asigurarea de luptă este obligat:

— să elaboreze măsurile de asigurare de luptă pe timpul transportului, să raporteze despre ele şefului de eşalon militar şi să asigure executarea lor;

— să schiţeze modul de utilare şi folosire a adăposturilor pen-154

tru personal, armament şi tehnica militară în raioanele de aşteptare, concentrare şi la staţiile (locurile) de îmbarcare-debarcare ;

— să organizeze cercetarea radiaţională, chimică şi biologică nespecifică (bacteriologică), iar în caz de necesitate — dezactivarea şi degazarea parţială a armamentului, tehnicii militare, vagoanelor sau compartimentelor navei ocupate de personalul eşalonului ;

— să urmărească asigurarea personalului eşalonului militar cu mijloacele de protecţie individuală;

— să organizeze îndrumarea circulaţiei şi mascarea armamentului, tehnicii militare în raioanele de încărcare şi descărcare ;

— să organizeze şi să controleze executarea serviciului de gardă în eşalonul militar şi serviciul de alarmă al mijloacelor de apărare antiaeriană;

— să asigure executarea măsurilor antiincendiare ;— să prevadă măsuri de asigurare de luptă pentru cazul trecerii la executarea

unui marş.Ajutorul şefului de eşalon militar pentru aprovizionare

444. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru aprovizionare răspunde: de aprovizionarea materială completă şi la timp a eşalonului militar pe servicii; de organizarea aprovizionării cu apă, cu alimente şi cu servicii comunale în drumul de deplasare. El se subordonează şefului de eşalon militar şi este şef direct al perso-nalului subordonat nemijlocit lui.

445. Ajutorul şefului de eşalon militar pentru aprovizionare este obligat:

— să primească la statul major al unităţii militare toate documentele necesare pentru aprovizionarea personalului eşalonului militar cu produse alimentare, echipament şi pentru evidenţa lor pe timpul transportului;

— să asigure primirea la punctul de pornire a cantităţii cuvenite de produse alimentare şi transportarea lor în eşalon, precum şi completarea rezervelor pe timpul transportului; să asigure alimentarea calitativă şi primirea de către fiecare militar a raţiei cuvenite de alimente; în cazul cînd în eşalon nu sunt bucătării, să organizeze primirea hranei calde la punctele alimentare militare ;

— să aprovizioneze bucătăriile şi vagoanele pentru transportul oamenilor cu combustibil, cu apă, cu inventar, cu veselă şi mijloace de stingere a incendiilor ;

— să alcătuiască, împreună cu medicul eşalonului, tabelul de repartiţie a alimentelor pentru pregătirea hranei calde la bucătăriile eşalonului si să-1 prezinte spre aprobare şefului de eşalon ;

— să organizeze folosirea corectă a echipamentului vagoa-

155

nelor pentru transportul oamenilor, să supravegheze starea bună a mijloacelor de stingere a incendiilor şi a instalaţiilor de încălzire în vagoane (în compartimentele navelor) ;

— să asigure personalului eşalonului condiţii pentru îmbăiereşi spălatul lenjeriei.

Comandantul de companie446. Comandantul de companie se subordonează şefilor săi direcţi şi

şefului eşalonului (echipei) militar.In afară de îndeplinirea obligaţiilor sale directe, expuse în articolele

respective ale prezentului Regulament, comandantul de companie este obligat:

— să pregătească personalul, armamentul, tehnica militarăşi materialele pentru transport şi în conformitate cu planul deîncărcare să le repartizeze pe materialul rulant (prin compartimentele navei) ;

— să instructeze personalul privind regulile de transport şi securitate, să comunice numărul eşalonului (echipei) militar, numele de familie şi gradul militar al şefului eşalonului (echipei) militar;

— să desemneze personalul pentru serviciul de zi şi echipe pentru încărcări-descărcări sau alte echipe la indicaţia şefului eşalonului şi să numească fochiştii;

— să conducă personal încărcarea, transbordarea şi descărcarea, să asigure amplasarea, fixarea şi mascarea armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale, să controleze starea lor pe timpul transportului;

— să organizeze şedinţe de pregătire cu personalul subunităţii ;— să urmărească respectarea de către personal a disciplinei militare

şi a regulilor de transport stabilite, de asemenea, să supravegheze păstrarea utilajului vagoanelor (compartimentelor navei).

Şeful de vagon (de compartiment al navei)447. Şeful de vagon (de compartiment al navei) se subordonează

comandantului subunităţii sale şi ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar. El este şef direct al personalului dispus în vagon (în compartimentul navei).

448. Şeful de vagon (de compartiment al navei) este obligat:

— să aibă lista personalului, să cunoască cît armament şi alte mijloace materiale sunt dispuse în vagon (în compartimentul navei) şi, înainte de pornire, să verifice existentul lor;

— să controleze şi să ia în primire, înainte de pornire, echi-156

pamentul vagonului (al compartimentului navei), iar după descărcare, să-1 predea în întregime şi în stare bună;

— să dirijeze îmbarcarea, instalarea şi debarcarea personalului ;— să numească plantoanele pe vagon (pe compartimentul navei), să

urmărească cum se execută serviciul, precum şi să repartizeze militarii la primirea hranei, apei, combustibilului şi la diferite lucrări;

— să vegheze păstrarea secretelor militare şi respectarea de către personal a disciplinei, ordinii interioare, regulilor de purtare a uniformei şi normelor de securitate ;

— să nu admită debarcarea personalului, scoaterea armamentului, muniţiilor şi altor mijloace materiale din vagoane (compartimentele navei) fără aprobarea şefului eşalonului sau înainte de comandă (semnal) ;

— să nu admită fără aprobare transportul în vagon (în compartimentul navei) al persoanelor, precum şi al încărcăturilor care nu fac parte din eşalonul militar ;

— să supravegheze menţinerea unei temperaturi normale în vagoane (în compartimentele navei) şi respectarea regulilor de securitate incendiară; în caz de izbucnire a incendiului în vagon, să ia toate măsurile pentru stingerea lui şi să dea semnalul de oprire a trenului, pe navă — odată cu stingerea incendiului, să raporteze ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar;

— primind indicaţii de pregătire pentru debarcare, să ordone personalului să se îmbrace, să-şi ia armele şi obiectele personale, să înceteze încălzirea sobelor şi să stingă focul din ele ;

— să controleze după debarcare dacă au fost luate toate bunurile materiale şi au fost stinse toate sobele ;

— să raporteze comandantului subunităţii şi ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar despre bolnavi, despre militarii rămaşi de eşalon, precum şi despre defectarea sau pierderea armelor, a altor materiale militare, a utilajului vagonului (compartimentului navei) şi despre alte incidente.

Ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar449. Ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar se numeşte din rîndul

ofiţerilor şi se subordonează şefului eşalonului militar şi comandantului unităţii militare în transport. Lui i se subordonează personalul serviciului de zi şi şefii de vagoane (de compartimente) .

450. La executarea serviciului, ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar se conduce de art. 303—308. în afară de aceasta, el este obligat:

157

— să urmărească predarea de către comandanţii de subunităţi a armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale sub paza gărzii, de asemenea, să supravegheze instalarea primului schimb de santinele, schimbarea şi ridicarea gărzii;

— să controleze existentul în personal, executarea serviciului de către personalul serviciului de zi, starea de pregătire a subunităţii de serviciu, precum şi respectarea de către personal a regulilor de securitate incendiară;

— să supravegheze respectarea ordinii şi disciplinei în eşalonul militar, a regulilor pentru transporturi militare şi păstrarea mijloacelor materiale ;

— la indicaţia şefului eşalonului militar, să comunice comandanţilor de subunităţi, şefilor de vagoane (de compartimente) şi şefului gărzii staţiile la care se permite ieşirea personalului;

— să asigure pe parcursul transportului primirea şi distribuirea organizată a hranei calde, apei, combustibilului şi mijloacelor de iluminare ;

— să nu permită accesul spre eşalonul militar a persoanelor străine, în afară de lucrătorii transporturilor pentru întreţinerea trenurilor (navelor).

—"? Sergentul de serviciu pe companie451. Sergentul de serviciu pe companie se subordonează ofiţerului de

serviciu pe eşalonul militar şi ajutorului acestuia, iar pe linia serviciului interior în companie — comandantului şi plutonierului de companie. Lui i se subordonează plantoanele pe vagoane (pe compartimentele navei) în care este dispus efectivul companiei.

452. Sergentul de serviciu pe companie îndeplineşte obligaţiile prevăzute în art. 318—321. în afară de acestea, la indicaţia comandantului de companie şi cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar, sergentul de serviciu pe companie trebuie să controleze la staţii cum sunt fixate şi mascate armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale, să lichideze defectele şi să raporteze despre aceasta comandantului de companie şi ofiţerului de serviciu pe eşalonul militar.

Plantonul pe vagon (pe compartimentul navei, pe compartimentul navei aeriene)

453. Plantonul pe vagon (pe compartimentul navei, pe compartimentul navei aeriene) se subordonează sergentului de serviciu pe companie, şefului de vagon (de compartiment), iar acolo unde aceştia nu există — şefului echipei militare.

454. Plantonul pe vagon (pe compartimentul navei, pe

compartimentul navei aeriene) îndeplineşte obligaţiile potrivit art. 322, 323. In plus, el este obligat:

— înainte de îmbarcarea în vagon sau debarcarea din el a personalului, să instaleze scara de frînghie (scara mobilă) şi bara de la uşă, iar după terminarea îmbarcării sau debarcării, să ridice scara de frînghie (scara mobilă) şi bara de la uşă;

— să verifice existentul în oameni după îmbarcare şi să raporteze şefului de vagon (de compartiment al navei) sau şefului echipei militare ;

— să nu permită ieşirea personalului din vagon (din compartimentul navei) înainte de comanda sau semnalul stabilite şi fără ca acesta să aibă ţinuta regulamentară;

— să supravegheze încălzirea sobelor şi respectarea regulilor de securitate incendiară, precum şi existenţa apei în rezervoare şi căldări; înainte de debarcare, să înceteze încălzirea sobelor şi să stingă focul din ele ;

— să facă curăţenie în vagon (în compartimentul navei, în compartimentul navei aeriene) ;

— să supravegheze păstrarea utilajului şi inventarului;— să urmărească semnalele şi comenzile date de şeful eşalonului

(echipei) militar şi de ofiţerul de serviciu pe eşalonul militar ;— să nu permită personalului să se aplece în afara vagonului, să se

sprijine pe bara de la uşa vagonului şi să se afle dincolo de aceasta în uşa vagonului, să stea sau să şadă în uşa vagonului;

— să controleze ca în vagon să fie deschise acele uşi pe care le-a indicat şeful eşalonului militar ;

— să nu permită personalului să arunce din vagon (din compartimentul navei) gunoi, resturi de alimente etc.

158

ANEXE

Anexa 1 La art. 78, 94CEREMONIALUL DEPUNERII JURĂMÎNTULUI MILITAR

1. Cetăţenii Republicii Moldova, care sunt încorporaţi în serviciul militar sau sunt chemaţi la concentrare (la instrucţie), pentru prima dată, depun Jurămîntul militar în faţa Drapelului de Stat al Republicii Moldova şi a Drapelului de luptă al unităţii militare.

2. Jurămîntul militar îl depun :

— cetăţenii sosiţi la completare — după ce au trecut programul respectiv şi au însuşit obligaţiile de bază ale soldatului, semnificaţia Jurămîntului militar, a Drapelului de luptă al unităţii militare, cerinţele disciplinei militare, însă cel tîrziu după o lună şi jumătate din ziua sosirii în unitatea militară;

— elevii instituţiilor (şcolilor) militare de învăţămînt, care nu au depus Jurămîntul militar mai înainte — la expirarea aceluiaşi termen ;

— supuşii serviciului militar, care nu au depus jurămîntul mai înainte, şi militarii prin contract — după încorporare.

3. Soldaţii sosiţi la completare, militarii-femei, precum şi cursanţii şi elevii instituţiilor (şcolilor) militare de învăţămînt, care nu au depus Jurămîntul militar mai înainte, depun jurămîntul sub conducerea comandantului unităţii militare, a şefului instituţiei militare de învăţămînt.

4. Data depunerii Jurămîntului militar se anunţă în ordinul comandantului unităţii militare. Pînă la aceasta, pentru cei care urmează să depună jurămîntul, în subunităţi se duce o muncă de lămurire despre semnificaţia Jurămîntului militar şi prevederile legislaţiei cu privire la apărarea Patriei.

5. La data şi ora fixate, unitatea militară cu Drapelul de luptă, Drapelul de Stat al Republicii Moldova şi cu orchestra se adună în formaţie în linie în ţinută de paradă, iar pe timp de război — în ţinută de campanie, cu arma. Brigada se aliniază, de regulă, în linie de companii şi plutoane în coloană. Militarii care urmează să depună Jurămîntul militar se află în primele rînduri. în scurta sa cuvîntare, comandantul unităţii militare le aminteşte semnificaţia Jurămîntului militar şi a datoriei de

onoare şi de răspundere ce le revine militarilor care au depus jurămînt de credinţă Patriei sale.

După cuvîntarea de explicare, comandantul unităţii militare dă comanda „Pe loc repaus" — şi ordonă comandanţilor de subunităţi să înceapă procedura depunerii Jurămîntului militar.

Comandanţii companiilor şi ai altor subunităţi îi cheamă pe rînd din formaţie pe cei care depun Jurămîntul militar. Fiecare militar care depune Jurămîntul militar citeşte cu voce tare în faţa subunităţii în formaţie textul Jurămîntului militar, după care semnează cu propria-i mînă într-o listă specială la rubrica din dreptul numelui său şi ia loc în formaţie.

Formularele pentru listele persoanelor care depun Jurămîntul militar sunt pregătite din timp după modelul stabilit de Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi are pe prima foaie textul Jurămîntului militar.

După terminarea ceremoniei de depunere a Jurămîntului militar, listele cu semnăturile personale ale celor care au depus jurămîntul, comandanţii de subunităţi le înmînează comandantului unităţii militare. Comandantul unităţii militare felicită soldaţii (cursanţii, elevii, supuşii serviciului militar) cu ocazia depunerii Jurămîntului militar, iar întreaga unitate — cu noua completare, după care orchestra intonează Imnul de Stat.

După intonarea Imnului de Stat, unitatea militară defilează în modul stabilit în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova pentru revista de front.

Pe timp nefavorabil, depunerea Jurămîntului militar se poate executa în încăpere. După cuvîntarea comandantului unităţii, subunităţile se repartizează prin încăperi. După terminarea depunerii Jurămîntului militar, la comandă, subunităţile se aliniază din nou în locul stabilit pentru defilare.

6. Depunerea Jurămîntului militar se poate desfăşura în locuri istorice, în locurile de glorie militară şi de muncă, precum şi la morminte comune ale ostaşilor căzuţi în lupte pentru libertatea şi independenţa Patriei. In asemenea cazuri, la locul ceremoniei de depunere a Jurămîntului militar sunt aduşi, de regulă, numai militarii care urmează să depună Jurămîntul.

7. Ziua depunerii Jurămîntului militar este zi de odihnă pentru această unitate militară şi se petrece ca zi de sărbătoare.

8. Listele celora care au depus Jurămîntul militar se păstrează la statul major al unităţii, într-o mapă specială, sigilată, cu filele numerotate şi şnuruite. După expirarea termenului stabilit, listele se dau la arhivă.

în livretul şi în fişa de evidenţă ale militarilor se consemnează de către şeful statului major al unităţii militare: „Jurămîntul militar depus (ziua, luna, anul)".

9. Cetăţenii chemaţi pentru prima dată la concentrare şi care

160 161

nu au depus Jurămîntul militar mai înainte îl depun cel tîrziu la cinci zile din ziua sosirii în unitate.

Odată cu declararea mobilizării generale sau parţiale, toţi supuşii serviciului militar, care nu au depus Jurămîntul militar pe timp de pace, îl depun la sosirea în unitatea militară.

10. De executarea la timp şi exactă a prezentului ceremonial şi de evidenţa militarilor care au depus Jurămîntul militar, precum şi de păstrarea listelor celora care au depus Jurămîntul militar răspunde comandantul unităţii militare.

Anexa 2DIMENSIUNILE DRAPELULUI DE LUPTĂ ALUNITĂŢII MILITARE A FORŢELOR ARMATE

ALE REPUBLICII MOLDOVADrapelul de luptă al unităţii militare a Forţelor Armate ale Republicii

Moldova are următoarele dimensiuni:lungimea drapelului — 165 cm ;lăţimea drapelului — 82,5 cm ;lăţimea Stemei de Stat pe drapel — 35 cm ;înălţimea literelor inscripţiilor pe drapel — 7 cm ;lăţimea literelor inscripţiilor pe drapel — în dependenţă de numărul

lor în inscripţie — de Ia 4 pînă la 7 cm ;lungimea lancei — 250 cm ;diametrul lancei — 4 cm.

Anexa 3 La art. 78

REGULAMENTULCU PRIVIRE LA MODUL DE ACORDARE A

DRAPELELOR DE LUPTĂ ŞI A ORDINELORUNITĂŢILOR MILITARE

Principii generale1. Drapelul de luptă se acordă brigăzilor, precum şi batalioanelor,

divizioanelor, escadrilelor, unităţilor şcoală, instituţiilor militare de învăţămînt independente.

Unităţilor de asigurare tehnică, de servicii, de pază şi de deservire, disciplinare, de construcţii militare şi altor unităţi mi-

162

litare similare Drapel de luptă nu li se acordă, cu excepţia unităţilor care sunt decorate cu ordine.

In unele cazuri, cînd din cauza condiţiilor de dislocare a unităţii militare, de întrebuinţare operativă şi din alte cauze nu pot fi asigurate păstrarea şi întreţinerea Drapelului de luptă, prin decizia şefului Marelui Stat Major al Forţelor Armate, Drapelul de luptă pentru o asemenea unitate militară poate să nu fie comandat şi poate să nu fie înmînat.

2. în fiecare unitate militară trebuie să existe un singur Drapel de luptă de modelul stabilit. Vechile Drapele de luptă se păstrează în unitatea militară ca relicve la postul Drapelului de luptă al unităţii militare şi, împreună cu acesta, sunt scoase în şedinţe solemne, cu ocazia sărbătorilor şi evenimentelor festive, în unele cazuri, cu aprobarea şefului Marelui Stat Major al Forţelor Armate, şi în cazul desfiinţării unităţii militare, aceste drapele, precum şi drapelele acordate de organele locale ale puterii şi administrării de stat, de organizaţiile de masă şi alte organizaţii, se predau, însoţite de o informaţie istorică, la păstrare în Muzeul Central al Forţelor Armate.

Modul de înmînare a Drapelului de luptă unităţii militare

3. Drapelul de luptă este înmînat unităţii militare la formarea ei de către ministrul apărării sau de alt comandant (şef) din împuternicirea ministrului apărării al Republicii Moldova.

4. La înmînarea Drapelului de luptă în condiţii de război modul de dispunere a unităţii militare în formaţie se stabileşte ţinîndu-se seama de situaţia de luptă.

5. Pentru scoaterea Drapelului de luptă la locul de adunare, la dispoziţia şefului sosit pentru înmînarea Drapelului de luptă, comandantul unităţii militare numeşte portdrapelul şi doi asistenţi din rîndul sergenţilor, plutonierilor sau ofiţerilor, cu precădere din rîndul celor decoraţi cu ordine şi medalii, al fruntaşilor în pregătirea de luptă, şi plutonul drapelului.

6. La ora fixată, portdrapelul aduce Drapelul de luptă în husă şi merge la trei paşi în urma şefului, care înmînează Drapelul de luptă, spre locul de adunare a unităţii militare. în această situaţie portdrapelul ţine Drapelul de luptă la umărul stîng în poziţia prevăzută în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova ; din dreapta şi din stînga portdrapelului, alături de el, merg asistenţii.

Cînd persoana sosită pentru înmînarea Drapelului de luptă s-a apropiat la 40—50 de paşi de formaţie, comandantul unităţii militare dă comanda.

De exemplu: „Brigadă, drepţi, la DRAPEL, la dreapta,163

1V-ALINIAŢI (la stînga, V-ALINIAŢI, la centru, V-ALINIAŢI)".Dacă brigada e înarmată cu carabine, atunci el comandă: „Brigadă, drepţi, la drapel pentru onor dreapta (stînga, înainte)prezentaţi — ARM".

Orchestra intonează „Marşul de întîmpinare".7. Comandantul unităţii militare, după ce dă comanda, duce mîna la

coifură, se apropie de persoana sosită pentru înmînarea Drapelului de luptă, se opreşte în faţa lui la doi-trei paşi şiraportează.

De exemplu : „Domnule general de brigadă. Brigada cu ocaziaînmînării Drapelului de luptă este aliniată. Comandantul brigăzii,colonel Marinescu".

In momentul cînd comandantul brigăzii se opreşte pentru a raporta persoanei sosite pentru înmînarea Drapelului de luptă orchestra încetează să cînte. Portdrapelul pune Drapelul de luptă la piciorul drept în poziţie verticală, ţinîndu-1 la picior liber cu mîna dreaptă lăsată în jos conform cerinţelor Regulamentului instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

8. Persoana sosită pentru înmînarea Drapelului de luptă, primind raportul, vine în faţa unităţii, la centru, salută unitatea militară şi se apropie de portdrapel. La apropierea lui, portdrapelul apleacă Drapelul de luptă şi îl ţine cu ambele mîini, în poziţie orizontală. Persoana care înmînează Drapelul de luptă îi scoate husa şi desfăşoară Drapelul de luptă. Apoi, portdrapelul, punînd Drapelul de luptă în poziţie verticală şi ţinîndu-1 cu mîna dreaptă, se întoarce cu faţa spre unitate.

Persoana care înmînează Drapelul de luptă citeşte Diploma Preşedintelui Republicii Moldova, după care înmînează Drapelul de luptă şi Diploma comandantului unităţii militare. Orchestraintonează Imnul de Stat.

9. Comandantul unităţii militare, primind Drapelul de luptăşi Diploma, după ce a fost intonat Imnul de Stat, transmiteDrapelul de luptă portdrapelului şi dă comanda: „Portdrapel,după mine —MARŞ", portdrapelul la comanda „După mine"ia Drapelul de luptă la umărul stîng.

10. Comandantul unităţii militare, la trei paşi după el—portdrapelul cu Drapelul de luptă şi asistenţii se apropie deflancul stîng, după care trec de-a lungul frontului (la 10—15 paşide formaţie) spre flancul drept al formaţiei. Ieşind la flanculdrept, comandantul unităţii militare ordonă portdrapeluluicu asistenţii să-şi ocupe locul în formaţie. De la începutul mişcării şi pînă cînd portdrapelul trece în formaţie, orchestraintonează „Marşul de întîmpinare". Unitatea militară salutăDrapelul de luptă cu „Ura" prelung.

Cînd portdrapelul a trecut în formaţie, comandantul unităţii militare face semn orchestrei să înceteze, vine în faţa formaţiei,

164

la centru, şi se opreşte alături de persoana care a înmînat Drapelul de luptă, apoi, la indicaţia acesteia, dă comanda „Pe loc repaus", iar dacă brigada a avut comanda „Pentru onor prezentaţi — ARM", atunci în prealabil dă comanda „Brigadă, la picior —ARM".

11. Persoana care a înmînat Drapelul de luptă felicită unitatea militară cu această ocazie, la felicitare unitatea răspunde cu „Ura" prelung, repetat de trei ori. După aceasta, comandantul unităţii militare rosteşte un cuvînt de răspuns.

12. în încheiere, unitatea militară defilează prin faţa persoanei care a înmînat Drapelul de luptă. După defilare, unitatea militară din nou se aliniază şi Drapelul de luptă este dus la locul lui de păstrare.

13. Despre primirea Drapelului de luptă se dă ordin pe unitatea militară, prin care se stabileşte locul de păstrare a Drapelului de luptă şi se numesc portdrapelul şi asistenţii.

14. Poziţia Drapelului de luptă în formaţie, modul de scoatere şi depunere a lui la locul de păstrare sunt stabilite de Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, iar modul de păstrare — de Regulamentul serviciilor în garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

Modul de înmînare a ordinului unităţii militare

15. înmînarea ordinului unităţii militare se execută de comandanţii (şefii) enumeraţi în punctul 3 al prezentului Regulament.

16. Pentru înmînarea ordinului, unitatea militară se adună în formaţie cu armele în modul prevăzut de Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova pentru revista de front.

17. Persoana care înmînează ordinul, primind raportul comandantului unităţii militare şi salutînd personalul unităţii, vine în faţa unităţii, la centru.

Comandantul unităţii militare dă comanda „Portdrapel, la mine, înainte — MARŞ". La această comandă, ajutorul (locţiitorul) şefului de stat major, dispunîndu-se în faţa Drapelului de luptă la doi paşi, dă comanda: „După mine, înainte — MARŞ" — şi, apropiindu-se de persoana care înmînează ordinul, postează portdrapelul şi asistenţii cu faţa către formaţie, iar el se dispune la dreapta de dînşii.

După aceasta, persoana care înmînează ordinul citeşte în faţa formaţiei Decretul şi Diploma Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la decorarea unităţii militare cu ordin,

165

apoi transmite comandantului unităţii Diploma, iar ordinul ii fixează pe pînza Drapelului de luptă al unităţii. Orchestra intonează Imnul de Stat. După ce orchestra încetează intonarea Imnului, persoana care a înmînat ordinul felicită unitatea militară cu ocazia distincţiei de stat. La felicitare unitatea militară răspunde cu „Ura" prelung, repetat de trei ori. Comandantul unităţii militare rosteşte un cuvînt de răspuns.

18. După cuvîntul de răspuns, comandantul unităţii militare comandă: „Portdrapel, după mine, înainte — MARŞ".După ce a dat comanda, comandantul unităţii militare, la trei paşidupă el — ajutorul (locţiitorul) şefului statului major şi maideparte la doi paşi — portdrapelul cu Drapelul de luptă şi asistenţii se îndreaptă spre flancul stîng al unităţii militare, iarapoi trec de-a lungul frontului (la 10—15 paşi de formaţie) spreflancul drept al unităţii militare, unde ajutorul (locţiitorul)şefului statului major, portdrapelul şi asistenţii trec în formaţie lalocul stabilit pentru ei.

De la începutul mişcării şi pînă la trecerea portdrapelului în formaţie orchestra intonează „Marşul de întîmpinare". Unitatea militară salută Drapelul de luptă cu „Ura" prelung. în încheiere, unitatea militară defilează în faţa persoanei care a înmînat ordinul.

19. Dacă unitatea militară, căreia i se înmînează ordinul, nu are Drapel de luptă, atunci se înmînează odată Drapelul de luptă şi ordinul, în modul prevăzut în punctele 3—12 ale prezentului Regulament, totodată, după citirea Diplomei Preşedintelui Republicii Moldova pentru Drapelul de luptă se citesc Decretul şi Diploma Preşedintelui cu privire la decorarea unităţii militare cu ordin.

20. Ordinele, cu care este decorată unitatea militară, se fixează la Drapelul de luptă în ordinea importanţei lor pe faţa pîn-zei (cu inscripţia: „Pentru Patria noastră").

Primul ordin se fixează la 15 cm de marginea de sus a pînzei şi la 10 cm de lance ; celelalte ordine se fixează de-a lungul lancei, de sus în jos, la distanţa de 5—10 cm unul de altul.

Pentru fixarea ordinelor la Drapelul de luptă în pînză se fac, la necesitate, găuri, care se tivesc cu fire de mătase.

Modul de transmitere a Drapelului de luptă,a ordinelor şi denumirilor onorifice la reorganizarea

unităţilor militare21. Drapelul de luptă se păstrează tot timpul de unitatea mili

tară, indiferent de schimbarea denumirii unităţii.La reorganizarea unităţii militare, care conduce la schimbarea

denumirii sau a numărului unităţii, aceste schimbări se înscriu166

în Diplomă de către comandantul (şeful) superior şi se autentifică cu pecete cu stemă.

22. Pentru păstrarea tradiţiilor de luptă şi a memoriei despremeritele lor de luptă, drapelele de luptă, ordinele şi denumirileonorifice pot fi transmise altor unităţi militare. în aceste cazuri,Drapelul de luptă, ordinele şi denumirile onorifice se transmitnumai în cazul unei continuităţi directe între unităţile militare,şi anume în cazul reorganizării uneia sau a cîtorva unităţi militare într-o nouă unitate militară (în noi unităţi militare).

La reorganizarea unei unităţi militare în alta Drapelul de luptă al unităţii, Diploma pentru el, ordinele şi denumirile onorifice ale unităţii militare reorganizate se păstrează în întregime pentru noua unitate militară.

La reorganizarea unităţii militare în două şi mai multe unităţi militare, Drapelul de luptă, Diploma pentru el, ordinele şi denumirile onorifice ale unităţii militare reorganizate se păstrează în întregime pentru una din noile unităţi militare.

La reorganizarea a două şi mai multe unităţi militare într-o singură unitate militară, Drapelul de luptă, Diploma pentru el, precum şi toate ordinele şi denumirile onorifice ale uneia din unităţile militare reorganizate se transmit acestei unităţi militare ; drapele de luptă, diplomele pentru ele şi ordinele altor unităţi militare se predau în modul stabilit.

Chestiunea cu privire la transmiterea noii unităţi militare a Drapelului de luptă, a ordinelor şi denumirilor onorifice se examinează de Marele Stat Major al Forţelor Armate ale Republicii Moldova odată cu soluţionarea problemei de organizare a unităţii militare şi se documentează în modul stabilit.

23. în scopul păstrării memoriei despre militarii care, pentrufaptele lor, prin ordinele ministrului apărării, au fost înscrişipentru totdeauna în listele unităţilor militare sau ca soldaţi deonoare, numele lor, în cazul reorganizării unităţii militare, potfi înscrise în listele altor unităţi militare succesoare, în modulprevăzut în punctul 21 pentru transmiterea ordinelor şi denumirilor onorifice. în acest caz, înscrierea numelor militarilorîn listele unităţilor militare pentru totdeauna sau ca soldaţi deonoare se face prin ordinele ministrului apărării al RepubliciiMoldova.

Modul de păstrare şi întreţinere a Drapelului de luptă

24. Drapelul de luptă al unităţii militare trebuie să se găsească :

— cînd unitatea este instalată în cazarmă sau într-o localitate — în încăperea statului major al unităţii;

167

— în unităţile militare care execută serviciul de alarmă — la punctul de comandă al unităţii militare;

— pe poligon, cînd unitatea militară este instalată în tabără (în corturi) — pe aliniamentul rîndului întîi de corturi în centrul locului de staţionare a unităţii militare, sub un acoperiş special;

— la aplicaţii — în locul indicat de comandantul unităţii militare.

25. Drapelul de luptă trebuie să fie întotdeauna sub paza gărzii, iar cînd se scoate la locul de aliniere a unităţii militare — sub paza plutonului drapelului.

26. La post Drapelul de luptă se păstrează împreună cu ordinele şi panglicile de decoraţii, înfăşurat şi în husă, sigilat cu ceară roşie, cu pecetea cu stemă a unităţii militare, el trebuie să fie instalat în poziţie verticală în ghereta pentru drapel (suport cu tăietură pentru fixarea lancei).

Cînd unitatea militară este instalată în cazarmă, Drapelul de luptă se păstrează desfăşurat într-o vitrină cu sticlă, sigilată.

27. Pe timpul deplasării unităţii militare cu mijloace de transport auto, feroviar, fluvial şi aerian, pentru Drapelul de luptă se repartizează un automobil, vagon, careu şi avion (compartiment) aparte. împreună cu Drapelul de luptă, merg portdrapelul, asistenţii şi garda, de asemenea, pot fi transportate lada cu bani şi lada cu documente secrete.

28. De păstrarea şi întreţinerea regulamentară a Drapelului de luptă răspunde nemijlocit şeful statului major al unităţii militare.

El este obligat:— sistematic să controleze personal şi prin locţiitorul şi ajutorii săi

executarea serviciului de către santinelele postului de la Drapelul de luptă;

— să execute, cel puţin o dată pe lună, revizia Drapelului de luptă, în modul prevăzut în punctul 29 ;

— să ia măsuri de înlăturare a neregulilor constatate în timpul reviziei Drapelului de luptă şi să raporteze despre aceasta comandantului unităţii militare ;

— să ţină un jurnal special, notînd în el timpul reviziei, neregulile constatate în timpul reviziei Drapelului de luptă şi măsurile luate pentru înlăturarea lor.

29. Revizia Drapelului de luptă este executată de şefulstatului major în prezenţa portdrapelului, asistenţilor şi şefuluigărzii. Pentru revizie şeful statului major ordonă desfăşurareaDrapelului de luptă. La acest ordin, portdrapelul apleacă Drapelulde luptă în poziţie orizontală, iar unul dintre asistenţi scoate husa.După ce husa este scoasă, portdrapelul, învîrtind încet lancea,desfăşoară Drapelul de luptă. Asistenţii ajută portdrapelul şi

urmăresc ca canafurile să nu se încurce, iar pînza drapelului să nu se atingă de pămînt (podea). In aceste condiţii se controlează existenţa şi starea ordinelor, a panglicilor de decoraţii şi a pînzei, starea husei, a canafurilor, a lancei şi a ogivei.

La comanda şefului statului major de a înfăşură Drapelul de luptă, portdrapelul apleacă Drapelul de luptă în poziţie orizontală, urmărind ca pînza lui să nu se atingă de pămînt (podea), iar asistentul apucă pînza de colţuri, întinzînd-o uşor. învîrtind încet lancea, portdrapelul şi alt asistent înfăşoară Drapelul de luptă astfel încît faţa pînzei să vină înăuntru, avînd grijă să nu se facă cute şi să nu se încurce panglicile de decoraţii şi canafurile.

După ce pînza este înfăşurată, asistenţii pun husa Drapelului de luptă, şeful statului major o sigilează cu ceară roşie cu pecetea cu stemă şi, după aceasta, predă Drapelul de luptă în paza gărzii.

30. Cînd Drapelul de luptă se scoate în faţa unităţii şi cînd se predă în paza gărzii, desfăşurarea şi înfăşurarea se fac de către portdrapel şi asistenţi sub supravegherea nemijlocită a şefului statului major sau a ajutorului (locţiitorului) său.

31. Uscarea pînzei Drapelului de luptă se face afară, la umbră, sau în încăpere. Pe timpul cît se face uscarea, Drapelul de luptă este păzit de portdrapel şi un asistent.

Predarea, schimbarea şi repararea Drapelului de luptă

32. în cazul reorganizării unităţii militare, Drapelul deluptă, Diploma pentru el şi ordinele, împreună cu o scurtă informaţie istorică, se transmit la Muzeul Central al ForţelorArmate în mod secret şi cu ajutorul serviciului de legătură cucurieri speciali, prin intermediul Marelui Stat Major.

Din cauze legate de schimbări organizatorice, Drapelul de luptă al unităţii militare poate fi predat la muzeu prin decizia şefului Marelui Stat Major al Forţelor Armate.

33. Drapelele de luptă care au deteriorări considerabile oris-au învechit, repararea şi restaurarea cărora este imposibilă,urmează a fi schimbate.

34. Pentru a lua decizia cu privire la schimbarea Drapeluluide luptă sau la repararea lui, se execută o revizie a Drapeluluide luptă de către o comisie numită special, formată din reprezentanţi ai Marelui Stat Major, ai serviciului de echipament al Ministerului Apărării, cu participarea şefului statului major al unităţiimilitare. In actul de revizie se menţionează toate defectele constatate la Drapelul de luptă, circumstanţele apariţiei lor, precumşi avizul comisiei cu privire la schimbarea Drapelului de luptă

168 169

sau repararea lui pe loc. Actul de revizie a Drapelului de luptă este aprobat de şeful Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, care ia o hotărîre cu privire la schimbarea Drapelului de luptă sau la repararea lui.

In conformitate cu hotărîrea de schimbare a Drapelului de luptă, Marele Stat Major al Forţelor Armate ale Republicii Moldova prezintă cererea de confecţionare a noului Drapel de luptă, care, împreună cu actul aprobat, se expediază la Secţia echipament a Ministerului Apărării.

Noul Drapel de luptă confecţionat este trimis de Secţia echipament a Ministerului Apărării, în modul stabilit, la statul major al unităţii militare. Vechiul Drapel de luptă, după primirea noului Drapel de luptă, împreună cu informaţia istorică, este trimis de statul major al unităţii la Muzeul Central al Forţelor Armate.

35. Repararea pînzei Drapelului de luptă de către personalul şi cu mijloacele unităţii militare este interzisă. Se permit doar reparaţiile strict necesare la lance şi ogivă.

în cazul cînd este necesară repararea pînzei Drapelului de luptă, comandantul unităţii militare este obligat să facă demersuri, pe cale ierarhică, despre expedierea pînzei Drapelului de luptă la atelierul special. După primirea aprobării, pînza Drapelului de luptă este expediată la atelier prin intermediul serviciului de legătură cu curieri speciali.

Pentru predarea pînzei Drapelului de luptă la reparat se întocmeşte un act.

Anexa 4 La art. 78

SĂRBĂTOAREA ANUALĂ A UNITĂŢII MILITARE1. Sărbătoarea anuală a unităţii militare se organizează în scopul

educării militarilor în spiritul devotamentului faţă de Patrie, datoria militară de soldat, de tradiţiile de luptă şi al consolidării prieteniei ostăşeşti. Data organizării sărbătorii este stabilită de ministrul apărării al Republicii Moldova întru marcarea uneia din zilele memorabile în istoria unităţii militare:

— ziua cînd s-a format;— ziua cînd a fost decorată cu ordin ;— ziua cînd i s-a conferit denumirea onorifică;— ziua cînd a obţinut o remarcabilă victorie în luptele de apărare a

Patriei;

— prima zi în serviciul de alarmă.Despre stabilirea zilei de sărbătoare se face înscrierea respectivă în

registrul istoric al unităţii militare.2. Sărbătoarea anuală a unităţii militare se desfăşoară în cea mвi

apropiată zi de odihnă de ziua stabilită. în această zi, unitatea militară se aliniază cu Drapelul de luptă şi orchestra. în faţa ei ţin scurte cuvîntări comandantul unităţii militare, alţi militari şi veterani, care povestesc despre istoria de luptă a unităţii, despre realizările pe timp de pace. După aceasta, unitatea militară defilează. Se admite ca în locul adunării în formaţie a unităţii militare să se ţină, în ajunul sărbătorii anuale, o adunare solemnă.

în ziua sărbătorii anuale se organizează şi alte măsuri festive — culturale şi sportive de masă.

La sărbătoare pot participa reprezentanţi ai altor unităţi militare şi ai organizaţiilor de masă, membrii familiilor militarilor şi veteranii unităţii.

Anexa 5 La art. 78, 192

MODUL DE REPARTIZARE PE SUBUNITĂŢI A MILITARILOR SOSIŢI PENTRU COMPLETĂRI

1. Militarii sosiţi pentru completări se repartizează pe subunităţi după studierea calităţilor profesionale ale fiecărui militar şi ţinîndu-se cont de starea sănătăţii, de profesia căpătată pînă la recrutare în serviciul militar în termen, referinţa şi avizul despre utilitatea profesională, eliberate de comisariatul militar (centrul de instrucţie). în privinţa repartizării militarilor sosiţi pentru completări se emite un ordin pe unitatea militară.

2. La ora fixată, unitatea militară cu orchestra se aliniază în formaţie pe jos. Militarii nou sosiţi pentru completări, împreună cu plutonierii de subunităţi, se aliniază în formaţie pe două rînduri la 20—40 m înaintea centrului formaţiei, cu faţa spre formaţie.

Adunarea şi întîmpinarea comandantului unităţii militare se execută după cum este prevăzut în Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova în compartimentul „Revista brigăzii".

3. După răspunsul la salut, comandantul unităţii militare,într-o scurtă cuvîntare, povesteşte despre calea de luptă a unităţii, despre eroii şi distincţiile ei, despre succesele în pregătireade luptă a subunităţilor şi despre datoria de onoare şi de răspundere ce le revine militarilor. După aceasta, dă cuvîntul la unul-

170 171

doi militari, care termină serviciul militar în termen, şi la unul-doi militari dintre cei nou-sosiţi.

4. Şeful statului major al unităţii militare citeşte ordinul deînscriere a militarilor sosiţi pentru completări în statele depersonal ale subunităţilor.

Comandantul unităţii militare felicită personalul cu noua completare, după care orchestra intonează Imnul de Stat.

5. La comanda comandantului unităţii militare „Treceţi în formaţie", plutonierii de subunităţi, împreună cu militarii nou-sosiţi pentru completări, trec în formaţia subunităţilor sale.

6. Ceremonia de repartizare pe subunităţi a militarilor sosiţi pentru completări se încheie cu defilarea unităţii militare.

Anexa 6 La art. 78

MODUL DE îNMlNARE AARMAMENTULUI ŞI TEHNICII MILITARE

EFECTIVULUI1. Pînă la înmînarea armamentului şi tehnicii militare efecti

vului, cu acesta se ţin şedinţe de pregătire, la care se studiazăposibilităţile lor de luptă (tehnice) şi însemnătatea în luptamodernă, precum şi regulile de securitate a acţiunilor cu armamentul şi tehnica militară.

Comandanţii de subunităţi controlează dacă nu sunt defectate armamentul şi tehnica militară, care urmează să fie înmînate, şi despre gradul de pregătire către înmînare raportează pe scara ierarhică.

Comandantul unităţii militare dă ordin de repartizare a armamentului şi tehnicii militare membrilor echipajelor (echipelor), şoferilor (mecanicilor-conductori) şi altor persoane şi stabileşte timpul şi modul de înmînare solemnă a armamentului şi tehnicii militare. Numărul ordinului şi numele persoanelor, cărora li s-a distribuit armament şi tehnică militară, se înscriu în formular (paşaport). Denumirea armamentului de infanterie, seria lui şi data eliberării se înscriu în legitimaţii, precum şi în tabelul de distribuţie a armamentului şi tehnicii militare.

2. La ora fixată, unitatea militară se adună în formaţiepe jos cu armamentul, cu Drapelul de luptă şi orchestra.

Armamentul de infanterie şi alte mijloace de folosire individuală, care urmează să fie înmînate, se aduc la locul de aliniere şi se pun pe mese la 10 m de formaţie. Alt armament şi tehnica militară se înmînează la locurile lor de păstrare.

3. Comandantul unităţii militare reaminteşte militarilor, înscurtul său discurs, cerinţele Jurămîntului militar şi ale regulamentelor militare de a mînui cu dibăcie armamentul şi tehnica militară încredinţate, de a le menţine permanent în stare de pregătireîn vederea aplicării pentru apărarea Patriei. Apoi se citeşte ordinulde distribuţie a armamentului şi tehnicii militare.

După citirea ordinului, comandantul unităţii militare dă comanda „Pe loc repaus" şi ordonă comandanţilor de subunităţi să înceapă înmînarea armamentului de infanterie.

Comandanţii companiilor (bateriilor) şi altor subunităţi cheamă pe rînd militarii din formaţie şi le înmînează armamentul.

4. După înmînarea armamentului de infanterie, comandanţiide subunităţi, la comanda comandantului unităţii militare, adunăefectivul la locurile de păstrare a armamentului şi tehnicii militare. Pentru primirea armamentului şi tehnicii militare efectivulse aliniază în formaţie pe echipaje (pe echipe) şi la comandacomandantului de subunitate controlează starea lor şi ansamblulde piese şi accesorii.

în cazul conservării armamentului şi tehnicii militare pentru un timp îndelungat de păstrare, inclusiv cu etanşarea blocurilor (obiectelor), se permite deconservarea şi dezetanşarea lor parţială.

Comandantul unităţii militare primeşte rapoartele şefilor de echipaje (de echipe), şoferilor (mecanicilor-conductori) sau ale altor persoane, cărora le-a fost distribuit armament sau tehnică militară, şi le înmînează formularele (paşapoartele), în care efectivul se iscăleşte şi din acest moment răspund de armamentul şi tehnica militară încredinţate.

Cînd sunt condiţiile necesare, după distribuirea armamentului şi tehnicii militare pot fi demonstrate practic posibilităţile lor de luptă (tehnice) şi măiestria de mînuire a lor.

Lucrările de conservare şi etanşare a armamentului şi tehnicii militare după distribuire trebuie să fie executate în aceeaşi zi.

5. După înmînarea armamentului şi tehnicii militare, comandanţii de subunităţi aliniază personalul în locul indicat decomandantul unităţii militare.

Comandantul unităţii militare felicită personalul cu ocazia primirii armamentului şi tehnicii militare.

6. Ceremonia înmînării armamentului şi tehnicii militarese încheie cu defilarea unităţii militare.

172 173

Anexa 7 La art. 65, 78, 89

Anexa 8 La art. 78

MODUL DE DESFĂŞURARE A INTEROGĂRII MILITARILOR

1. Locul, ora, modul de adunare şi desfăşurare a interogării,ţinuta militarilor sunt stabilite de comandantul unităţii militaresau persoana numită pentru conducerea inspecţiei (controlului) cuo zi-două înainte de începerea interogării.

Persoanele care execută interogarea sunt obligate să ia cunoştinţă de registrul de cereri, reclamaţii şi propuneri al unităţii militare şi de hotărîrile luate pe marginea lor.

2. Intîmpinarea şefului care execută interogarea se face în conformitate cu cerinţele Regulamentului instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.

3. Interogarea se face pe categorii de militari — separat soldaţii, sergenţii, plutonierii, ofiţerii, militarii-femei.

Interogarea ofiţerilor se face după funcţiile ce le ocupă — separat comandanţii de plutoane, comandanţii de companii, comandanţii de batalioane şi cei egali cu ei. Locţiitorii comandanţilor de companii şi de batalioane sunt interogaţi separat de comandanţii lor, iar ofiţerii din comandamentul brigăzii — separat de ofiţerii din subunităţi.

4. Interogarea soldaţilor se execută pe companii. Ofiţerii,plutonierii şi sergenţii ies din formaţie în fata subunităţilor sale,la distanţa stabilită pentru ei, şi la comandă strîng rîndurilespre centru. Apoi ofiţerii la comandă ocupă locurile în corespundere cu funcţiile lor.

Interogarea se poate, de asemenea, desfăşura în încăpere.5. La interogare comandantul unităţii militare (al subunităţii)

sau persoana care inspectează (controlează) îl întreabă pe fiecare militar dacă vrea să facă reclamaţii şi cereri.

Militarul care vrea să facă o reclamaţie sau cerere numeşte funcţia pe care o are, gradul militar şi numele, iese din formaţie şi oral expune reclamaţia sau cererea, ori le prezintă în scris.

6. Toate reclamaţiile şi cererile, înaintate la interogarea executată de comandantul unităţii militare, se înscriu în registrul de propuneri, reclamaţii şi cereri al unităţii militare, iar la interogarea executată de comandantul subunităţii — numai acelea pe marginea cărora trebuie să ia decizie şeful superior, începînd cu comandantul unităţii militare şi mai sus.

7. Cererile primite la interogarea militarilor în timpul inspecţiei (controlului) nu se înscriu în cartea de propuneri, reclamaţii şi cereri.

174

MODUL DE DESFĂŞURARE A TRECERII MILITARILOR ÎN REZERVĂ SAU IN RETRAGERE

1. Trecerea militarilor în rezervă sau în retragere, în afarăde cei trecuţi pentru încălcări ce discreditează titlul de militar,se desfăşoară într-o atmosferă solemnă; la ea pot fi invitaţiveterani ai unităţii militare, militari din alte unităţi (subunităţi)militare, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi membrii familiilor militarilor.

Trecerea militarilor în rezervă sau în retragere se execută:— a comandanţilor de unităţi militare — în faţa formaţiei unităţii

militare cu Drapelul de luptă;— a comandanţilor de subunităţi — ofiţerilor, plutonierilor — în

faţa formaţiei subunităţii sau la adunarea ofiţerilor, plutonierilor;— a militarilor prin contract şi a celor care îşi satisfac serviciul în

direcţiile şi statele majore ale unităţilor, subunităţilor militare — în faţa formaţiei sau la adunarea efectivului acestor direcţii, state majore ;

— a militarilor în termen — în faţa formaţiei unităţii sau subunităţii militare, în funcţie de numărul celor trecuţi concomitent în rezervă.

De organizarea trecerii în rezervă sau în retragere a comandantului unităţii militare răspunde şeful lui nemijlocit, iar a celorlalţi militari — comandantul unităţii sau subunităţii militare (şeful direcţiei, şeful statului major) în care şi-a făcut serviciul cel trecut în rezervă sau în retragere.

2. Pentru petrecerea comandantului unităţii militare trecutîn rezervă sau în retragere, unitatea militară se adună în formaţie pe jos în ţinută de paradă sau de serviciu fără arme în modulprevăzut de Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova pentru revista de front. Aliniereaunităţii militare este condusă de noul ei comandant, iar comandantul unităţii militare trecut în rezervă sau în retragere se aflăalături de comandantul (şeful) care organizează ceremonia.

Comandantul (şeful), care organizează petrecerea în rezervă sau în retragere, primind raportul şi salutînd personalul, citeşte ordinul de trecere în rezervă sau în retragere a comandantului unităţii militare, rosteşte o scurtă cuvîntare, în care menţionează meritele lui, anunţă despre premii şi înmînează diploma, dacă el este decorat cu diplomă în legătură cu trecerea în rezervă sau în retragere.

175

în faţa formaţiei efectivului pot să ia cuvîntul şi alţi militari, veterani ai unităţii militare, membrii familiilor militarilor, apoi comandantului unităţii militare trecut în rezervă sau în retragere, Ia rugămintea acestuia, i se oferă posibilitatea pentru cuvîntul de răspuns.

După cuvîntări, comandantul trecut în rezervă sau în retragere îşi ia rămas bun de la Drapelul de luptă al unităţii militare. Pentru aceasta noul comandant al unităţii militare se dispune în faţa formaţiei, la centru, şi dă comanda: „Portdrapel, la mine, înainte — MARŞ". La această comandă, ajutorul (locţiitorul) şefului statului major, postîndu-se la doi paşi înaintea Drapelului de luptă, comandă : „După mine, înainte — MARŞ" şi, apropiindu-se de comandantul unităţii militare, aliniază portdrapelul şi asistenţii cu faţa la comandant, iar el se dispune în partea dreaptă a lor. Comandantul trecut în rezervă sau în retragere se apropie de Drapelul de luptă al unităţii militare, se descoperă, îngenunchează cu un picior şi sărută pînza la o margine.

După despărţirea de Drapelul de luptă, comandantul unităţii militare trecut în rezervă sau în retragere revine la locul său, iar Drapelul este dus la locul stabilit în formaţia unităţii militare.

Pe timpul deplasării cu Drapelul de luptă orchestra intonează „Marşul de întîmpinare".

Ceremonia se încheie cu defilarea unităţii militare.3. Petrecerea comandanţilor de subunităţi trecuţi în re

zervă sau în retragere, a ofiţerilor, plutonierilor şi a militarilorprin contract, care îşi fac serviciul în direcţii şi state majore,se desfăşoară în modul indicat în punctul 2. în acest caz, efectivulse adună în ţinută de serviciu, Drapelul de luptă al unităţii militare nu se scoate.

în cazul petrecerii militarilor enumeraţi mai sus la adunări, comandantul unităţii (subunităţii) militare dă citirii ordinul de trecere în rezervă sau în retragere, rosteşte o ctivîntare, în care menţionează meritele lor, de asemenea, înmînează diplome în legătură cu trecerea în rezervă sau în retragere şi cadouri de preţ, dacă aceşti militari s-au învrednicit de ele. Sărbătorirea de mai departe a militarilor trecuţi în rezervă sau în retragere se desfăşoară în modul stabilit de comandantul brigăzii.

4. Pentru petrecerea militarilor în termen trecuţi în rezervăunitatea militară se adună în formaţie pe jos în ţinută de serviciu,Drapelul de luptă este adus la alinierea unităţii militare la hotă-rîrea comandantului acesteia. Pentru ceremonia de petrecerea acestor militari, organizată în faţa formaţiei subunităţii,Drapelul de luptă al unităţii militare nu se scoate.

După adunarea în formaţie, întîmpinarea comandantului unităţii (subunităţii) militare şi scoaterea Drapelului de luptă,

militarii trecuţi în rezervă, la comanda comandantului, ies din formaţie şi se aliniază pe subunităţi la 20—40 m în faţa formaţiei, apoi, la comandă, strîng rîndurile spre centru.

Şeful statului major al unităţii militare (comandantul subunităţii) dă citirii ordinul de trecere a militarilor în rezervă şi de stimulare a celor mai distinşi. Premierea o face comandantul unităţii (subunităţii) militare. După aceasta, se oferă cuvînt cîtorva militari trecuţi în rezervă şi altor militari.

Comandantul unităţii (subunităţii) militare aduce mulţumiri pentru serviciu militarilor trecuţi în rezervă, după care orchestra intonează Imnul de Stat.

Ceremonia se încheie cu defilarea unităţii (subunităţii) militare în faţa formaţiei militarilor trecuţi în rezervă.

Anexa 9 La art. 305, 313, 327, 333

UTILAREA ÎNCĂPERILOR (LOCURILOR)PENTRU EXECUTAREA SERVICIULUI DE ZI. Ti

LISTA DOCUMENTELOR NECESARE

1. încăperile (locurile) destinate pentru executarea serviciului de zi de către persoanele de serviciu pe unitate, pe parc, pe punctul de control, pe bucătărie, pe statul major, precum şi locurile pentru sergentul de serviciu şi plantonul pe companie sunt amplasate şi utilate în aşa fel ca să se asigure îndeplinirea cu uşurinţă a îndatoririlor de serviciu de către aceste persoane ale serviciului de zi. în încăperile (locurile) pentru executarea serviciului trebuie să se găsească:

— mijloace tehnice de recepţie a semnalelor şi de înştiinţare a subunităţilor;

— mijloace de transmisiuni (telefon, selector) ;— ceasornic ;— surse de rezervă pentru iluminat;— stand cu documentaţia serviciului de zi;— inventar de făcut curăţenie şi urne.

în afară de acestea, în încăperile (la locurile) destinate pentru executarea serviciului trebuie să fie: la ofiţerul de serviciu pe unitate:

— pupitru de comandă cu locuri de lucru pentru ofiţerulde serviciu pe unitate şi ajutorul său, utilate cu instalaţii de recepţie a semnalelor şi înştiinţare a subunităţilor, de conducere şicontrol asupra ieşirii acestora la punctele de concentrare, precumşi asupra prezentării la alarmă a ofiţerilor şi plutonierilor dincomandamentul unităţii şi asupra deschiderii camerelor pentrupăstrarea armamentului în subunităţi;

177

— safeu (ladă) de metal pentru păstrarea documentelor;— dulap (ladă) de metal pentru păstrarea armelor personale ale

ofiţerilor şi plutonierilor din comandamentul unităţii, a cartuşelor pentru ele şi a dispozitivelor de măsură a dozelor de iradiere radioactivă;

— aparate de cercetare radioactivă şi chimică;— alimentare de rezervă a sistemului de înştiinţare ;— completul de chei de la porţile şi încăperile parcului;— termometru exterior ;la ofiţerul de serviciu pe parc :— masă cu sertare care se încuie cu lacătul, scaune ;— dispozitiv care reflectă informaţia despre locul aflării şi starea

tehnică a maşinilor;— dulap (ladă) cu completul de chei de la broasca de contact şi de H

trapele maşinilor de luptă, de la încăperile şi porţile parcului;— termometru exterior ;la sergentul de serviciu pe punctul de control:— masă cu sertare care se încuie cu lacătul, scaune ;— termometru exterior;la ofiţerul (sergentul) de serviciu pe statul major:— masă cu sertare care se încuie cu lacătul, scaune ;— dulap (fişet) pentru păstrarea corespondenţei intrate şi a cheilor de la

încăperile statului major.2. Pentru odihna ofiţerului de serviciu pe unitate, a ajutoru

lui său, a ofiţerului de serviciu pe parc, a sergenţilor de serviciupe punctul de control şi pe bucătărie, iar în caz de necesitate —şi pentru alte persoane din serviciul de zi al unităţii, se amenajeazăîncăperi aparte sau locuri în camerele ofiţerilor de serviciu.

în aceste încăperi (locuri) trebuie să fie:— masă şi scaune ;— o canapea semimoale ;

— o garară pentru apă şi pahare ;— trusă cu medicamente ;— obiecte pentru curăţarea hainelor şi încălţămintei;— dulap sau cuier pentru îmbrăcămintea exterioară;— reşou electric, fierbător sau ceainic pentru încălzirea apei.3. Personalul serviciului de zi trebuie să aibă următoarea

documentaţie:— instrucţiunea ofiţerului (sergentului) de serviciu şi ajutorului său

(plantonului), inclusiv şi pentru caz de pericol de folosire a mijloacelor moderne de nimicire ;

— orarul zilnic ;— tabelul de indicative ale staţiilor telefonice şi persoanelor cu funcţii;

— instrucţiunea privind prevederile siguranţei contra incendiilor ;— inventarul documentelor şi al bunurilor materiale ;— registrul de primire şi predare a serviciului;— .un complet de regulamente militare generale.în afară de acestea, la persoanele de serviciu se află: la ofiţerul de serviciu pe unitate :— pachetele cu instrucţiuni în caz de alarmă de luptă, precum şi pachetul

cu parola pentru gardă;— schema (harta) de amplasare a obiectivelor bazei materiale de instrucţie

pentru evidenţa subunităţilor care se află în afara taberei militare permanente ;— orarul general pe săptămînă al şedinţelor de pregătire pentru

subunităţile din unitate ;— planul efectuării înviorării de dimineaţă şi variante ale ţinutei;— schema cu repartizarea pe subunităţile unităţii a teritoriului pentru

curăţenie ;— instrucţiunea privind prevederile siguranţei contra incendiilor şi

documentele respective ;— registrul de distribuire a armamentului şi muniţiei;— jurnalul de observare radioactivă şi chimică;— modele de legitimaţii pentru dreptul de control al gărzii valabile o

singură dată;— fişe de înştiinţare pentru agenţii de legătură;— registrul de arestaţi;— caiet de lucru ;la ofiţerul de serviciu pe parc :— planul de evacuare a armamentului şi tehnicii militare în caz de alarmă;— orarul de lucru în parc ;— schema cu repartizarea pe subunităţi a teritoriului parcului pentru

curăţenie ;— modele de permise în parc, de foi de parcurs şi de plombă (mulaj cu

pecete) ;— registrele : cu evidenţa deschiderii încăperilor din parc ; de evidenţă a

maşinilor de luptă şi de instrucţie ; de distribuţie a cheilor de la broasca de contact şi de la trapa maşinilor de luptă, de la încăperile şi porţile parcului;

— registrul de ieşire şi de înapoiere a maşinilor ;— jurnalul de control asupra scurgerii apei din sistemele de răcire a

motoarelor la maşini;— caiet de lucru ;la sergentul de serviciu pe punctul de control:— lista persoanelor care au dreptul să aprobe intrarea pe

teritoriul unităţii şi scoaterea bunurilor de pe teritoriul unităţii;

178 179

— modele : de bilet de concediu ; de delegaţie ; de fişe de înştiinţare pentru agenţii de legătură; de bilet de voie ; de permise ; de foi de parcurs;

— registrul de eliberare a permiselor valabile o singură dată ;— formulare pentru permise valabile o singură dată;— registrul de evidenţă a vizitatorilor (în el se înscrie: cine, la cine

şi cu ce scop a sosit) ;la sergentul de serviciu pe statul major al unităţii:— tabelul militarilor din comandamentul unităţii care trăiesc în

afara unităţii militare, cu indicarea adreselor, telefoanelor şi mijloacelor de chemare;

— regulamentul timpului de serviciu al militarilor angajaţi prin contract;

— registrul de evidenţă a corespondenţei de intrare, a tele-fonogramelor de intrare şi ieşire.

la sergentul de serviciu pe bucătărie :— graficul succesiunii primirii hranei de către subunităţi, personalul

serviciului de zi şi arestaţi;— normele de hrană gata şi de resturi obţinute după prelucrarea

alimentelor ;— tabelul cu durata de fierbere a alimentelor;— normele de distribuţie a pîinii, untului şi zahărului;— registrul cu evidenţa controlului calităţii hranei preparate ;— tabelul cu rîndul personalului de serviciu de zi pe bucătărie ;— instrucţiunea privind tehnica securităţii în timpul lucrului cu

utilajul tehnologic ;la sergentul de serviciu (plantonul) pe companie:— tabelul cu comenzi şi semnale tip pe care le dă sergentul de

serviciu (plantonul) ;— tabelul cu numele militarilor companiei care nu trăiesc în

cazarme, cu indicarea adreselor, telefoanelor, mijloacelor de chemare şi a agenţilor de legătură;

— modele de ţinută pentru înviorarea de dimineaţă;— schema sectorului repartizat companiei pentru curăţenie ;— registrul de distribuţie a armamentului şi muniţiei; registrul de

bolnavi; registrul de învoiţi;— completul de chei de la broasca de contact şi de la trapa

maşinilor de luptă, închis într-o ladă sigilată, împreună cu foile de parcurs, pentru caz de alarmă.

180

Anexa 10 La art. 95, 394, 400

LISTA PROBLEMELOR DE ORGANIZARE ASERVICIILOR INTERIOR ŞI DE GARDĂ, PREGĂTIRIIDE LUPTĂ, EXPUSE ÎN ORDINUL COMANDANTULUI

PE ANUL DE INSTRUCŢIE

1.Organizarea pregătirii de luptă pe anul de instrucţie.2. Orarul zilnic al unităţii şi precizarea lui pe perioada ieşi

rii subunităţilor la poligon (în tabără), precum şi regulamentultimpului de serviciu al militarilor prin contract.

3. Succesiunea primirii hranei de către subunităţi.4. Timpul şi succesiunea demonstrării filmelor pentru efec

tivul subunităţilor.5. Modul de desfăşurare a muncii educative, culturale şi a

odihnei, timpul şi locul de desfăşurare a apelurilor de searăgenerale pe brigadă şi pe batalion.

6. Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi, modul de pregătire şi odihna acestuia.

7. Componenţa, ordinea acţiunilor şi odihnei subunităţii de serviciu (de intervenţie).

8. Modul de amplasare şi pază a Drapelului de luptă al unităţii.9. Modul de păstrare a Cărţii de onoare a unităţii şi a Cărţii vizitatorilor de

onoare.10. Modul de păstrare, distribuire şi primire a armamentului şi muniţiei.11. Modul de control al existentului şi stării armamentului, tehnicii militare şi

altor mijloace materiale.12. Ordinea interioară şi programul de lucru în parc.13. Regimul de lucru al depozitelor din unitate.14. Repartizarea teritoriului, a obiectivelor bazei materiale de instrucţie şi a

încăperilor între subunităţi.15. Modul de iluminare, încălzire a încăperilor de serviciu, regimul de funcţionare

a ventilaţiei prin refulare-aspiraţie, precum şi modul de iluminare a taberei militare permanente.

16. Organizarea în unitate a protecţiei contra incendiilor şi a protecţiei mediului ambiant.

17. Modul de primire în audienţă de către comandamentul unităţii a militarilor, membrilor familiilor lor, a personalului civil în chestiuni personale.

18. Modul de vizitare a militarilor.19. Modul de îmbăiere a personalului şi de tratare specială a echipamentului.

181

20. Modul de organizare a examenului medical al personalului unităţii.21. Modul de executare a bilanţurilor pregătirii de luptă, disciplinei

militare şi ordinii interioare în unitate.22. Modul de exercitare a controlului asupra executării ordinului.La ordin se anexează :— lista ofiţerilor şi plutonierilor destinaţi pentru serviciul de zi;— lista personalului destinat pentru serviciul la posturile cele mai

importante (paza Drapelului de luptă al unităţii, a punctelor de comandă, a poziţiilor de lansare şi de tragere, a depozitelor cu armament şi muniţie şi altor obiective) ;

— lista militarilor care au dreptul să deschidă depozitele (magaziile, parcurile) sau au accesul la primirea de la gardă a armamentului şi tehnicii militare parcate ;

— lista cercetătorilor prealabili;— lista comisiilor de control interior al serviciilor unităţii pe perioada

de instrucţie ;— lista comisiei de control interior pentru verificarea stării lucrului de

examinare şi rezolvare a chestiunilor privind propunerile, cererile şi reclamaţiile ;

— schema cu repartizarea la subunităţi a teritoriului taberei militare permanente pentru curăţenie ;

— lista persoanelor cu răspundere pentru securitatea antiincendiară a clădirilor şi construcţiilor ;

— modele de ţinută pentru înviorarea de dimineaţă.

Regulamentul_militar

Documents

Transcript of Regulamentul_militar