Raspunsuri Examen de Stat Teoria Economica (1)

8/12/2019 Raspunsuri Examen de Stat Teoria Economica (1)

1/94

Intrebarea 1.Teoria economic i sistemul tiinelor economice.Iniial, tiina economic avea denumirea de economie politic" i cuprindea ansamblul de cunotine cu privire

la viaa economic. Treptat ns, de la economia politic ncep a se desprinde anumite domenii ale acesteia, formndtiine autonome, fiecare cu obiectul su de studiu i cu metoda sa de cercetare. Astfel au aprut: contabilitatea, statis-tica, istoria ndirii economice, finanele, mar!etinul, manaementul etc. iind foarte numeroase #unii specialiticonsider c e$ist peste o sut de tiine economice diferite%, acestea se constituie cu timpul ntr-un sistem aparte,numit sistemul tiinelor economice". &n acest sistem, economia politic #numit mai apoi economics", teoriaeconomic", economica" sau pur i simplu economie"% ocup un loc central. 'ricum, ntre aceste dou noiuni:tiina economic" i teoria economic" nu trebuie pus un semn de ealitate, deoarece desemnea( realiti diferite.Teoria economica este doar una din tiinele economice, care, dup cum tim de)a, snt foarte numeroase.

Clasificarea tiinelor economice*esprin(ndu-se treptat de la trunc+iul comun care era economia politic" n sensul ei iniial, tiinele

economice formea( ast(i un sistem cu numeroase componente, numit sistemul tiinelor economice". Acest sistempoate fi mprit n cinci cateorii de tiine, i anume:

% tiinele economice fundamentale% tiinele economice funcionale #sau teo-retico-aplicative%/% tiinele economice concrete

0% tiinele economice istorice1% tiinele economice de frontier.*in rupul de tiine economice fundamentale fac parte: economia politic #teoria economic sau, simplu,

economia% microeconomia ma-croeconomia.tiinele economice funcionale au un obiect de studiu mai nust, mai speciali(at, fiind totodat tiine teoretico-

aplicative. Acestea snt: statistica, contabilitatea, manaementul, finanele i creditul, mar!etinul, relaiile economiceinternaionale, anali(a activitii economice, economia muncii, economia mediului etc.

tiinele economice concretepar a fi cele mai numeroase: economia industriei economia ariculturii economianvmntului economia comerului economia transportului. 2ine apoi un nou rup de tiine economice, cum ar fi:

contabilitatea industriei manaementul personalului etc. *in aceast cateorie fac parte i economia unitilor eco-nomice, finanele ntreprinderii, contabilitatea firmei, manaementul firmei etc.*in rupultiinelor economice istorice fac parte: doctrinele economice #sau istoria ndirii economice%, istoria

economiei naionale, istoria economiei mondiale.3rupul tiinelor economice de frontier include tiinele aprute la +otarul dintre economie i alte tiine

naturale sau sociale: eorafia economic, econometria, cibernetica economic, matematica economic, psi+oloiaeconomic, informatica economic, socioloia economic etc.

Teoria economic - tiin fundamental i cluz n universul economiei4istemul tiinelor economice se afl n plin de(voltare. Apar noi tiine economice, se modific frontierele ntre

tiinele de)a e$istente. 'ricum, n toate variantele, teoria economic #economia politic% ocup locul central n acest

sistem. 5a constituie ba(a teoretic i metodoloic pentru celelalte tiine economice, elaborea( instrumentarul decercetare economic, formulea( cateoriile, leile i tendinele principale n de(voltarea activitii economice.Anume aceast tiin servete drept temelie pentru elaborarea politicilor economice promovate de stat.

6i nc ceva. 7nul din obiectivele principale ale teoriei economice", n calitatea sa de component fundamentala tiinei economice, dar mai ales n calitate de disciplin universitar, este de a- iniia, a- introduce pe student nuniversul tiinelor economice. Aceasta este poarta" prin care se intr n lumea comple$ a economiei. r lumina"acestei discipline este imposibil de a vedea" i a nelee profund acest univers.


2/94

Intrebarea 2. Metodele de cercetare ale tiinei economice. .Leile economice.Metoda 8 constituie totalitatea mi)loacelor,instrumentelor folosite de o stiin oarecare pentru a studia lumea

ncon)urtoare, a sistemeti(a faptele i a le e$pune sub forma de cateorii tiin ifice , lei, tendin e i modele.

9rincipalele metode folosite n cercetarea fenomenelor economice sunt:

Metoda abstraciei tiinifice- procedeu prin care fenomenul cercetat este curat; de fapte i trsturi mai puinimportante, a)unindu-se astfel la nucleul acestuia.


3/94

5$emple de lei economice : leea cresterii nevoilor, leea raritatii, leea cererii, leea ofertei, leearandamentelor neproportionale, leea valorii, leea inclinatiei spre economii etc.

Legea generale a cererii. Conform acestei legi daca pretul bunurilor resurselor si serviciilor va scadea in modcorespunzator va creste cantitatea de marfa ceruta intr-o anumita perioada si invers daca preturile cresc va scadea

cantitatea de marfa ceruta in perioada de timp respectiva ! celelalte conditii ramanand nesc"imbate #.

Legea ofertei ea arata relatia care se stabileste intre cantitatea dintr-un bun pe care un ofertant o ofera spre

vinzare intr-o anumita perioada de timp si pretul la care bunul respectiv se vinde.

LEGEA RARITATII$ volumul structurile si calitatea resurselor evolueaza mai incet decat volumul structurilesi intensitatea nevoilor umane.

legea randamentelor funcionale neproporionale !%egea lui Turgot# &n baza creia atunci c'nd cantiticresc'nde dintr-un factor de producie se combin cu cantiti fixe din ceilali factori de producie !condiiile te"nice

i organizatorice rm'n nesc"imbate# productivitatea medie i cea marginal a factorului variabil cresc ating un

maxim dup care se cunoate o evoluie descresctoare &n condiiile &n care producia total crete.

Legea lui Engelafirm c ponderea c"eltuielilor alimentare &n bugetul gospodriei tinde s scad atunci c'ndvenitul crete. Cu alte cuvinte elasticitatea cererii de alimente &n raport cu venitul este subunitar( c'nd venitul

crete cu o unitate c"eltuielile cu alimentele cresc cu mai puin de o unitate. )ltfel spus celt"uielile cu alimentele

cresc mai &ncet dec't veniturile( dac veniturile cresc &n progresie geometric c"eltuielile alimentare cresc

aritmetic.

Legea limitrii resurselor. &n raport cu dorinele nelimitate ale oamenilor, nevoile trebuie s aib acoperire nvenit #satisfacerea anumitor necesiti presupune nesatisfacerea altora%. >imitarea resurselor ridic productorilor iconsumatorilor problema alocrii eficiente a resurselor. *rept urmare, consumatorul trebuie s alea alternative deconsum care se ncadrea( n restriciile impuse de propriul buet iar productorul s alea acel proram defabricaie ce poate fi reali(at cu resursele materiale, umane, bneti de care dispune.

Prima lege a cererii. ?u c@t este mai mare preul unui anumit bun cu at@t va fi mai redus cantitatea cerut dinacel bun.

A doua lege a cererii. 5lasticitatea cererii n raport cu preul tinde s fie mai mare pe termen lun dec@t petermen scurt. Adic variaia indus de modificarea preului asupra cererii are o anumit dimensiune n perioadeleurmtoare modificrii de pre i alt dimensiune, mai mare, dup trecerea unei perioade mai mari de timp de laaceast modificare. &n ca(ul reducerii preului, creterea corespun(atoare cererii se va manifesta prenant dup operioada mai mare. 9rincipalul factor ce determin acest lucru este dat de timpul diferit n care informaia privindreducerea de pre a)une la consumatori. >ocul n care se nt@lnesc consumatorii i productorii se numete pia.

%egea utilitii marginale descresctoare arat c, la cresterea consumului de bunul , utilitatea totala crestepina la o anumita limita, in timp ce utilitatea marinala este in descrestere po(itiva, atunci cind utilitatea marinaladescreste mai )os de (ero, atunci utilitatea devie de(utilitate. ?ind utilitatea totala este ma$ima, utilitatea marinalaeste nula.

/


4/94

Intrebarea !."esursele economice i caracterul lor limitat. #rontiera $osibilitilor de $roducieResursele economice-totalitatea elementelor naturale, umane, financiare, informaionle i te+noloice atrase i

utili(ate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane.

?lasificarea resurselor:

Resurse primare (create de natur)

a# *es. umane-populaia din punct de vedere cantitativ calitativ structural( numr calificare etc.

b #*es. naturale- fondul financiar pdurile apele zcmintele minerale.

Resurse derivate (acumulate, create de om)

a#*es. materiale- capital te"nic sub form de maini utila+e construcii sisteme de transport

b#*es. financiare- de care dispune populaia statul i &ntreprinderile.

c# *es. inovaionale- cunotine experien te"nologii.

d# *es. informaionale-ce permit agenilor econ. s cunoasc realitateas ia decizii s acioneze.

Trstura fundamental a resurselor economice const n caracteru lor limitat. 4unt limitate resursele de apa si desol, resursele de soare si aer etc. *evin tot mai rare resursele nereenerabile #(acamintele minerale, inclusiv a(elenaturale, petrolul minereul de fier, carbunele,etc.% iar intr-un viitor previ(ibil unele din ele ar putea sa dispara cu totul.Baritatea resurselor conditionea(a i raritatea #altfel spus, caracterul limitat% bunurilor economice produse de societate. In asemenea conditii, apare o neconcordanta, o tensiune intre nevoile care cresc intruna si resursele#bunnurile economice% care sunt limitate si rare. Leea raritii-raportul dintre resurse i nevoi #tensiunea dintrenevoile care cresc ntruna i resursele care sunt limitate i rare%.

Prolema alegerii resurselor si a utili!arii eficiente a acestora constituie $roblema fundamentala a

economiei. Intr-u cit resurele sunt limitate, iar nevoile limitate si cresc pe (i ce trece, omenirea este nevoita sa aleaaacea forma de activitate care ar permite utili(area cit mai rationala si eficienta a resurselor disponibile. *eoarece

0


5/94

omenirea nu este capabila sa produca toate bunurile si serviciile, pe la care la doreste atit indivi(ii cit si intreprinderilesi statul inaite de a declansa a activitate economica sunt nevoiti sa raspunde la / intrebari: Ce% Cit% &entru cine%

Intrebarea '. (unurile economice i caracteristicile lor.*in utili(area si consumul resurselor re(ulta bunurile economice.

(unurile economice) un re(ultat al aciunii umane, destinat s satisfac o nevoie economic dat princombinarea si consumul resurselor disponibile.

Clasificare)

dup oriine:

bunuri libere , nu sunt rezultat al aciunii umane nu au costuri de procurare

bunuri economice , sunt rezultat al aciunii umane au costuri de procurare

dup modul de circulaie:

bunuri marf , trec de la productor la consumator prin pia

bunuri non-marf , trec de la productor la consumator fr intermedierea pieei

conform naturii econimice a bunurilor:

bunuri de consum- "aine "rana

1


6/94

bunuri de capital- masine uitla+ strung etc.

dupa termenul de utili(are:

de folosinta curenta , "rana

de folosinta indelungata , T masini cladiri

dup scopul consumului:

bunuri finale , sunt destinate consumului final !bunuri de consum#

bunuri intermediare , sunt destinate consumului productiv !bunuri de ec"ipament sau de investiii#

dup sectorul economic n care sunt produse:

bunuri publice , sunt destinate satisfacerii nevoilor economice publice !colective#

bunuri private , sunt destinate satisfacerii nevoilor economice private !individuale#

dup forma pe care o imbraca:

bunuri , sunt substaniale !tangibile# ( momentul producerii lor difer de momentul consumului

servicii , sunt non-substaniale ( momentul producerii lor coincide cu momentul consumului

dupa sectorul din care provin:

bunuri primare

bunuri secundare

bunuri terte

alte:

normale- bunuri a caror cerere creste odata cu cresterea veniturilor

inferioare- bunuri la care cererrea se reduce odata cu crestrea veniturilo

substituibile- cele care pot fi subtituite

complementare- care nu se utilizeaza una fara alta !masina si motorina#

Trsturile bunurilor economice)

sunt rezultat al aciunii *activitii+ umane

sunt utile

sunt dis$onibile *accesibile+

sunt rare

au cost o$ortun, care este valoarea cele mai bune dintre sansele sacrificate la care se renunt atunci cind secumpara ceva.

C


7/94

"aritatea)proprietatea unui bun #sau resurs economic% de a fi insuficient#% n raport cu nevoia sau nevoileeconomice eneratoare. Baritatea este o relaie ntre nevoia economic i bunul #resursa% asociat#%.

Intrebarea . ctivitatea economic) faze i indicatori. enii economicictivitatea economic)ansamblul de aciuni umane, individuale sau sociali(ate, destinate s obin bunurile

economice necesare satisfacerii nevoilor economice

#orme ale activitii economice)

dup forma de proprietate asupra bunurilor intermediare utili(ate:

activiti economice private 8 produc bunuri i servicii private #individuale%

activiti economice publice 8 produc bunuri i servicii publice #colective%

dup radul de prelucrare a bunurilor de consum:

sectorul primar: bunurile economice au un rad de prelucrare primar, incipient

sectorul secundar: bunurile economice au un rad de prelucrare superior

sectorul teriar: bunurile economice apar e$clusiv sub forma serviciilor

dup transparena n raport cu contabilitatea naional:

activiti economice oficiale: sunt contabili(abile de ctre autoritatea public

productoare de mrfuri: aenii economici propriu-(ii

productoare de bunuri economice non-marf: economia casnic #ospodrii%

activiti economice subterane: scap contabili(rii autoritii publice

AE implica " fa!e# productia, sc$imul, repartitia, consumul%

&roductia8 constituie totalitatea eforturilor si operatiunilor umane de combinare a factorilor de productie incadrul diferitelor unit i de produc ie # de e$.intreprinderi%, in scopul obtinerii bunurilor materiale i a serviciilor.

/c0imbul *sau circulatia+ 8 este o alta fa(a a activita ii economice, in cadrul creia bunurile produse sunt depo(itate si pastrate, sunt sc+imbate cu alte bunuri, sau sunt trecute de la o persoana la alta prin actul de vin(are-cumparare. 4c+imbul bunurilor se efectuea(a prin intermediul unor servicii precum si cele comerciale, de

comunica ii i de telecomunica ii, de transport, de depo(itare si de pstrare.

D


8/94

"e$arti ia 8 este o activitate prin intermediul creia bunurile produse sunt distribuite participantilor la procesulde productie. In lumea modern, reparti ia se infptueste sub forma distribuirii si redistribuirii veniturilor # salarii, profituri, impo(ite, ta$e% intre aentii economici si intre membrii societ ii.

Consumul8 care este scopul final al oricrei activit i economice, const in folosirea, utili(area bunurilor i satisfacerea nevoilor. ?onsumul poate fi intermediar #productive% sau final.

Indicarori ai activitatii economice sunt: rentailitatea, lic$iditatea, solvailitatea%

In activitatea economica, productia si repartitia, sc+imbul si consumul bunurilor si serviciilor, in calitate deaenti economici intervin peroane fi(ice si )uridice., care intr-un anumit mod adopta niste deci(ii referitoare laoraniarea, uvernarea si finali(area proceseol economice.Participan ii la viata economica sau persoanele fi!ice sau &uridice care indeplinesc anumite functii speciale in activitatea economica se numesc agenti economici.

Aentii economici sunt rupati in 1 cateorii si anume: mena&ele, intreprinderile, institu iile financiare, administra ia pulic, restul lumii%

'rice activitate economica porneste de la menae#numite si ospodrii% , care pot fi repre(entate de o persoan

aparte sau o familie. unc ia principal a acestora este consumul, dar mena)ele desf oar i opera iuni de productie casnica, nemarfar, mai cu seam in rile cu un nivel de de(voltare mai modest.


9/94

Tipurile formelor de proprietate

a%proprietatea privata #particulara%,care poate fi:individuala,individual-asociativa,private de familie,privat-asociativa.9roprietatea privata poate fi ba(ata pe munca individuala sau pe cea salariata.

b%proprietatea publica #de stat;%,cunoasta asemenea forme ca:proprietatea administratiei centrale si proprietateaadministratiei locale #proprietatea municipala;%

c%proprietatea mi$ta. Acest tip de proprietata combina,in diferite proportii,proprietatea private cu cea publica,iar

in unele ca(uri proprietatea nationala cu cea internationala.9roprietatea mi$ta poate fi:privat-publica nationala,privat-publica multinationala.

In sistemul economiei de piata loculcentral apartine proprietatilor private.Astfel,DF-E1G din 9IH-ul tarilorde(voltate este creat in cadrul proprietatilor private.*esi in proportii diferite#F-1FG%,proprietatea publica e pre(entaasta(i in toate tarile lumii.

9roprietatea private este temelia libertatii economice. 9rin sistemul drepturilor de proprietate totalitatea normelorde repre(entare la accesul la resursele i bunurile rare.

*repturile de proprietate se reali(ea( n urmtoarele atribute de ba(:

- deinere

- aplicare

- divi(iune

-definire

- atenuare.

*einerea drepturilor de proprietate presupune posedarea e$clusiv a resurselor i bunurilor rare de un anumitsubiect. Aplicarea drepturilor de proprietate nseamn e$cluderea de la un subiect de la accesul resurselor i bunurilorrare. *ivi(iunea drepturilor de proprietate presupune descompunerea lor n diverse mputerniciri mai importantefiind urmtoarele: drepturile de posesiune, de utili(are, de administrare, de u(ufruct, de valoare capital, la securitate,la motenire, de inter(icere a utili(rii pubitoare, neeficiente. *efinirea drepturilor de proprietate pre(intdeterminarea e$act a mputernicirilor ce aparin proprietarului. ?u ct mai distinct sunt definite drepturile deproprietate cu att mai nalte sunt re(ultatele activitii economice. Atenuarea drepturilor de proprietate presupunedefinirea ine$act i aplicarea insuficient a acestor drepturi ce determin apariia conflictelor n cadrul activitiieconomice i utili(area ineficient a resurselor economice.

Intrebarea 4. #ormele de oranizare a economiei.

Economia naionalreprezint acel sistem economic prin care fiecare comunitate &i satisface trebuineledin producia proprie deci avem de-a face cu un sistem &nc"is. Aceast form de orani(are a economiei a fostspecific n comuna primitiv, sclavaism i feudalism. ?u toate acestea, c+iar n comuna primitiv unele produse nu


10/94

puteau fi obinute n propria ospodrie, ci erau procurate prin sc+imb. &n conclu(ie, economia de sc+imb a aprut cumult naintea produciei de mrfuri, ns nainte de prima divi(iune social a muncii.

Economia de sc$imeste acea form de organizare a economiei &n care rolul determinant &l are viaaconfruntarea dintre cerere i ofert.Acest tip de economie a evoluat de la o economie de pia liber cu o concurenpur, la o economie n care predomin concurena imperfect, respectiv se manifest puterea marilor corporaiimonopoliste i din ce n ce mai mult a statului.

Tipurile actuale de economie de sc+imb care e$ist n rile de(voltate sunt:- multipolare #multitudinea i diversitatea centrelor de deci(ie economic%- descentrali(at: orice aent economic are autonomie de opiune, de deci(ie i aciune- de ntreprindere: spaiul microeconomic este fundamental n activitile din economia naional- de calcul n e$presie monetar- statul e$ercit o influen indirect i lobal- profitul repre(int mobilul central al unitii economice.

Treapta calitativ superioar a economiei de sc+imb o repre(int producia de mrfuri. 9roducia de mrfuripentru a e$ista trebuie a ntruni simultan condiii:- autonomia #independena productorilor%- divi(iunea social a muncii

Economia de comanda. Acest sistem economic a e$istat intre anii D- in fosta 7B44, iar dupa cel deal II ra(boi mondial intr-o serie de tari din 5uropa ?entrala si din Asia, inclusiv si ?+ina, sub denumirea de socialism.Asta(i socialismul ca sistem economic a disparut cu totul. 5conomia de comanda insa, aub alte forme, ca un sectordominant in economia multor tari este atestata inca din Antic+itate.Economia de sc$im!socialista sau planificata#are drept trasatura definitorie ca statul ca unic prorprietar al principalelor resurse economice gestioneaza de unul

singur atit productia cit si sc"imbul si repartitia de bunuri si servicii. In economia de comanda lispseste libertateade aleere a producatorului si consumatorului, precum si responsabilitatea personala pentru activitatea desfasurata. Inacest tip de economie, toate activitatile erau planificate conform planui, prevederile caruia erau obliatorii pentru totiaentii economici. 9returile si salariile erau stabilite de catre instantele seperioare de stat. 4copul era simplu:

indeplnirea obiectivelor stabilite de catre oranele de stat.

Economia naturala repre!inta o forma de organi!are a activitatii economice,in care unurile produse sintdestinate autoconsumului,nevoile fiind satisfacute fara a se apela la sc$im%Economia naturala este un sistemeconomic inc$is%

>a un anumit nivel al de(voltarii sale,economia naturala a devenit o piedica in calea de(voltarii economiei,astaducind la transformarea ei intr-o economie producatoare de marfuri, numita economie de sc+imb;,in care c+iar de lainceput sunt produse pt vin(are. 9rodusele muncii sunt destina strict necesitatilor de consum ale producatorilor.Totodata, uneltele pe cate comunitatea nu le putea produce, erau procurare pe ba(a de sc+imb, dar nu predominau

aceste realtii de sc+imb. Trasarurile economiei naturale sunt)

scopul productiei in constituia autoconsmul

munca in economia naturala avea caracter social cuprind in limitele inguste ale unitatilor de productie.

ormta de munca era lipsita de mobilitate deoarece +uridic depindea de unitatea de productie.

Te"nologia era inapoiata primitiva si se pune accentul de munca fizica

%a baza economiei se afla agriculura si mestesugaritul.

*aspunsurile la intrebarile /ce0 Cum0 1entru cine02 erau determinate de traditii transimise din genereatii

in generatii


11/94

?onditiile care au enerat trecerea treptata la economia de sc+imb:

%divi(iunea sociala a muncii#speciali(area aentilor economici in crearea unor bunuri destinate vin(arii sausc+imbului,numite;marfa;%

%autonomia si independenta economica a aentilor economici,#ba(ata pe proprietatea private,adica poti folosiresursele disponibile dupa bunul-plac

/%aparitia pietei ca loc de intilnire a producatorilor si vin(atorilor ca loc unde se face sc+imbul sau vin(area-

cumpararea

0%moneti(area economiei#aparitia si impunerea monedei in calitate de instrument de intermediere a sac+imburiloreconomice si de apreciere a pretului bunurilor destinate vin(arii-cumpararii%.

In pre(ent, economia naturala mai e$ista ca un sector aparte doar in tarile cele mai slab de(voltate dinAfrica,Asia, si America >atina, dar si unele reiuni mumtoase sau i(olate din 5uropa.

Economia de piata repre!inta o forma de organi!are a activitatii economice ce se spri&ina pe legitatileeconomice oiecive, in cadrul careia corelatia dintre cerere si oferta determina principiile esentiale de utili!are sialocare a resurselor economice % Trasaturile sistemului economic de piata:

%preponderenta proprietatii private

%economia este decentrali(ata#toate deci(iile economico-financiare sunt luate in mod nemi)locit de catre aentiieconomici,care isi asuma toate riscurile%.

/%centrul activitatii economice si principiul reulator al acesteia este piata concurentiala#prin mecanismul cereriisi ofertei,piata determina asortimentul,calitatea si cantitatea produsului ce urmea(a sa fie produs.%

0%ma$imi(area profitului#profitul este forta motrice a activitatii economice.


12/94

Intrebarea 5. (anii) esena i funciile banilor.9entru a rspunde la ntrebarea ce sunt banii, trebuie mai nti s anali(m funciile acestora.


13/94

Intrebarea 6. /istemele economice. Ti$oloia sistemelor economice

In orice societate, procesul de productie se efetuiaca prin intermediul unor forme sociale care se modifica independenta de locul si timpul in care se desfasoara, precum si de conditiile economice.

+istemul economic repre!inta o modalitate specifica de utili!are a resurselor economice rare,de organi!are a

procesului de productie si de trecere a unurilor create la consumator%4ocietatea umana in procesul de de(voltare al sau a trecut prin mai multe forme de orani(are a activitatii

economice, si anume:

economie naturala

economie de marfuri (de sc$im)

economie centrali!ata

Aceste forme de orani(are a activitatii economice reflecta nivelul divers de de(voltare al fortelor de productie,de divi(iune a muncii, de cooperera si sociali(are. uncitonarea loc se reali(ea(a utili(ind diferite subsisteme.ormele de activitate economica functionea(a pe parcursul diverselor perioade de timp din instoria omenirii, eleinclud diferite moduri de productie, care scot in evidenta cerintele sociale.

3istemele economice se deosebesc dupa urmatoarele criterii(

%forma predominanta a proprietetii asupra resurselor si re(ultatelor actului de producere

%scopul urmarit de cei care orani(ea(a o activitate economica oarecare

/%modul de stabilire a relatiilor dintre participantii la activitatea economica

0%caracterul motivarii atinerii unor performante mai inalte


14/94

Intrebarea 17. 8conomia institutionala

8conomia instituionaleste o coal de economie care s-a de(voltat n 4tatele 7nite n anii F-/F i careafirm c evoluia instituiilor economice repre(int doar o parte a unui proces mai lar de de(voltare cultural.


15/94

T+orstein 2eblen a pus ba(ele instituionalismului prin criticile aduse teoriei economice tradiionale. 5l a ncercat snlocuiasc conceptul de populaie ca factor de deci(ie economic cu o imaine mai realist, a unei populaii supuseinfluenei e$ercitate de obiceiuri i instituii sc+imbtoare.Mo+n B. ?ommons a evideniat aciunea colectiv a unor rupuri variate din economie, perceput ca av@nd loc ninteriorul unui sistem de instituii i lei care evoluea( continuu. Ali economiti instituionali sunt Be$ford TuJelli NesleO ?.


16/94

In economia de pia , intreprinderea dispune de o autonomie deci(ional, financiar, te+nic i orani(atoric. 5a are drept obiective de ba( ma$imi(area profitului i cresterea pe termen lun.

#unc iile economice ale intre$rinderii )

Intreprinderea este o unitate multifunc ional, care i i desf oar activitatea intr-un mediu foarte comple$, indeplinind mai multe func ii de ba( :

1) func ia de estiune sau manaerial care const in orani(area , coordonarea, diri)area i controlarea activit ii in cadrul unit ii economice respective.

2) #unc ia financiar al crei rol este de a aduna , a utili(a i a estiona capitalul pe care il are la dispo(i ie.

3) #unc ia social care are misiunea de a estiona resursele umane implicate in afacere.

4) #unc ia de a$rovizionare care consta in procurarea bunurilor necesare pentru activitatea economica i estionarea lor.

5) #unc ia te0nica numit i func ia de $roduc ie care include i func ia de cercetare-de(voltare.

6) #unc ia comercial sau de mar:etin care const in studierea pie ei i comerciali(area bunurilor i a serviciilor produse.

Cele mai im$ortante func ii ale intre$rinderii sunt) de manaement, de mar!etin, de producere.

Manaementul constituie un ansamblu de activit i ce vi(ea( orani(area, conducerea i estiunea intreprinderilor.

Mar:etinul un ansamblu de mi)loace de care dispune o intreprindere pentru asi si sau pentru asi creapropria sa pia , propria sa clientel.

&roducerea este o alta func ie importanta a itreprinderii. 5a const in combinarea factorilor de produc ie #munca, capital etc.% in scopul confectionrii unor bunuri i al prestrii unor servicii #e$. *omeniul inv mintului, ocrotirea snt ii, activitatea +otelier i bancar%.

Pumrul impuntor de intreprinderi in orice tar presupune clasificarea lor dup diferite criterii, si anume dupforma de proprietate, mrime, domeniu de activitate, statut )uridic etc.

. din punct de vedere al domeniului (ramurii) de activitate , intreprinderile pot fi : industriale agricolecomerciale bancare de asigurri.

. din punc de vedere al formei de proprietate , intreprinderile se impart inprivate publice mixte.

/. dup dimensiunea lor (in realitate dup nr persoanelor ocupate), intreprinderile pot fi: mici mi+locii mari.*e reula intreprinderile mici au pina la FF de salariati, cele mi)locii intre - FF si 1FF, iar cele mari 8 mai mult

de 1FF de salariati.Intre$rinderile mici constituie fundamentul economiei de piat. *e reul, datorit c+eltuielilor de productie

reduse #lipsa c+eltuielilor pt publicitate, estiune etc.% si a capacita ii de manevr, aceste intreprinderi mentin mereu aprinsa flacara spiritului de concuren . *in aceste considerente, in rile cu o economie de(voltat statul spri)in intreprinderile mici, inclusiv prin elaborarea unei leisla ii anti monopol.

In B< circa FG din nr total de intreprinderi, in principal din aricultura, nu folosesc munca salariat sau ofolosesc oca(ional.

Intre$rinderile mari desi relativ nu prea numeroase, asiur producerea pr ii covr itoare , in unele ri pn la DF-FG din volumul total de bunuri si servicii produse. Aceste performante se datorea( crerii conditiilor optime


17/94

pentru aplicarea in practica a reali(arilor proresului te+nico-stiin ific. Anume intreprinderile mari asiur stabilitatea i proresul in intreaa economie.

"% din punct de vedere al statutului &uridic, intreprinderile se impart in * categorii #a# individuale.

b# Cooperative !intreprinderi asociative#.

c% 3ociet i( - de persoane #in comandit simpl%. 8 de capitaluri #in comandit pe actiuni si societ i pe actiuni%. 8 societ i cu rspundere limitat #mi$te: de persoane si de capitaluri%.

d% 4ntreprinderi publice sub forma de regii autonome.In conformitate cu leea cu privire al antreprenoriat si intreprinderi din B


18/94

suplimentare si componente care sunt produse de firme mai mici la comanda speciala, acestea sunt intreprindrisatetili.

Intre$rinderi mari-mi


19/94

5 6ificulti la intrarea i ieirea de pe o pia(pentru intreprinderile mici pe pia cea mai bun i convenabil eaceea cu bariere mai ridicate la intrare i mai reduse la ieire. Aceast pia ofer obinerea unor c@tiuri mai stabileinsa cu riscuri mai ridicate din cau(a concurentei puternice din partea intreprinderilor puternice care pot eliminaintreprinderile mici de pe piata

Intrebarea 1!. &iaa i mecanismul func ionrii ei. 9iata a aparut cu multe secolele in urma, ca punct de leatura intre productie si consum, autnci cin functiile

acestor sfere economice s-au delimitat in timp si spatiu. In decursul secolelor, sc+imburile dintre producatori siconsumatori s-au e$tins si perfectionat. 9iata moderna din tarile avansate s-a constituit si s-a consolidat in ultimelesecole. 9iata este asta(i institutia centrala a economiei de pita,nucleul acesteia,institutie in cadrul careia se inc+eaa

toata activitatea economica.

1iata constituie totalitatea relatiilor de vinzare-cumparare dintr-un anumit spatiu geografic.

4n sens ingust piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuriservicii si

capitaluri.

71iatascrie cunoscutul economist austriac riedric" 8a9ec:nu produce bunurici doar transmite informatia

despre acestea.2

Trasaturile pietei sunt:

?oncurenta libera intre producatori si dintre proprietarii de resurse


20/94

%*esi c+eltuielile individuale pentru producerea si desfacerea aceluiasi bun sint diferite,piata stabileste un pretunic,pret care corespunde c+eltuielilor socialmente necesare pentru confectionarea bunului.

"%.unctia de informare%

9rin )ocul liber al ratei profitului si al ratei dobin(ii,piata ofera aentilor economici informatia necesara despremersul afacerilor in diferite domenii de activitate.9iata;trimite;semnale producatorilor despre produsele ce urmea(a afi confectionate,despre calitatea si volumul lor,despre pofiturile ce pot fi obtinute.

/%.unctia de diferientiere a producatorilor%9iata ii imboateste pe invinatorii in lupta de concurenta si,inacelasi timp,penali(ea(a,pina la falimentare,intreprinderile necompetitive.In acelasi fel,piata stimulea(a reducereac+eltuielilor de productie,aplicarea noilor masini si te+noloii,sporirea eficientei productiei.Impuse deconcurenta,interprinderile isi imboatesc activitatea fara incetare,iar posturile de raspundere sint puse persoanele celemai competente.

Pivelul preturilor,salariilor ,precum si multi alti parametri ai activitatii economice ,sint relementati pe de oparte,de piata.iar pe de alta parte de stat.

Tipurile pietei

;.6in punctul vedere al nivelului de maturitateal modului de acces la piataexista(

a%piata nede!voltata,cu relatii accidentale si cu o pondere insemnata a relatiilor de barter#troc%,adica de sc+imbdupa s+ema:marfa-marfa

b%piata liera(clasica),la care are acces orice vin(ator si cumparator.Aceasta piata intruneste urmatoareletrasaturi:e$istenta unui numar insemnat de participanti la relatiile de sc+imb,atit producatori cit siconsumatori,mobilitatea absoluta a factorilor de productiestabilirea preturilor in mod spontanlipsa monopolului si aaltor forme de dominatie a vietii economice

c%piata reglementara,caracteristica de reula economiilor mi$te,unde statul intervine in scopul cori)arii;unordeficiente ale pietei ,proramind de(voltarea economica si restibuind o parte importanta a produsului intern brut inconformitate cu anumite obiective sociale,politice si economice.Accesul la o asemenea piata necesita detinerea unorautori(atii speciale ,eliberate de autoritatile statului.


21/94

Qlocala

Qreional#in cadrul unei tari sau unui rup de tari%

Qnationala

Qmondiala.

>.6upa masura in care se manifesta concurentapiata se imparte in(

Qpiata cu concurenta perfecta si pura

Qpiata de monopol

Qpiata cu concurenta imperfect

Qpiata mi$t.

5lementele de ba(a ale pietei sunt cerere si oferta pretul si concurenta. Interdependenta si interactiuneacererii, ofertei si pretului formea(a continutul mecanismului pietei. Atit cererea, cit si oferta sint leate in modul ce

mai direct de denamica si marimea pretului. In acelasi timp, cererea si oferta se influenteasa reciproc fara incetare.In confrumtarea permanenta ditre cerere si oferta se stabileste pretul de ec+ilibru concurenta, care este o formade rivalitate intre subuiectii relatiilor de piata cu privire la obtinerea unor conditii mai bune de producere, cumpararesi vin(are a marfurilor, influentea(a la rindul ei celelalte / elemente ale nucleului pietei.

Infrastructura $ie ei 8 constituie ansamblul de institu ii, servicii, intreprinderi speciali(ate, enerate de nse i rela iile de pia , care, la rindul lor, asiur o func ionare civili(at i eficient a pie ei.

&n lumea contempoaran, elementele-c+eie ale infrastructurii pie ei sunt:- sistemul comercial #bursele de mrfuri i ale +irtiilor de valoare, licita iile i iarmaroacele, camerele de

comer , comple$ale de e$po(i ii%. - sistemul bancar#bncile comerciale i sistemul de credit, bncile de emisie%.- sistemul $ublicitar#aen ii publicitare, centre informa ionale%. - sistemul de consultin i audit #servicii ce acord consulta ii in probleme economice i )uridice, precum si

serviciile care efectuea(a controlul #revi(ia% activit ii financiar-economice a intreprinderii%.- sistemul de asiurare#a riscurilor, a propriet ii, a vie ii.etc%. - sistemul de inv mint economic #mediu i superior%#scoli de busuness si manaement, faculta i de

economie%.

Intrebarea 1'. Cererea i factorii ce o determin.0ererea repre!inta cantitatea dintr-un anumit un pe care consumatorul doreste si poate sa o cumpere intr-un anumit interval de timp,la un anumit nivel al pre ului%


22/94

Asemeni bunurilor care se impart in bunuri substituibile ,complementare sau derivate,cerea la rindul ei poate fi:

a#cerere pentru bunurile substituibileadica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi.

b#cerere pentru bunuri complementarecerere pentru bunuri care se folosesc impreuna.

c#cerere derivate!ex(cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine#.

?ererea poate fi :

a#individuala !cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumperedispunind si de

mi+loacele banesti corespunzatoare#?

b#totala sau de piata!suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv#.

eea cererii e$prima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si sc+imbareacantitatii cerute.' data cu cresterea pretului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada,si invers, oscadere a pretului enerea(a tendinta de sporire a cantitatii cerute.

?u alte cuvinte , atunci cind preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri,iar atunci cindpreturile cresc,cererea scade.

5$ceptii sunt:

bunurile 3iffen

Hunurile 2eblen

.actorii care influentea!a modificarea cererii)

.


23/94

Intrebarea 1. ;ferta i determinanii ei.1ferta repre!inta cantitatea de produse pe care vin!atori sint dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp ,la un

anumit nivel al pretului%

?antitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.4pre deosebire de cereredependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea de

bunuri oferita.

Interdependenta dintre sc+imbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul leiiofertei.?resterea pretului conditionea(a crestera cantitatii oferitesi invers.

'ferta poate fi:

a% individuala#cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit%

b% totala sau de piata#totalitatea ofertelor individuale%.

actorul principal care determina sc+imbarea ofertei este pretul.?u cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunurioferita este mai mare

.actorii de influenta#

.pretul

.costul de productie,care ,de e$emplu, poate fi redus in urma utili(arii unor noi te+noloii.5l poate sa creascadin cau(a sporirii pretului la resursele limitate.*aca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru bunurilerespective se va mari. 4i invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce.

/.Pumarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme vacontribui la cresterea ofertei,indiferent de prRt.

0.4c+imbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prinplecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei.

1.9olitica fiscal si subsidiile.


24/94

C.?alamitatile natural si social-politice.?alamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de pamint,in+eturile etc., conditionea(a de obicei ,reducerea ofertei.?onditiile social-politice pot fi favorabile cresteriiofertei#stabilitate politica, de e$emplu% sau defavorabile #sc+imbarea frecventa a uvernelor si a reulior de )oc%

D. Anticiparea preturilor

Intrebarea 13.Interaciunea dintre cerere i ofert i ec0ilibrul $ieii.

Anali(ind cererea si oferta, precum si pretul, care este factorul principal care le determina pe ambele, observamfaptul ca ele toate se afla intr-o interdependenta. Atit cererea, cit si oferta determina marimea pretului, ba c+iar maimult: 9retul de piata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta.

9e piata se inreistrea(a ba un e$ces de cerere, ba e$ces de oferta. Insa in urma suestiilor cumparatorilor sivin(atorilor cu privire la pretul unui bun, si in urma contrapunerii cererei si a ofertei precum si a pretului dorit; sestabileste un pret de ec+ilibru, sau i se mai spune pretul de piata, ce urmea(a a-i satisface pe cumparatori si vin(atori.

Pretul de ec$iliru se staileste atunci cind cantitatea ceruta dintr-un un este egala cu cantitatea oferita%2ai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de piata,cum ar fi#concurenta,politica economica a

statului%

Intrebarea 14. &reuri) teorii, ti$uri, structuri.Pre ul 3 e4prim cantitatea de ani pe care cumprtorul treuie s-o plteasc pentru a o ine un un oarecare%

*aca no iunea de pre este simpl, teoria pretului rmine a fi pina in pre(ent una din cele mai complicate in stiinta economica.

9rincipalele teoriicu privire la substan a unic a pre ului sunt: a% teoria valoare-munc.

b% Teoria valoare-utilitate.c% Teoria pretului fara valoare;, numita de obicei ,teoria lui


25/94

Pesfirsite au fost contoversele aupra problemei de a se sti daca utilitatea sau costul de productie uvernea(avaloarea....%

9otrivit teorie contem$orane mrimea si dinamica pretului sunt conditionate de un sir de factori, cum ar fi:cantitatea de munca materiali(ata in bunul dat, utilitatea si raritatea acestui bun , cererea si oferta, moda, situatiapolitica din ar i din lume, calamitatile naturale, puterea de cumprare a monedeietc.

Tipurile de pre uri#a% preturi libere.

b% 9returi administrate.c% 9returi mi$te.&returile libere sunt acelea care se stabilesc in conditiile apropiate unei concurente perfecte , fr vreo

influenta din partea statului sau altor factori de constrinere, cum ar fi monopolurile. 5le se numesc libere deoarecese formea(a si se modifica doar sub influenta )ocului liber al cererii si ofertei.

&returile administrate #relementate% se stabilesc in conditiile concurentei imperfecte, sub influenta statuluisau a marilor intreprinderi care domin piata #pret de monopol, pret de monopson, pret de oliopol%. Aceste preturi deobicei, nu reactionea(a la modificarile care au loc in raportul crere-ofert sau reactionea( foarte putin.

&returile mi


26/94

d%perfect elastica

e% perfect inelastica

?ererea elastica e$ista atunci cind modificarea pretului conditionea(a modificarea cererii.*e e$emplu ,dacapretul unui bun creste cu FG, cantitatea ceruta poate sa scada cu /FG sau cu FG.In ca(ul cererii riide sauinelastice insa#lucru ce se intimpla de obicei,cu bunurile de prima necessitate,cum ar fi piinea ,c+ibriturile ,veselasarea%,o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri ramine apro$imativ acceasi, riida.?erea cu

elasticitate unitara e$ista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent.

Intrebarea 16. 8lasticitatea ofertei) ti$uri si factori de influenta.5lasticitatea ofertei repre(inta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiile

pretului. 5a se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei #5 %

5lasticitatea ofertei este de mai multe tipuri:

S unitara-cind oferta se modifica #creste% in aceasi masura cu modificarea #cresterea% pretului.

S elastica-cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.

S inelastica -oferta bunului creste intr-o masura mai mica decit sporirea pretului lui.

9erfect inelastica

.actorii care determina elasticitatea sunt#

S costul productiei- cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers.

S radul de substituire- daca radul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei.S posibilitatile de stocare a bunurilor- elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari.

S perioada de timp de la modificarea pretului.

Intrebarea 27. $licarea elasticitii n analiza microeconomic.&n economie, elasticitateae$prim sc+imbarea procentual iterativ a unei variabile lu@nd n considerare sc+imbarea

procentual iterativ a altei variabile. 5lasticitatea este e$primat de obicei printr-o valoare po(itiv #o valoareabsolut%, atunci c@nd semnul este de)a clar din conte$t.

ormula eneral a elasticit ii este:


27/94

5lasticitatea este un concept important, folosit pentru a n elee inciden a ta$elor indirecte, a conceptelor marinale, raportate la teoria firmei, distribu ia bunstrii i la diferite tipuri de bunuri raportate la teoria aleerii consumatorului i la multiplicatorul >arane. 5lasticitatea este de o importan crucial n orice discu ie despre distribu ia bunstrii, mai precis despre surplusul consumatorului, surplusul productorului sau surplusul uvernului.

?ererea pentru diferite bunuri poate fi mai mult sau mai putin sensibila fata de modificarea pretului sau a altor factoricare o determina.

Modificarea relativa a cererii sub inlfuenta unui anumit factor al cererii sau gradul de sensibilitate al cererii

fata de modificarile preturilor sau al altor factori se numeste elasticitatea cererii%5lasticitatea cererii poate fi infunctie de modificarea pretului sau a venitului. Astfel, in functie de pret, elasticitatea se calculea(a dupa formula

8c$= = , *du$a $ret+ 8cv= = , *du$a venituri+

unde ?U modificarea cererii unde ?Umodificarea cererii?Ucererea initiala ?Ucererea initiala9Umodificarea pretului 2Umodificarea veniturilor 9Upretul initial 2Uvenitul initial

@radul de sensibilitate al ofertei fata de modificarile pretului sau al altor factori se numeste elasticitatea

ofertei%


28/94

*e aceea, pentru productor este la fel de important, s seasc soluii pentru a produce n condiii de ma$imeficien i s cunoasc motivele pentru care se cumpr bunurile i serviciile lui, s afle: cine, ce, de unde, de ce,c@nd, cum i c@t de mult cumpr i c@t de des, altfel spus s afle de ce oamenii rspund ntr-un anume fel laprodusele i serviciile care le sunt oferite, de ce au o anumit atitudine fa de ele.

Aceast conduit a oamenilor n ca(ul cumprrii i K sau consumrii bunurilor i serviciilor se reflect ncomportamentul consumatorului.

In ultimele decenii, una din problemele eseniale ale firmelor productoare o constituie cunoaterea manierei n carevor rspunde consumatorii la diveri stimuli pe care le vor folosi ele n vederea atinerii elului lor final profitul c@tmai mare.

4tudierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialitilor n mar!etin, ntruc@t ei pot aflacum i ale cumprtorii bunurile i serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi, care sunt stimulii, factorii carele influenea( aleerea.

>a mi)locul anilor CF studierea comportamentului consumatorului devine un domeniu distinct al mar!etinului,

ntruc@t n acest moment adoptarea opiunii de mar!etin impune neleerea mecanismului comple$ de transformarea nevoii n cerere de mrfuri i servicii.

?reterea comple$itii vieii economice, a condus la necesitatea cunoaterii mecanismului comportamentuluieconomic uman, care devine tot mai amplu i mai complicat, ceea ce impune studierea separat a celor doucomponente intrinseci: comportamentul omului n calitate de productor de bunuri i servicii i comportamentul luide consumator.

9entru societatea contemporan, n care proresul te+nico- tiinific tinde n multe domenii s nlocuiascproductorul om cu productorul main, devine foarte important i semnificativ studierea comportamentului

de consum, cu at@t mai mult cu c@t resursele rare cu ntrebuinri alternative pe care societatea uman le are ladispo(iie impun producerea, numai a acelor bunuri i servicii care satisfac nevoile n cantitile necesare. *e aceea,cunoaterea i e$plicarea comportamentului de consum i cumprare a devenit o necesitate strinent, inorareamodului de manifestare a acestuia, produc@nd rave de(ec+ilibre.

*e asemenea, n condiiile diversificrii considerabile a ofertei, consumatorilor li se desc+id lari posibiliti dealeere. 9e de alt parte, creterea puterii de cumprare, concomitent cu ridicarea nivelului de educaie i cultur, id posibilitatea cumprtorului s-i satisfac mai multe nevoi, mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspectede care este absolut obliatoriu s in seama productorul, pentru a putea veni n nt@mpinarea dorinelorconsumatorului.

In ca(ul n care productorul nu desluete aceste noi opiuni ale clientului, acesta se va ndrepta ctre un altproductor.

9e msura ce studiile au proresat n acest domeniu, a devenit clar c investiarea comportamentului consumatoruluinecesit o abordare pluridisciplinar n care un rol esenial revine tiinelor comportamentale - mai ales psi+oloiei isocioloiei de la care au fost preluate concepte i idei fundamentale. *e altfel, specialitii aprecia( c economiapolitic, psi+oloia, socioloia i antropoloia au pus ba(ele conceptuale ale cunotinelor actuale din acest domeniu.

*atorit naturii fundamental diferite a actelor i proceselor ce definesc comportamentul consumatorului, modul ncare oamenii se comport n plan economic nu repre(int o nsumare de acte repetate mecanic, ci re(ultatul


29/94

acumulrii unei e$periene de viat. 4impla nreistrare i cuantificare a actelor consumatorului nu este suficient,trebuie cercetate i procesele psi+o-fi(ioloice care determin aceste acte i e$plicat interdependena dintre ele.

Intruc@t comportamentul consumatorului se manifest pe piaa, studiul acestuia devine un capitol important almar!etinului.

*e altfel, cunotinele referitoare la comportamentul consumatorului asiur fundamentul strateiilor de mar!etin cuprivire la: po(iionarea produsului, sementarea pieii, lansarea produselor noi, adoptarea unor deci(ii de mar!etin-

mi$ etc., asiur@ndu-le o eficien sporit.

4tudierea lui permite caracteri(area mai ampl i comple$ a fenomenelor de pia, elaborarea unor strateii mairealiste i desfurarea unor aciuni de mar!etin eficiente.

Intrebarea 22. &referinele consumatorului i utilitatea economic. Ti$urile i teoriile utilitii.In sensul cel mai larg comportamentul consumatorului constituie totalitatea actiunilor, atitudinilor si deci!iile

individului cu privire la utili!area veniturilor sale pentru procurarea unurilor materiale si a serviciilor de careare nevoie%


30/94

actorii care modelea( comportamentul consumatorului:

S tilitatea 8 este plcerea sau satisfac ia obtinut de individ in urma consumului #sau anticiprii consumului% unui bun oarecare. In alti termeni, utiitatea repre(int capacitatea unui bun de a satisface o anumita dorinta uman.

Msurarea utilit ii 8 in tiinta economica e$ista teorii cu privire la msurare a utilit ii : numite aordareacardinal si aordarea ordinal%

ondatorii doctrinei marinaliste in anii DF ai sec.I presupuneau ca individul este capabil sa msoarecantitativ utilitatea unui bun de consumat, printr-un numr precis cardinal.de unit i psi+oloice de utilitate, acordat unui bun sau unei unit i dintr-un bun. *e e$.: , D, /, D etc.

In vi(iunea economistului italian 2ilfredo 9areto, consumatorul nici nu are nevoie sa msoare utilitatea unui bun,pentru el fiind mult mai importante stabilirea unei ordini de preferinta a bunurilor, o ierrar+i(are, o ordonare aacestora, cum ar fi de e$: primul, al doilea, al treilea, al patrulea etc. 9otrivit abordrii ordinale , utilit ile ce le-ar procura bunurile sunt puse intro ordine descrescnd, in sensul c primul bun poate aduce o satisfactie mai mare #areo utilitate mai mare% dect al doilea, al treilea etc.

Ti$urile de utilitate.

7tilitatea unei unit i suplimentare dintrun bun, ob inut in urma sporirii cu o unitate a consumului din bunul respectiv ,se numeste : utilitate marinal. 7tilitatea marinal a unei unit i de bun consumate scade pe msur ce cre te cantitatea consumat.

In ceea ce priveste utilitatea total ea creste pe msur ce se consum cantit i suplimentare din bunul , dar aceast utilitate cre te cu o rat tot mai mic i mai mic. In ca(ul in care s-ar consuma doar un sinur mr ,atunci utilitatea total ar coincide ca mrime cu utilitatea individual si cea marinal. in ca(ul in care se consuma maimulte unitati de produs, utilitatea total se va constitui din suma utilit ilor marinale #7V7V7/V70%.

*in punct de vedere teoretic, utilitatea marinal a unui bun, atinnd un anumit nivel de saturare aconsumatorului, poate fi nul i c+iar neativ. Adica consumul unei unit i suplimentare dintr-un bun, la un moment dat, nu mai aduce nici o satisfactie consumatorului, ci poate provoca c+iar anumite incomodit i si c+iar suferinte.

/


31/94

Intrebarea 2!.Curba de indiferen *de izoutilitate+. Trsturile i ti$urile curbelor de indiferen.Instrumentul cu a)utorul cruia se anali(ea(a de obicei preferin ele #aleerea% consumatorului este curba de

indiferen sa #de i(outilitate%.

?urba de indiferen constituie o repre(entare rafic a ansamblului de combinaii de bunuri i servicii de la careconsumatorul ateapt s obin aceeai utilitate total, adic acelai nivel de satisfacie. Aceasta repre(int mulimeacombinaiilor a dou bunuri pe care consumatorul le consider ec+ivalente, deoarece i aduce aceeai satisfacie, adicaceeai utilitate.

e< *s presupunem ca consumatorul isi va limita aleerea la bunuri- merele #% si portocale #W%, in functie de

preferintele sale , consumatorul poate efectua un numr nelimitat de combinatii posibile ale bunurilor i W. *e e$ aceea i satisfactie i-ar aduce consumatorului combina iile: mereV D portocale sau F mereV E portocale sau D mereV F portocale. iecare din aceasta combinatie repre(int un cos sau un proram de consum.+.

Totalitatea curbelor de indiferen care pot e$ista pentru un consumator i care descriu preferinele acestuiapentru anumite couri; de consum constituie +arta de indiferen;. iecarui individ ii corespunde o +arta a curbelorde indiferenta proprie.

Intrebarea 2'.Constr?nerea buetar i aleerea o$tim a consumatorului.*orinele i preferinele consumatorului sunt limitate de urmtorii factori:

S 2enitul disponibil, destinat consumului

S 5voluia preurilor bunurilor i serviciilor

Bestriciile economice impuse aleerii consumatorului de ctre mrimea venitului su, precum i de nivelulpreurilor, repre(int constr?nerea buetar.

Linia buetului repre(int totalitatea combinaiilor posibile de aleere ale consumatorului n limita buetuluidisponibil #cantitatea ma$imal de bunuri care poate fi cumprat cu venitul disponibil i la preurile e$istente%.

$9$VO9OUI

9anta liniei buetului reflect raportul de substituie a bunurilor n funcie de preurile lor.

Abordarea ordinalist a evalurii utilitii:

. A$ioma ierar+i(rii 8 capacitatea consumatorului de a ordona preferinele sale #AXH%

. A$ioma tran(itivitii 8 capacitatea consumatorului de a transfera preferinele de la un bun la altul.#AXHX?,AX?%

/. A$ioma nonsaietii 8 consumatorii prefer o cantitate mai mare de bunuri unei cantiti mai mici.

Ec$ilirul consumatorului

/


32/94

?onsumatorul va tinde s atin curba de indiferen cea mai ridicat posibil. *in cau(a constrnerii buetare,el nu poate atine acest obiectiv. 5c+ilibrul consumatorului este ec+ilibrul dintre venitul acestuia i combinaiaoptim, care se stabilete n punctul n care curba de indiferen este tanent cu dreapta buetar.

MRS = Px/Py ecuaia echilibrului consumatorului n abordarea ordinalist, MRS panta curbei de

ndiferen, Px/Py panta liniei buetului!

Intrebarea 2.Teoria $roduciei. #actorii de $roducie i combinarea lor.9unctul de plecare a studierii factorilor de productie il constituie resursele economice. Besursele economice

repre(inta totalitatea elementelor si premiselor folosite de om in procesul activit ii economice. 9e parcursul secolelor a avut loc multiplicarea si diversificarea factorilor de productie. Insa in pofida acestui fapt ei raminclasificati in 0 cateorii de factori: munca , natura , capitalul , si informatia.


33/94

unctia de productie poate fi repre(entata in felul urmtor:

Y U f #,...$% unde Y 8 cantitatea de bunuri produsa, iar , 8 factorii de productie.

Intrebarea 24. Izocuanta) ti$uri i trsturi.9e termen lun toti factorii de productie pot deveni variabili, adica pot fi modificati. In acest ca(, poate avea loc

atit combinarea, cit si inlocuirea unui factor cu altul. Acest lucru se intimpla din cau(a ca, sub influenta noilorte+noloii, te+nici si a evolutiei preturilor, intreprin(atorul sc+imba mereu raportul dintre factorii de productie si

inlocuieste un factor de productie cu altul, mai productive, mai ieftin, mai modern.4ubstituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr-un factor de productie printr-o cantitate din alt

factor de productie. 5a poate avea loc intre factorul munca si capital #F muncitori inlocuiti de o masina, care faceinteral lucrul acestora% intre factor. natura si capital sau intre diferite elemente componente ale aceluiasi factor deproductie#inlocuirea unui utila) cu altul etc%. pentru a obtine acelasi nivel de productie, producatorul poate combina sisubstitui factorii de productie in proportii diferite.

?ombinatia a doi factori de productie capitalul si munca care asiura acelasi nivel de productie se numestei(ocuanta.

I!ocuanta este o repre(entare rafica a unui ansamblu de substituiri ale factor. de prod., la un nivel dat al te+niciicu obtinerea unei cantitati constante de bunuri.

?aracteristicile acestei i(ocuante sint:

- %8 cantitatea de bunuri produs ntr-o perioad de timpS 9rodusul marinal #% 8 cantitatea suplimentar de bunuri produs de o unitate suplimentar a factorului

muncii #UZT9>KZ>%

/


34/94

S 9rodusul mediu #A9>% 8 cantitatea de bunuri ce revine unei uniti din factorul muncii #A9>UT9>K>%

Legea randamentelor neproporionalestipulea( c dac vom mri proresiv utili(area unui factor oarecare, ntimp ce alii vor rmne constani, produsul marinal al factorului variabil va fi neproporional 8 la nceput va crete,apoi va atine un punct de stabilitate, dup care va descrete.

Concluzii(

S 9e termen scurt volumul de producie este limitat n cretere

S >imita creterii volumului de producie este determinat de aciunea leii randamentului descresctor. *acun factor de producie crete, iar cellalt rmne stabil, produsul marinal i mediu de la un anumit moment ncep sscad.

S 9rodusul mediu este ma$imal cnd se ealea( cu produsul marinal.

/


35/94

Intrebarea !7.Costul de $roducie i ti$oloia lui.Costul de productie- totalitatea c+eltuielilor in e$presie monetara, pe care producatorul le efectuea(a pKu

fabricarea si vin(area bunurilor economice. 5ste e$presia baneasca a factor. de productie necesari pKu producerea sicomerciali(area acestor bunuri si servicii. ?ostul de productie este eal cu cu c+eltuielile de productie

*in punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic.

0ostul contail- c+eltuielile pe care le face intreprinderea pKu ac+i(itioanarea factor. de productie de la alti aentieconomici, adica costurile e$plicite, precum si amorti(area, care face parte din costurile implicite.

0ostul economic-cuprinde costul e$plicit si c+eltuielile factorilor proprii #costurile implicite%, dar care nu sintreflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date, consumul de munca alproprietarului, dobin(ile ce se cuvin pKu folosirea capitalului propriu.

>inia i(ocost este cantitatea ma$imala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor c+eltuieli.#>Q9lV[Q9!UT?%

9anta liniei i(ocost reflecta raportul de substitutie a factor. de productie reiesind din preturile la ele.

8-este punctul de ec+ilibru a productorului.Acest punct reflectealitatea posibilitilor te+noloice ieconomice ale producerii bunurilor.Acest punct de pe linia i(ocost devine tanent cu una din i(ocoante.

Intrebarea !1.Izocostul i ec0ilibrul $roductorului.Brea$ta izocostului ilustreaza toate contitatile de factori de productie de capital si munca ce pot fi

cumparate cu o suma de bani data. Ea uneste toate combinatiile de factori cu acelasi cost. 6reapta izocost ne

permite sa identificam combinatiile de factori cu un cost minim pe care o firma o utilizeaza pentru marirea

profitului la un volum dat de productie.9etru reducerea costurilor de productie, producatorul va urmari mere

ca drepta i(ocost sa fie mereu tanenta #t% la drepta de i(oprodus.

/


36/94

?onditia de ec+ilibru a producatorului U , unde UY\>si


37/94

9e termen lun toti factori de productie sunt variabili. In acest ca( intreprin(atorul urmea(a sa faca fata unor noiprobleme:

a% determinarea unor proportii optime in combinarea factorilor de productie

b% asirea dimensiunii optimale a intreprinderii

c%;neadmiterea; cresterea costului unitar fde productie.

Aceasta precautie e anerata de faptul ca pe termen lun evolutia costurilor e supusa:

a%efectului economiilor de scara

b%efectului de(economiilor de scara.

Economii de scarareflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lun in urma cresterii dimensiunilorintreprinderii siKsau a volumului de productie.

5conomiile de scara se obtin in urma productiei la scara mare conditionata de modificarea taliei intreprinderiisiKsau de folosirea unor noi utila)e si te+noloii de fabricatie. 5conomiile de scara sunt posibile doar in cadrul unor

intreprinderi ce dispun de capacitati de productie mari si foarte mari. 5conomiile de scara sint re(ultatul unui sirintre de factori, de o natura deopotriva te+nica si financiara. Astfel, in ca(ul sporirii volumului productiei, are locaprofundarea a speciali(arii, fapt ce contribuie la cresterea indeminarii muncitorilor, precum si la crestereaposibilitatilor de folosire a unor utila)e mai moderne si mai productive. In ca(ul intreprinderilor mari, se procuracantitati insemnate de materie prima, combustibil si ec+ipament si are loc o reducere a preturilor de ac+i(itie, faptcare deasemenea influentea(a nivelul costurilor.


38/94


39/94

Intrebarea !. Com$ortamentul firmei $e $iata cu concurena $erfecta.?oncuren a perfect denumita si pur, e$ista pe o pia care reune te simultan urmtoarele 1 trsturi :

Atomicitatea pietei-e$istenta unui nr mare de vin(atori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in modindividual, nu dispune de puterea de a e$ercita o oarecare influenta asupra pretului.

1mogenitatea unurilor-intreprinderea livrea(a produse pe care cumparatorii le considera relativ identice sisubstituibile. In acest ca(, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vin(ator.

Liera intrare pe piata-piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii, fieacestea producatori sau cumparatori.

2oilitatea factorilor de productie-posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unuiprodus pe piata altuia, iar producatorii pot asi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceastatrecere.

Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere, oferta sipreturi. Pumai in asemenea ca( cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.

9iata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. 5a asiura in permanenta o reducere a preturilor si osporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lumeaparate de catre stat. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta, cea perfecta fiind doar unmodel teoretic, mai mult intilnit in carti.

9retul de ec+ilibru pe piata cu concurenta perfecta este leat totodata si de situatia pietelor interdependente siapare spontan ca re(ultat al )ocului liber al fortelor pietei, in acel punct in care cantitatile cerute dintr-un bun seeali(ea(a cu cele oferite.Astfel ca pe perioade foarte scurte cererea este cea care deterrmina formarea pretului, situatia optima fiind

repre(entata de ealitatea ?mU2mU9ret.9e de alta parte pe termen lun oferta repre(inta factorul determinant in evolutia pretului, conditia de ec+ilibru fiind:?mU9U?< #cost minim%.

9e termen scurt: producatorii pot modifica dimensiunile ofertei prin sc+imbarea volumului de munca, iar petermen lun pot modifica oferta si prin sc+imbarea capitalului fi$.

/


40/94

Intrebarea !3.Com$ortamentul firmei $e $iata cu concurenta im$erfecta.In viata reala domina concurenta imperfecta. 5a e$ista atunci cind actiitatea antreprenorile ii sunt sunt impuse

anumite restrictii si limite. 9entru concurenta imperfecta ii este caracteristica un numar redus de firme.

Piaa cu concuren im$erfect se manifest n situaiile n care aenii economici 8 v@n(tori i cumprtori 8pot s influene(e, prin aciunile lor unilaterale, raportul dintre cererea i oferta de mrfuri i, deci, nivelul preului, cuintenia de a obine avanta)e mari i stabile.

&iaa cu concuren im$erfect este cea mai aproape de realitate, deoarece concurena perfect rm@ne doar camodel ideal, folosit n anali(e(e teoretice.

Caracteristicile $ieei cu concuren im$erfect sunt:

;. existena unor v'nztori puternici dar puini la numr i a unor cumprtori numeroi !oligopolul# sau a

unor cumprtori puini i a multor v'nzri !oligopsonul#?

. exist restricii &n calea celor care doresc s ptrund pe pia sau &ntr-o ramur?

A. informarea agenilor economici privind situaia pieei este deficitar?

B. exist o mobilitate redus a unor factori de producie?

. exist rivaliti vizibile &n relaia cu publicul frustrarea consumatorului.

9iaa cu concuren imperfect se pre(int n numeroase forme, ele difereniindu-se n primul r@nd, n funcie denumrul i fora economic a aenilor economici productori i consumatori, astfel:

- pia cu concuren monopolist

- pia cu concuren de monopol

- pia cu concuren de oliopol

- pia cu concuren de oliopson #monopson%.

Piaa cu concuren monopolistic reprezint acea stare a pieei &n cadrul creia v'nztorii i cumprtoriiprin aciunile &ntreprinse pot influena &ntr-o oarecare msur cererea, oferta 9i preul.

&iaa cu concurena mono$olistic caracteri(ea( piaa care pstrea( trsturile concurenei perfect astfel:. produsele sunt difereniate at@t prin calitate, c@t i prin serviciile prestate cumprtorului acelui produs. concurena se manifest nu numai prin cantitate, pre i substituibilitatea produselor diversificate, ci i prin:

reclam, desin, servicii la v@n(are i post-v@n(are etc./. atomicitatea cererii i ofertei

0. se accentuea( diferenierea produselor1. e$ist riiditi n mobilitatea factorilor de producieC. transparena pieei este parial.

0


41/94

9e aceast ba( formarea liber a $reurilor este mpiedicat de puterea de concuren a monopolurilor ioliopolurilor, a corporaiilor multinaionale i transnaionale, care i stabilesc propriile preuri, astfel nc@t, cu c@teste mai mare o corporaie, cu at@t ea are o putere mai mare asupra preurilor. 9reurile marilor corporaii devin$reuri lider #leaders+ip-price%, la ele aliniindu-se celelalte firme din cadrul ramurii.

Au aprut astfel $reurile administrate, ca urmare a unor neleeri tacite ntre marile firme, care se sustra, peo perioad mai lun, fluctuaiilor forelor reale ale pieei.

&reul de ec0ilibru al concurenei mono$olistice este mai mare dec?t $reul de ec0ilibru al concurenei$erfecte i mai mare dec?t costul marinal #3ilbert Abra+am-rois%.

?u c@t numrul concurenilor este mai mic, iar puterea acestora de a influena forele pieei este mai mare, cuat@t mecanismul $reurilor se apropie i se aseamn celui de mono$ol.

*ac numrul concurenilor sporete continuu, iar capacitatea fiecrei firme de a influena piaa produsului sedivi(ea(, cu at@t mecanismul $reurilor se apropie de cel caracteristic concurenei $erfecte.

Piaa cu concuren de monopol reprezint piaa dominat de un singur productor deoarece produce i vindeun bun economic pentru care nu exist substitueni firma impun'nd cantitatea calitatea i preul produsului.

&iaa cu concuren de mono$ol se caracterizeaz $rin)S oferta pentru un produs este dat de un sinur productor care poate controla piaa i poate stabili nivelul

preuluiS preul de monopol este mai mare dec@t cel practicat pe pieele cu concuren monopolistic i de oliopolS libera concuren este eliminat, piaa fiind dominat de ofertantS rad sc(ut de satisfacere a cererii.

Condiiile care definesc mono$olul $roductorului sunt:1. unicitate i iantism8 piaa este influenat prin impunerea unor condiii de v@n(are2. diferenierea $roduselor #condiii de v@n(are, desin, servicii la v@n(are i post-v@n(are%!. e


42/94

1. interde$endena aciunilor diferiilor v?nztori8 preurile produselor, cantitatea v@ndut i profitul unuiproductor depind de reaciile celorlali productori

2. radul nalt de concentrare a ca$italului i $roduciei8 poate fi anali(at at@t la nivelul fiecrei ri c@t i lanivel mondial

!. diversificarea $roduselor, activitilor, a mrcilor i submrcilor de fabricaie.

Trsturilepieei cu concuren de oliopol:1. interde$endena i incertitudinea8 preurile sunt riide fiind fi$ate de marile ntreprinderi2. cucerirea i m$rirea $ieei $rodusului!. obstrucionarea $trunderii $e $ia a noilor concureni'. diferenierea bunurilor i concurena Fn afara $reuluiG #publicitate, fiabilitatea produsului etc.%. ma


43/94

preurilor. >upta prin preuri poate duce la falimentul unuia dintre cei doi i la controlarea sa de ctrecellalt, fie la o alian ntre v@n(tori. ?onform ipote(ei dublei dominaii, pe pia, nu poate e$istanici un punct de ec+ilibru.

Intrebarea !4.#irma n condiiile mono$olului. Biscriminarea $rin $re.

&iata de mono$ol- este o piata la nivelul unei ramuri #subramuri% sau c+iar al unui sinur produs pe care ofertaunui bun este asiurata de un sinur producator.

eislatia antimonopolului. iberali(area comertului e$terior

9osibilitatea comerciali(arii bunurilor substituibileBiscriminarea $rin $re - este o situa ie in care intreprinderea-monopolist vinde aceleasi produse la pre uri

diferite i in care diferenta de pre nu este )ustificata de diferen a de cost. 5$ista mai multe situa ii in care firma-monopolist poate practica discriminarea prin pre . Acestea pot fi: a# situa ii de ordin geografic , cind comunicarea intre diferite pie e reionale sau interna ionale este

complicata. In acest ca( intreprinderea-monopolist poate vinde acelasi produs cu diferite pre uri in ri diferite, in

functie de puterea de cumprare a populatiei.

0


44/94

b# 3itua ii de ordin social- economic - cind intreprinderea-monopolist vinde bilete de avion sau tren la pre uri diferite pentru diferite cateorii sociale, cum ar fi studen ii, elevii sau pensionarii, sau pentru participarea la anumite forme de manifesta ii, cum ar fi de e$ conresele intl, olimpiadele sau campionatele lumii la diferite probe sportive.

c# 3itua ii temporare sezoniere , cind pre ul serviciilor +oteliere sau al biletelor de avion difer in functie de perioada anului #vara de e$ sunt mai ridicate decit iarna etc.%

Intrebarea !5.leerea $roductorului n condiiile concurenei mono$olistice.&iata cu concurenta mono$olistica- este o piata in care se inreistrea(a un numar mare de intreprinderi, dar

care prin diferentierea produselor oferite, isi crea(a o clientela fidela. Acest tip de piata se refera mai mult la ramurica: producerea automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii.

Trasaturile de ba(a ale pietei monopolistice:. 9re(enta pe piata a mai multor aenti economici care activea(a independent unul de altul.. >ipsa barierelor de acces pe piata/. Hunurile produse de diferite intreprinderi sunt diferentiate si deci fiecare intreprindere isi stabileste sinura

pretul bunului sau.

Intrebarea !6.;lio$olul) com$ortamentul strateic al firmelor i formele sale.;lio$olul- este o situatie ce e$ista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de intreprinderi

controlea(a producerea si comerciali(area unui bun oarecare. ' piata este considerata oliopolista daca in eaactivea(a mai mult de intreprinderi si mai putin de F.

'liopolul e$ista in ramurlei: sideruria, c+imia de ba(a,producerea de avioane,calculatoare etc.Trasaturile pietei oliopoliste:Q?oncurenta redusaQInterdependenta deci(iilor luate de intreprinderi, adica orice deci(ie influientea(a si pe celelalte intreprinderi.

9e piata oliopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasilucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaa intre a seconfrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei.

9articularit ile pie ei cu concuren de oliopol sunt urmtoarele: - e$isten a unui nr mic de concuren i . astfel pe o pia de oliopol, doua, trei sau patru intreprinderi pot

asiura 1F-FG din volumul vin(rilor pe aceast pia .- Interdependen a deci(iilor luate de intreprinderile care activea( pe aceast pia , in sensul ca deci(ia unei

intreprinderi-monopolist va influenta in mod direct activitatea altor intreprinderi de pe piata respectiva.- ?omportamentul intermediar al oliopolului, plasat intre cel al monopolului, care asiur FFG din vin(ri, si

cel al unei intreprinderi de pe o pia a cu concuren perfect, cu o pondere neinsemnata in totalul vin(arilor.

Trstura definitorie a $ie ei olio$oliste const in e$istenta unei insemnate interdependen e intre actiunile diferi ilor productori cu privire la mrimea pretului si la volumul productiei oferite.

Intrebarea '7. &iaa factorilor de $roducie i veniturile factoriale

&ia a factorilor de $roductie 8 este pia a pe care se vind i se cumpr factorii de produc ie #munca, pmintul, capitalul, resursele naturale etc.% i unde, in urma confruntrii cererii si ofertei, se stabileste pretul acestora.

iecare factor da nastere unui venit specific. Acestea sunt:. 4alariul - care constituie pretul muncii si revine posesorului fortei de munc.

. Benta - care revine factorului pmint si altor resurse naturale sau economice rare./. *obinda 8 venit pe care il obtin proprietarii capitalului financiar.0. 9rofitul 8 venitul obtinut de proprietarul capitalului real si de intreprin(ator.

0


45/94

&articularit ile cererii de factori de $roduc ie) . cererea de factori de productie este o cerere derivat, intrucit ea depinde si varia(a in functie de marimea

cererii bunurilor #si serviciilor% la a cror productie particip.. cererea pentru un factor de productie este influentat nu numai de cererea de bunuri si servicii de consum, ci i

de pretul factorului respectiv, precum si de nivelul randamentului acestuia.

Intrebarea '1. &iaa ca$italului i dobnda.In sens inustdobinda este un venit pe care il insu e te proprietarul capiatlului bnesc ca recompensa pentru

suma de bani imprumutat. 5a constituie pretul capitalului-moned dat in folosin temporar,In sens lar dobinda constituie un venit ce revine priprietarului pricrui capital antrenat in activitatea economica

indiferent daca aceasta este imprumutat sau apartine intreprin(atorului respectiv.


46/94

f% 9olitica economica a statului.Bata dobin(ii se determina ca un raport procentual dintre marimea dobin(ii anuale si suma de bani imprumutata

dup formula: d = * B J / + $177K, unde: d 8 rata dobin(ii * 8 mrimea absoluta a dobin(ii #masa dobin(ii%4 8 suma de bani imprumutata sau #creditul%.

Intrebarea '2. &iaa muncii i salariul.&ia a muncii repre(int locul abstract #sau spa iul economic% in care se intilnesc cererea de munca #de locuri

de munc% cu oferta de munc. 9e aceast pia au loc neocierile intre cumprtorul si vin(torul for ei de munc. 9ia a muncii are un ir de particularit i cele mai importate di care sunt urmtoarele: % pia a muncii are un rad ridicat de riiditate.% pia a muncii este o pia cu concuren imperfect. /% pe pia muncii, asupra formrii pretului #salariului% o influen deosebit au #pe lin raportul cerer-ofert i

nivelul productivit ii muncii% neocierile intre salaria i i patronat, precum si politica economica a statului in acest

domeniu.0% pia a muncii este mai orani(at i mai relementat decit alte pie e /alariul. *in punct de vedere al ana)atului , salariul se pre(int sub forme: salariul nominal si real./alariul nominal repre(int suma de bani pe care o primeste salariatul pentru munca depusa.


47/94

Intrebarea '!. enii economici areai. Circuitul economic

3eneric, prin aent economic se ntelee o persoana sau un rup de persoane ndeplinind functii bine determinate nviata economica.

Agentii economicisunt entitati de natura sociala, cu o e$istenta recunoscuta si eventual, oficiali(ata ca atare, princare anumiti subiecti-indivi(i sau rupuri - concep si promovea(a, n mod coerent, actiuni decur@nd din intereselelor.

'rice aent economic poate F/FuFu fi identificat prin cuplul subiect - functie.

5$ercitarea de catre aentii economici ntr-un conte$t spatio-temporal dat, a functiilor lor specifice, se articulea(aintr-o viata economica orani(ata.

In pre(ent, pe plan mondial, cea mai lara utili(are cunoaste tipoloia ce sta la ba(a sistemului de evidenta statistica aconturilor nationale n cadrul ei distinem:

- aenti producatori de bunuri si servicii, de natura firmelor

- aenti consumatori, de natura ospodariilor #mena)elor%

- aenti financiari, repre(entati de institutiile financiare si de credit

- administratiile

- strainatatea #restul lumii%, repre(ent@nd aentii apartin@nd altor economii nationale.

Aentii economici pot fi abordati ca:

a% aenti elementari: aentii economici elementari repre(ent@nd entitatile primare autonome ale vietii economice

0


48/94

b+ aentii economici areati: repre(inta clase de aenti economici elementari care ndeplinesc functiielementare.

Q aentul areat ntreprinderi #firme%, rupea(a toate unitatile institutionale a caror functie principala consta nproducerea de bunuri materiale si servicii destinate pietei

Q aentul areat ospodarii #mena)e%, repre(inta aentul economic purtator al calitatii de consumator de bunuripersonale. Acest aent cuprinde toate entitatile care obtin venituri si orani(ea(a folosirea lor pentru a cumpara si

consuma bunurile de care au nevoie, pentru a face economii

Q aentul areat institutii financiare, de credit si societati de asiurari reuneste unitatile institutionale private,publice si mi$te% a caror functie principala este cea de intermediar, financiar intre ceilalti aenti economici elecolectea(a, transforma si redistribuie disponibilitatile financiare, sau transforma riscurile individuale n riscuricolective

Q aentul areat administratii publice: repre(inta acel aent economic care e$ercita functia de redistribuire avenitului si avutiei pe ba(a serviciilor non-marfare prestate, n ca(urile n care ntreprinderile #sectorul afacerilor% nu

ofera astfel de servicii pe piata sau le ofera n cantitati insuficiente.

Q administratiile private rupea(a oranismele private fara scop lucrativ #orani(atii, asociatii, fundatii% care au cafunctie principala prestarea de servicii non-marfare pentru diferite cateorii de persoane sau colectivitati.

Q aentul areat strainatatea "restul lumii" desemnea(a eneric celelalte economii nationale si unitatile lorautonome, cu care aentii economici interni intra n tran(actii economice.

5conomiile de piata functionea(a prin actiunile si interactiunile a numerosi aenti #subiecti% economici liberi,animati de reali(area propriilor interese. *escrierea vietii economice presupune cunoasterea acestor aenti economici,

a naturii operatiunilor economice la care participa precum si a flu$urilor care se derulea(a in cadrul circuituluieconomic.

entii economici si functiile lor

Actvitatea economica re(ulta din operatiile efectuate de o multitudine de unitati economice elementare: intreprinderipublice sau private, consumatori, oranisme publice etc. *escrierea circuitului economic presupune inainte de toatepreci(area notiunii de aent sau unitate economica si ruparea acestora in functie de criterii diverse.

entul economicrepre(inta o persoana sau un rup de persoane #fi(ice siKsau )uridice% care participa la viata

economica avand functii bine determinate in cadrul acesteia.

Aentii economici pot fi priviti ca aenti economici elementari si aenti economici areati. Aentii economicielementari sunt entitati primare, actionand ca subiecti de sine statatori ai vietii economice. 5i au o contabilitateproprie, dispun de autonomie deci(ionala si e$ercita o functie principala. entii economici areatire(ulta dinruparea aentilor economici elementari pornind de 000d/e la criterii diverse. *e e$emplu, arearea aentiloreconomici se poate reali(a dupa ramura de activitate #pe tipuri de activitati%, dupa forma de orani(are, dupa functiileeconomice indeplinite sau criteriul institutional.

Circuitul economiceste un model simplificat al rela iilor de sc+imb e$istente ntr-o economie de pia . Ideea nurma creia a fost creat acest model i-a apar inut lui Bic+ard ?antillon, iar mai t@r(iu ran]ois YuesnaOa ntocmit alsu Tableau Dconomiue.

0
http://ro.wikipedia.org/wiki/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Richard_Cantillon&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Richard_Cantillon&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_Quesnayhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Richard_Cantillon&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_Quesnay


49/94

Acest model se restr@ne la rela iile dintre sectoarele consumatori i productori.?ircuitul economic repre(intcircuitulbunurilor i al banilor ntre cele dou sectoare. Influen ele din partea statului, a institu iilor de credit, acircuitelor de bunuri, dar i a rela iilor economice interna ionale #import-e$port%, nu sunt luate n considerare.

Intrebarea ''.&oliticile macroeconomice i clasificarea lor.

&oliticile macroeconomice, adic interveniile statului pentru a cori)a de(ec+ilibre care pot afecta economianaional, desemnea( un ansamblu de deci(ii luate de puterile publice menite s atin, prin utili(area unorinstrumente diverse, obiective bine definite privind situaia economic. *ei e$ist numeroase tipuri de astfel deinte;, ele pot fi sinteti(ate n patru cateorii principale, repre(entate rafic prin careul maic; i stabilite deeconomistul britanic Pic+olas [aldor. 5le sunt: ocuparea populaiei apte de munc, evitarea inflaiei, cretereaeconomic, stabilitatea preurilor i ec+ilibrul e$tern #balana e$ternec+ilibrat%.5ste util distincia ntre proiectarea politicilor macroeconomice, aplicarea lor #tran(iia de la vec+ile reuli la celenoi% i funcionarea noilor reuli. 5$ist reuli cu reacie; care preiau informaii din economie i ofer o conduitrspuns; n raport cu evenimentele percepute #de e$emplu, c@nd economia se e$tinde sau se contract vor variaimpo(itele, c+eltuielile uvernamentale i compensaiile pentru oma)%. ' politic macroeconomic este o

recomandare nu se aplic mecanic i se presupune c n fiecare ca( e$ist o adaptare la conte$tul e$istent. 9entru aavea sens o astfel de politic trebuie s fie n vioare; un timp mai ndelunat, pentru a permite efectelor s seinstale(e i a oferi un set suficient de date pentru a trae conclu(ii referitoare la eficiena ei #de obicei c@teva ciclurieconomice - sau cel puin mai muli ani%.5ste esenial credibilitatea msurilor adoptate. *ac acestea nu se bucur de ncredere efectul lor va fi atenuat sauc+iar anulat de asemenea, dac e$ist ncredere efectul va fi amplificat.Mo+n TaOlor ofer c@teva e$emple de ntrebri la care ar trebui s se seasc un rspuns n forma unei politicimacroeconomice. &n fa(a de proiectare: *up inva(ia [uJait-ului din F preul petrolului a crescut rapid increderea a sc(ut. *in E economia 47A a crescut, datorit unei politici monetare restrictive. &ntrebare: cum

trebuie adaptat politica monetar la noul oc^ 4unt necesare msuri speciale^?um va evolua inflaia^9entru fa(a de tran(iie: ?@nd rata inflaiei pstrea( un timp ndelunat un nivel nalt trebuie s se intervin prinpolitici monetare pentru a o diminua. ?@t de repede trebuie s fie implementat noua strateie^ ?@t de repede trebuies scad rata inflaiei^ ?um se pot atenua efectele neative ale de(inflaiei^9entru fa(a de operare; a noii politici: &n 47A, n E i n F, rata dob@n(ii la mprumuturi pe termen lun acrescut abrupt. 5$plicaiile au fost leate de evenimentele din 5stul 5uropei #e$: unificarea 3ermaniei urma senere(e deficit, o cretere a ratei dob@n(ii ca urmare a cererii de capital - prin influen rata dob@n(ii urma s creasci n 47A%. 5ste real aceast ipote(^ 4au este vorba de inflaie intern^


50/94

5$emple: Australia, Poua _eeland, 4uedia,


51/94

%in 9IH se include

Raspunsuri Examen de Stat Teoria Economica (1)

Documents

Transcript of Raspunsuri Examen de Stat Teoria Economica (1)