Muzica folcloricaMuzica popular este un gen muzical hibrid, rezultat din confruntarea ansamblurilor de instrumente populare cu lumea oreneasc i cu realitatea social-politic din prima jumtate a secolului XX. n anii 1990, un nou val de schimbri n societate i n culturile de mas a dus la apariia unui subgen al muzicii populare, pentru care se folosete frecvent apelativul de muzic etno. Cu o reprezentare deosebit n Balcani i n rile din fostul bloc rsritean, genul este recunoscut de puine limbi ca atare, fiind n cele mai multe cazuri inclus n noiuni vecine precum: muzic tradiional (folcloric), muzic lutreasc, muzic folk, mai rar chiar i n muzica uoar sau pop. Se produc multe conflicte terminologice la traducerea acestei noiuni tocmai din pricina orizontului cultural diferit de la o ar la alta. Cu toate c rdcinile sud-est-europene ale genului pot fi marcate nc din secolul al XVIII-lea, cristalizarea unui stil interpretativ distinct pentru instrumentitii mutai de la sat la ora nu are loc mai devreme de finele secolului al XIX-lea. Se pune problema unei delimitri defolclorul muzical prin instrumentaie, repertoriu, stil instrumental i vocal, forme alese .a.m.d. Mrturiile sonore de la nceputul secolului XX sugereaz formarea unui stil vocal i instrumental inspirate din sonoritile importate n mediul urban, anume muzica uoar (stilul vocal; n muzica romneasc, cntreul i naistul Fnic Luca surprinde trsturi att ale folclorului, ct i din muzica uoar la mod) i muzica de jazz. Acesta din urm a fost decisiv pentru aducerea de noi instrumente (taragotul, adic saxofonul sopran i alte saxofoane, clarinetul,contrabasul .a.) i pentru stabilirea structurii seciei ritmice (n mod deosebit mersul contrabasului din muzica swing a inspirat dezvoltarea unui nou stil la contrabas). Interesant este de remarcat cum aceste trsturi sunt redate muzicii de jazz n ultimele decenii, o dat cu renaterea gypsy jazz-ului (en. jazz ignesc), tot n Europa Estic (prima epoc a stilului respectiv avusese loc n Frana i Belgia perioadei interbelice). n perioada proletcultismului (din anii cincizeci, n majoritatea rilor pn la finele anilor optzeci), muzica popular a fost puternic expusKitschului prin acomodarea poeziei realismului socialist i prin excese ce doreau sublinierea elementului naional, deci patriotic. Sonoriti specifice Muzica popular contemporan promoveaz un stil vocal emfatic, nu arareori interesat de asemenea figuri tehnice. Uneori, cntreii practic i fluieratul artistic (exist adevrai virtuozi n aceast tehnic). Instrumentitii sunt organizai n tarafuri, ansambluri sau orchestre;improviza ia se produce la mai multe niveluri (de exemplu, gradul de spontaneitate al execuiei la ambal este foarte mare, rolul fiind delimitat similar cu susinerea ritmic n orchestra baroc de ctre basul continuu), ntre care improvizaia solistic are o pondere variabil n funcie de prezena unui cntre (situaia este similar cu cea din jazz). Secia ritmic din muzica popular cuprinde cel mai adesea un contrabas i un ambal (nlocuit mai rar cu un pian), crora se pot aduga unacordeon,

o chitar acustic .a. Exist o tendin recent de a nlocui contrabasul cu o chitar bas (electric). ambalul sugereaz tramaarmonic (succesiunea de acorduri) prin iituri rapide i ritmate (pe diviziune ternar sau n sferturi de timp), dat fiind c instrumentistul nu poate ataca simultan mai mult de dou nlimi sonore. n schimb, pianul poate imita ambalul sau, mai ales pentru piesele lente, se prefer un stil pianistic similar cu cel folosit n piesele slow de jazz. Acordeonul i chitara execut acordurile placat (nearpegiat); ele pot servi i ca instrumente soliste. Formaiile instrumentale mai apropiate de spiritul tradiional se pot acompania i cu o brace (vioar sau viol al creiclu a fost retezat, pentru se putea trage arcuul simultan pe toate corzile) sau un violoncel. Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice (nu pot produce sau nu practic interpretarea pe mai multe voci), ntre care: vioara,mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute i fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta .a. Dup cum s-a mai spus, i instrumentele polifonice de acompaniament pot susine momente solistice: ambalul (cel mai adesea, n introducerea pieselor), acordeonul, chitara i pianul (foarte rar). ndeosebi muzica instrumental poate mprumuta instrumente ntlnite n fanfare diversealmuri (trompet, goarn, trombon, tub, fligorn, eufoniu .a.) i percuii caracteristice (tob mare, tob mic, fuscinel) , dar i elemente ale stilului interpretativ caracteristic. Orchestrele de muzic popular includ partide largi de coarde cu arcu (vioara nti i a doua, viol, contrabas, uneori i violoncel). Interpreti: Maria Lataretu este considerata cea mai mare interpreta a muzicii folclorice romanesti. Cantecul ei era ca un descantec vindecator pentru cel care il asculta; glasul mangaietor si dulce, stilul de interpretare al cantecelor inspirate din frumusetea si puritatea naturii, prima iubire si a framantarilor interioare provocate de greutatile prin care a trecut ii ofereau Mariei o putere interpretativa greu de egalat... Steliana Sima este una dintre cele mai cunoscute interprete de muzica populara din Romania, o artista completa, valoroasa cu o voce de exceptie. Actualmente inspector de politie si director la Ansamblul "Ciocarlia", Steliana Sima continua sa ne incate cu vocea ei la fiecare aparitie atat in cadrul emisiunilor televizate cat si la petrecerile si spectacolele la care este invitata. Liviu Vasilica a fost si va ramane unul dintre cei mai talentati interpreti de muzica folclorica pe care i-a avut neamul romanesc. Cu un timbru vocal divin, o interpretare unica si curata care place sufletului, Liviu are una dintre cele mai bune voci barbatesti all time. "Tata avea o vorba: Daca dupa ce mori oamenii te vorbesc de bine sase saptamani, inseamna ca ai fost om bun." - L. Vasilica Petrica Matu Stoian are un repertoriu deosebit de bogat, compus din peste 400 de cantece populare: cantece de veselie, dragoste si dor, traditii de nunta si nu in ultimul

rand doinele care ii sunt cele mai dragi. A inregistrat numeroase cd-uri solo si cd-uri cu nume cunoscute ale muzicii populare romanesti ca Niculina Stoican, sau Constantin Enceanu Aurel Tamas este unul dintre cei mai populari interpreti de muzica populara ardeleni cunoscut in special datorita melodiilor: Din Ardeal pana-n Banat, Floare de malin, Mandruto cu ochi caprui, Nu-i roman ca ardeleanul, Am o patima si un dor. Primele contacte cu muzica populara le va avea la varsta de 10 ani pentru ca mai tarziu, in perioada liceului, sa infiinteze prima orchestra in cadrul careia participa ca dirijor si instrumentist... Constantin Enceanu - una dintre cele mai reprezentative personalitati ale muzicii oltenesti, este unul dintre cei mai iubiti si apreciati interpreti de muzica populara si unul dintre cei mai doriti artisti pentru spectacole, nunti sau petreceri. Cu ajutorul unei discografii semnificantive si a numeroaselor aparitii la radio si televiziune la care se adauga o bogata activitate concertistica Constantin si-a rasplatit pe deplin publicul... Achim Nica, supranumit "tatal doinei banatenilor" de Ion Dolanescu, a cucerind nemurirea prin vocea lui calda, sincera si profunda, prin dragoste pentru doinele si cantecele banatene pe care le canta. Un om modest, Achim s-a considerat si s-a comportat toata viata ca un om simplu si a avut mare respect fata de familie si de glia strabuna pe care nu a parasit-o decat atunci cand a trebuit sa mearga la spectacole si festivaluri.... Petrica Matu Stoian si Constantin Enceanu sunt doi dintre cei mai indragiti interpreti de muzica populara. Melodii care i-au facut celebrii: Ma dusei pe la Petrica, "Bine team Gasit Vecine",Mai Petrica cu Mustata la care se adauga cantece interpretate in cadrul festivalurilor nationale de folclor si la emisiunile televizate la care au participat... Alti interpreti: Ileana Sararoiu, Maria Tanase, Andra, Ancuta Anghel, Maria Loga, Nicu Novac, Nicolae Furdui Iancu, Niculina Stoican, Niculina Stoican si Petrica Matu Stoian, Ramona Vita, Sanda Argint, Traian Ilea, Lele Craciunescu, Domnica Trop, Dinu Iancu Salajan, Cristina Turcu Preda, Cornel Borza, Angelica Stoican, Aneta Stan, Anica Gantu Taloi, Ana Ilca Muresan...