O monedă este în general un lingou de metal de formă discoidală, folosită ca o formă de bani. Monedele sunt garantate de către emitent prin ștanțarea sau imprimarea unor elemente particulare ușor de recunoscut.

Spirit reformator, Ion Vodă cel Cumplit a reorganizat sistemul monetar al Moldovei. În locul monedelor din metal preţios, el a decis să bată bănuţi de aramă. Aceştia au reprezentat primele monede inscripţionate în limba română. Inscripţia era „Ţeara Moldovei”. Aceste monede au impulsionat comerţul şi au dus la o creştere economică semnificativă, care i-a permis domnitorului să acumuleze o avere însemnată şi să-şi înzestreze armata la un nivel excepţional.

O adevărată reformă a sistemului monetar din Moldova are loc în timpul lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Acesta păstrează standardul ponderal stabilit în timpul celei de-a treia domnii a lui Petru III Aron (1455-1457), şi anume 0,60 grame pentru gros şi 0,30 grame pentru jumătatea de gros, dar utilizează argint de bună calitate, ceea ce este reflexul unei perioade de stabilitate economică.

Monetăria moldovenească din sec. al XVI-lea se caracterizează printr-o frecventă schimbare a sistemului utilizat, determinată de nevoia de adaptare la diversele conjuncturi politice. În timpul scurtei sale domnii, Despot Vodă (1561-1563) a încercat să introducă în Moldova un sistem occidental. El a bătut în anii 1562 şi 1563 taleri de argint, iar în 1563 ducaţi de aur, cărora li se adaugă şi pioese mărunte: dinari din argint şi mangâri din bronz. Peste puţin timp, Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574) a emis monede mari de bronz, echivalente asprilor otomani de argint, primele emisiuni cu legendă în limba română.

Un caz special în istoria monetară a Moldovei medievale îl reprezintă Eustratie Dabija (1661-1665). Acesta a instalat o "bănărie" la Suceava unde, începând din 1662, a bătut şilingi de bronz, dar a şi falsificat, pe scară largă, diverse monede europene.

În timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774, Rusia a emis în nordul Bucovinei, la Sadagura, monede pentru circulaţia comună în Moldova şi Ţara Românească. Având valoarea nominală exprimată atât în parale, cât şi în copeici şi denghi, ele poartă pe avers stemele celor două Principate, sub o singură cororană, cea a Imperiului Rus.

Până la crearea sistemului monetar modern, din anul 1867, se mai înregistrază doar două încercări de a emite monedă: în anul 1658, când Mihnea III (1658-1659) a bătut şilingi cu propria efigie, şi în anul 1713, când, celebrând 25 de ani de domnie, Constantin Brâncoveanu realizează o serie de monede-medalii din aur şi argint.