MuMuzica bizantinăzica bizantină

Arta eminamente vocală dezvoltată în timpul şi în Arta eminamente vocală dezvoltată în timpul şi în cuprinsul Imperiului bizantin, având forme şi cuprinsul Imperiului bizantin, având forme şi trăsături propriitrăsături proprii;;

Despre o cântare bizantină propriu-zisă se poate Despre o cântare bizantină propriu-zisă se poate vorbi în secolul VI, moment în care Imperiul vorbi în secolul VI, moment în care Imperiul Roman de Răsărit a devenit propriu-zis bizantin;Roman de Răsărit a devenit propriu-zis bizantin;

Imnografia şi muzica însăşi s-a dezvoltat tot mai Imnografia şi muzica însăşi s-a dezvoltat tot mai multmult;;

Se pot distinge două perioade în dezvoltarea Se pot distinge două perioade în dezvoltarea cântărilor liturgice:cântărilor liturgice:

Perioada comună întregii creştinătăţi (secolele I-Perioada comună întregii creştinătăţi (secolele I-V)V)

Perioada bizantină diferită de cea romană şi Perioada bizantină diferită de cea romană şi gregoriană.gregoriană.

Prima perioadă este considerată odată cu Prima perioadă este considerată odată cu înfiriparea unui cult creştin, dezvoltat iniţial în înfiriparea unui cult creştin, dezvoltat iniţial în legătură cu formele cântării ebraice;legătură cu formele cântării ebraice;

De aici au fost preluaţi psalmii (împrumutându-se şi De aici au fost preluaţi psalmii (împrumutându-se şi psalmodia), la care s-au adăugat imnele şi cântările psalmodia), la care s-au adăugat imnele şi cântările duhovniceşti.duhovniceşti.

Imnele provin la început din cărţile Vechiului şi ale Noului Imnele provin la început din cărţile Vechiului şi ale Noului Testament;Testament;

Cântările duhovniceşti erau creaţii poetice şi muzicale ale Cântările duhovniceşti erau creaţii poetice şi muzicale ale noilor adepţi;noilor adepţi;

Din punct de vedere muzical, în această perioadă se Din punct de vedere muzical, în această perioadă se apelează nu numai la felul de a se cânta în sinagogă, ci şi la apelează nu numai la felul de a se cânta în sinagogă, ci şi la muzica elină, la cea a vechilor culturi asiatice şi egiptene, muzica elină, la cea a vechilor culturi asiatice şi egiptene, ca şi la folclorul muzical al diferitelor popoare. ca şi la folclorul muzical al diferitelor popoare.

De remarcat la sfârşitul sec. 3 şi începutul sec. 4, imnul De remarcat la sfârşitul sec. 3 şi începutul sec. 4, imnul descoperit la Oxyrinchos în Egipt, scris în vechea notaţie descoperit la Oxyrinchos în Egipt, scris în vechea notaţie elină.elină.

Din aceeaşi perioadă se păstrează maniera de cântare a Din aceeaşi perioadă se păstrează maniera de cântare a psalmilor evanghelici, ca şi stilurile antifonic şi psalmilor evanghelici, ca şi stilurile antifonic şi responsorial.responsorial.

Perioada bizantină cuprinde următoarele faze: Perioada bizantină cuprinde următoarele faze: A melozilor ( sec. 5-11)A melozilor ( sec. 5-11) A melurgilor ( sec. 11-15);A melurgilor ( sec. 11-15); Postbizantină (sec. 15-până în 1814);Postbizantină (sec. 15-până în 1814); Hrisantică sau modernă din 1814.Hrisantică sau modernă din 1814.

Faza melozilor se caracterizează prin apariţia formelor de Faza melozilor se caracterizează prin apariţia formelor de bază ale imnografiei bizantine:bază ale imnografiei bizantine:

Troparul (sec. 5);Troparul (sec. 5); Condacul (sec 6);Condacul (sec 6); Canonul (sec 7);Canonul (sec 7); Toate aceste forme au apărut în centrele culturale siriano-Toate aceste forme au apărut în centrele culturale siriano-

palestiniene;palestiniene; Autorii acestor forme poetice creau odată cu textul şi Autorii acestor forme poetice creau odată cu textul şi

melodiile respective.melodiile respective.

În sec. 5-6, apare notaţia neumatică, mijloc de fixare în În sec. 5-6, apare notaţia neumatică, mijloc de fixare în scris a cântării ecfonetice.scris a cântării ecfonetice.

În sec. 6 are loc prima încercare de organizare a În sec. 6 are loc prima încercare de organizare a Octoihului, de către Sever, patriarh al Antiohiei.Octoihului, de către Sever, patriarh al Antiohiei.

Creşterea numărului de cântări impune o nouă organizare Creşterea numărului de cântări impune o nouă organizare a Octoihului de către Ioan Damaschinul (675-749);a Octoihului de către Ioan Damaschinul (675-749);

Apare o nouă semiografie – notaţia neumatică bizantină, Apare o nouă semiografie – notaţia neumatică bizantină, atribuită lui Ioan Damaschinul, cunoscută din atribuită lui Ioan Damaschinul, cunoscută din manuscrisele muzicale din sec. 9-10; manuscrisele muzicale din sec. 9-10;

În sec. 9 se impun următoarele cântări:În sec. 9 se impun următoarele cântări: IrmologhionIrmologhion Stihirar;Stihirar; IdiomelarIdiomelar;; Dacă melodiile din irmologhion sunt mai simple, cele din Dacă melodiile din irmologhion sunt mai simple, cele din

idiomelar sunt ornamentate;idiomelar sunt ornamentate; Primele se înscriu în stilul irmologic, iar celelalte în stilul Primele se înscriu în stilul irmologic, iar celelalte în stilul

stihiraric;stihiraric; Atât unele cât şi celelalte sunt create pe baza unor formule Atât unele cât şi celelalte sunt create pe baza unor formule

melodice preexistente, specifice fiecărui mod, eh sau scară.melodice preexistente, specifice fiecărui mod, eh sau scară.

Aceste melodii au un anumit ambitus;Aceste melodii au un anumit ambitus; Aparţin unuia dintre cele genuri:Aparţin unuia dintre cele genuri: Diatonic;Diatonic; Cromatic;Cromatic; Enarmonic;Enarmonic; Există sisteme de cadenţe specifice fiecărui eh;Există sisteme de cadenţe specifice fiecărui eh; O altă categorie stilistică include cântările bogat O altă categorie stilistică include cântările bogat

melismatice, stilul papadic, începând din sec 13.melismatice, stilul papadic, începând din sec 13.

Până în sec. 9 imnografia s-a dezvoltat în centrele culturale Până în sec. 9 imnografia s-a dezvoltat în centrele culturale dindin Siria, Palestina şi Egipt.Siria, Palestina şi Egipt.

Melozii cei mai importanţi din această perioadă sunt:Melozii cei mai importanţi din această perioadă sunt: Roman Melodul;Roman Melodul; Ioan Damaschinul;Ioan Damaschinul; Teofan GraptusTeofan Graptus;; În faza melurgilor (sec 10 şi în prima jumătate din sec 11) În faza melurgilor (sec 10 şi în prima jumătate din sec 11)

se codifică imnele.se codifică imnele. Melozii sunt înlocuiţi de imnografi.Melozii sunt înlocuiţi de imnografi. Aceştia compun texte noi pentru melodii deja existente. În Aceştia compun texte noi pentru melodii deja existente. În

felul acesta apar prosomiile.felul acesta apar prosomiile.

Activitatea muzicală susţinută impune dezvoltarea Activitatea muzicală susţinută impune dezvoltarea notaţiei neumatice, care de la sfârşitul sec 12 notaţiei neumatice, care de la sfârşitul sec 12 devine descifrabilă;devine descifrabilă;

La sfârşitul sec 17 apar cântări melismatice cu La sfârşitul sec 17 apar cântări melismatice cu indicaţia unor maqamuri orientale dar şi unele indicaţia unor maqamuri orientale dar şi unele cadenţe puţin obişnuite, care amintesc de cadenţe puţin obişnuite, care amintesc de cadenţele din folclor.cadenţele din folclor.

Pătrunderea unor formule melodice orientale, Pătrunderea unor formule melodice orientale, creşterea numărului semnelor cheironomice, creşterea numărului semnelor cheironomice, înlesnesc unele modulaţii neaşteptate.înlesnesc unele modulaţii neaşteptate.

În secolul 18, circulau tot mai multe cântări din În secolul 18, circulau tot mai multe cântări din secolele anterioare;secolele anterioare;

Melodiile devin din ce în ce mai complicate;Melodiile devin din ce în ce mai complicate; Se impune astfel aspectul concentrării şi Se impune astfel aspectul concentrării şi

simplificării lor;simplificării lor; Reforma se produce în 1814;Reforma se produce în 1814; Realizatorii ei Realizatorii ei Grigorie Lampadarios, Hurmuz Grigorie Lampadarios, Hurmuz

HartofilaxHartofilax şi alţii. şi alţii.

Reforma a constat în: Reforma a constat în: reducerea semnelor neumatice, reducerea semnelor neumatice, stabilirea ritmului cântărilor, stabilirea ritmului cântărilor, precizarea scărilor muzicale,precizarea scărilor muzicale, acordarea unor denumiri monosilabice treptelor. acordarea unor denumiri monosilabice treptelor. În 1820 apar primele cărţi de muzică psaltică În 1820 apar primele cărţi de muzică psaltică

tipărite, publicate la Bucureşti de Petre Efesiu.tipărite, publicate la Bucureşti de Petre Efesiu.

Muzica bizantină în spaţiul cultural Muzica bizantină în spaţiul cultural românescromânesc

S-a transmis şi s-a dezvoltat în spirit tradiţional, S-a transmis şi s-a dezvoltat în spirit tradiţional, prin psalţi dascăli români, cunoscători ai cântării prin psalţi dascăli români, cunoscători ai cântării şi scrierii neumatice vechi, care a deschis şcoli pe şi scrierii neumatice vechi, care a deschis şcoli pe lângă mănăstirile importante:lângă mănăstirile importante:

Şcoala de la Neamţ (sec XV);Şcoala de la Neamţ (sec XV); Şcoala din Şcheii Braşovului (sfârşitul sec XV);Şcoala din Şcheii Braşovului (sfârşitul sec XV); Şcoala Mitropoliei Bucureştiului Şcoala Mitropoliei Bucureştiului Şcoala muzicală de la Putna (sec XV-XVI).Şcoala muzicală de la Putna (sec XV-XVI).

Manuscrisele de muzică bizantină conservă Manuscrisele de muzică bizantină conservă cântarea bisericească practicată în ritul ortodox cântarea bisericească practicată în ritul ortodox după notaţia neumatică de până în 1814 şi după după notaţia neumatică de până în 1814 şi după cea hrisantică (după 1814).cea hrisantică (după 1814).

La Mănăstirea Putna au fost aduşi de la Neamţ La Mănăstirea Putna au fost aduşi de la Neamţ copişti, care au pus bazele unor şcoli de caligrafi şi copişti, care au pus bazele unor şcoli de caligrafi şi miniaturişti, dar şi de grămătici, dascăli, psalţi miniaturişti, dar şi de grămătici, dascăli, psalţi importanţi.importanţi.

Dezvoltarea artei muzicale în cadrul acestei Dezvoltarea artei muzicale în cadrul acestei mănăstiri este consemnată într-o serie de mănăstiri este consemnată într-o serie de manuscrise, unde figurează numele unor psalţi şi manuscrise, unde figurează numele unor psalţi şi protopsalţi români.protopsalţi români.

Evstatie ProtopsaltulEvstatie Protopsaltul a scris două dintre cele mai a scris două dintre cele mai importante importante CodexuriCodexuri;;

Este autorul a 180 de compoziţii.Este autorul a 180 de compoziţii. Au rămas numeroase manuscrise care atestă că Au rămas numeroase manuscrise care atestă că

Putna a fost un centru muzical puternic. Putna a fost un centru muzical puternic.

Numărul manuscriselor de la Putna se ridică la 11, Numărul manuscriselor de la Putna se ridică la 11, desfăşurându-se pe o perioadă de peste un secol.desfăşurându-se pe o perioadă de peste un secol.

În cercetarea lor pot fi stabilite şi elemente În cercetarea lor pot fi stabilite şi elemente comune de structură muzicală:comune de structură muzicală:

Notaţie;Notaţie; Stiluri;Stiluri; Forme;Forme; Ehuri;Ehuri; Formule melodice, particularităţi de scriere;Formule melodice, particularităţi de scriere;

Notaţia muzicală din aceste manuscrise este neobizantină a Notaţia muzicală din aceste manuscrise este neobizantină a secolele XIV-XV;secolele XIV-XV;

Întâlnim semne cunoscute în manuscrisele bizantine ale Întâlnim semne cunoscute în manuscrisele bizantine ale epocii, cu aceleaşi mărturii, indicaţii ale ehurilor, formule epocii, cu aceleaşi mărturii, indicaţii ale ehurilor, formule intonaţionale;intonaţionale;

Cântările au fost compuse pe texte liturgice libere, Cântările au fost compuse pe texte liturgice libere, neversificate, existente în cărţile de cult.neversificate, existente în cărţile de cult.

Stilul cântărilor este stihirarric şi papadic;Stilul cântărilor este stihirarric şi papadic; Putem concluziona că cele 11 manuscrise putnene au fost Putem concluziona că cele 11 manuscrise putnene au fost

scrise de copişti români, cunoscători ai semiografiei scrise de copişti români, cunoscători ai semiografiei neumatice bizantine.neumatice bizantine.

Concluzii:Concluzii: În anul 476 are loc căderea Imperiului Roman de În anul 476 are loc căderea Imperiului Roman de

Apus;Apus; Prin muzica bizantină înţelegem arta muzicală Prin muzica bizantină înţelegem arta muzicală

practicată de biserica creştină, din timpul practicată de biserica creştină, din timpul Imperiului Roman de Răsărit, cu capitala la Imperiului Roman de Răsărit, cu capitala la Constantinopol, astăzi, Istanbul.Constantinopol, astăzi, Istanbul.

Este muzica de cult din Biserica Ortodoxă.Este muzica de cult din Biserica Ortodoxă.

Izvoarele muzicii bizantine:Izvoarele muzicii bizantine: Se preia modul de intonare a unor texte biblice şi a Se preia modul de intonare a unor texte biblice şi a

psalmilor;psalmilor; Imnurile creştine sunt preluate din sinagoga Imnurile creştine sunt preluate din sinagoga

ebraică şi pornesc de la aceeaşi sursă a textelor ebraică şi pornesc de la aceeaşi sursă a textelor biblice;biblice;

Cântările erau nou create de creştini şi nu Cântările erau nou create de creştini şi nu conţineau texte preluate direct din Biblie.conţineau texte preluate direct din Biblie.

Trăsăturile muzicii bizantine:Trăsăturile muzicii bizantine: Oralitatea Oralitatea Anonimatul – muzica are un caracter spontan şi Anonimatul – muzica are un caracter spontan şi

improvizatoric;improvizatoric; Monodic – monodia se desfăşoară cu mijloace Monodic – monodia se desfăşoară cu mijloace

restrânse, intervale apropiate, urmărindu-se prin restrânse, intervale apropiate, urmărindu-se prin ritm articulaţiile vorbirii;ritm articulaţiile vorbirii;

Strict vocal, considerându-se că instrumentele Strict vocal, considerându-se că instrumentele împiedică realizarea unei stări de meditaţie, de împiedică realizarea unei stări de meditaţie, de reculegere.reculegere.

Imnografia siriană joacă un rol important în formarea Imnografia siriană joacă un rol important în formarea muzicii bizantine, creaţia de imnuri începe să părăsească muzicii bizantine, creaţia de imnuri începe să părăsească anonimatul (anonimatul (Efrem SirulEfrem Sirul););

Originea notaţiei bizantine – Originea notaţiei bizantine – notaţia ekfonetică;notaţia ekfonetică; Baza cântărilor bizantine o constituie cele 8 ehuri, glasuri Baza cântărilor bizantine o constituie cele 8 ehuri, glasuri

sau moduri, diferenţiate prin formule intonaţionale, sau moduri, diferenţiate prin formule intonaţionale, cadenţe interioare.cadenţe interioare.

Cel care selectează şi compune lucrări bisericeşti, cuprinse Cel care selectează şi compune lucrări bisericeşti, cuprinse în Octoih, este Ioan Damaschinul;în Octoih, este Ioan Damaschinul;

Cele 8 glasuri se împart în patru autentice şi patru plagale. Cele 8 glasuri se împart în patru autentice şi patru plagale.

Dezvoltarea muzicii bizantine:Dezvoltarea muzicii bizantine: Muzica va depăşi graniţele Imperiului, extinzându-se la Muzica va depăşi graniţele Imperiului, extinzându-se la

toate popoarele care au adoptat cultul creştin;toate popoarele care au adoptat cultul creştin; În sec VII-XIX apare iconoclasmul, lupta împotriva În sec VII-XIX apare iconoclasmul, lupta împotriva

icoanelor, fapt ce loveşte în arta plastică religioasă icoanelor, fapt ce loveşte în arta plastică religioasă (iconografia);(iconografia);

Sunt distruse manuscrise ce conţineau textele literare ale Sunt distruse manuscrise ce conţineau textele literare ale cântărilor bisericeşti şi notaţia lor muzicală.cântărilor bisericeşti şi notaţia lor muzicală.

Imnografia supravieţuieşte prin transmiterea pe cale oralăImnografia supravieţuieşte prin transmiterea pe cale orală

Forme poetico-muzicale:Forme poetico-muzicale: Troparul – Troparul – Adoratio CrucisAdoratio Crucis 12 tropare; 12 tropare; CondaculCondacul- 18-30 de strofe identice ca număr de - 18-30 de strofe identice ca număr de

versuri şi loc al accentelor, având ca model prima versuri şi loc al accentelor, având ca model prima strofă numită strofă numită irmosirmos – – Condacul Naşterii – Roman Condacul Naşterii – Roman Melodul;Melodul;

CanonulCanonul – 9 ode, fiecare conţinând 6-9 tropare, – 9 ode, fiecare conţinând 6-9 tropare, fiecare modelate după un irmos;fiecare modelate după un irmos;

Este un poem de laudă – Este un poem de laudă – Canonul cel MareCanonul cel Mare – – Andrei Cretanul.Andrei Cretanul.

În secolul 13, centrul creaţiei imnografice se află la În secolul 13, centrul creaţiei imnografice se află la Mănăstirea Sf. Sava, mutându-se spre sfârşitul Mănăstirea Sf. Sava, mutându-se spre sfârşitul veacului la Mănăstirea Stoudion din veacului la Mănăstirea Stoudion din Constantinopol;Constantinopol;

Se deosebesc 2 tipuri de cântări bizantine:Se deosebesc 2 tipuri de cântări bizantine: 1. cu melodii proprii – idiomelele, texte în proză ce 1. cu melodii proprii – idiomelele, texte în proză ce

nu servesc altor cântări;nu servesc altor cântări; 2. cu melodii de împrumut, deja existente - 2. cu melodii de împrumut, deja existente -

automeleleautomelele

Se deosebesc trei stiluri de cântare:Se deosebesc trei stiluri de cântare: Irmologic Irmologic – cântări simple, silabice, cu un tempo – cântări simple, silabice, cu un tempo

vioi;vioi; Stihiraric Stihiraric – prezenţa restrânsă a melismelor şi – prezenţa restrânsă a melismelor şi

tempo lent;tempo lent; PapadicPapadic – tempo rar şi ornamentaţie foarte – tempo rar şi ornamentaţie foarte

bogată.bogată. Muzica bizantină va păstra organizarea monodică, Muzica bizantină va păstra organizarea monodică,

necunoscând diversificarea polifonică;necunoscând diversificarea polifonică; Singura excepţie este isonul sau pedala, susţinută Singura excepţie este isonul sau pedala, susţinută

uneori de o parte a corului.uneori de o parte a corului.